Conferinţă medicală de referinţă, în Suceava

 „Actualităţi în donarea de organe, prelevare multiorgan și transplantul hepatic”

• Spitalul Clinic Judeţean îşi reafirmă „angajamentul său faţă de excelenţa medicală şi sprijinul pentru viaţă prin transplant”

Pe 12 septembrie 2025, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava va găzdui Conferinţa „Actualităţi în donarea de organe, prelevare multiorgan și transplantul hepatic”, organizată de Colegiul Medicilor Suceava cu sprijinul Agenţiei Naţionale de Transplant. Evenimentul se adresează profesioniştilor din domeniul medical şi include prezentări susţinute de specialişti de renume. Potrivit unui comunicat de presă al SCJU, abordate vor fi „teme esenţiale”, precum cadrul legislativ şi etica donării de organe; diagnosticarea şi declararea morţii cerebrale; rolul Bisericii ortodoxe în procesul de transplant; managementul donatorilor în moarte cerebrală şi cardio-circulatorie; aspectele tehnice ale prelevării multiorgan; indicaţiile şi criteriile de alocare în transplantul hepatic şi managementul perioperator și postoperator al pacientului transplantat. Conferinţa se va desfăşura în Sala de şedinţe a Spitalului Clinic Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. „Această manifestare ştiinţifică reprezintă o oportunitate importantă pentru schimbul de experienţă şi consolidarea colaborării multidisciplinare, contribuind la dezvoltarea continuă a programelor de transplant din România. Spitalul Clinic Judeţean Suceava are onoarea de a găzdui acest eveniment, reafirmând angajamentul său faţă de excelenţa medicală şi sprijinul pentru viaţă prin transplant” se arată în comunicatul de presă al Spitalului Clinic Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. 

 La Primăria Suceava

Probleme cu plata salubrităţii menajere

• După ce s-a reușit acoperirea datoriilor, acum, pentru continuitate, bani sunt luaţi de la sport şi întreţinere parcuri, renunţându-se şi la proiectele de supraveghere video în zona de agrement şi cimitir  

„În vederea asigurării resurselor necesare desfăşurării activităţii”, Serviciul de salubritate menajeră al Primăriei municipiului Suceava va beneficia de o infuzie financiară de 5,5 milioane de lei, sumă transferată de la alte capitole bugetare. La rectificarea din şedinţa ordinară lunară a Consiliului Local, tot înspre Serviciul de salubritate menajeră se transferă 840.630 de milioane de lei, reprezentând „obligaţii fiscale” către Administraţia Fondului pentru Mediu. „Scopul acestei rectificări bugetare este şi acela al asigurării resurselor necesare pentru capitolul Salubritate, unde în bugetul iniţial au fost prevăzute sume importante şi pentru acoperirea datoriilor din anul anterior, care în acest moment sunt achitate” se specifică în raportul serviciului de specialitate al Primăriei.

 În fundamentarea proiectului de hotărâre se reliefează că „pentru aceasta, necesară este considerată renunţarea la o parte din bugetul alocat Programului anual al finanţărilor din fondurile publice ale municipiului Suceava, destinată structurilor sportive de drept public pentru anul 2025, respectiv 2,74 de milioane de lei, „sumă care până în prezent nu a fost solicitată”. Totuşi, se face precizarea că „în acest an bugetar extrem de dificil din punct de vedere financiar - cu datorii foarte mari preluate din anii precedenţi” -, domeniului „Sport” i-a fost alocată o sumă substanţială, încheindu-se contracte de finanţare în valoare de 3,25 de milioane de lei. În acelaşi context, analizată a fost şi execuţia bugetară de la nivelul Direcţiei Domeniului Public, la care, de asemenea, s-a concluzionat că până la sfârşitul anului 2025, „nu mai este necesară suma de 500.000 de lei”, rectificarea în minus vizând capitolul „Întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi agrement”. Astfel, de la Direcţia în cauză o sumă de 264.4440 de lei este luată de la „bunuri şi servicii”, iar una de 235.560 de lei de la „cheltuielile de capital”. Totodată, din Programul obiectivelor de investiţii, eliminate sunt sume de 30.000 de lei de la hidrobiciclete; 30.000 de lei de la sistemul de supraveghere video în Zona de agrement „Tătăraşi; 40.000 de lei de la sistemul de supraveghere video din cimitire; 70.000 de lei de la sistemul de vidanjare, iar diferenţa de „alte cheltuieli de investiţii”.
 

Amenajarea Grupului de combatere a căderilor de grindină Suceava-Botoşani este blocată

• Aceasta după fermierii din sudul ţării au contestat eficacitatea sistemului, considerând că lansarea rachetelor ar îndepărta total norii de ploaie
• „Un episod de gheaţă poate fi devastator”, arată Elena Claudia Gogu, şefa Direcţiei Agricole, menţionând că cele 8 puncte sucevene fuseseră deja licitate   
  

Materializarea investiţiei privind „Grupul de combatere a căderilor de grindină Suceava-Botoşani” este blocată, informează Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţase lansarea procedurii de achiziţie a lucrărilor de execuţie încă din anul 2023, conducerea instituţiei sucevene punându-şi speranţa în funcţionalitatea  sistemului încă din 2024. „Sunt datoare cu o explicaţie, întrucât eram foarte aproape să avem cele 8 puncte de lansare antigrindină pentru care am făcut demersuri câţiva ani la rând. Din păcate, sistemul antigrindină s-a oprit la nivel naţional, de la Ministerul Agriculturii, unde în momentul de faţă sunt nişte cercetări. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă acolo, poate vom beneficia şi noi de punctele de lansare, dacă se va considera că sunt în regulă la nivel de ţară” arată şefa DAJ. În Suceava puncte de lansare de rachete antigrindină urmau a fi amenajate pe raza localităţilor Burla, Șerbăuți, Hânțești, Verești, Vulturești, Fântâna Mare, Horodniceni şi Comănești, cu acoperire pentru aproximativ 85% din suprafaţa agricolă a judeţului. 

