Inspectorii sociali au descoperit două cazuri de acordare necuvenită a alocaţiei de plasament şi indemnizaţiei de sprijin

• Depistate au fost şi 4 situaţii în care plata alocaţiei de stat pentru copii nu a încetat la împlinirea vârstei de 18 ani

În urma acţiunii de verificare, în cadrul unei campanii tematice naţionale, inspectorii Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava au identificat deficienţe la „deschiderea şi acordarea dreptului la alocaţie lunară de plasament şi indemnizaţie de sprijin”. De asemenea, nereguli au fost depistate şi în ceea ce priveşte modul de aplicare a prevederilor legale referitoare la prelungirea măsurii de protecţie în cazul tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, dar şi la demersurile pentru integrarea socio-profesională a acestora. Conform unei informări a AJPIS, verificările au vizat 33 de cazuri de tineri de peste 18 ani, beneficiari ai alocaţiei de plasament, respectiv 19 aflaţi în plasament la servicii sociale de tip rezidenţial, 11 în plasament la o persoană sau familie (beneficiari şi ai indemnizaţiei de sprijin), precum şi încă  3 daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti. În consecinţă, inspectorii sociali au depistat 4 cazuri în care plata alocaţiei de stat pentru copii nu a încetat la împlinirea vârstei de 18 ani, „fapt care a dus la înregistrarea de sume acordate necuvenit”. De cealaltă parte, identificate au fost 3 situaţii în care tinerii aflaţi sub măsura de protecţie socială aveau dreptul la alocaţie de stat, însă „aceasta nu a fost acordată”. Totodată, s-au descoperit două cazuri de acordare necuvenită a alocaţiei de plasament şi indemnizaţiei de sprijin, iar într-un caz, deşi exista dreptul la alocaţia de plasament, plata acesteia nu s-a efectuat. În evidenţa Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava erau înregistraţi, ca beneficiari ai alocaţiei de plasament, 717 de copii şi tineri, dintre care pentru 41 dintre aceştia măsurile de protecţie socială s-au prelungit după împlinirea vârstei de 18 ani.    

 Inspectorii de muncă suceveni au sancţionat 9 angajatori din domeniul administrării proprietăţii comune

• La asociaţiilor de proprietari, aceştia nu asigurau echipament de protecţie, trusă de prim ajutor şi nici control medical periodic

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campania de identificare şi combatere a muncii nedeclarate, cât şi de verificare a modului în care sunt respectate prevederilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatori din domeniul asociaţiilor de proprietari, organizaţii care au rol de administrare a proprietăţii comune. Inspectorul-şef Romeo Butnariu a declarat că scopul controalelor a fost acela de a elimina neconformitățile existente, prin dispunerea de măsuri obligatorii de remediere şi, după caz, prin aplicarea de sancţiuni contravenţionale corespunzătoare. Astfel, pe partea de relaţii de muncă şi combatere a muncii nedeclarate, la acţiune au participat 6 inspectori de muncă din cadrul serviciului  specializat, care au verificat 7 angajatori. Potrivit şefului ITM, Romeo Butnariu, în urma controalelor efectuate, inspectorii din subordine nu au depistat deficienţe. Pe de altă parte, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, controlorii au trecut pe la 12 angajatori, cu un total de 72 lucrători. În consecinţă, pe fondul neregulilor descoperite, 9 angajatori s-au ales cu 17 sancţiuni contravenţionale cu avertisment. Printre deficienţele din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, frecvent constatate sunt cele ţinând de neasigurarea echipamentului individual de protecţie, a trusei de prim ajutor şi a controlului medical periodic.
 

 

Două firme sucevene, deţinătoare de articole pirotehnice,  avertizate de ITM

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a luat măsuri cu deţinătorii de articole pirotehnice care nu au respectat condiţiile referitoare depozitarea şi mişcarea articolelor pirotehnice. Aceasta după ce inspectorii instituţiei sucevene au verificat inclusiv dacă intrarea şi ieşirea acestora se face în baza documentelor prevăzute de lege, cât şi dacă „nu sunt depăşite cantităţile aprobate pentru a fi depozitate”. Verificările au vizat, de asemenea, etichetarea conformă a articolele pirotehnice şi existenţa obligatorie, în limba română, a instrucţiunilor de folosire. „Unul dintre motivele desfăşurării acestei acţiuni a fost faptul că, în perioada Sărbătorilor de iarnă, se înregistrează cazuri frecvente de vătămări corporale produse de utilizarea articolelor pirotehnice de către tineri cu vârsta sub 18 ani” a declarat inspectorul-şef Romeo Butnariu. Astfel, inspectorii ITM Suceava au controlat 6 agenţi economici, iar pentru deficienţele constatate, doi dintre aceştia au fost sancţionaţi contravenţional. Cele două avertismente s-au aplicat din cauză că „în spaţiile de păstrare a articole pirotehnice au fost găsite depozitate şi alte materiale care nu au legătură cu acestea”. 

