Mii de suceveni suferă de
disconfort, tulburări de somn sau de cardiopatie ischemică din cauza zgomotului
produs de traficul rutier      
- Până în 2028, numărul
afectaţilor urmează a scădea cu 6%, 4%, respectiv 7%, în industrie limitele maxime
admise nefiind depăşite 
- Potrivit Planului pentru
reducerea zgomotului, drept „zone liniştite” sunt considerate Parcul Şipote şi Zona
de agrement „Tătăraşi”   
.JPG) Planul de acţiune pentru
reducerea zgomotului în municipiul Suceava, pentru perioada 2023-2028, a fost
aprobat ieri, în şedinţa ordinară a Consiliului Local. Evaluările au fost
făcute de o firmă specializată în expertize de acest gen, care a identificat „zonele
cele mai poluate zone”, „data de referinţă fiind 31 decembrie 2022”. Potrivit
sursei citate, din analiza hărţilor strategice de zgomot, în ceea ce priveşte traficul
rutier se observă depăşiri ale valorilor de prag, atât pe timp de zi, cât şi de
noapte, pe Calea Burdujeni,  Bulevardul
„Ştefan cel Mare” şi pe Calea Unirii. În consecinţă, la momentul evaluărilor,
5.885 de persoane din reşedinţa de judeţ prezentau un grad ridicat de
disconfort, 1.983 de persoane sufereau de grad ridicat de tulburare a somnului,
iar  cardiopatia ischemică era „resimţită”
de 44 de persoane. Primăria municipiului Suceava a postat Planul de acţiune pentru
reducerea zgomotului pe site-ul instituţiei, o adresă cu 9 propuneri, semnată
de 12 cetăţeni, venind cu sugestii, observaţii şi măsuri în acest sens. „Multe
dintre acestea sunt deja incluse Plan sau în proiectele demarate de Primărie”,
se arată în fundamentarea documentaţiei supuse aprobării legislativului
sucevean. Este vorba despre identificarea de zone liniştite; amenajarea de
bariere în vecinătatea arterelor de circulaţie; modernizarea infrastructurii
rutiere; monitorizarea fonică permanentă; reducerea traficului rutier în zonele
aglomerate; promovarea mobilităţii alternative, prin încurajarea utilizării
transportului public; protejarea zonelor rezidenţiale; gestionarea eficientă a
traficului rutier şi, în cele din urmă, despre reglementări urbanistice
restrictive, „prin condiţionarea dezvoltărilor rezidenţiale de existenţa
studiilor de impact”. În sprijinul materializării celor enumerate, Primăria
invocă Proiectul „Sistem de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului
şi îmbunătăţirii calităţii vieţii”, contractul de finanţare urmând a fi parafat
în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027. De asemenea, evidenţiat este
Proiectul „Sistem de transport public ecologic urban”, contractul de finanţare
fiind semnat, cu o durată de implementare până pe 30 iunie 2027. După aplicarea
Planului de acţiune pentru reducerea zgomotului 
se estimează că gradul de disconfort va scădea cu 6%, gradul de
tulburare a somnului se va diminua cu 4%, în timp ce cardiopatia ischemica va
fi „resimţită” de către 7% suceveni mai puţin. În municipiul Suceava, drept „zone
liniştite” sunt încadrate Parcul Şipote şi Zona de agrement „Tătăraşi”. Analizele
de până acum relevă că nu există vreun locuitor al Sucevei expus unui nivel de
zgomot peste limita admisibilă produs de activitatea industrială. Potrivit
Legii nr. 121 din 2019 privind evaluarea şi gestionarea mediului ambiant, în
categoria unităţilor supuse monitorizării sunt societăţile comerciale Ambro, Bioenergy
şi Gallina Rosso.
Planul de acţiune pentru
reducerea zgomotului în municipiul Suceava, pentru perioada 2023-2028, a fost
aprobat ieri, în şedinţa ordinară a Consiliului Local. Evaluările au fost
făcute de o firmă specializată în expertize de acest gen, care a identificat „zonele
cele mai poluate zone”, „data de referinţă fiind 31 decembrie 2022”. Potrivit
sursei citate, din analiza hărţilor strategice de zgomot, în ceea ce priveşte traficul
rutier se observă depăşiri ale valorilor de prag, atât pe timp de zi, cât şi de
noapte, pe Calea Burdujeni,  Bulevardul
„Ştefan cel Mare” şi pe Calea Unirii. În consecinţă, la momentul evaluărilor,
5.885 de persoane din reşedinţa de judeţ prezentau un grad ridicat de
disconfort, 1.983 de persoane sufereau de grad ridicat de tulburare a somnului,
iar  cardiopatia ischemică era „resimţită”
de 44 de persoane. Primăria municipiului Suceava a postat Planul de acţiune pentru
reducerea zgomotului pe site-ul instituţiei, o adresă cu 9 propuneri, semnată
de 12 cetăţeni, venind cu sugestii, observaţii şi măsuri în acest sens. „Multe
dintre acestea sunt deja incluse Plan sau în proiectele demarate de Primărie”,
se arată în fundamentarea documentaţiei supuse aprobării legislativului
sucevean. Este vorba despre identificarea de zone liniştite; amenajarea de
bariere în vecinătatea arterelor de circulaţie; modernizarea infrastructurii
rutiere; monitorizarea fonică permanentă; reducerea traficului rutier în zonele
aglomerate; promovarea mobilităţii alternative, prin încurajarea utilizării
transportului public; protejarea zonelor rezidenţiale; gestionarea eficientă a
traficului rutier şi, în cele din urmă, despre reglementări urbanistice
restrictive, „prin condiţionarea dezvoltărilor rezidenţiale de existenţa
studiilor de impact”. În sprijinul materializării celor enumerate, Primăria
invocă Proiectul „Sistem de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului
şi îmbunătăţirii calităţii vieţii”, contractul de finanţare urmând a fi parafat
în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027. De asemenea, evidenţiat este
Proiectul „Sistem de transport public ecologic urban”, contractul de finanţare
fiind semnat, cu o durată de implementare până pe 30 iunie 2027. După aplicarea
Planului de acţiune pentru reducerea zgomotului 
se estimează că gradul de disconfort va scădea cu 6%, gradul de
tulburare a somnului se va diminua cu 4%, în timp ce cardiopatia ischemica va
fi „resimţită” de către 7% suceveni mai puţin. În municipiul Suceava, drept „zone
liniştite” sunt încadrate Parcul Şipote şi Zona de agrement „Tătăraşi”. Analizele
de până acum relevă că nu există vreun locuitor al Sucevei expus unui nivel de
zgomot peste limita admisibilă produs de activitatea industrială. Potrivit
Legii nr. 121 din 2019 privind evaluarea şi gestionarea mediului ambiant, în
categoria unităţilor supuse monitorizării sunt societăţile comerciale Ambro, Bioenergy
şi Gallina Rosso.