Elena Claudia Gogu spune că, din nefericire,  s-au ivit unele neclarităţi, „cunoscut fiind faptul că fermierii din sudul ţării au contestat eficacitatea acestui mod de abordare”. „Noi, la Suceava, în momentul în care am demarat demersurile, i-am consultat pe fermieri, iar cel puţin cei mari, cu 100-300 de hectare, au fost de acord să obţinem acele 8 puncte de lansare în judeţul Suceava şi încă 12 în Botoşani, unde un post este deja construit. La Suceava, licitaţia era câştigată, şi aşteptam construirea, pur şi simplu. Dar, a intervenit sistarea la nivel naţional, deoarece există tot felul de controverse pe acest subiect. Unii fermieri consideră că lansarea rachetelor îndepărtează total norii de ploaie, însă specialiştii contestă acest lucru. Aşteptăm ca aceştia să-şi spună punctul de vedere, deoarece, mai ales pentru pomicultură şi viticultură, un episod de gheaţă poate fi devastator şi cu efecte pentru cel puţin 3 ani de zile” a explicat Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Grupul din judeţele Suceava şi Botoşani trebuia a fi coordonat operaţional de Punctul de Comandă al Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova 1 Iaşi, asigurând o protecţie pentru o suprafaţă de circa 295.000 de hectare de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale din cele  două judeţe.

 Echipa Colegiului Naţional „Dragoș Vodă”, locul I la Concursul naţional de proiecte antidrog

În perioada 23-28 august 2025 s-a desfăşurat etapa naţională a Concursului de proiecte antidrog „Împreună”, competiţie din Calendarul proiectelor de educaţie extraşcolară al Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Activităţile au fost găzduite de Centrul de agrement „Luminița” din Eforie Nord și Centrul de agrement „New Paradise” din Eforie Sud. Proiectul antidrog al judeţului Suceava, calificat la etapa naţională, a fost reprezentat de echipa de proiect a Colegiului Naţional „Dragoș Vodă” Câmpulung Moldovenesc, coordonată de prof. Ionela Ștefăroi, fiind alcătuită din elevii Iacoban Adelina, Lazăr Amalia, Ababei Sofia și Chifan Iustin. Potrvit unui comunicat de presă la Inspectoratului Şcolar Judeţean, Proiectul „Autocontrol vs. out of control” a obţinut premiul I la etapa naţională, reuşind să impresioneze juriul și să aducă în atenție tema actuală a concursului: „Dependențele anului 2025: Vaparea și noile substanțe psihoactive”. Proiectul a pus accent pe sesiuni de formare/informare, ateliere tematice cu specialiști, aplicarea de chestionare și sondaje referitoare la consumul drogurilor licite și ilicite, adevăr și mituri despre vapare, alternative pentru petrecerea timpului liber, campanii de informare/conștientizare, flashmob, mesaje creative antidrog, parteneriate și activități creative preventive. Concursul național de proiecte antidrog „Împreună” este coordonat la nivel județean de prof. Tatiana Vîntur, inspector şcolar pentru educație permanentă și activități extrașcolare. Concursul național a fost inițiat în 2003 și face parte din activitățile preventive asumate la nivel educațional de Ministerul Educației și Cercetării în cadrul Strategiei naționale antidrog 2022-2026, având scopul de a preveni comportamente nesănătoase în rândul tinerilor.
 

 

Consiliul Judeţean şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială implementează 12 proiecte PNRR  

• Finanţarea este asigurată atât pe componenta de împrumut, cât şi pe cea de finanţare nerambursabilă, vizate fiind domeniile învăţământului, sănătăţii, culturii şi asistenţei sociale

Consiliul Judeţean Suceava şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului au în derulare 12 proiecte cu finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acestea sunt implementate atât pe componenta de împrumut, cât şi pe cea de cu finanţare nerambursabilă a PNRR, fiind înscrise în buget la capitolele „Învăţământ”, „Sănătate”, „Cultură, recreere şi religie”, „Asigurări şi asistenţă socială”, precum şi la „alte acţiuni economice”. Este vorba despre cele două proiecte de la Centrul de zi şi Centrul de recuperarea neuro-motorie a persoanelor adulte cu dizabilităţi de la „Blijdorp” Suceava; Înfiinţarea centrului de zi „Dorna”; Soluţii digitale la Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă Suceava; Renovarea energetică a sediului Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului; Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturostice la nivel naţional şi Renovarea energetică a Spitalului Judeţean Clinic de Urgenţă Suceava. De asemenea, în derulare sunt proiectele Întărire a capacităţii instituţionale pentru reducerea riscului de infecţii nosocomiale la Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă Suceava; Micii luptători-Şansă la viaţă; Microbuze electrice pentru elevi; Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a şcolilor speciale şi CJRAE, dar şi proiectul „Biblioteca-Hub digital pentru educaţie”. În primul semestru al anului 2025, pentru activităţile realizate în cadrul celor 12 proiecte, Consiliul Judeţean a făcut plăţi de 28,28 de milioane de lei. De cealaltă parte, până la jumătatea anului, în bugetul judeţului au intrat 13,72 de milioane de lei reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă şi 22,92 de milioane de lei sumă aferentă componentei de împrumut. „Parte din încasări reprezintă sume aferente plăţilor efectuate din surse proprii în anul 2024” se subliniază în Raportul de analiză pe bază de bilanţ privind situaţiile financiare încheiate la 30 iunie 2025.       

 

Judeţul Suceava are

Producţii agricole mai bune decât cele din anul trecut 

• De pe urma vremii reci prelungite, de suferit au avut pomicultura şi apicultura, iar circa 600 de hectare de diverse culturi au fost  afectate de grindină  