 Amenajate după viitura din iulie 2025

Podeţele provizorii din Broşteni favorizează aglomerările de sloiuri care pun „sub presiune malurile şi infrastructura locală”

Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, prin personalul sistemelor hidrotehnice şi serviciilor de hidrologie din subordine, monitorizează evoluţia fenomenelor de iarnă pe cursurile de apă din administrare. Conform unei informări semnată de directorul executiv Daniel Drăgoi, temperaturile variabile duc la formarea de poduri de gheaţă, deplasarea acestora, în perioadele de încălzire, cauzând producerea zăpoarelor şi a inundaţiilor locale. Încă de la începutul anului 2026, în atenţia SGA este râul Neagra, în zona oraşului Broşteni, podeţele provizorii amenajate după viitura din iulie 2025 determinând aglomerări de sloiuri care pun „sub presiune malurile şi infrastructura locală”. Zilele acestea sunt semnalate formaţiuni de gheaţă pe râul Neagra, la circa 500 de metri în aval de confluenţa cu râul Negrişoara, „acolo unde topirea gheţii inundă parţial drumul care face legătura cu Broşteni şi Dârmoxa”. Astfel, pe fondul stricăciunilor provocate de puhoaiele  din vara trecută, accesul către Dârmoxa este posibil doar pe ruta Broşteni-Crucea-Dorna Arini-Panaci. Totodată, în zona localităţii Coşna, „creşterile de nivel care inundă DJ 172D, sunt cauzate de situarea cotei drumului judeţean sub cota de atenţiei a râului pe râul Teşna”. Conform lui Daniel Drăgoi, directorul executiv al Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, pentru asigurarea secţiunii de scurgere şi împiedicarea formării aglomerărilor de gheţuri, de-a lungul anilor s-au amenajat terasamente pe râul Dorna la confluenţa cu râul Teşna, pe râul Dorna la confluenţă cu râul Bistriţa, cît şi pe râul Bistriţa, în comuna Cârlibaba.

Primăria Suceava inventariază adăposturile de protecţie civilă de la subsolurile blocurilor

• Viceprimarul Dan Ioan Cuşnir recunoaşte că, în timp, acestea au fost transformate în boxe pentru murături, parte de vină având şi asociaţiile de proprietari

Autorităţile administraţiei publice locale din judeţul Suceava, cu sprijinul lucrătorilor Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, vor inventaria şi verifica starea adăposturilor de protecţie civilă de la subsolul blocurilor. Anunţul este făcut de viceprimarul Dan Ioan Cuşnir, în cauză fiind vechile spaţii destinate apărării locale antiaeriane (ALA) care, de-a lungul anilor şi-au pierdut funcţionalitatea, fiind transformate în boxe sau dezafectate. „Suntem într-o inventariere împreună cu ISU Suceava, referitoare la absolut toate subsolurile de blocuri. Nu trebuie să ne ascundem, aceasta este realitatea, adăposturile ALA au fost transformate, în ultimii 30 de ani, în zone cu boxe cu murături şi tot felul de alte lucruri” a spus Adjunctul şefului executivului local. Viceprimarul Dan Ioan Cuşnir este de părere că o mare parte de responsabilitate pentru situaţia adăposturilor revine şi preşedinţilor asociaţiilor de proprietari, care „s-au făcut că nu văd ce se întâmplă”. Potrivit unei informări anteriore a IJSU Suceava, o parte dintre adăposturile construite înainte de anul 1990 au suferit modificări majore, prin „recompartimentare faţă de forma iniţială”. Conform sursei citate, în cele mai multe adăposturi de protecţie civilă au fost executate lucrări neautorizate de realizare a instalaţiilor termice, iar instalaţiile electrice și sanitare sunt nefuncţionale. De asemenea, unele adăposturi au ieşirile de salvare blocate, identificate fiind atât zone cu infiltraţii locale, cât şi porţiuni afectate de inundaţii repetate.

 Opt sesizări ale organelor de cercetare penală, înaintate de Garda de Mediu Suceava pentru fapte de natură infracţională

• Activitatea 13 operatori economici a fost suspendată,  comisarii suceveni dând şi amenzi de 3,25 de milioane de lei

În cursul anului 2025, Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a organizat 2.302 de inspecţii în domeniul controlului poluării industriale şi în cel al controlului biodiversității, biosecurității şi ariilor naturale protejate. Comisarul-şef Gheorghe Mândruţă informează că 309 de controale planificate au vizat obiective şi instalaţii încadrate în „clasele specifice de risc A-D”. La acestea se adaugă 1.993 de controale neplanificate, între care 1.370 de inspecţii tematice dispuse de Comisariatul General; 405 de inspecţii pentru soluţionarea unor petiţii şi reclamaţii şi 183 de inspecţii comune cu alte autorităţi. Încă 23 de inspecţii au avut loc în urma autosesizării Gărzii Naţionale de Mediu; 6 inspecţii s-au axat pe verificarea modului de respectare a condiţiilor impuse în actele de reglementare; 5 inspecţii au vizat verificarea ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse la controalele anterioare, o inspecţie având ca scop identificarea de obiective noi. Conform sursei citate, date fiind neconformităților constatate pe durata controalelor, comisarii suceveni au aplicat de 251 de amenzi însumând 3,25 de milioane de lei, cât şi 85 de avertismente. Totodată, comisarii de mediu suceveni au dat şi 17 sancţiuni contravenţionale complementare constând în 13 suspendări de activitate; 3 dispoziţii de desfiinţare a lucrărilor, precum şi o confiscare a unui mijloc de transport. „Pentru faptele de natură infracţională s-au înaintat 8 sesizări ale organelor de cercetare penală. De asemenea, s-a efectuat o propunere de suspendare a actelor de reglementare emise de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului” a precizat Gheorhge Mândruţă, şeful Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu.
 

