Impus prin Lege încă de acum 8 ani

Judeţul Suceava nu are nici până acum un plan privind calitatea aerului

·        "Planul nu a fost încă finalizat şi supus avizării de către Agenţia Naţională pentru protecţia Mediului" se subliniază în Raportul privind starea mediului al APM, în care se precizează că o comisie a Consiliului Judeţean a demarat elaborarea acestuia abia în 2017 

·        Judeţul Suceava este încadrat în regimul II de gestionare a calităţii aerului, ca zonă în care nivelurile poluanţilor sunt mai mici decât valorile-limită şi cele ţintă

Judeţul Suceava nu stă tocmai bine la politicile, acţiunile şi măsurile pentru îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător. Aşa s-ar putea concluziona dintr-o informare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava în care se arată că iniţiat în urmă cu 2 ani, Planul de menţinere a calităţii aerului în judeţul Suceava nu a fost încheiat nici până la această dată. Aceasta cu toate că, încă din 2011, prin Legea nr. 104 privind calitatea aerului s. impus obligaţia elaborării, adoptării şi implementării, de către autorităţile administraţiei publice locale, a planurilor de calitate a aerului, pentru zonele în care sunt depăşite valorile limită reglementate de lege. În cauză sunt zone şi aglomerări încadrate în regimul I de gestionare a calităţii aerului, pentru care sunt obligatorii planurile de menţinere a calităţii aerului, în timp ce pentru celelalte zone şi aglomerări este valabil regimul II de gestionare a calităţii aerului. În acest sens, în judeţul Suceava, în baza Legii nr. 104 din 2011 şi a metodologiei aprobate prin HG nr. 257 din 2015, o comisie tehnică constituită la nivel judeţean, prin decizie a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, a trecut, în anul 2017, la elaborarea Planului de menţinere a calităţii aerului în judeţul Suceava. Însă, "Planul nu a fost încă finalizat şi supus avizării de către Agenţia Naţională pentru protecţia Mediului. Abia după avizarea de rigoare, planul cu pricina va fi supus şi aprobării plenului Consiliului Judeţean Suceava" se subliniază în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2018 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Potrivit Ordinului Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor nr. 1206 din 2015, pentru aprobarea listelor de încadrare a unităţilor administrativ-teritoriale în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în Legea nr. 104 din 2011 privind calitatea aerului înconjurător, judeţul Suceava este încadrat în regimul II de gestionare a calităţii aerului, ca zonă în care nivelurile poluanţilor sunt mai mici decât valorile-limită şi ţintă prevăzute de lege. Potrivit unei reglementări ulterioare, respectiv Ordinului nr. 598 din 2018, care abrogă Ordinul nr. 1206 din 2015, judeţul Suceava este păstrat, în continuare, în regimul II de gestionare a calităţii aerului.

"Infractori voiajori" în Bazinul Dornelor

·        Aceştia "dau spargeri, agresează sau înşeală localnici în Dorna Arini, Şaru Dornei şi Vatra Dornei, pe seama unor scenarii pregătite din timp, acţiuni desfăşurate, de regulă, în stil de grup organizat", semnalează o informare a ATOP Suceava

Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) de pe lângă Consiliul Judeţean Suceava asupra unor probleme semnalate în legătură cu serviciul poliţienesc din judeţ, şi care încă nu au fost rezolvate. Astfel, în informarea privind activitatea din trimestrul al doilea al anului,  accent se pune pe necesitatea extinderii, de către unele consilii locale, a sistemelor de supraveghere cu ajutorul camerelor video, intensificării patrulărilor zilnice şi asigurarea limitatoarelor de viteză din zona şcolilor din prejma unităţilor şcolare de drumurile judeţene şi drumurile naţionale. "Sunt localităţi în care nu există suficiente camere de supraveghere, care ar putea furniza indicii în cazul unor accidente, furturi sau violenţe fizice" se arată în informarea ATOP, care semnalează şi apariţia aşa-zişilor infractori voiajori, care "dau spargeri, agresează sau înşeală localnici în Dorna Arini, Şaru Dornei şi Vatra Dornei, pe seama unor scenarii pregătite din timp, acţiuni desfăşurate, de regulă, în stil de grup organizat". De asemenea, în analiza citată se arată că se impune urmărirea cu stricteţe a provenienţei şi calităţii produselor agricole care se comercializează în pieţe şi târguri ori la sărbători ale comunelor, scoasă evidenţă fiind şi lipsa locurilor special amenajate pe aliniamentul drumurilor, în care persoanele fizice să poată vinde fructe de pădure sau ciuperci, întrucât, fiind plin sezon, se creează dificultăţi în trafic, prin oprirea autovehiculelor pe carosabil. Printre problemele nerezolvate, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) de pe lângă Consiliul Judeţean, semnalează cele legate de refacerea garajului Postului de poliţie Iacobeni şi starea avansată de degradare a mijlocului de transport care deserveşte Postul de poliţei Fundu Moldovei. Dezirabilă este, totodată, transferarea imobilului care de la Postul de poliţie din Vama, neutilizat, în stare de degradare, pe care administraţia locală din comuna Vama l-a solicitat pentru a amenaja un adăpost necesar cazării unor persoane cu domiciliul restricţionat. În rândul problemelor rezolvate menţionată este identificarea autorilor furturilor din societăţile comerciale şi din gospodăriile populaţiei de pe raza comunei Stulpicani, la aspecte pozitive fiind consemnate renovarea sediului postului de poliţie Ostra şi extinderea sistemelor de supraveghere video din Ostra şi Fundul Moldovei. În informarea ATOP asupra eficienţei serviciului poliţienesc, semnată de preşedintele Vasile Tofan, ca priorităţi pentru perioada următoare, enumerate sunt iniţierea de acţiuni preventive de combatere a criminalităţii cu impact stradal, precum furturi din poşete, genţi şi din autovehicule, tâlhării, scandaluri şi agresiuni, cât şi sporirea fermităţii în soluţionarea dosarelor economico-financiare şi recuperarea prejudiciului aferent.