Din cauza fenomenelor meteorologice defavorabile, anul agricol curent a fost „destul de imprevizibil”, însă, comparativ cu 2024 - unul mai secetos - 2025 poate fi considerat unul mai bun decât precedentul. Aceasta este opinia Elenei Claudia Gogu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, care subliniază că în bazinul pomicol Fălticeni, urmare a îngheţului târziu, în proporţie mare au avut de suferit „sâmburoasele”. Şefa DAJ a făcut referire şi la recentul „episod de grindină” care s-a abătut asupra pomilor fructiferi din zona Rădăşeni, dar şi în alte părţi, în întregul judeţ fiind afectate circa 600 de hectare de diverse culturi agricole. În urma centralizării datelor comunicate de unităţile administrativ-teritoriale, la grâu, raportată la Ministerul Agriculturii a fost o producţie medie de 4.700 kg la hectar, una mai mult decât satisfăcătoare, dacă se compară cu media din 2024, cea de 3.800 kg la hectar. La rapiţă s-au adunat 2.500 kg la hectar, şi la aceasta recolta fiind apreciată drept mulţumitoare. Pe de altă parte, la culturile de porumb şi de cartofi, suferinde de pe urma grindinii, respectiv a secetei, în toamnă aşteptate sunt rezultate mai modeste. Anul acesta s-a dovedit a fi neprielnic şi pentru apicultură, „deplasarea stupilor în pastoral fiind împiedicată „de frig, dar şi de ploi, mai ales în perioada teiului”. „Au fost perioade mai bune şi mai puţin bune, dar, una peste alta, în stadiul actual producţia se anunţă mai mare faţă de anul trecut, datorită şi precipitaţiilor mai bogate. Sperăm ca şi în toamnă, la porumb şi cartofi, dar şi la celelalte culturi, să avem, la fel, recolte mai bune” a declarat Elena Claudia Gogu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.  

 Centura ocolitoare a oraşului Gura Humorului va fi scoasă la licitaţie în cel mult 3 săptămâni

Astăzi, în comisia interministerială de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, are loc actualizarea indicatorilor tehnico-economici de la varianta de ocolire a oraşului Gura Humorului. Anunţul a fost făcut ieri, de către Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, la sfârşitul şedinţei ordinare a deliberativului. „Este ultimul aviz necesar, aceasta însemnând că - în următoarele două-trei săptămâni, în funcţie de cum vor merge lucrurile la Direcţia de achiziţii -, vom scoate la licitaţie varianta de ocolire de la Gura Humorului” spus Gheorghe Şoldan.

Într-o primă etapă, centura ocolitoare a oraşului Gura Humorului  este prevăzută cu o lungime de 8,180 km şi o lăţime de 13,9 de metri. Traseul va avea un profil de drum naţional, cu două benzi de circulaţie, cu 3,5 metri lăţime pe sens, la care se adaugă acostamente şi benzi de încadrare. Proiectul include conexiuni cu DN17 şi DN 2E, prin sensuri giratorii la Păltinoasa și Frasin; 1 km de bretele de legături cu DN17 şi DN 2E; 4 poduri, pasaje, viaducte, dar şi elemente şi amenajări de protecţie a mediului şi  de siguranţă rutieră. Reamintim că printr-un acord de parteneriat între Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi Consiliul Judeţean Suceava agreată a fost „fragmentarea soluţiei tehnice”, etapa I constând în executarea sensului de mers Păltinoasa-Frasin, ca drum naţional. 
Etapa a II-a, Frasin-Păltinoasa, respectiv cea de realizare a nodurilor rutiere de conexiune cu DN 17, „dublarea viaductului şi podurilor”, putând fi susţinută financiar „prin alt program de finanţare, eligibil după anul 2027”. Acest fapt ar permite integrarea variantei de ocolire a oraşului Gura Humorului „în cadrul drumului de mare viteză Baia Mare-Suceava, Lotul 3 Vatra Dornei - Suceava”.

 Primăria Suceava taie aproape 3 milioane de lei de la cheltuielile de personal

• Reduceri sunt operate la salariile de bază, indemnizaţiile de hrană, sporurile pentru condiţii de muncă deosebite, dar şi la tichetele de vacanţă   

O diminuare a fondului de salarii cu suma de 2,941 de milioane de lei, este anunţată, la partea cheltuieli a bugetului local al municipiului Suceava, până la sfârşitul anului 2025. Reducerea este prevăzută în proiectul de hotărâre privind rectificarea bugetară care va fi supus aprobării Consiliului Local în şedinţa ordinară din această săptămână.„Analiza resurselor bugetare alocate şi a proiecţiei execuţiei bugetare până la finele anului 2025 pentru cheltuielile de personal, efectuată de Serviciul resurse umane pe 21 august 2025, generează concluzia că suma de 2.941.190 de lei poate fi relocată altor categorii de cheltuieli bugetare” se arată în raportul serviciului de specialitate al executivului. Astfel, reducerea salariilor, beneficiilor aferente şi contribuţiilor se vor resimţi la Autorităţile executive, Serviciul de Evidenţă a Persoanelor, Poliţia Locală, Creşa nr. 1, Medicina Şcolară, Direcţia Domeniului Public, asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi, Direcţia de Asistenţă Socială, Direcţia de Ecologizare şi Direcţia Generală de Administrare a Pieţelor. Diminuările sunt aplicate la salariile de bază, sporurile pentru condiţii de muncă, indemnizaţia de hrană, tichetele de vacanţă, contribuţiilor de asigurări sociale şi la „alte drepturi salariale în bani”. La rectificarea bugetului, cele mai mari scăderi ale salariilor de bază sunt operate la Autorităţile executive, respectiv cu suma  de 700.000 de lei, urmată fiind de Poliţia Locală - 600.000 de lei, Direcţia de Asistenţă Socială - 350.000 de lei şi Direcţia Generală de Administrare a Pieţelor, cu 327.450 de lei. Până la sfârşitul anului 2025, La Poliţia Locală, diminuarea normelor de hrană însumează 593.780 de lei, la Creşa nr.1 fiind de 120.000 de lei, iar la Autorităţile executive de 260.000 de lei. Reducerile de sporuri pentru condiţii de muncă deosebite se ridică la 240.000 de lei în cazul Medicinii Şcolare, la 90.000 de lei în cel al Autorităţilor executive, în timp ce la 50.000 de lei ajung cele de la Poliţia Locală. Cu diminuarea valorii tichetelor de vacanţă figurează toate compartimentele şi instituţiile amintite din cadrul executivului sau din subordinea Primăriei municipiului Suceava.  