 Primăria Suceava a luat un împrumut de 30 de milioane de lei pentru încălzirea centralizată a populaţiei în sezonul rece 2025-2026

• „Nu o facem pentru impresie, ci pentru că nevoile sunt multe şi au venit toate deodată” a declarat primarul Vasile Rîmbu,  spunând că Primăria nu „s-a bazat pe promisiuni”
• În această iarnă, de la bugetul de stat nu au mai fost acordate sume pentru funcţionarea sistemelor centralizate de termoficare, AMR interpelând Guvernul în acest sens  

Creditul de trezorerie în valoare de 30 de milioane de lei, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 275 din 2025, a fost prins în bugetul general al municipiului Suceava.  Aceasta după ce, urmare a unei hotărâri a Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor, pe 13 ianuarie 2026 între Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria municipiului Suceava a fost încheiată convenţia de împrumut nr. 333833.  Contractarea împrumutului are drept scop finanţarea cheltuielilor necesare producerii, transportului, distribuirii şi furnizării agentului termic în sezonul rece 2025-2026, cât şi plata facturilor restante aferente prestării serviciului public de termoficare.  Potrivit unui proiect de hotărâre iniţiat de primarul Vasile Rîmbu, aprobat ieri în şedinţa ordinară a deliberativului municipal, măsura este justificată prin „urgenţa asigurării creditelor bugetare pentru prestarea serviciului public de termoficare pentru sezonul rece 2025-2026”. Creditul este contractat de la Ministerul Finanţelor Publice, „din venituri din privatizare”, în contextul în care în actualul sezon rece de la bugetul de stat nu au mai fost acordate sume pentru susţinerea funcţionării sistemelor centralizate de încălzire. Împrumutul are o maturitate de 5 ani, între care perioada de graţie este de 1 an. Dobânda este ROBOR la 3 luni comunicată de BNR în ultima zi a lunii anterioare contractării creditului, plus o marjă de 1,5 puncte procentuale, respectiv de 7,73%, rămânând valabilă pe toată durata contractării creditului. Conform raportului Serviciului „Buget” la Primărie Suceava demersurile au în „vedere necesitatea asigurării serviciului public de termoficare şi respectarea termenelor de plată din graficul de eşalonare încheiat cu furnizorul de agent termic”. Primarul Vasile Rîmbu consideră că este vorba despre „un ajutor, o subvenţie pe banii tuturor, pentru cei care beneficiază de încălzirea centralizată”. „Este un gest consistent de înţelegere, de bunăvoinţă, în condiţiile în care ne-am fi confruntat cu o liberalizare, desigur sarcina fiscală pentru beneficiarii de energie termică ar fi fost mult mai mare. Nu o facem pentru impresie, ci pentru că nevoile sunt multe şi au venit toate deodată.

• Dacă Guvernul va susţine financiar încălzirea centralizată, „creditul acordat va fi reconsiderat”

De aceea, am hotărât să venim în sprijinul acestor beneficiari”  arată şeful municipalităţii. Vasile Rîmbu  a spus că Asociaţia Municipiilor din România (AMR) a înaintat Guvernului şi primarului Ilie Bolojan necesarul pentru încălzirea locuinţelor în sistem centralizat, însă, conducerea reşedinţei de judeţ nu „s-a bazat pe promisiuni”, luând măsuri astfel încât „energia termică pentru populaţie să fie asigurată”. „Dacă vom primi o asemenea sumă, desigur vom reconsidera creditul acordat” a precizat primarul Vasile Rîmbu. De altfel, de precizat este că, în cazul în care termenele de rambursare prevăzute în scadenţar nu sunt respectate, Ministerul Finanţelor Publice poate sista alimentarea bugetului local cu cote defalcate din impozitul pe venit, sume pentru echilibrare, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale, drepturile asistenţilor personali şi indemnizaţiilor lunare aferente persoanelor încadrate în grad de handicap grav. Reamintim că, în 2025, Consiliul Local a mai aprobat contractarea unui împrumut de 22,55 de milioane de lei, în conformitate cu OUG nr. 25 din 2025 pentru asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria statului, „sumă care asigură cofinanţarea unor proiecte extrem importante pentru dezvoltarea municipiului Suceava”. Împrumutul de trezorerie, la fel ca şi celelalte gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, nu este luat în considerare la calcularea gradului de îndatorare a municipiului Suceava, care, în conformitate cu autorităţile administraţiei publice locale,  este de doar 11,75%.  Toate acestea în condiţiile în care Primăria Suceava anunţa intenţia „închiderii”, până la finele anului 2025, a unui credit de 10 milioane de lei contractat anterior cu CEC Bank. De asemenea, în 2026 „lichidate” ar urma să fie un credit de 5 milioane de lei luat de la BCR, unul de 30 de milioane de lei acordat de Ministerul Finanţelor Publice (în baza Hotărârii de Guvern nr. 83 din 27 iulie 2021), cât şi un altul de 6,68 de milioane de euro  perfectat cu KSV Frankfurt Banke.

Avem drept obiectiv dezvoltarea municipiului Suceava, indiferent de emoţii şi comentarii

• a declarat primarul Vasile Rîmbuîn şedinţa Consiliului Local, susţinând că anul 2025 a fost încheiat „mulţumitor, peste aşteptări” şi că în 2026 se va „continua pe aceeaşi linie, chiar multiplicat”