Faţă de primul semestru din 2018

În primele 6 luni ale anului, sporul negativ din judeţul Suceava s-a accentuat   

·        Diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul decedaţilor a crescut de la 418 la 740, tendinţa fiind aceeaşi la nivel regional şi naţional

·        Totuşi, în iunie, sporul natural judeţean a fost de +93 de persoane, în Regiunea de Nord-Est valoare pozitivă înregistrându-se şi în Iaşi, cea de +27 de persoane   

Date îngrijorătoare privind situaţia demografică sunt prezentate în Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică. Astfel, potrivit DJS, în luna iunie a anului 2019, în judeţul Suceava s-au luat în evidenţe 651 de născuţi-vii, numărul în scădere cu 73 copii faţă de luna mai aceluiaşi an, diminuarea fiind de 42 de născuţi-vii în comparaţie cu luna omoloagă a anului  2018. În iunie, anul acesta, În judeţul Suceava înregistrate au fost 558 de persoane decedate, cu 150 în minus faţă de luna mai  dar cu 2 decese în plus raportat la iunie 2018. Potrivit Direcţiei Judeţene de Satistitică, în luna iunie 2019 numărul născuţilor-vii a fost mai mare faţă de cel al deceselor, sporul natural al populaţiei fiind pozitiv, de 93 persoane. La fel, în aceeaşi lună din anul 2018, în judeţul Suceava a fost consemnat spor natural al populaţiei pozitiv, de + 137 persoane. În luna iunie 2019, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, sporul natural al populaţiei a fost negativ, de -649 persoane, la nivel naţional indicatorul având tot o valoare negativă, una de -5.365 persoane. Conform datelor operative, un semnal de alarmă trebuie tras, după ce, în prima jumătate anului indicatorul înregistrează o valoare negativă mare, una în accentuată în accentuat regres. Astfel, în intervalul 1 ianuarie-30 iunie din 2019, judeţul Suceava a înregistrat spor natural negativ, de -710 persoane. Aceasta în comparaţie cu perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018, când potrivit datelor provizorii, în judeţul Suceava a fost evidenţiat un spor natural al populaţiei negativ, de -418 persoane. Totuşi, în luna iunie 2019, în judeţul Suceava sporul natural al populaţiei a fost de +93 de persoane, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est spor natural pozitiv având şi Iaşi, unul de +27 de persoane. Cu sporuri negative s-au confruntat judeţele Neamţ (-245 persoane), Bacău (-224 de persoane),  Botoşani (-161 de persoane) şi Vaslui (-139 persoane).

Judeţul Suceava este codaş şi la producţia de gunoi

·        Media judeţeană de generare a deşeurilor este de 181 kg pe locuitor şi an, puţin peste jumătatea celei naţionale anuale, de 249 kg pe locuitor

·        De cealaltă parte, şi gradul de reciclare de 8,51% este cu mult sub ţinta de minimum 50% din masa deşeurilor menajere şi asimilabile, obiectiv stabilit pentru anul 2020

În judeţul Suceava, gradul de acoperire cu servicii de salubritate are o tendinţă generală ascendentă. "Totuşi, aria de acoperire este sub cea prevăzută în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD), potrivit căruia, începând încă din anul 2013, toţi locuitorii judeţului Suceava trebuiau să dispună de servicii de salubritate" se precizează în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2018 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Pe de altă parte, potrivit analizei APM, în judeţul Suceava indicele de generare a deşeurilor municipale înregistrează valori fluctuante, cu o medie de 181 kg pe locuitor şi an, sub media naţională de 249 kg pe locuitor şi an, valori minime fiind înregistrate în anii 2015 şi 2016. În ceea ce priveşte reciclarea, cele mai recente date sunt cele din 2017, în care gradul de recupera realizat, unul de 8,51%, s-a situat cu mult sub obiectivul naţional pentru anul 2020, ţintă care consacră "un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa deşeurilor menajere şi asimilabile". Raportul Agenţiei pentru Protecţia Mediului evidenţiază că necorelarea termenelor de sistare a activităţii depozitelor neconforme şi intrarea în funcţiune a celor două depozite zonale de deşeuri, Moara şi Pojorâta, "ambele în întârziere faţă de termenii stabiliţi prin PJGD, a constituit o problemă majoră de mediu, care a condus la apariţia unor soluţii de compromis, cea a spaţiilor de stocare temporară a deşeurilor". "Deşi aria de acoperire cu servicii de salubritate a crescut, modul actual de gestionare a deşeurilor municipale este încă departe de a fi eficient. Implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor va rezolva o mare parte din problemele semnalate. Până când vor fi funcţionale dotările prevăzute în proiect, gestionarea deşeurilor într-o manieră cât mai ecologică depinde atât de implicarea autorităţilor publice locale şi a operatorilor de salubritate, cât şi de conştientizarea generatorilor de deşeuri, respectiv a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici" se subliniază în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2018 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului.

Se domoleşte febra ridicării de noi locuinţe  

·        În primul semestru al anului 2019, în judeţul Suceava au fost date cu 4,2% mai puţine autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale faţă aceeaşi perioadă din 2018

·        Toate cele 376 de locuinţe finalizate în trimestrul întâi au fost construite cu susţinere financiară privată, adică din fondurile populaţiei, 83,2% fiind în mediul rural

În luna iunie 2019, în judeţul Suceava au fost eliberate 219 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a înregistrat o scădere cu 15,4% faţă de luna mai 2019, însă a crescut cu 4,8% în comparaţie cu luna iunie a anului 2018. Potrivit Buletinului statistic lunar al DJS, din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale din luna de referinţă, 25,1% au fost eliberate în mediul urban, iar 74,9% în mediul rural. În judeţul Suceava s-au înregistrat 5,7% din autorizaţiilor acordate în luna iunie 2019 la nivel naţional, cumulat, în ţară, fiind consemnate 3.874 autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale. Între judeţele Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, Suceava se distinge cu 29,2% din numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în iunie 2019, fiind pe locul al doilea după Iaşi, cu 32,4%. În clasament se înscriu, în ordine descrescătoare, judeţele Neamţ, 14,3% din autorizaţii, Bacău (10%), Botoşani (8,1%) şi Vaslui (6,0%). Datele Buletinului statistic lunar relevă că, în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2019, în judeţul Suceava s-au eliberat 1.112 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, cu 4,2% mai puţine faţă de numărul documentelor de construire înmânate în aceeaşi perioadă din anul 2018. Pe de altă parte, de remarcat este faptul că, în trimestrul întâi al anului 2019, în judeţul Suceava au fost finalizate 376 locuinţe, cu 63 mai multe în raport cu primul trimestrul al anului 2018, respectiv cu 20,1% în plus. Ponderea cea mai mare a locuinţelor terminate în primele 3 luni din 2019 a aparţinut mediului rural, respectiv 313 de unităţi, reprezentând 83,2% din total finalizat. În mediul urban al judeţului Suceava au fost terminate 63 locuinţe, adică 16,8% din totalul raportat. Analiza pe surse de finanţare relevă faptul că, în trimestrul întâi al anului 2019, toate locuinţele au fost construite cu susţinere financiară privată, adică în regie proprie, din fondurile populaţiei. 