 Servicii sociale pentru 50 de vârstnici cu grade de dependenţă  

• Acestea urmăresc „menţinere sau ameliorarea autonomiei funcţionale a beneficiarilor”

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava intenţionează să contracteze servicii sociale pentru persoane vârstnice cu diferite grade de dependenţă. Potrivit unui proiect de hotărâre de Consiliu Judeţean, este vorba despre servicii sociale cu cazare pentru 50 de beneficiari cu domiciliul pe raza judeţului Suceava, „cu respectarea standardelor minime de calitate”. Serviciile sociale urmează a fi „centrate pe nevoile individuale specifice” ale persoanelor vârstnice, în vederea „menţinerii sau ameliorării autonomiei funcţionale a beneficiarilor”. Contractarea serviciilor sociale se va face în centre rezidenţiale, precum centre de îngrijire şi de asistenţă, pe o perioadă de 24 de luni. Serviciile constau în condiţii de locuit conform nevoilor de viaţă; spaţiu adecvat într-un dormitor; spaţii igienico-sanitare; acces la spaţii comune suficient de sigure, accesibile; protecţie împotriva riscurilor, infecţiilor şi abuzurilor şi neglijării; alimentaţie adecvată, precum şi în supravegherea şi menţinerea sănătăţii. O contribuţie lunară va fi plătită de persoana vârstnică sau de aparţinătorii acesteia, cuantumul fiind stabilit şi comunicat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului. „Preţul trebuie să reflecte respectarea standardelor de cost şi standardelor minime de calitate pentru serviciile oferite” se arată în proiectul de hotărâre a Consiliului Judeţean

 Salarii mai mari decât cele de pe statul de plată, la firmele sucevene cu angajaţi străini

• Inspectorii de muncă au mai depistat că orele plătite nu coincideau cu cele efectiv lucrate, iar angajaţilor nu li se confirma vechimea în muncă  

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a verificat modul în care angajatorii cetăţenilor străini respectă prevederile legale din domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi cele privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. Inspectorul-şef Romeo Butnariu arată că principalele obiective ale campaniei au vizat identificarea şi combaterea muncii nedeclarate a străinilor pe piaţa autohtonă a muncii, garantarea în plată a salariului de bază minim brut şi verificarea felului în care angajatorii români primesc la muncă lucrători străini. Totodată, în atenţie au stat evaluarea riscurilor la care sunt expuşi angajaţii străini şi implementarea măsurilor de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor. Astfel, pe linie de relaţii de muncă şi combatere a muncii nedeclarate, întreprinse au fost 24 de controale, deficienţele constatate lăsându-se cu 4 amenzi însumând 7.000 de lei, cât şi cu 25 de măsuri de remediere a neregulilor. Inspectorii ITM au descoperit că angajatorii nu ţin evidenţa orelor de muncă, în concordanţă cu „programul efectiv lucrat de salariaţi” şi că, la încetarea activităţii salariaţilor, nu sunt eliberate documentele de atestare a vechimii în muncă. La fel, de evidenţiat este că, pe partea de „muncă subdeclarată”, unii dintre agenţii economici suceveni controlaţi „acordau salarii mai mari decât cele evidenţiate în statul de plată”.
În domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, în urma abaterilor descoperite, personalul specializat al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava a dat 13 avertismente. Sancţiunile aplicate au vizat lipsa semnăturii angajatului de pe fişele de instruire individuală, neefectuarea controlului medical periodic al lucrătorilor, dar şi lipsa dovezii acordării echipamentului individual de protecţie.
 

 

În şedinţă ordinară

Deliberativul judeţean repartizează 3,27 de milioane de lei, ajutor pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din iulie

Consiliul Judeţean va aproba, în şedinţa de mâine, înscrierea în buget a sumei de 3,27 de milioane de lei cu titlul de ajutor pentru situaţii de extremă dificultate de la judeţele Galaţi, Timiş, Mehedinţi, Vâlcea, Vaslui şi Bistriţa Năsăud, dar şi de la Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România.  Potrivit proiectului de hotărâre, banii sunt destinaţi înlăturării efectelor calamităţilor naturale produse în luna iulie 2025 în judeţul Suceava. Suma va fi utilizată la refacerea infrastructurii afectate de inundaţii, aceasta fiind alocată oraşului Broşteni şi comunelor Stulpicani, Ostra şi Slatina. Prin voturile deliberativului judeţean, cea mai mare sumă, una de 2,7 de milioane de lei este repartizată oraşului Broşteni. Comunele Stulpicani, Ostra şi Slatina beneficiază de diferenţa de 1,2 milioane de lei, respectiv de câte 400.000 de lei fiecare. În urma inundaţiilor din perioada 27-28 iulie 2025, au fost afectate în jur de 680 de locuinţe din judeţul Suceava, 41 fiind distruse complet, iar alte câteva sute suferind daune diverse. Prin hotărâre a Guvernului, de la bugetul de stat este prevăzut câte un sprijin financiar de 15.000 de lei pentru fiecare locuinţă afectată în proporţie mai mică de 75%, respectiv unul de 25.000 de lei, în cazul afectării într-o proporţie de peste 75%. Pentru locuinţele distruse integral, familiile respective au parte de un ajutor financiar în valoare de 30.000 de lei fiecare. Totodată, sunt sprijinite, cu câte 15.000 de lei, familiile persoanelor care şi-au pierdut viaţa din cauza inundaţiilor din 27-28 iulie 2025, produse în judeţele Suceava şi Neamţ.

 

Urmare a hotărârilor instanţelor

Consiliul Judeţean are de plătit către angajaţii instituţiilor din subordine drepturi salariale de 3,17 milioane de lei  

• În prima jumătate a anului s-au achitat 128.046 de lei, diferenţa urmând a ajunge la salariaţi „în exerciţiile financiare viitoare”  

La începutul acestui an, Consiliul Judeţean Suceava avea de achitat drepturile de natură salarială într-un total de 3,29 de milioane de lei. Conform Raportului de analiză pe bază de bilanţ privind situaţiile financiare la 30 iunie 2025, suma reprezintă obligaţii prevăzute prin „hotărâri judecătoreşti devenite executorii”. Potrivit sursei citate, până pe 30 iunie 2025, acestea s-au actualizat în raport cu rata inflaţiei, respectiv cu 3.712 de lei, plăţile efectiv efectuate fiind de 128.046 de lei. Astfel, la finele primului semestru al anului 2025, obligaţiile de achitat către cei în drept s-au diminuat până la 3,17 milioane de lei. Sumele de plată se înregistrează la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava şi Centrul Cultural „Bucovina”. Toate acestea, intră în categoria totalului datoriilor necurente ale Consiliului Judeţean, în scăderea cu 770.592 de lei, respectiv cu 23,35%, faţă de începutul anului. „Cea mai mare parte din sumă reprezintă drepturi de natură salarială câştigate în instanţă în anii anteriori şi care urmează a fi plătite salariaţilor în exerciţiile financiare viitoare” se  reliefează în Raportul de analiză pe bază de bilanţ pe bază de bilanţ privind situaţiile financiare la 30 iunie 2025.      