Pentru Primăria municipiului Suceava, auspiciile sub care a început anul 2026 sunt favorabile, mai ales în condiţiile în care există semnale că gradul de încasare a impozitelor şi taxelor locale se va menţine cel puţin la nivelul anului trecut. „Principala noastră preocuparea este de a arăta cetăţenilor municipiului Suceava, unde şi cum sunt cheltuiţi banii  contribuabililor” a spus primarul Vasile Rîmbu în şedinţa Consiliului Local, scoţând în evidenţă că „eforturile investiţionale” ale administraţiei publice municipale „au fost peste cele din sumele colectate din impozite şi taxe locale”. De altfel - a arătat edilul-şef - în totalul veniturilor bugetului Primăriei municipiului Suceava, impozitele şi taxele locale au pondere cuprinsă între 22% şi 27%. De cealaltă parte, sumele defalcate prin Legea bugetului de stat, din taxa pe valoarea adăugată (TVA), cotele din impozitul pe venit şi cele pentru echilibrarea bugetelor locale „sunt duble”. Astfel, dacă în 2025 din impozite şi taxe locale s-au încasat 140 de milioane de lei, „celelalte cote şi defalcări au fost de peste 250 de milioane de lei”. În aceste circumstanţe, Rîmbu a ţinut să reliefeze că la finele anului 2025, Guvernul a impus aprobarea în Consiliul Local al noilor niveluri al taxelor şi impozitelor locale, în caz contrar „sancţiunea fiind cea de neacordare de la bugetul de stat a sumelor amintite”. „Dezvoltarea municipiului Suceava depinde şi de aceste sume, de aceea am adoptat aceste niveluri, strict reglementărilor legale, însă la nivelul minim. Ba chiar, la mijloacele de transport taxa a scăzut faţă de anul 2025, la capacităţi cilindrice mari asigurându-se economii substanţiale” a subliniat şeful executivului reşedinţă de judeţ. Vasile Rîmbu a mai informat că în următoarea şedinţă a Consiliului Local va prezenta un raport asupra exerciţiului bugetar din 2025, rezultat care este „mulţumitor, chiar peste aşteptările de la începutul anului”. „Vom continua pe aceeaşi linie, chiar multiplicat. Pentru că - sper eu - vom mobiliza resurse în plus şi nu va fi rău nici pentru noi, nici pentru cetăţenii municipiului Suceava. Indiferent de emoţiile şi comentariile zilelor noastre, noi trebuie să trecem peste acestea şi să avem drept obiectiv dezvoltarea municipiului Suceava sub toate aspectele” a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.   

Scade numărul  sucevenilor care apelează la Cantina de ajutor social

• În 2024 s-au primit 66 de noi de cereri de acordare a mesei, faţă de 36 în anul trecut 
• În 2025, numărul mediu al porţiilor a fost mai mic cu 59 faţă de cel  servit în 2024

Pe durata anului 2025, Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava a aprobat 36 de cereri de acordare a serviciilor Cantinei de ajutor social. Între acestea, 20 de familii au solicitat pentru prima dată asigurarea mesei, în decembrie cantina având un total de 160 de beneficiari. Cei mai mulţi au fost înregistraţi în luna ianuarie 2025, respectiv 192, iar cei mai puţini în iunie, august şi septembrie, respectiv câte 149 de persoane. Pentru 14 persoane cu afecţiuni medicale, cu vârstă înaintată sau nedeplasabile, masa  este distribuită la domiciliu. Cantina de ajutor oferă gratuit sau contra cost prânz şi cină, inclusiv în weekend, în limita alocaţiei de hrană de 22 de lei pe zi. Beneficiarii sunt persoane aflate în situaţii economice deosebite, cum ar fi copii, tineri, pensionari, invalizi, bolnavi cronic, cât şi persoane care temporar nu realizează venituri. Dacă venitul familiei este mai mare decât venitul net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea venitului minim de incluziune, beneficiarii în cauză contribuie cu 30% din venitul net pe persoană. Cu un an înainte, la Direcţia de Asistenţă Socială s-au înregistrat 66 de cereri de acordare a mesei la Cantina de ajutor social, 26 de familii solicitând această facilitate pentru întâia oară. Astfel, în medie, serviciul de ajutor social din structura Primăriei municipiului Suceava a asigurat 211 de porţii pe zi, faţă de media de 152 de porţii din anul 2025. În anul 2024, Cantina de ajutor social de pe strada „Petru Rareş” a făcut obiectul unui proiect de creştere a eficienţei energetice, în noiembrie 2025 Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale emiţând o nouă licenţă de funcţionare, atestând „calitatea şi legitimitatea funcţionării acestui serviciu, în acord cu standardele şi prevederile legale în vigoare”.

 În domeniul produselor alimentare de origine nonanimală Campanie a DSVSA de prevenire a riscurilor pentru sănătatea consumatorilor

• Amenzi vor fi date doar „atunci când sunt identificate riscuri semnificative”, informează directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, menţionând că prelevate vor şi probe pentru determinarea pesticidelor şi contaminanţilor

În lunile ianuarie şi februarie 2026, din dispoziţia conducerii Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, inspectorii sanitari veterinari suceveni vor face controale tematice în domeniul produselor alimentare de origine nonanimală. Conform Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, acţiunile vizează, „în etape”, unităţi pentru fabricarea pâinii şi a produselor de panificaţie, patiserii, cofetării, supermarketuri și hipermarketuri, precum şi unităţi de alimentaţie publică înregistrate sanitar veterinar. Verificările urmăresc aspecte esenţiale cum ar fi întreţinerea şi igienizarea corectă a spaţiilor de manipulare a produselor alimentare; condiţiile de prelucrare şi depozitare a materiilor prime şi a celor finite; respectarea cerinţelor de înregistrare, autorizare şi funcţionare; trasabilitatea, etichetarea şi controlul dăunătorilor; implementarea procedurilor HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points) şi a programelor de autocontrol. „Controalele se concentrează pe prevenirea riscurilor pentru sănătatea consumatorilor şi pe consilierea operatorilor din industria alimentară” informează directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, menţionând că sancţiunile vor fi aplicate „în situaţiile în care deficienţele constatate anterior nu au fost corectate”, cât şi „atunci când sunt identificate riscuri semnificative pentru siguranţa alimentelor”. Cu prilejul controalelor sunt prelevate probe pentru analize de laborator, conform Programului de supraveghere şi control, în scopul verificării conformităţii produselor alimentare şi a respectării limitelor maxime admise de pesticide, aditivi şi contaminanţi.
 