Cu 4,6%,

Judeţul Suceava, a treia cea mai mare rată a şomajului din Regiunea de Nord-Est

·        Cea mai mică rată în rândul celor 6 judeţe o are Botoşani (2,6%), urmat de Iaşi (2,9%) şi Neamţ (4,0%), Suceava fiind înaintea judeţelor Bacău (5,1%) şi Vaslui (7,4%)

·        La sfârşitului lunii iunie, judeţul Suceava avea o rată a şomajului cu 1,6 puncte procentuale mai mare decât media naţională, iar 4 din 5 şomeri nu primeau ajutor de şomaj

Judeţul Suceava avea înregistraţi, la sfârşitul lunii iunie 2019, 10.657 de  şomeri, în creştere cu 640 de persoane, respectiv cu 6,4%, faţă de luna precedentă, dar în scădere cu 944 de persoane, adică cu 8,1%, comparativ cu finele lunii iunie  a anului 2018, informează Direcţia Judeţeană de Statistică, prin Buletinul statistic lunar dat publicităţii în zilele acestea. DJS invocă datele Agenţiei Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform cărora, preponderent, afectate sunt persoanele de sex masculin, în cauză fiind 6.027 de şomeri bărbaţi, reprezentând 56,6% din total, raportat la 4.630 de persoane de sex feminin, însemnând 43,4% din total. La sfârşitul lunii iunie 2019 primeau ajutor de şomaj 23,1% din totalul şomerilor, numărul beneficiarilor fiind în scădere cu 5,6% în comparaţie cu aceeaşi lună a anului precedent, iar absolvenţii reprezentau 0,9%. Nu aveau parte de indemnizaţie de şomaj 76,9% dintre şomerii din evidenţe, faţă de finele lunii iunie 2018 diminuarea fiind de 8,9%.  După nivelul de instruire, ponderea cea mai mare a şomerilor o deţin persoanele cu pregătire primară, gimnazială sau profesională, respectiv 72,9%, urmate fiind de cele cu studii liceale sau postliceale (24,0%) şi de absolvenţii de studii superioare (3,1%). Conform Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, pe 30 iunie 2019, rata şomajului înregistrată în judeţul Suceava a fost 4,6%, valoare mai mare cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna mai a aceluiaşi an, dar mai mică cu 0,5 puncte procentuale în raport cu iunie 2018. La sfârşitului lunii iunie, anul acesta, la femei rata judeţeană a şomajului era de 4,5%, iar la bărbaţi, una de 4,8%.  Judeţul Suceava avea o rată a şomajului cu 1,6 puncte procentuale mai mare decât media naţională, cea de 3,0%.  În luna iunie 2019, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, cu 4,6%, judeţul Suceava era pe poziţia a treia, după Bacău (5,1%) şi Vaslui (7,4%). Cea mai mică rată a şomajului în rândul celor 6 judeţe o are judeţul Botoşani (2,6%), urmat de Iaşi (2,9%) şi Neamţ (4,0%). La nivel naţional, cea mai scăzută rată a şomajului a fost înregistrată în judeţul Ilfov (0,5%), iar cea  mai ridicată, în judeţul Vaslui (7,4%). 

Judeţul Suceava, expus puhoaielor

·        Anul trecut, 240 de localităţi sucevene au fost afectate de precipitaţiile torenţiale, scurgerile de pe versanţi, de torente şi de viituri pe cursurile de apă, inundaţii putând fi cauzate şi de zăpoarele de pe râuri ori de topirea zăpezii  

·         În 2018, cotele de inundaţie şi de pericol au fost depăşite pe râul Soloneţ, pe raza localităţii Părhăuţi, în iulie depăşiri ale aceloraşi cote fiind înregistrate pe Siret, la Lespezi, pe Moldova, la Prisaca Dornei şi pe Moldoviţa, la Dragoşa

Evenimentele hidrologice deosebite, caracteristice judeţului Suceava, în special viiturile şi inundaţiile, dar şi frecventele scurgeri de pe versanţi se produc în contextul unor precipitaţii bogate care cad într-un interval foarte scurt de timp. Aşa se reliefează în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2018, potrivit căruia, inundaţiile sunt posibile pe tot parcursul anului, ori de câte ori nivelul apelor depăşeşte cotele de apărare. "Aceste creşteri care exced albiile sunt cauzate de precipitaţiile abundente, scurgerile de pe versanţi, formarea de zăpoare şi topirea statului de zăpadă, dar şi de unele caracteristici fizico-geografice, precum mărimea şi topografia bazinului şi capacitatea de infiltrare a apei" se arată în raportul APM, în conformitate cu care în anul 2018, de pe urma fenomenele amintite de suferit au avut 240 de localităţi sucevene. Pe de altă parte sursa citată vorbeşte şi despre inundabilitatea cauzată de râurile mari ale judeţului, respectiv Siret, Suceava, Moldova, Bistriţa, situaţie întâlnită în luncile proprii. De obicei, în situaţii de acest fel afectate sunt soluri cu un grad redus de fertilitate, fenomenul putând fi diminuat, parţial, prin creşterea numărului de baraje, cu regularizarea debitului cursurilor de apă, iar acolo unde se impune, inclusiv prin amenajarea digurilor de protejare a construcţiilor. O a doua situaţie este cea a râurile mici din zona "piemontană de contact" dintre Podişul Dragomirnei şi Obcina Mare, râuri "tributare mai ales Sucevei" şi  responsabile de calamităţile ce au avut loc în ultimii ani pe razele comunelor Arbore, Gura Humorului, Voroneţ şi Solca. În acest din urmă caz, condiţiile de relief sunt cele care, pe de o parte, favorizează precipitaţii abundente într-o perioadă foarte scurtă de timp, dar şi o scurgere rapidă a apei, rezultat al pantei mari a terenului. În consecinţă, se subliniază în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2018, viiturile sunt "bruşte şi violente", impunându-se redimensionarea podeţelor, dar şi evitarea construirii de locuinţe în zonele afectate. În luna iunie 2018, cotele de inundaţie şi de pericol au fost depăşite pe râul Soloneţ, pe raza localităţii Părhăuţi, în iulie depăşiri ale aceloraşi cote fiind înregistrate pe Siret, la Lespezi, pe Moldova, la Prisaca Dornei şi pe Moldoviţa, la Dragoşa.        

Indemnizaţie socială majorată pentru aproape 40.000 de suceveni  

·        De pe 1 septembrie, "pensia minimă" este de 704 de lei, faţă de 640 de lei până acum, iar ca urmare a creşterii valorii punctului de pensie, un pensionar cu 1.000 de lei pe lună se va bucura de un supliment de aproape 150 de lei

În anul 2019, toamna începe cu modificări importante pentru pensionari, schimbări care vizează valoarea punctului de pensie, valorii indemnizaţiei sociale şi a celei a indemnizaţiei acordată însoţitorilor pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate. Anunţul aparţine lui Constantin Boliacu, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, care face cunoscut faptul că, începând 1 septembrie, este valabilă majorarea punctului de pensie,  valoarea indicatorului crescând de la 1.100 de lei, cât este în prezent, la 1.265 de lei. Potrivit şeful CJP Suceava, creşterea valorii punctului de pensie conduce, implicit, şi la majorarea drepturilor de pensie. Astfel, în cazul pensiilor de 1.000 de lei pe lună de fiecare pensionar, majorarea lunară este de aproximativ 150 de lei, în timp ce la pensiile în cuantum de 1.500 de lei, respectiv de 2.000 de lei, creşterea va fi de aproximativ 225 lei şi, respectiv de 300 de lei. Constantin Boliacu, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, precizează, de asemenea, că de la aceeaşi dată, cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitorii pensionarilor de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate va fi de 1.012 lei, în comparaţie cu 880 lei, până acum. Nu în cele din urmă, de subliniat este că, începând cu 1 septembrie 2019, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prevăzută de OUG nr. 6 din 2009, va ajunge la 704 de lei pe lună, faţă de 640 de lei, anterior. Conform evidenţelor Casei Judeţene de Pensii, în judeţul Suceava de această din urmă majorare se vor bucura 38.904 de persoane, acestea figurând, în prezent, ca beneficiari de indemnizaţie socială. 