 AJFP Suceava informează

Restaurantele, barurile, cafenelele şi fast-food-urile sunt obligate să elibereze bonuri fiscale

• Refuzul înmânării acestora „contravine legii şi afectează corecta colectare a veniturilor bugetare”, atrage atenţia instituţia suceveană

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) lansează o campanie naţională de informare prin care îşi propune să conştientizeze cetăţenii asupra exercitării drepturile pe care le au în relaţia cu operatorii economici din domeniul HORECA, respectiv din restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri etc. Aceasta după ce rezultatele acţiunilor antifraudă au scos la iveală că, în anumite cazuri, clienţii au primit doar note de plată sau înştiinţări, însă nu şi bonul fiscal. „Această practică contravine legii şi afectează corecta colectare a veniturilor bugetare” transmite Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, printr-un comunicat de presă. Potrivit sursei citate, la plata în numerar, clienţii trebuie să solicite şi să primească bonul fiscal, acesta fiind „documentul obligatoriu care atestă tranzacţia”. La plata cu cardul, operatorii economici nu au obligaţia de a emite bonul fiscal, însă acesta poate fi tipărit la cererea expresă a clientului. În cazul în care comercianţii refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal - cu excepţia situaţiei defectării aparatelor de marcat electronice, fiscale, când se emit chitanţe - clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat, fără plata contravalorii acestuia. Pentru a facilita semnalarea cazurilor în care dreptul la bon fiscal nu este respectat, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune la dispoziţie o linie de contact. „Orice situaţie de acest tip poate fi semnalată la adresa de e-mail sesizari.anaf@anaf.ro, inclusiv prin transmiterea unei fotografii sau scanări lizibile a documentului înmânat pentru plata serviciilor sau bunurilor achiziţionate, achitate cu numerar, fără emiterea şi înmânarea bonului fiscal” se arată în comunicatul de presă al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava.
 

Pe 1 septembrie

Expiră termenul pentru aplicarea vizei pe carnetul de rentier agricol

• Dacă în urmă cu 15 ani existau 364 de beneficiari, în 2024 au fost vizate 98 de carnete, în conturile acestora achitându-se 25.854 de euro

Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură reaminteşte că termenul limită până la care rentierii agricoli pot transmite documentele specifice privind acordarea rentei viagere agricolă aferentă anului trecut este data de 1 septembrie 2025. Pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă, rentierii vor solicita viza anuală, fie prin prezenţa fizică, fie prin mijloace electronice de comunicaţii, poştă ori curier. Pe lângă carnetul de rentier, necesare sunt contractul de arendare; actul de identitate; documentul de coordonate bancare şi, după caz, decizia de la comisia de expertiză medicală pentru gradele de invaliditate I şi II. Atunci când solicitarea este făcută de un reprezentant legal, este obligatorie prezentarea procurii notariale, curatelei sau hotărârii judecătoreşti definitive şi revocabile din care rezultă că solicitantul este tutore al rentierului agricol. Dacă rentierul a decedat între timp, renta datorată până la data încetării din viaţă poate fi încasată de către moştenitorii săi, cu împuternicire notarială a unuia dintre aceştia, prezentate fiind certificatul de deces şi acte doveditoare a calităţii de moştenitor.  Cuantumul rentei viagere agricole este echivalentul în lei a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut, respectiv contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan dat în arendă. Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor legale, se va face într-o singură rată, până pe 30 noiembrie 2025, prin mandat poştal sau virament bancar. În cursul anului 2024, în intervalul 1 martie-31 august, la  Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură au fost vizate 98 de carnete de rentier viager agricol, suma autorizată şi plătită beneficiarilor fiind de 125.854 de lei, echivalentul a 25.854 de euro. Pe 1 ianuarie 2011, Centrul Judeţean Suceava al APIA a preluat activitatea desfăşurată de Biroul Judeţean al Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă. În acelaşi an, în judeţul Suceava, pentru 2010, s-au autorizat plăţi către 364 de rentieri agricoli.

 La jumătatea lui 2025

Consiliul Judeţean şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, datorii de 29 de milioane de lei către furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări

Consiliul Judeţean Suceava şi unităţile subordonate aveau datorii totale de 83,67 de milioane de lei, se arată în Raportul de analiză pe bază de bilanţ privind situaţiile financiare încheiate pe 30 iunie 2025. După primele 6 luni ale anului, datoriile curente erau de 81,14 de milioane de lei, înregistrându-se, potrivit sursei citate, „o scădere semnificativă faţă de începutul anului”. Astfel, la o valoare de 29 de milioane de lei, cu o diminuare de 11,08%, în evidenţă erau restanţele curente de plată către furnizorii, de bunuri, servicii şi lucrări ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” şi cei ai Consiliului Judeţean. Fiind în scădere cu 0,94% în comparaţie cu debutul de an, datoriile către diverse bugete însumau aproximativ 11 milioane de lei. Acestea reprezentau, în principal, impozit pe veniturile salariale şi contribuţia pentru protecţia persoanelor cu handicap, aferente lunii iunie, la care se adăugau datorii la bugetul asigurărilor de sănătate, în contul cheltuielilor de spitalizare pentru bolnavii internaţi în urma unor agresiuni sau vătămări corporale. O sumă de 33 de milioane de lei reprezenta salarii, contribuţii şi alte drepturi sociale, „cu o reducere nesemnificativă de 0,90% faţă de soldul de la începutul anului”. În conformitate cu situaţiile financiare amintite, la finele primelor 6 luni ale anului 2025, la 4,20 de milioane de lei se ridicau datoriile din operaţiuni cu fonduri europene nerambursabile, în creştere cu 1,74 de milioane de lei, şi însemnând avansuri primite de la autorităţile de management şi decontări în curs de clarificare pentru proiecte postaderare derulate de Consiliul Judeţean. Cu creştere de 101,31%, totalizând 3,19 de milioane de lei, figurează capitolul „alte datorii”, în cea mai mare parte fiind vorba despre sume încasate de Consiliul Judeţean de la unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, pentru plata ratelor şi dobânzii la creditul contractat de judeţul Suceava pentru finanţarea Proiectului „Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene”. „Creşterea este cauzată de sumele încasate în primul semestru, care vor fi utilizate pentru achitarea ratelor şi dobânzilor datorate până la sfârşitul anului 2025”  se subliniază Raportul de analiză pe bază de bilanţ privind situaţiile financiare încheiate pe 30 iunie 2025. În ceea ce priveşte datoriile necurente de 2,52 de milioane de lei, acestea erau în scădere cu 23,35%, „datorită înregistrării cu lor cu acest titlu la începutul lui 2025, şi plătite în cursul anului.  