 Pentru nereguli în gestionarea deşeurilor

Comisarii de mediu au amendat cu 15.000 de lei două firme care construiau în Moara

• Aceştia au impus şi măsuri de eliminare a impactului negativ asupra terenului şi aerului

Comisarii Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava au constatat importante abateri de la respectarea legislaţiei de mediu în vigoare referitoare la gestionarea deşeurilor. Aceasta în urma unor controale efectuate pe şantiere de construcţii din zona limitrofă a municipiului Suceava, mai exact în comuna Moara. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei sucevene,  vizate sunt două societăţi comerciale care desfăşurau lucrări de construire de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale. Astfel, pe ăn baza constatărilor făcute pe teren, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei specifice, operatorii economici cu pricina au fost sancţionaţi contravenţional cu amenzi totalizând 15.000 lei. „În cauză s-au stabilit măsuri cu termene de realizare, în vederea remedierii deficientelor constatate. Totodată, au fost impuse măsuri de respectare a obligaţiilor care revin operatorilor în domeniu, în scopul prevenirii, reducerii şi eliminării impactului negativ asupra mediului înconjurător şi a aerului, conform prevederilor Legii nr. 104 din 2011 privind calitatea aerului” transmite Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava.
 

 În actualul sezon rece

Mai puţini de locuitori ai Sucevei au apelat la ajutorul pentru încălzirea locuinţei

• Numărul de beneficiari ai sprijinului este în scădere cu 106, faţă de cei 931 din sezonul friguros precedent  
• Un număr de 1.666 de suceveni au parte şi de suplimentul pentru energie acordat consumatorilor vulnerabili 

Un total de 806 de locuitori ai municipiului Suceava beneficiază de ajutoare la încălzirea locuinţei în sezonul rece 2025-2026, potrivit Legii nr. 226 din 2021. Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei reşedinţă de judeţ informează că, pentru sprijinul financiar guvernamental, formulate au fost 824 de  cereri, dintre care 18 nu întrunit condiţiile de aprobare. Astfel, între cei 806 de beneficiari, cei mai mulţi, adică 387, sunt racordaţi la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică. Urmează, în ordine descrescătoare, 263 de posesori de centrale termice pe gaze naturale, 149 de sisteme de încălzire cu combustibile solizi şi 7 beneficiari care folosesc radiatoare electrice. Înspre comparaţie, în sezonul rece 2024-2025, dosare au depus 976 de locuitori ai capitalei de judeţ, conforme fiind 931, respectiv cu 106 mai multe faţă de cele pentru intervalul friguros 2025-2026.  La energia termică în sistem centralizat s-a înregistrat o scădere de 76 de beneficiari, la  gaze naturale de 25, la lemne de 20, iar energia electrică fiind cu 4 beneficiari mai puţin.  Venitul minim pentru care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1.386 de lei pe membru de familie şi de 2.053 de lei, în cazul persoanei singure. Având veniturile menţionate anterior, încă 1.666 de suceveni au avut parte şi de suplimentul pentru energie suportat din bugetul de stat şi acordat consumatorilor vulnerabili. Acesta este destinat acoperirii integrale sau parţiale a cheltuielilor cu iluminatul locuinţei, susţinerea facilităţilor de gătit, asigurarea apei calde, asigurarea continuităţii în alimentare a echipamentelor electrice de care depinde viaţa persoanelor, din motive de sănătate, cât şi pentru compensarea cheltuielilor cu utilizarea mijloacelor de comunicare cu consum de energie electrică. Astfel, 350 de consumatori de energie termică au primit câte 10 lei pe lună, susţinere acordată şi pentru 259 de posesori de centrale individuale pe gaze naturale. De ajutoare de 30 de lei pe lună pentru energie electrică s-au calificat 716 de suceveni, precum şi unul care a primeşte 70 de lei pe lună. În cele din urmă 140 de locuitori ai municipiului Suceava primesc câte 20 lei lunar pentru acoperirea cheltuielilor cu lemnele.
 

 

Oferta specifică Sărbătorilor pascale, prezentată la Târgul de turism al României

• Judeţul Suceava va merge la târg cu doi specialişti şi trei reprezentanţi ai asociaţiilor de producători locali din Bucovina

Judeţul Suceava, prin Consiliul Judeţean, va fi reprezentat la Târgul de turism al României, ediţia de primăvară, organizată în perioada 12-15 februarie, la Centrul expoziţional Romexpo din Bucureşti. Potrivit unui proiect de hotărâre supus votării în deliberativ, scopul participării îl constituie promovarea potenţialului turistic al judeţului, ofertei specifice Sărbătorilor pascale, tradiţiilor locale, meşteşugarilor şi gastronomiei bucovinene, dar şi a ofertei turistice pentru noul sezon estival. Târgul de turism al României reprezintă principalul eveniment expoziţional dedicat industriei turismului din ţară, reunind anual un număr semnificativ de expozanţi şi vizitatori. „Ediţiile anterioare au confirmat interesul crescut al publicului şi al specialiştilor, precum şi rolul important al acestui târg în promovarea turismului” se arată în susţinerea proiectului de hotărâre de pe masa aleşilor judeţeni. Din delegaţia suceveană vor face parte cinci persoane, respectiv doi reprezentanţi ai Serviciului „Turism şi strategii de dezvoltare judeţeană” şi trei reprezentanţi ai asociaţiilor de producători locali din Bucovina. Costurile, însumând 8.000 de lei, urmează a fi asigurate de bugetul pentru anul 2026 al Consiliului Judeţean. „Prin prezenţa la Târgul de turism al României, judeţul Suceava poate beneficia de creşterea vizibilităţii pe piaţa naţională, de promovarea pachetelor turistice personalizate, stabilirea de colaborări cu tour-operatorii din ţară, dar şi cu cei din străinătate prezenţi la eveniment” este de părere Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. Ediţia din toamna anului 2025 a Târgului de turism al României a reunit aproximativ 100 de expozanţi, pe la pavilioanele acestora trecând circa 12.000 de vizitatori.      