Noi dotări cu aparatură performantă la Blocul operator al Spitalului Judeţean de Urgenţă

Dotări cu aparatură şi echipamente performante se vor face la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ion cel Nou" Suceava. În cauză sunt cele destinate Blocului operator şi incluzând un "sistem de imagistică fluoroscopie tip braţ C cu rotaţie axială şi coronară", în valoare de 536.930 de lei, 5 aparate de anestezie de înaltă performanţă, totalizând 1,65 de milioane de lei şi despre o "linie endoscopică neurochirurgicală pentru abord spinal" în valoare de 909.290 de lei. Potrivit proiectului de hotărâre privind rectificarea bugetului judeţean, investiţiile sunt posibile ca urmare a reducerii cu peste 3 milioane de lei a unor cheltuieli ale secţiunii bugetare de dezvoltare, a economiilor făcute la achiziţii, dar şi a renunţării la o serie de dotări considerate, de către conducerea unităţii spitaliceşti, a nu mai fi oportune. Este vorba, în acest din urmă caz, despre scintigraful înscris într-o listă anterioară de investiţii, renunţarea fiind în favoarea achiziţionării unui "spect-CT", deja fiind obţinută modificarea contractului de finanţare din bugetul de stat, document parafat cu Direcţia de Sănătate Publică Suceava.  Pe de altă parte,  Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ion cel Nou" Suceava îşi diminuează veniturile cu circa peste 8,37 de milioane de lei, aceasta reprezentând "influenţe provenind din contractele cu încheiate cu Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Suceava, Institutul Regional de Oncologie Iaşi şi Casa de Asigurări de Sănătate, reducere la care se adaugă o diminuare a veniturilor din prestările de servicii estimate a fi încasate suplimentar. De menţionat este şi faptul că, în cadrul secţiunii de funcţionare a bugetului, din economiile înregistrate s-a procedat la reducerea cheltuielilor de personal, majorate fiind, însă, cele cu bunurile şi serviciile, respectiv a cele pentru întreţinere şi funcţionare, efectuarea de reparaţii, achiziţionarea de medicamente şi obiecte de inventar.   

Unsprezece primării sucevene, bani din rezerva judeţeană, pentru extremă dificultate 

·        Repartizat este un total de 1,35 de milioane de lei, în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi beneficiare  ale sprijinului judeţean fiind nouă comune şi două oraşe  

Din Fondul de rezervă la dispoziţia Consiliului Judeţean Suceava o sumă de 1,35 de milioane de lei va fi repartizată, către unităţi administrativ-teritoriale aflate în situaţie de extremă dificultate. Repartizarea va fi supusă dezbaterii în şedinţa ordinară lunară a deliberativului judeţean, în cauză fiind 11 primării din două oraşe şi 9 comune care, având probleme, au apelat la sprijinul executivului judeţean. Conform proiectului de hotărâre, cea mai mare sumă, una de 250.000 de lei urmează a fi îndreptată către oraşul Cajvana, în timp ce comunele Botoşana, Buneşti şi Horodniceni figurează, fiecare, câte 150.000 de lei. Mulţumită votului consilierilor judeţeni, câte o sumă de 100.000 de lei, ar putea lua, de asemenea, calea oraşului Siret, precum şi a comunelor Bogdăneşti, Fundu Moldovei, Rîşca, Şerbăuţi, Stroieşti şi Valea Moldovei. Conform raportului compartimentului de specialitate al executivului judeţean, rectificarea vizează "înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, respectiv inundaţii, şi situaţii de extremă dificultate". Acelaşi proiect de hotărâre prevede, printre altele, alocarea, sub formă de transfer, către Direcţia judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava, a 1,53 de milioane de lei, sumă destinată reparării drumurilor judeţene. În bugetul judeţean va fi înscrisă suma de aproximativ 7,45 de milioane de lei, reprezentând defalcări din taxa pe valoarea adăugată (TVA) aprobate la rectificarea bugetului de stat, în vederea aplicării Programului pentru şcoli în prima parte a celui dintâi semestru al anului şcolar 2019-2020. De asemenea, în bugetul judeţean va fi prinsă şi alocarea în valoare de circa 1 milion de lei, disponibilizată în scopul echilibrării bugetelor locale cu prilejul aceluiaşi rectificativ al bugetului de stat de la finele primei jumătăţi a anului 2019.

Ultimele zile pentru vizarea carnetelor de rentier agricol

·        În toamna lui 2018, plăţile au început în luna octombrie, iar către cei 220 de beneficiari a fost îndreptat un total de 186.957 de lei

Rentierii agricoli se pot prezenta la vizarea carnetelor doar pe durata acestei săptămâni, informează, printr-un comunicat de presă,  Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava. Carnetele pot fi vizate la Centrul Judeţean al APIA din municipiul Suceava, personal, de către titular, ori prin mandatar, curator sau tutore. Rentierii trebuie să se prezinte la aplicarea vizei având asupra lor carnetul de rentier agricol; contractul de arendare; actul de identitate în original; extras de cont bancar şi, după caz, decizia de la comisia de expertiză medicală, pentru gradele de invaliditate I şi II. În cazul în care solicitarea este făcută de un reprezentant legal, este necesară prezentarea procurii notariale, curatelei sau hotărârii judecătoreşti definitivă şi irevocabilă, din care rezultă că solicitantul este tutore sau curator al rentierului agricol. "În cazul în care se constată că datele declarate de solicitanţi nu corespund realităţii, dreptul de a primi rentă viageră se suspendă până la data completării dosarului, conform prevederilor legale în vigoare" se arată în comunicatul APIA. Renta viageră se achită într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este solicitată. Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut şi contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan arendat. Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În acest caz, renta datorată acestuia pentru anul 2018 poate fi încasată de către moştenitori, cu condiţia respectării prevederilor art.8 al Legii nr. 247 din 2005. În toamna lui 2018, pentru anul 2017, în judeţul Suceava, către rentierii viageri agricoli s-a îndreptat un total de 186.957 de lei. Plăţile au demarat în luna octombrie a anului 2018, la acel moment banii fiind destinaţi celor 220 de beneficiari. Centrul Judeţean Suceava al APIA a preluat activitatea desfăşurată de Biroul Judeţean al Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă la 1 ianuarie 2011. Dosarele pentru obţinerea rentei viagere agricole au putut fi depuse încă din luna ianuarie 2006 la reprezentanţa judeţeană a Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). 

