Municipiul Suceava are 382 de hectare de spaţii verzi, cea mai mare suprafaţă de acest fel din judeţ

• Din perspectiva raportării suprafeţei înverzite la populaţie, legea obligă la un minimum 26 mp pe locuitor, pe prima poziţie în rândul localităţilor urbane fiind oraşul Solca, cu 71,2 mp de locuitor

În 7 ani, respectiv în perioada 2017-2023, suprafaţa spaţiilor verzi din oraşele şi municipiile judeţului Suceava a crescut de la 622 de hectare la 837 de hectare, respectiv cu 215 de hectare. Aşa se arată în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava, în 2024, între localităţile urbane cuprinse în raportare, municipiul Suceava având 382 de hectare de spaţii verzi, cea mai mare suprafaţă de acest fel din judeţ. Reşedinţa de judeţ este urmată de municipiul Rădăuţi, cu 132,4 de hectare; oraşul Gura Humorului-72,59 de hectare; municipiul Fălticeni-61 de hectare; municipiul Câmpulung Moldovenesc-48,35 de hectare municipiul Vatra Dornei-39,14 de hectare; oraşul Salcea-21,44 de hectare; oraşul Broşteni-18,17 de hectare; oraşul Solca-17,12 de hectare; oraşul Milişăuţi-14,38 de hectare; oraşul Siret-14,23 de hectare şi oraşul Cajvana-3,11 de hectare. În ceea ce priveşte suprafaţa de spaţii verzi pe locuitor în localităţile urbane menţionate, pe prima poziţie se situa oraşul Solca, cu 71,2 mp, secondat de municipiul Gura Humorului, cu 54,7 mp şi urmat de municipiul Rădăuţi, cu 54,5 mp. Municipiul Suceava era pe locul al patrulea, cu 45,4 mp/locuitor, în ordine descrescătoare venind oraşul Broşteni-35,1 mp; oraşul Vatra Dornei-31,1 mp; oraşul Milişăuţi şi municipiul Câmpulung Moldovenesc-cu câte 30,9 mp; municipiul Fălticeni-25,5 mp; oraşul Salcea-22,5 mp; Siret-21,2 mp şi Cajvana-3,4 mp/ locuitor. Conform Legii 24 din 2007, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spaţiilor verzi. Potrivit legii, acestea aveau obligaţia de a asigura, din terenul intravilan, până pe 31 decembrie 2013, o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 mp/locuitor. În Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în 2024 se subliniază că spaţiile verzi reduc „efectul insulelor de căldură, prin umbrire şi răcirea aerului ca urmare a procesului de evapo-transpiraţie”. Totodată, vegetaţia amplasată în vecinătatea clădirilor diminuează nevoia de utilizare a aerului condiţionat, în acest mod fiind redus şi consumul de energie. Amenajarea spaţiilor verzi contribuie, de asemenea, la reducerea poluării fonice, „acţionând ca barieră de zgomot”. Conform Institutului Naţional de Statistică, în calculul totalului sunt luate „suprafaţa spaţiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuare publice, parcele cu pomi sau flori, păduri, terenurile bazelor şi amenajărilor sportive, în cadrul perimetrelor „construibile” ale localităţilor. În categoria spatiilor verzi „nu sunt incluse serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, cimitirele, terenurile agricole, suprafaţa lacurilor etc”.