 Până în ianuarie 2028

Lucrări de consolidare structurală şi reabilitare energetică la Şcoala Gimnazială nr. 6 din Burdujeni

• Corpul A al unităţii şcolare a fost construit în anul 1911, iar Corpul B, în anul 1976
• Valoarea investiţiei, derulată până pe 1 ianuarie 2028, este de 11,23 de milioane de lei

Primăria municipiul Suceava implementează un proiect de reabilitare energetică a Ansamblul Şcolii Gimnaziale nr. 6 din Burdujeni. Potrivit unui comunicat de presă al executivului municipal, obiectivul general al proiectului îl reprezintă „implementarea unui sistem integrat de monitorizare, control şi reducere a consumului de energie”. Tot prin proiect, în consolidare intră Corpul A, clădire cu regim de înălţime parter, clasificată cu risc seismic II. Imobilul „va beneficia de consolidări structurale şi de îmbunătăţire seismică”, ambele intervenţii fiind adaptate la „noile standarde şi tehnologii în vigoare”. Printre schimbările propuse se numără inclusiv îmbunătăţirea calităţii tâmplăriei şi termoizolaţiei, în conformitate cu auditul energetic, „ceea ce va conduce la reducerea semnificativă a pierderilor de energie”. În plus, „montarea unor pompe de căldură eficiente va contribui nu doar la economii substanţiale pe termen lung, dar şi la reducerea amprentei de carbon”. Necesitatea proiectului a fost fundamentată şi prin necesitatea îmbunătăţirii siguranţei la incendii, „aspect esenţial pentru obţinerea avizului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă”.  Şcoala Gimnazială nr. 6 se află pe strada „22 Decembrie” nr. 189 din în Burdujeni, corpul A fiind edificat în anul 1911, iar Corpul B, în anul 1976. Finanţarea pentru „Creşterea eficienţei energetice a ansamblului Şcolii Gimnaziale nr. 6” este atrasă în cadrul Programului Regional Nord-Est2021-2027, Prioritatea 3 „O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”. Durata estimată execuţiei este de 27 luni, respectiv până pe 10 ianuarie 2028. Valoarea totală a investiţiei este de 11,23 de milioane de lei, contribuţia proprie a bugetului local fiind de 118.202 de lei. Proiectul a fost depus la ADRNE Pistra Neamţ în vara anului 2023, contractul de finanţare fiind semnat în octombrie 2025.
 

 
Primăria Suceava:

Prefinanţări de peste 4,2 milioane de lei pentru 9 proiecte cu fonduri externe nerambursabile, rămase nefolosite la sfârşitul anului 2025

• Parte a unui excedent bugetar de peste 7,5 de milioane de lei, banii sunt „reportaţi” pentru implementarea, în anul 2026, a obiectivelor în derulare cu finanţare europeană

Cu un excedent în valoare de 7,522 de milioane de lei a încheiat municipiul Suceava exerciţiul bugetar al anului 2025, Consiliul Local întrunindu-se în şedinţă ordinară pentru aprobarea destinaţiei pe care acest „surplus” îl va lua, prin „reportare”, pe durata anului 2026. Conform proiectului de hotărâre de pe masa consilierilor municipali, suma 7 milioane de lei va fi prinsă în secţiunea de dezvoltare a bugetului. Din total, 4,204 de milioane de lei reprezintă „prefinanţări acordate în exerciţiul bugetar al anului 2025, rămase neutilizate până la sfârşitul anului” şi vor  fi orientate pentru finanţarea proiectelor cu fonduri externe nerambursabile încă nederulate.  Astfel, pe 31 decembrie 2025, neutilizate au rămas prefinanţări pentru 9 proiecte europene, suma cea mai mare, una de 1,439 de milioane de lei, fiind cea din cazul Creşterii eficienţei energetice a Şcolii Gimnaziale nr. 10. În ordine descrescătoare sunt plasate prefinanţări ale proiectelor „Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii pentru învăţământul profesional şi tehnic” de la Colegiul Naţional „Samuil Isopescu”-1,02 de milioane de lei; „Sistem de transport public ecologic metropolitan”-698.426 de lei; Extinderea pe verticală (masardarea) Şcolii Gimnaziale „Miron Costin”- 649.099 de lei şi „Stagii pentru învăţare, noutate, oportunitate, viziune şi aspiraţii” la Colegiul Naţional „Petru Rareş-315.297 de lei.  Sunt, de asemenea, prefinanţări nefolosite aferente proiectelor „De la şcoală la experienţă: strategii inovatoare în organizarea stagiilor de practică” la Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza”- 8.813 de lei; „Parteneriat pentru acces la cariera ta de succes” la Colegiul Naţional „Petru Rareş-24.637 de lei; „Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii pentru învăţământul profesional şi tehnic” de la Colegiul Naţional  „Alexandru Ioan Cuza”-23.084 de lei şi „Tranziţia spre piaţa muncii prin strategii de pregătire practică” la Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”-758 de lei. La aceeaşi secţiune dezvoltare, din cele 7 milioane de distribuite, diferenţa de 2,795 de milioane de lei ar urma să fie folosită pentru „finanţarea obiectivelor de investiţii de interes local”. Din excedentul în valoare de 7,522 de milioane de lei, suma de 522.218 de lei va acoperi golurile de casă provenite din decalaje dintre veniturile şi cheltuielile secţiunii de funcţionare de pe durata a anului 2026  

 În municipiul Suceava

Taxa de salubritate va plătită doar pentru 4 membri din familiile numerose, cu un plafon de maximum 100 de lei pe lună şi locuinţă 

• „În contextul creşterii costului vieţii, o taxă calculată strict pe persoană, fără un plafon, poate genera o povară excesivă pentru familiile numeroase care împart aceeaşi locuinţă, afectând capacitatea acestora de a-şi onora obligaţiile fiscale”  este de părere viceprimarul Dan Ioan Cuşnir