În noiembrie,

Judeţul Suceava, cea de-a două reprezentare la târgurile internaţionale de turism din Londra şi Varşovia   

·        Britanicii sunt pe locul al zecelea în rândul turiştilor străini sosiţi în judeţ, în timp ce polonezii ocupă poziţia a şasea în topul vizitatorilor externi

Consiliul Judeţean Suceava iese în lume cu destinaţia turistică Bucovina, în penultima lună a anului 2019 urmând a se remarca la două dintre cele mai apreciate manifestări internaţionale de profil. Astfel, prin participarea la Târgul internaţional de turism "World Travel Maket", din intervalul 4-6 noiembrie, Consiliul Judeţean Suceava îşi propune consolidarea prezenţei judeţului Suceava pe piaţa turistică din Marea Britanie, o motivaţie importantă constituind-o şi cursele aeriene zilnice dintre Suceava şi Luton (Londra). Conform datelor statistice, la această dată britanicii sunt pe locul al zecelea în rândul turiştilor străini sosiţi în judeţ, prin prezenţa a târg urmărindu-se sensibilizarea agenţiilor de turism şi a publicului interesat din Marea Britanie asupra potenţialului turistic din Bucovina, cât şi a accesului "extrem de facil" către această destinaţie. Pe de altă parte, prin prezenţa la Târgul internaţional de turism "Tour &Travel" din Varşovia, din perioada 21-23 noiembrie, administraţia judeţeană suceveană are în vedere atragerea unui mai mare număr de vizitatori  din Polonia, turiştii din această ţară ocupând poziţia a şasea în topul turiştilor externi sosiţi în judeţul Suceava. Potrivit unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului, în cadrul acestor evenimente, promovarea judeţului se va face cu ajutorul materialelor de informare turistică, dar şi prin intermediul ofertelor turistice ale operatorilor economici şi asociaţiilor profesionale din turismul sucevean.  "Târgurile de turism sunt ocazii de evidenţiere şi de promovare a potenţialului turistic natural şi antropic al judeţului, a tradiţiilor, obiceiurilor, valorilor culturale şi obiectivelor turistice ale regiunii, fiind demersuri care duc la imaginii judeţului nostru pe piaţa internă şi internaţională" se arată expunerea de motive semnată de preşedintele Gheorghe Flutur, în care se mai menţionează că evenimentele cu caracter turistic de pe planurile local, regional, naţional şi internaţional s-au reflectat în creşterea numărului de turişti din ţară, dar şi din străinătate. În ceea ce priveşte Târgul internaţional de turism "World Travel Maket" din Londra, aceasta este cea de-a doua participare a judeţului Suceava şi a destinaţiei turistice Bucovina pe piaţa de profil din Marea Britanie, susţinerea financiară de la bugetul judeţean pentru noua prezenţă fiind de 22.000 de lei. Consiliul Judeţean va lua parte tot pentru a doua oară şi la Târgul internaţional de turism "Tour &Travel" din Varşovia, în acest sens, din buget urmând a fi alocată suma de 21.600 de lei.         

"Sunt copilul răsfăţat al bucovinenilor"

·        "Aşa simt eu şi aşa m-aţi prezentat dumneavoastră" li s-a adresat Înalt Prea Sfinţia Sa Pimen Sucevenul, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, celor veniţi  să-l felicite la împlinirea vârstei de 90 de ani

·        Înalt Prea Sfinţia Sa lasă "cu limbă de moarte", ca la slujba înmormântării "să se audă Balada lui Ciprian Porumbescu" arătând că a probat coşciugul şi că a "stat comod acolo"

Consiliul Judeţean Suceava a organizat, vineri, la Muzeul Bucovinei, simpozionul cu tema "Biserica din Bucovina. Un destin-IPS Pimen Suceveanul", eveniment menit să marcheze aniversarea, pe 25 august, de către înalta personalitate bisericească, a 90 de ani de viaţă.  Manifestarea, la care au luat parte reprezentanţi ai clerului, autorităţilor administraţiei publice judeţene şi a celei locale, personalităţi ale culturii,  precum şi cetăţeni ai Sucevei, a fost moderată de Emil Constantin Ursu, directorul Muzeului Bucovinei. În deschidere, Ursu a ţinut să evidenţieze "zbaterea şi munca" pentru păstrarea monumentelor care fac parte patrimoniul UNESCO din cel naţional, "pentru ca acestea să se bucure de sprijin şi finanţare"."Muzeul Bucovinei a fost parte, atât cât s-a putut, din acest proces de păstrare a culturii naţionale. Mulţumesc tuturor celor care astăzi sunt alături de Înalt Prea Sfinţitul Pimen, care, în zorii anilor 90 a dat, fără îndoială, unu nou suflu acestei zone" a spus Emil Constantin Ursu. Înalt Prea Sfinţia Sa Damaschin Dorneanul a prezentat biografia şi a adus "laudatium" celebratului IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor", menţionând că este dificil să sintetizezi, în doar câteva minute, 90 de ani de viaţă, ani care "poartă cu ei bucurii şi întristări, lumini şi răstigniri, fapte îndeobşte cunoscute, cât şi cele de taină".  "A slujit Bucovina, iar Bucovina se mândreşte cu un asemenea părinte, îi este recunoscătoare lui Dumnezeu că l-a îngăduit aici, icoană de cinste a Bucovinei de ieri, de azi şi de mâine", a arătat IPS Damaschin Dorneanul. Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean a apus că pentru instituţia pe care o conduce este o mare onoare să organizeze şi să găzduiască evenimentul care marchează împlinirea vârstei de 90 ani de către "dragul nostru părinte IPS Pimen", "evocarea rolului acestei mari personalităţi a Bucovinei şi României, în viaţa din Bucovina şi din judeţul Suceava". Flutur a vorbit despre "învăţătura Înaltului  Pimen", dar şi despre câte "o vorbă grea" pentru cei mai tineri".  "Trebuie să recunoaştem că vorba a fost de-a dreptul părintească, uneori tăioasă, când o meritai, ca să te îndrepţi, alteori de mângâiere, atunci când aveai nevoie sau când nu te aşteptai. O spun, pentru că am primit-o de multe ori, şi a fost un îndrumar pentru mine în viaţă, şi vreau să îi mulţumesc pentru asta" a iterat Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean, remarcând şi curajul IPS Pimen, cel de a-l invita pe Maiestatea Sa  Regele Mihai, la Putna, cu prilejul Sărbătorilor pascale din anul 1992, act care s-a constituit într-o "cotitură a istoriei". Din partea Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur a înmânat IPS Pimen Diploma de recunoştinţă şi cele 3 volume ale Enciclopediei Bucovinei.   