Municipiul Suceava are 382 de hectare de spaţii verzi, cea mai mare suprafaţă de acest fel din judeţ

• Din perspectiva raportării suprafeţei înverzite la populaţie, legea obligă la un minimum 26 mp pe locuitor, pe prima poziţie în rândul localităţilor urbane fiind oraşul Solca, cu 71,2 mp de locuitor

În 7 ani, respectiv în perioada 2017-2023, suprafaţa spaţiilor verzi din oraşele şi municipiile judeţului Suceava a crescut de la 622 de hectare la 837 de hectare, respectiv cu 215 de hectare. Aşa se arată în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava, în 2024, între localităţile urbane cuprinse în raportare, municipiul Suceava având 382 de hectare de spaţii verzi, cea mai mare suprafaţă de acest fel din judeţ. Reşedinţa de judeţ este urmată de municipiul Rădăuţi, cu 132,4 de hectare; oraşul Gura Humorului-72,59 de hectare; municipiul Fălticeni-61 de hectare; municipiul Câmpulung Moldovenesc-48,35 de hectare municipiul Vatra Dornei-39,14 de hectare; oraşul Salcea-21,44 de hectare; oraşul Broşteni-18,17 de hectare; oraşul Solca-17,12 de hectare; oraşul Milişăuţi-14,38 de hectare; oraşul Siret-14,23 de hectare şi oraşul Cajvana-3,11 de hectare. În ceea ce priveşte suprafaţa de spaţii verzi pe locuitor în localităţile urbane menţionate, pe prima poziţie se situa oraşul Solca, cu 71,2 mp, secondat de municipiul Gura Humorului, cu 54,7 mp şi urmat de municipiul Rădăuţi, cu 54,5 mp. Municipiul Suceava era pe locul al patrulea, cu 45,4 mp/locuitor, în ordine descrescătoare venind oraşul Broşteni-35,1 mp; oraşul Vatra Dornei-31,1 mp; oraşul Milişăuţi şi municipiul Câmpulung Moldovenesc-cu câte 30,9 mp; municipiul Fălticeni-25,5 mp; oraşul Salcea-22,5 mp; Siret-21,2 mp şi Cajvana-3,4 mp/ locuitor. Conform Legii 24 din 2007, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spaţiilor verzi. Potrivit legii, acestea aveau obligaţia de a asigura, din terenul intravilan, până pe 31 decembrie 2013, o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 mp/locuitor. În Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în 2024 se subliniază că spaţiile verzi reduc „efectul insulelor de căldură, prin umbrire şi răcirea aerului ca urmare a procesului de evapo-transpiraţie”. Totodată, vegetaţia amplasată în vecinătatea clădirilor diminuează nevoia de utilizare a aerului condiţionat, în acest mod fiind redus şi consumul de energie. Amenajarea spaţiilor verzi contribuie, de asemenea, la reducerea poluării fonice, „acţionând ca barieră de zgomot”. Conform Institutului Naţional de Statistică, în calculul totalului sunt luate „suprafaţa spaţiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuare publice, parcele cu pomi sau flori, păduri, terenurile bazelor şi amenajărilor sportive, în cadrul perimetrelor „construibile” ale localităţilor. În categoria spatiilor verzi „nu sunt incluse serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, cimitirele, terenurile agricole, suprafaţa lacurilor etc”.

 Auditorii Curţii de Conturi au descoperit

Prejudiciu de 220.000 de lei prin cheltuieli de personal calculate şi acordate eronat

• Cu încălcarea prevederilor legale plătite au fost spor de dificultate pentru activitatea de fond funciar, indemnizaţii de şedinţă pentru consilierii locali, alte sporuri şi premii

Erori generatoare de prejudiciu în ceea ce priveşte cheltuielile de personal a constatat Curtea de Conturi în unele unităţi teritorial administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. Astfel, Primăria Râșca a acordat nelegal spor de dificultate pentru activitatea de fond funciar, valoarea acestuia fiind de 84.000 de lei. La Dorneşti, stabilite au fost drepturi peste limita stabilită de lege pentru personalul din cadrul administraţiei publice locale.  Totalul acestora se ridică la 63.000 de lei, deoarece salariile de bază s-au raportat la o valoare eronată a salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Pentru consilierii locali, în oraşul Milișăuți şi în comunele Bosanci, Șaru Dornei și Vama indemnizaţii de şedinţă, în sumă de 52.000 de lei, au fost plătite cu încălcarea prevederilor legale. Totodată, în urma auditurilor, la iveală s-a scos stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor şi a altor drepturi pentru funcţionari publici, personal contractual cu funcţii de conducere sau care ocupă o funcţie de demnitate publică. Deficienţe de acest gen  s-au descoperit la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, şi la primăriile din Frasin, Frătăuții Noi, Râșca și Șaru Dornei, prejudiciul generat însumând 23.000 de lei. Potrivit Raportului privind finanţele publice locale în anul 2023, publicat recent, la ordonatorii principali şi ordonatorii terțiari de credite finanţaţi din bugetele locale prejudiciul identificat, referitor la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor de personal, a avut valoarea totală de 222.000 de lei.
 