Autorităţile administraţiei locale din municipiul Suceava modifică prevederile Regulamentului de stabilire şi  administrare a taxei de salubritate, aprobat în şedinţă de pe 23 decembrie a Consiliului Local. Astfel, în completarea  articolul 14, introdusă este prevederea conform căreia „persoanele fizice sunt obligate la plata taxei de salubrizare în funcţie de numărul locatarilor existenţi la adresa pentru care se datorează această taxă, dar nu pentru mai mult de 4 (persoane inclusiv)”.  Conform unui proiect de hotărâre supus aprobării deliberativului municipal în şedinţa din ianuarie, introducerea plafonării taxei salubritate pentru un număr de maximum 4 persoane „are rolul de a corecta o omisiune de redactare din actul normativ iniţial, fără a se aduce modificări de fond mecanismului de calcul al taxei”. Iniţial, Regulamentul stipula că „taxa de salubritate va fi achitată de către toţi locuitorii municipiului Suceava”, precum  şi de către persoanele fizice care deţin în proprietate un imobil cu destinaţia de locuinţă pe raza oraşului, „indiferent dacă aceştia nu au domiciliul sau reşedinţa în localitatea Suceava”. „În contextul creşterii costului vieţii, o taxă calculată strict pe persoană, fără un plafon, poate genera o povară excesivă pentru familiile numeroase care împart aceeaşi locuinţă, afectând capacitatea acestora de a-şi onora obligaţiile fiscale” se arată în referatul de aprobare a propunerii legislative, semnat de viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. În şedinţa ordinară din 28 ianuarie a legislativului municipal, modificată ar urma să fie şi hotărârea privind stabilirea taxelor şi impozitelor locale, adoptată tot pe 23 decembrie. Autorul proiectului de completare este primarul Vasile Rîmbu, acesta propunând ca persoanele fizice să achite o taxă de salubritate de „25 de lei de persoană şi lună, dar numai mult de 100 de lei pe lună pentru fiecare unitate de locuit”. În şedinţa de la finele anului 2025, în cazul contribuabililor persoane fizice, Consiliul Local aproba o taxă de 25 de lei de persoană pe lună, adică de 300 de lei de persoană pentru întregul an 2026. În 2025, sucevenii au plătit 15 lei de persoană şi lună, adică 180 de lei pe an, creşterea de la un an altul fiind de 66,6%. De scutiri de la achitarea taxe de salubritate beneficiază veteranii de război şi văduvele necăsătorite ale acestora, persoanele persecutate din motive politice şi etnice şi persoanele încadrate în grad de handicap grav cu asistent persoanele şi cele cu grad de handicap accentuat. 

În judeţul Suceava

Alocare de 573.035 de lei pentru legumele cultivate în spaţii protejate, „cea mai mare din ultimii ani”

• În 2025, 35 de legumicultori suceveni au beneficiat de sprijinul de minimis guvernamental

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava anunţă că începând 2 februarie-15 aprilie vor fi primite cererile privind acordarea ajutorului de minimis pentru susţinerea producţii de legume în spaţii protejate în anul 2026.

Programul guvernamental are ca obiectiv principal încurajarea producţiei autohtone de legume proaspete în afara sezonului, schema aplicându-se în perioada 2025-2027, pentru cultivarea de ardei, castraveţi, ceapă verde, fasole, păstăi, salată, spanac, tomate, varză şi vinete. Eligibili sunt producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător; producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cât şi producătorii agricoli persoane juridice, indiferent de forma de organizare. Ajutorul financiar de minimis este de 1,5 euro/mp, echivalentul a 1,5 de euro/1.000 mp, pentru o suprafaţă cumulată de minimum 1.000 mp. Pentru aceeaşi suprafaţă de spaţii protejate, ajutorul de minimis se acordă o singură dată, în fiecare an de aplicare a Programului, iar valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unui beneficiar nu poate depăşi suma de 50.000 euro, pe durata oricărei perioade de 3 ani, pentru fiecare an de aplicare a schemei. Fermierii trebuie să obţină producţiile minime corespunzătoare culturii înfiinţate, iar legumele nu vor depăşi conţinutul maxim admis de reziduuri de pesticide. Valorificarea producţiei se face prin cooperative, grupuri de producători sau direct, în pieţe, târguri, oboare, retail, cât şi industria de procesare, dovada vânzării constituind-o filele din carnetul de comercializare şi e-facturile. În 2025, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava a finalizat procesul cu o alocare de 573.035 de lei, „cea mai mare din ultimii ani pentru acest sector strategic”. În total, 35 de fermieri legumicultori au beneficiat de sprijinul acordat prin Hotărârea Guvernului 325 din 2025 privind aprobarea schemei de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii în spaţii protejate în perioada 2025-2027.  

 Strat gros de gheaţă, îndepărtat pentru asigurarea oxigenării şi  hrănirea păstrăvilor de  la Valea Brodinei

• La temperaturi de -11 grade Celsius, „operaţiunea este una dificilă”, informează Direcţia Silvică Suceava

Lucrătorii Păstrăvăriei Valea Brodinei, aparţinând Direcţiei Silvice Suceava, au fost nevoiţi să spargă gheaţa formată în bazine, „pentru a putea hrăni păstrăvii şi a asigura oxigenarea acestora”. Direcţia Silvică Suceava informează că „operaţiunea este una dificilă, mai ales la temperaturi de -11 grade Celsius”, iar „pentru menţinerea ritmului de creştere, alimentaţia păstrăvilor trebuind monitorizată”. Astfel, pe durata sezonului rece, se administrează circa 10 kg de furaj pe zi, iar vara, „când ritmul de creştere este mai alert”, cantitatea ajunge la 200 kg pe zi. Păstrăvăria Valea Brodinei administrează 13 bazine pentru creşterea păstrăvului, dar şi 9 bazine pentru puieți şi 46 de troace destinate alevinilor. Având o istorie de aproape 80 de ani, amplasată pe malul drept al pârâului Brodina, păstrăvăria a fost amenajată cu „efortul localnicilor”. Datorită investiţiilor şi dezvoltării infrastructurii, păstrăvăria a ajuns la o producţie anuală de aproximativ 8 tone de păstrăv. În ţară, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva administrează 26 de păstrăvării, care asigură o producţie anuală de circa 500 de tone de carne de păstrăv pentru piaţa internă. La aceasta se adaugă 1 milion de puieţi de păstrăv indigen, destinaţi repopulării râurilor de munte în fondurile piscicole gestionate, Romsilva repopulează în fiecare an râurile de munte cu aproximativ 500.000 de puieți de păstrăvi indigeni.
 