·        "Simt frumuseţea şi lumina sufletului său, pe care le dăruieşte celor pe care îi slujeşte"  Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie

Silvia Boliacu, subprefectul judeţului Suceava, a făcut referinţă la îndelungata perioadă în care Înalt Prea Sfinţia Sa a slujit biserica şi ortodoxia, precum şi la "valoarea spirituală a faptelor sale". "Astăzi, la împlinirea unei vârste venerabile, care îi încununează viaţa plină de dăruire, suntem aici să-l sărbătorim, să arătăm că îl preţuim pentru ce a făcut pentru noi toţi, în plan spiritual şi prin faptele de bine, să îi mulţumim că a ridicat Biserica din Bucovina la slava pe care o merită" a subliniat subprefectul Silvia Boliacu. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a adus la cunoştinţa audienţei că, în şedinţa Consiliului Local a fost aprobată, cu unanimitate de voturi, o hotărâre prin care o stradă din Suceava va purta denumirea "Pimen Suceveanul". "Am făcut acest lucru luând în considerare implicarea Prea Sfinţiei Sale în viaţa comunităţii, a oraşului nostru, începând de la probleme sociale, la ctitorii de biserici, de zeci de biserici, dintre care 20 în municipiul Suceava. De asemenea, s-a construit un nou sediul al Arhiepiscopiei, iar astăzi suntem în faza de finalizare a internatului Seminarului, şi mai mult, vorbim despre şcoala şi grădiniţa de sub titulatura a menţionat şeful executivului din reşedinţa de judeţ.   Edilul-şef Ion Lungu i-a înmânat Înalt Prea Sfinţiei Sale diploma aniversară, alături de o scrisoare de mulţumire şi recunoştinţă din partea Primăriei şi Consiliului Local. Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, născut pe plaiuri sucevene, a declarat că a fi lângă IPS Pimen este o bucurie pe care nu o poate descrie. "Simt frumuseţea şi lumina sufletului său, pe care le dăruieşte celor pe care îi slujeşte (...). Înalt Prea Sfinţitul a cucerit sufletele multor oameni şi a cucerit acest teritoriu al Bucovinei. Se spune că nu-i de aici, dar este altoiul cel mai puternic, care mers mai adânc decât rădăcina celor care sunt de aici" a evidenţiat Înalt Prea Sfinţia Teodosie.  Dumitru Teodorescu, directorul cotidianului Crai Nou, a arătat că îndrăzneşte să-l considere pe IPS Pimen, drept Patriarhul Bucovinei, deoarece "are toate calităţile Întâi Stătătorului, alr Păstorului pe care turma îl va urma mulţi ani de acum încolo". Teodorescu a vorbit despre dobândirea, după evenimentele din Decembrie 1989, a libertăţii religioase "în acest spaţiu provincial", despre eforturile IPS Pimen de conservare a patrimoniului bisericesc, cât şi pe cel de redobândire a proprietăţii asupra pădurilor Fondului Bisericesc din Bucovina. "Ierarhului nostru - care este mai bucovinean decât mulţi dintre cei născuţi aici -, i se datorează, însă, mai ales meritul de a fi adus în atenţia comunităţii şi de a lupta pentru redobândirea proprietăţilor Bisericii Bucovinei, ceea ce ar face-o capabilă să întreţină marile valori culturale şi de patrimoniu şi să ajute mai mult pe cei năpăstuiţi şi nevoiaşi, pe credincioşi, bătrâni şi copii, pe cei aflaţi în dificultate" a reliefat Dumitru Teodorescu, accentuând că "ziarul nostru, în pofida reproşurilor directe sau subversive (...) a găzduit în paginile sale poziţia Arhiepiscopiei (...)" respectând şi "principiul sfânt pentru presă: audiatur et altera pars".                    

·        "Bucovina rămâne fără egal, este convins Înalt prea Sfinţia Sa Pimen

"Vă felicit din adâncul inimii, urez mulţi ani fericiţi, să fiţi aşa cum aţi fost: ambiţios, energic şi ascet, ascetismul fiind, de-a lungul istoriei una dintre manifestările foarte sănătoase. Să vă dea Dumnezeu, în continuare! " a urat profesorul universitar doctor Mihai Iacobescu, accentuând că, la aniversarea sa, IPS Pimen se bucură " de un extraordinar buchet de oameni care au venit să vadă ce se spune despre Înalt Stătătorul instituţiei celei mai populare şi mai puţin contestate". "Sunteţi un privilegiat!" a "decretat" istoricul Mihai Iacobescu. Au mai luat cuvântul consilierul judeţean Mihai Grozavu, arhitectul Oliviu Boldura, maica stavroforă Irina-Margareta Pintescu, stareţa Mănăstirii Voroneţ, preotul Goraş, Vasile Mocanu, directorul Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. La rându-i, Înalt Prea Sfinţia Sa Pimen a arătat că în ciuda faptului că se pierde "simţul frumosului autentic", Bucovina continuă să-l păstreze.  "În port, obiceiuri legate de credinţă şi tradiţii (...)  Bucovina rămâne fără egal".  Înalt Prea Sfinţia Sa a spus audienţei că lasă "cu limbă de moarte", ca la slujba înmormântării "să se audă Balada lui Ciprian Porumbescu, care "este istoria Bucovinei, arătând durerea şi câteva momente şi bucurie". "Eu am să scriu, în testament cum să fie înmormântarea, coşciugul este pregătit, l-am probat şi am stat acolo comod. Sunt pregătite şi ştergarele (...) Mulţumesc pentru cele hotărâte şi înfăptuite, de către Consiliul Judeţean şi Primăria municipiului Suceava. Nu le meritam pe atât pe cât s-a spus. Dar, am acceptat, pentru că sunt copilul răsfăţat al bucovinenilor. Aşa simt eu şi aşa m-aţi prezentat dumneavoastră" li s-a adresat Înalt Prea Sfinţia Sa Pimen Sucevenul, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, celor veniţi  să-l felicite la împlinirea vârstei de 90 de ani. În încheierea manifestării, corul studenţilor teologi a evoluat cu mai multe piese preferate ale IPS Pimen, iar violonisitul Adrian Semeniuc a interpretat Balada lui Ciprian Porumbescu.    

Municipiul Suceava, mari probleme cu banii care trebuie să vină de la Guvern

·        Prin rectificativul bugetului de stat, reşedinţa de judeţ a primit doar 2,31 de milioane de lei, însă deoparte a fost pus un total de 1,5 miliarde de lei, sumă care va fi distribuită la cerere, în urma unei analize drastice  

·        "Urmează ca aceşti bani să fie daţi prin hotărâre, dar, ca să fim clari, mai mult pe criterii politice" opinează primarul Ion Lungu, menţionând că Suceava va cere finanţare pentru încălzirea oraşului