 
Odată cu eliminarea plafonării

Consumatorii vulnerabili au dreptul la protecţie faţă de creşterea preţului energiei electrice

• Contractul semnat trebuie să fie „clar şi uşor de înţeles”  comisarii pentru protecţia consumatorilor recomandând prudenţă la schimbarea furnizorului

În contextul eliminării schemei de plafonare a preţurilor la energia electrică, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Suceava atrage atenţia consumatorilor casnici asupra neregulilor constatate cu prilejul campaniei de controale privind prestarea serviciilor de furnizare a energiei electrice. Printr-un comunicat de presă, instituţia suceveană informează că, printre multe altele, constatate au fost completarea incorectă a ofertelor; lipsa preţului final, cu toate taxele incluse, dar şi emiterea cu întârziere a facturilor pentru energia consumată. Totodată, pe durata verificărilor s-au depistat lipsa menţionării perioadei de facturare; duratei contractului, cât şi a condiţiilor de reînnoire, prelungire sau încetare a prestării serviciilor. Comisarii pentru protecţia consumatorului au mai constatat existenţa în contracte a unor clauze abuzive şi „neafișarea pe site a tuturor informaţiilor în baza cărora operatorul economic îşi desfăşoară activitatea, inclusiv a informărilor cu privire la posibilitatea soluţionării alternative a litigiilor”. Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Suceava insistă asupra luării la cunoştinţă a dreptului consumatorului la informarea corectă, înaintea semnării contractului, acesta din urmă trebuind să fie „clar şi uşor de înţeles” şi cu posibilitatea schimbării gratuite a furnizorului. Important de ştiut este aceea că furnizorul este obligat să anunţe creşterile de preţ cu minimum 30 de zile înaintea acestei modificări şi că facturile eronate pot fi contestate. La fel, consumatorii vulnerabili au dreptul la protecţie, prin acordarea unui sprijin financiar compensatoriu, la angajamente de plată eşalonată, dar şi la compensaţii în cazul  întreruperilor nejustificate de energie electrică. 

 Tratamentele bolnavilor oncologici sunt asigurate fără întrerupere

• Necesitatea suplimentării fondurilor survine „creşterii numărului de pacienţi şi extinderii accesului la terapii inovatoare”

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava anunţă că accesul pacienţilor oncologici la tratamentele necesare este în continuare asigurat. În conformitate cu un comunicat de presă al instituţiei, fondurile pentru tratamentele oncologice sunt prinse în bugetul anului 2025, însă „creşterea numărului de pacienţi şi extinderea accesului la terapii inovatoare au condus la un necesar financiar suplimentar”. În acest context, prin proiectul de rectificare bugetară, solicitate au fost noi fonduri, în prezent dispunându-se de „credite de angajament care permit asigurarea continuităţii tratamentelor bolnavilor oncologici”. „Chiar dacă există un deficit care generează întârzieri în decontarea facturilor către furnizori, tratamentele sunt în continuare acordate în baza creditelor de angajament repartizate furnizorilor de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate” se subliniază în comunicatul de presă. Conform sursei citate, până la rectificarea bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se vor face redistribuiri în cadrul clasificaţiei bugetare, „astfel încât să fie asigurat accesul neîntrerupt al pacienţilor la tratamente”. „Aceste demersuri vizează atât asigurarea continuităţii tratamentelor, cât şi respectarea obligaţiilor contractuale faţă de furnizori” transmite  Casa de Asigurări de Sănătate Suceava.

 În prima jumătate a anului,

Domeniile cu risc ridicat de evaziune, ţinta controalelor inspectorilor fiscali suceveni

• Cu sustrageri de la plată de peste 13 milioane de lei, cele mai mari obligaţii suplimentare către bugetul de stat au fost impuse în domeniile lemnului, agroalimentar, construcţiilor şi transportului

Agenţii economici suceveni au fost verificaţi de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava cu privire la modul de calculare, evidenţiere şi virare, în cuantumurile şi la termenele stabilite de lege, a obligaţiilor faţă de bugetul de stat. AJFP  informează că prioritate s-a acordat firmelor care desfăşoară activităţi în domenii cu grad de risc ridicat de evaziune fiscală,  precum şi a celor cu restanţe la plată. În vizor au stat, de asemenea, operatorii economici care nu depun deconturi sau „care au TVA de rambursat în mai multe luni din decursul unui an şi nu solicită rambursarea acesteia”. Astfel, în primul semestru al anului 2025, la contribuabilii persoane juridice inspectorii AJFP au întreprins 232 de acţiuni, din care 213 inspecţii fiscale parţiale, 19 controale inopinate şi cercetări la faţa locului, suma suplimentară stabilită a intra la bugetul de stat fiind de 13,15 milioane de lei. În consecinţă, 116 de controale  i-a avut ca ţintă pe agenţii economici cu activităţi susceptibile de „producere a evaziunii”. Numai de pe urma verificării acestora, la bugetul consolidat al statului a fost atras un supliment de 4,35 de milioane lei, pierderea fiscală diminuându-se cu 1,54 de milioane de lei. Cea mai mare sumă plătită suplimentar, una de 1,22 de milioane de lei a fost stabilită în domeniul exploatării şi prelucrării lemnului, urmat de cele agroalimentar, cu puţin peste un milion de 1 milion de lei, al construcţiilor, cu 923.561 de lei şi al transportului, cu 932.545 de lei. În urma controalelor din domeniul turismului nu au fost identificate obligaţii suplimentare, iar cea mai consistentă diminuare pierderii fiscale, una de 1,37 de milioane de lei s-a înregistrat în domeniul energetic. Conform analizei Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, în alte domenii de activitate s-au desfăşurat încă de 116 inspecţii fiscale parţiale, controale inopinate şi cercetări la faţa locului,  totalul suplimentar de plată ridicându-se la 8,79 de milioane de lei.

 

Inspectorii ITM Suceava

Acţiuni de identificare şi combatere a muncii nedeclarate a străinilor

• Înainte de a primi la muncă cetăţeni străini, angajatorii  trebuie să obţină avizul Inspectoratului General pentru Imigrări

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava verifică modul în care angajatorii cetăţenilor străini respectă prevederile legale din domeniul relaţiilor de muncă şi în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Totodată, controalele urmăresc respectarea reglementărilor legale referitoare la încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. Campania  este motivată de „necesitatea consolidării controlării legalităţii angajării cetăţenilor din state terţe pe teritoriul României, dar şi a condiţiilor de muncă a acestora”. Printre altele, obiectivele campaniei includ identificarea şi combaterea muncii nedeclarate a străinilor; verificarea respectării prevederilor privind timpul de muncă şi cel de odihnă; garantarea salariului de bază minim brut; asigurarea condiţiilor de muncă sigure şi sănătoase, precum şi informarea şi instruirea adecvată cu privire la riscurile profesionale. Inspectorii de muncă suceveni au în vedere ca, înainte de a primi la muncă cetăţeni străini, angajatorii să fi obţinut avizul de angajare de la Inspectoratul General pentru Imigrări. De asemenea, imperative sunt încheierea de contracte individuale de muncă, cât şi instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, una „adaptată nivelului de înţelegere al lucrătorilor străini”. Conform unui comunicat de presă al ITM Suceava, în cazul deficienţelor constatate sunt aplicate avertismente şi amenzi, dar şi dispuse măsuri obligatorii  de intrare în legalitate.