 Prin modernizarea website-ului TPL

Hartă interactivă pentru vizualizarea în timp real a microbuzelor şi autobuzelor de pe traseu

• Astfel, călătorii au posibilitatea de a urmări poziţia mijloacelor de transport din trafic şi „să-şi planifice deplasările într-un mod mai eficient”

Societatea comercială Transport Public Local (TPL) Suceava îşi informează clienţii că a fost finalizat procesul de modernizare a website-ului, iniţiativă materializată în scopul „îmbunătăţirii accesului la informaţii şi al consolidării comunicării cu utilizatorii serviciilor de transport public”. Astfel, optimizat fiind, noul website permite utilizarea pe dispozitive mobile şi pe sisteme de tip desktop, asigurând „o experienţă de navigare coerentă şi adaptată cerinţelor tehnologice actuale”. Conform unui comunicat de presă al firmei din subordinea autorităţilor publice din municipiul Suceava,  structura site-ului  facilitează prezentarea „clară şi sistematizată a liniilor de transport metropolitan şi municipal, dar şi a programelor de circulaţie aferente acestora”. De asemenea, un element de noutate îl constituie integrarea unei hărţi interactive, disponibilă pe website-ul TPL Suceava, şi care asigură „vizualizarea în timp real a  microbuzelor şi autobuzelor aflate în circulaţie”. Datorită acestei „funcţionalităţi”, utilizatorii au posibilitatea de a urmări poziţia în trafic a mijloacelor de transport şi de a-şi planifica deplasările într-un mod mai eficient. „Prin aceste îmbunătăţiri, TPL Suceava urmăreşte creşterea gradului de informare a cetăţenilor şi oferirea unei experienţe digitale moderne şi accesibile. Departamentul IT al societăţii va continua procesul de dezvoltare şi actualizare permanentă a website-ului, astfel încât acesta să reflecte toate noutăţile şi modificările relevante din activitatea instituţiei” transmite societatea comercială Transport Public Local Suceava, menţionând că demersurile se înscriu „în strategia de modernizare a serviciilor publice şi de aliniere la standardele actuale de transparenţă şi comunicare instituţională”.
 

 
După amânări repetate,

Copiii persoanelor refugiate, expulzate, strămutate sau evacuate vor primi de indemnizaţiile şi drepturile stabilite încă din 2021

• Beneficiari sunt inclusiv copiii persoanelor decedate sau dispărute în trenurile morţii, în timpul masacrării populaţiei minoritare, al deportărilor în ghetouri şi lagăre, cât şi în detaşamentele de muncă forţată
• Plata se va face începând cu data de 1 ianuarie 2027, „dacă nu vor interveni modificări legislative prin care să fie o nouă prorogare a termenului” se arată într-un comunicat de presă al Casei Judeţene de Pensii

Drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), lit. c) şi g) din Ordonanţa Guvernului nr. 105 din 1999 se vor acorda începând cu data de 1 ianuarie 2017, anunţă Casa Judeţeană de Pensii Suceava. În cauză sunt copiii persoanelor refugiate, expulzate sau strămutate în altă localitate, precum şi cei persoanelor care au fost evacuate din locuinţa pe care o deţineau. Termenul de 1 ianuarie 2017 este stabilit prin Legea nr. 141 din 2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, beneficiarii menţionaţi având dreptul la o indemnizaţie lunară de 350 lei pentru fiecare an de strămutare sau de evacuare din propria locuinţă.  Acelaşi termen este valabil şi în cazul copiilor persoanelor decedate, dispărute sau exterminate în trenurile morţii; în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare; pe durata deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate; în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, cât şi pe durata în care au făcut parte din detaşamentele de muncă forţată. În aceste din urmă situaţii, beneficiarii-copii au dreptul, conform prevederilor legale, la o indemnizaţie lunară în cuantum de 175 lei. Important de reţinut este şi faptul că nu doar plata indemnizaţiei a fost amânată până 1 ianuarie 2027, ci şi acordarea tuturor drepturilor conexe prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 105 din 1999. Printre acestea se numără asistenţă medicală şi medicamente, în mod gratuit și prioritar, atât în ambulatoriu, cât şi cu prilejul spitalizărilor; transport urban gratuit cu mijloace de transport în comun; 12 călătorii gratuite pe an, dus-întors, cu mijloace auto, CFR sau navale; un bilet pe an, gratuit, pentru tratament într-o staţiune balneoclimaterică, dar şi acordarea, la cerere, cu titlu gratuit, a unui loc de veci. „Pentru toate hotărârile emise în anii 2021-2024, cât şi pentru cele care s-au emis în anul 2025 şi se vor emite în 2026, acordarea şi plata drepturilor, conform legislaţiei de la acest moment, se va face începând cu data de 1 ianuarie 2027, dacă nu vor interveni modificări legislative prin care să fie o nouă prorogare a termenului” se evidenţiază într-un comunicat de presă al Casei Judeţene de Pensii.