Consiliul Local al Municipiul Suceava a consfinţit prinderea în bugetul de venituri şi cheltuieli a sumei de 2,31 de milioane de lei alocată la rectificarea bugetului de stat de după prima jumătate a anului 2019. Primarul Ion Lungu s-a arătat nemulţumit de "strategia Ministerului de Finanţe", respectiv cea a ministrului Eugen Orlando Teodorovici, prin care alocarea s-a făcut în "funcţie de situaţia financiară a fiecărei localităţi", şi mai puţin reflectând fondurile "pierdute" de către autorităţile administraţiei publice locale în lunile ianuarie, februarie şi martie, când nu fuseseră aprobate bugetele locale, iar primăriile nu s-au bucurat, pentru intervalul cu pricina, de partea ce li s-ar cuveni din creşterea cotei din sumele defalcate din impozitul pe venit de la 41,75% la 60%. Totuşi, după intervenţii şi discuţii cu primarii din ţară, 55% din totalul destinat sprijinirii bugetelor locale a fost trecut "la rezerve", unităţile administrativ-teritoriale urmând a mai primi fonduri, însă numai în baza analizelor de la Ministerul de Finanţe. În 15 zile de la apariţia normele metodologice, primăriile pot depune asemenea cereri la administraţiile finanţelor publice, Suceava având pregătit un proiect pentru finanţarea încălzirii în anotimpul rece, bani care ar ajunge la Bioenergy, producătorul de energie termică. "Avem mari probleme cu banii care trebuie să vină de la Guvern, şi nu vin. Aşteptăm acele anexe prin care să putem depune proiecte la Ministerul de Finanţe, şi vom solicita finanţare, în special pentru încălzirea oraşului. Aşa după cum se ştie, Guvernul a pus deoparte o sumă de 1,5 miliarde de lei, la dispoziţia solicitanţilor, urmând ca aceşti bani să fie daţi prin hotărâre, dar, ca să fim clari, mai mult pe criterii politice. Dar continuăm să ne batem, să obţinem nişte bani şi din această sursă, pe lângă cei 2,31 de milioane de lei, sumă repartizată, şi deja venită, şi pentru care se procedează la rectificare bugetului local", a declarata Ion Lungu, şeful administraţiei publice locale din  municipiul Suceava.   

Poliţiştii locali, 250 de intervenţii la sesizarea sucevenilor, cât şi la evenimente din timpul serviciului   

·        Agenţii de Poliţie Locală au soluţionat cazuri legate de parcometre şi semafoare deteriorate; staţionare a autovehiculelor în locuri cu destinaţie specială; cerşetori şi oameni ai străzii; arbori tăiaţi ilegal; depozitări interzise de resturi din construcţii; neachitarea biletului de călătorie cu autobuzele, precum şi de persoane căzute pe stradă

O statistică privind a activitatea Direcţiei Poliţiei Locale a Primăriei Suceava relevă că, în cel de al doilea trimestru al anului 2019, agenţii locali au aplicat 1.773 de sancţiuni contravenţionale. Din total, 510 sunt amenzi în valoare de 156.000 de lei, 248 de avertismente de scrise şi 906 de avertismente verbale. De asemenea, în 109 cazuri, conducătorilor auto li s-a dat avertismente scrise însoţite de puncte de penalizare. În perioada la care informarea face referire, poliţiştii locali au descoperit inclusiv 3 infracţiuni, în comparaţie cu semestrul anterior, statistica arătând o scădere a numărului sancţiunilor contravenţionale aplicate de la 2.026 la 1.773, iar a sumei valorii amenzilor de la 178.855 de lei la 156.805 de lei. În ceea ce priveşte faptele antisociale, conform analizei prezentată în şedinţa Consiliului Local, 24 de amenzi însumând 12.450 de lei au vizat abateri de la reglementările privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, două amenzi 1.400 de lei au sancţionat încălcarea regulamentului privind autorizarea acestor activităţi, 2 amenzi de 900 de lei au fost date pentru fapte de încălcare a normelor de bună convieţuire, iar au amendă de 5.000 de lei a fost urmarea nerespectării prevederilor care privesc protejarea populaţiei împotriva activităţilor comerciale ilicite. 

În intervalul la care informarea semnată de directul Ovidiu Doroftei se raportează, la dispeceratul Poliţiei Locale de pe lângă Primăria Suceava, agenţii din teren au constatat şi transmis, inclusiv la sesizarea cetăţenilor, 241 de evenimente produse, şi la care participau în vederea soluţionării, după edificare fiind alertate inclusiv instituţiile abilitate să intervină şi să rezolve respectivele situaţii. Printre acestea se numără cazuri de blocare cu autovehicule şi de imposibilitate de efectuare de lucrări la reţelele de utilităţi; deteriorări de parcometre, semafoare, elemente ale iluminatului public şi ale celor din staţiile de autobuze; staţionarea autovehiculelor în locuri marcate ca fiind rezervate pentru alte activităţi; tulburarea liniştii şi ordinii publice; cerşetori şi persoane fără adăpost; amenajări fără autorizaţie; arbori tăiaţi şi depozite neautorizate de resturi vegetale; depozitări de deşeuri din construcţii; neachitarea costului biletului de călătorie; persoane căzute pe stradă, cât şi situaţii de semnalare a câinilor fără stăpân. La jumătatea acestui an, statul de funcţii al Direcţiei Poliţei Locale cuprindea 129 de posturi, dintre care 9 vacante, 5 de paznici din formaţia de pază, două de poliţişti locali de la Serviciul de linişte şi ordine publică, un şef de formaţie de pază şi un şef de birou de control al activităţilor comerciale. Din cele 120 de posturi ocupate, 109 sunt ale personalului de execuţie, 9 ale personalului de conducere iar două ale personalului contractual.

Noi lucrări în tragerea din 2019 a creditului de 25 de milioane de euro luat de Primăria Suceava de la CEC Bank 

·        "Avem în asigurată, în mare parte, finanţarea pentru un număr de 14 lucrări de investiţii importante care se fac în municipiul Suceava" a explicat Ion Lungu primarul Sucevei  