 În recenta minivacanţă

„Zero cazuri de toxiinfecții alimentare”

„Pentru a  garanta cetăţenilor un comerţ cu alimente sigure”, în perioada minivacanţei de Sfânta Maria, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a  organizat şi întreprins mai multe controale. Verificările s-au făcut „în contextul unei sporite afluenţe de turişti şi intensificării activităţii comerciale din zonele de agrement şi localităţile de interes turistic”. În conformitate cu un comunicat de presă al DSVSA, acţiunile de control au avut drept scop protejarea sănătăţii consumatorilor, echipele de inspectori fiind prezenţi la festivaluri, pelerinaje, hramuri bisericeşti, manifestări cu specific gastronomic, târguri de vară şi festivităţi. Astfel, urmărită a fost atingerea obiectivului „zero cazuri de toxiinfecții alimentare”, cu prilejul acţiunilor de control accent punându-se pe respectarea cerinţelor de igienă în spaţiile de depozitare, preparare, prelucrare şi comercializare a produselor alimentare. De asemenea, s-au verificat „igiena şi starea de sănătate a personalului lucrător”, conformitatea materiilor prime, precum şi a ingredientelor utilizate. Totodată, în atenţie au stat trasabilitatea produselor, insistându-se inclusiv pe „măsurile necesare pentru prevenirea practicilor frauduloase”. „DSVSA continuă să supravegheze permanent operatorii din industria alimentară, contribuind la protejarea sănătăţii publice şi la desfăşurarea concediilor în condiţii de siguranţă alimentară” transmite Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

 

Depistate de Camera de Conturi

La 22 de primării sucevene, deficienţe în organizarea licitaţiilor pentru bunuri, servicii şi lucrări

• În scopul încadrării sub pragurile legale sau al evitării procedurii de achiziţie publică, descoperite au fost  cazuri de divizare în contracte cu valoare mai mică sau de subevaluare a acestora

O serie întreagă de deficienţe pe linia achiziţiilor publice din anul 2024 au fost descoperite de Camera de Conturi la unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. În conformitate cu Raportul privind finanţele publice locale, recent dat publicităţii, acestea privesc planificarea sau pregătirea procedurii de achiziţie publică, cât şi „consultarea pieţei”. Astfel, auditorii au constatat abateri precum nerespectarea prevederilor legale privind stabilirea criteriilor de selecţie şi calificare; neîntocmirea sau neactualizarea la termen a strategiei ori programului anual de achiziţie publică; nerespectarea tuturor regulilor de estimare a valorii achiziţiilor, dar şi alegerea eronată a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică de bunuri, lucrări şi servicii. De asemenea, descoperită a fost divizarea în mai multe contracte de valoare mai mică sau utilizarea unor metode de calcul „care să conducă la o subevaluare a valorii estimate, cu scopul de a se încadra sub pragurile prevăzute în lege sau de a se evita aplicarea procedurilor de achiziţii publice”. Deficienţe de genul celor menţionate s-au depistat în municipiul Suceava şi în comunele Arbore, Bogdăneşti, Bosanci, Breaza, Brodina, Ciocănești, Comănești, Dărmănești, Forăști, Frătăuții Noi, Horodnic de Sus, Ipotești, Mălini, Mănăstirea Humorului, Marginea, Păltinoasa, Pârteștii de Jos, Putna, Vatra Moldoviței, Voitinel, Vulturești. Potrivit Raportului privind finanţele publice locale, în ceea ce priveşte organizarea procedurii şi atribuirea contractului, respectiv a acordului-cadru, auditorii Camerei de Conturi Suceava au constatat mai multe abateri, în sensul că nu au fost respectate prevederile legale privind solicitarea de documente, clarificări sau completări; nu s-au respectat termenele prevăzute în documentaţia achiziţiei publice; prelungirii netemeinic-justificată a perioadei de evaluare, cât şi al nerespectării principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică şi organizării concursurilor de soluţii. Deficienţele de acest fel s-au depistat la primăriile din Brodina, Dărmăneşti, Marginea, Pârteştii de Jos, Voitinel şi Vultureşti.

 

AJFP a recuperat „datorii istorice” reprezentând 18% din totalul veniturilor încasate  în prima jumătate a anului

• Agenţii economici suceveni figurau cu arierate recuperabile în valoarea de 1,12 de miliarde de lei

Implementarea unui management performant al arieratelor, constituie o preocupare permanentă a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava. „Accent s-a pus pe evaluarea arieratelor în raport cu posibilităţile reale de recuperare, urmărindu-se diminuarea arieratelor recuperabile în sold la finele anului precedent” se arată într-o informare a instituţiei sucevene privind stadiul realizării programului de acţiuni pe anul 2025.   Astfel, la sfârşitul primei jumătăţi a anului acesta, rata de colectare a arieratelor recuperabile de la persoanele juridice era de 63,11%. Conform analizei AJFP, aceasta înseamnă că au fost stinse „datorii istorice” de peste 708 de milioane de lei din totalul arieratelor recuperabile de 1,12 de miliarde de lei. În ceea ce priveşte persoanele fizice, rata de colectare a arieratelor a atins nivelul de 36,07%, recuperată fiind suma de 48,29 de milioane de lei, dintr-un total recuperabil de 133,879 de milioane de lei. „Ponderea anuală a arieratelor recuperabile în totalul veniturilor colectate în an este de 18,52%. În cauză sunt 499,466 milioane de lei arierate fiscale recuperabile până pe 30 iunie 2025 din 2,696 de miliarde de lei, total venituri colectate în perioadă” se subliniază în informarea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava. Arieratele sunt obligaţiile financiare ajunse la scadenţă şi neachitate, respectiv datoriile a căror dată scadentă a fost depăşită cu mai mult de 90 de zile.