Consiliul Local Suceava, întrunit în şedinţa ordinară a lunii august, a aprobat, ieri, modificarea hotărârilor anterioare luate în deliberativ, cu privire la utilizarea finanţării nerambursabile contractată de autorităţile municipale în scopul susţinerii financiare a investiţiilor de pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Ion Lungu, şeful executivului, a reliefat că demersul este justificat prin aceea că, în acest an, din creditul de 25 de milioane de lei luat de la CEC Bank, obligatorie este o tragere în valoare de 14,68 milioane de lei, în caz contrar tranşa din 2019 putând fi amânată pentru 2021. "În urma discuţiilor avute la Ministerul de Finanţe, pe data de 8 august, la Comisia de împrumuturi, trebuie să tragem în acest an, din creditul de 25 de milioane de lei pe care îl avem angajat, o sumă de 14,68 de milioane de lei. Dacă nu se întâmplă acest lucru, anul 2020 este ocupat, întrucât atunci mai avem aprobată o tragere de 10,31 de milioane de lei. În măsura în care nu tragem banii prevăzuţi pentru 2019, aceştia vor fi reportaţi pentru 2021. Ca atare, am vrut să mă asigur că vom consuma banii aferenţi tragerii actuale, de aceea am mai adăugat la lista cu obiectivele de investiţii prevăzute a fi finanţate" a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Astfel, faţă de obiectivele de investiţii iniţiale, anul acesta pe lista în cauză au fost introduse finanţări ale intervenţiilor de modernizare-asfaltare de pe străzile "Traian Ţăranu", în valoare de 2 milioane de lei şi "Micşunelelor", în valoare de 150.000 de lei. Construirea parcării subterane din Piaţa Mică, cu licitaţie pe 29 august, este inclusă pe lista tragerii de anul acesta cu 1,5 milioane de lei, sistematizarea verticală, aleile şi parcările din zona ANL, de pe Bulevardul "1 Decembrie 2018", fiind susţinută cu 70.000 de lei. Pentru finalizarea lucrărilor de introducere a apei şi canalizării în cartierul "Europa", pe Dealul Tărăraşi, în acest an din credit va fi trasă suma 500.000 de lei, încă 416.890 de lei fiind prinşi pentru continuarea execuţiei de la Sala de Gimnastică a Colegiului Naţional "Spiru Haret".   "Deci, iată, avem în asigurată, în mare parte, finanţarea pentru un număr de 14 lucrări de investiţii importante care se fac în municipiul Suceava, creditul contractat fiind o gură de oxigen" a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. După ce finanţarea viitoarei Săli polivalente a fost preluată de Compania Naţională de Investiţii, pe listă era susţinerea financiară a altor 11 obiective de investiţii din reşedinţa de judeţ. Este vorba despre amenajarea drumurilor şi parcărilor în cartierul pentru tineri „Tătăraşi”-5 milioane de lei; extinderea reţelei de gaze naturale în Burdujeni sat-5 milioane de lei; acoperirea Pieţei agrolimentare Burdujeni-1,5 milioane de lei; modernizarea străzii „Bogdan Vodă”-310.000 de lei; modernizarea străzii „Mihai Sadoaveanu”-1,26 de milioane de lei; reabilitarea monumentului ecvestru a lui „Ştefan cel Mare”-1,8 milioane de lei; construirea Centrului de documentare informare de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”-2,5 milioane de lei; amenajarea Sălii de gimnastică de la Colegiul Naţional de Informatică „Spiru Haret”-1,5 milioane de lei; reabilitarea sistemului de transport şi distribuţie a energiei termice-2,7 milioane de lei; amenajarea unei sere floricole-2,72 de milioane de lei şi extinderea reţelei de alimentare cu apă de pe strada „Traian Ţăran”-625.000 de lei.

Din toamnă,

Prima parcare supraterană a Sucevei va fi ridicată la sediul Primăriei

·        Amenajarea a 10 parcări supraetajate, cu un total de 1.400 de locuri, ar urma să coste circa 11 milioane de euro, la o medie de 8.000 de euro pentru un singur loc.

Cea dintâi parcare supraetajată a municipiului Suceava va fi cea din "Areni", din spatele sediului Primăriei. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de către primarul Ion Lungu, care a precizat că aceasta va fi de înălţimea imobilului în care funcţionează serviciile executivului local. Deoarece în actualul exerciţiu financiar al Uniunii Europene nu s-au prevăzut fonduri cu această destinaţie, Lungu şi-a pus speranţa într-o eventuală realocare a finanţările europene în cadrul POR 2014-2020, însă, deoarece şansele sunt reduse, s-a decis ca procedurile să demareze cu susţinere din bugetul municipal. "Vom demara această procedură cu studiul de fezabilitate, studiul geologic şi studiul topografic, iar în măsura în care unele lucrări de investiţii nu vor fi finalizate în acest an, vom face redistribuiri de fonduri şi vom începe realizarea primei parcări supraterane din municipiul Suceava" a declarat şeful municipalităţii, adăugând că execuţia ar putea începe încă din această toamnă.  În plan sunt 10 suprafeţe de teren pe care ar putea fi construite noile parcări, dintre care 5 în zona centrală a Sucevei. "Estimăm ca aceste parcări să coste 11-12 milioane de euro, respectiv peste 1 milion de lei de fiecare parcare. Acestea vor fi amenajate în sistem clasic, pe structură metalică, şi nu cu sistem hidraulic. Se vor folosi elemente modulare, iar în funcţie de suprafaţa disponibilă, obiectivul în cauză poate avea o capacitate mai mică sau una mai mare" precizează şeful executivului local. Pe lângă cel de lângă sediul Primăriei, obiective de acest fel vor fi amenajate în preajma Pieţei Mari, Palatului Administrativ, sediului organizaţiei judeţene a PSD, Colegiului Naţional de Arte, Hotelului "Bucovina", Pieţei Mici, fostului magazin „Mobila, fostului Centru Judeţean de Proiectări şi în apropierea Protopopiatului din Zamca. O parcare supraetajată pentru parcarea autoturismelor ar fi „relativ mic”, având circa 140 de locuri. Conform unui calcul al specialiştilor, amenajarea totalului de 1.400 de locuri de parcare ar urma să coste 11,2 milioane de euro, la o medie de 8.000 de euro pentru un singur loc. În proiectul de buget pe anul 2019, autorităţile locale au prins, pentru întocmirea studiilor necesare, o sumă de 70.000 de lei. În noiembrie 2016, edilul-şef susţinea că noile parcări supraterane trebuie să se încadreze în specificul urbanistic, numărul de etaje urmând a fi stabilit în funcţie de acesta. La cea dată, primarul Ion Lungu arăta că o singură parcare supraterană ar costa până la 2 milioane de euro, finanţarea urmând a fi atrasă prin perfectarea de parteneriate publice private.

După desemnarea câştigătorului licitaţiei,

Introducerea apei şi canalizării în "Europa" intră blocaj

·        "S-a făcut contestaţie de către o firmă din Timişoara, iar acum aşteptăm să vedem ce se întâmplă la CNSC"  precizează primarul Ion Lungu

Proiectul de introducerea reţelelor de alimentare cu apă şi reţelelor de canalizare în cartierul „Europa”, de pe Dealul Tătăraşi, este ţinut pe loc de o contestaţie înaintată la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) de către un participant la licitaţia pentru adjudecarea constructorului. În cadrul procedurii au fost depuse două oferte, una a Euro Est Group Suceava în asociere cu Topgeosys Suceava, iar cealaltă a Euskadi Timişoara. În urma evaluărilor făcute de comisia de licitaţie, învingătoare au fost declarate cele două societăţi autohtone.  Asociaţia suceveană câştigătoare s-a angajat să facă lucrările cu 1,79 de milioane de lei, adică la 89,99% din valoarea de la care a pornit licitaţia, cea de 1,99 de milioane de lei. "Din păcate, s-a făcut contestaţie de către o firmă din Timişoara, iar acum aşteptăm să vedem ce se întâmplă la CNSC" a spus primarul Ion Lungu. Respectivele reţele urmează a fi amenajate pe străzile „Viena”, „Berlin” „Madrid” şi „Londra”, deoarece pe strada „Paris” acestea au fost introduse încă din 2018. De precizat este faptul că, în baza unei finanţări nerambursabile aferentă Programului Operaţional Sectorial „Mediu” 2017-2014, în zonă au fost aduse doar magistralele de transport al apei, în timp ce reţelele stradale de conducte făceau obiectul unui proiect distinct al Consiliului Judeţean Suceava, promovat în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, aflat, de asemenea, în blocaj. În aceste condiţii, finanţarea lucrărilor, în valoare de peste 500.000 de lei, este asigurată dintr-un credit contractat de Primăria Suceava de la CEC Bank.