În iulie, cu 520 de nou-luaţi în evidenţă

Judeţul Suceava, primul pe ţară la creşterea numărului de şomeri

> Judeţul este al doilea la creşterea ratei şomajului, cu nivelul cumulat de 6,10% al indicatorului, având aproape dublul mediei înregistrate la nivel naţional, cea de 3,09% 

La sfârşitul lunii iulie 2024, rata naţională a şomajului a fost de 3,09%, cu 0,03 de puncte procentuale mai mare decât cea din luna anterioară şi cu 0,26 de puncte procentuale faţă de cea a lunii iulie a anului 2023. Potrivit unei statistici a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la data amintită numărul total de şomeri a ajuns la 248.767 de persoane, în creştere cu  2.492 de persoane în comparaţie cu sfârşitul lunii iunie 2024. În conformitate cu sursa citată, în iulie 2024 numărul de şomeri s-a mărit în 27 de judeţe, cea mai mare creștere fiind consemnată în judeţul Suceava, respectiv cea de 520 de persoane. După Suceava, în clasament urmează judeţele  Botoșani cu 361 de persoane luate în evidenţă, Timiș cu 323 de persoane, Gorj cu 316 de persoane și Dolj cu 260 de persoane. Analiza Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă evidenţiază, de asemenea, că în luna iulie 2024  rata şomajului a crescut în 26 judeţe. Judeţul Suceava este pe a doua poziţie din acest punct de vedere, la egalitate cu Gorj, cu o creştere de 0,26 de puncte procentuale. Pe primul loc este plasat  județul  Botoșani cu o creştere de 0,32 de puncte procentuale, pe locul al treilea fiind Ialomița cu 0,22 de puncte procentuale, urmat de Vaslui cu 0,19 de puncte procentuale și Covasna cu 0,18 de puncte procentuale. La sfârşitul lunii iulie 2024, judeţul Suceava avea un total de 11.982 de şomeri, dintre care 5.181 de femei. La data menţionată, rata suceveană a şomajului a fost de 6,10%, cu 3,01 de puncte procentuale peste rata şomajului înregistrată al nivel naţional.  

Fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate pentru 82.916 de preşcolari şi elevi suceveni  

A fost aprobat bugetul pentru implementarea, în anul școlar 2024-2025, a Programului pentru şcoli al României, informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Astfel, în primul rând, în judeţul Suceava 82.916 de preşcolari şi elevi din ciclul primar şi gimnazial vor fi beneficiarii acordării gratuite a fructelor şi legumelor proaspete. Pentru judeţul Suceava, totalul repartizat este de  4,179 de milioane de lei, respectiv 1,625 de milioane de lei în perioada 9 septembrie-20 decembrie 2024 şi  2,554 de milioane de lei în intervalul 8 ianuarie-20 iunie 2025. La acestea se adaugă încă 1,658 de milioane de lei, sumă care va fi cheltuită cu „măsuri educative”. În ceea ce priveşte acordarea gratuită de lapte de consum şi de produse lactate fără adaos de lapte praf, la acelaşi total de 82.916 de beneficiari, repartizată judeţului Suceava este suma de 16,107 de milioane de lei. Este vorba despre  6,443 de milioane de lei pentru intervalul 9 septembrie-20 decembrie 2024 şi de 9,664 de milioane de lei pentru perioada 8 ianuarie-20 iunie 2025. În scopul derulării măsurilor educative, conform APIA în anul şcolar 2024-2025, pentru judeţul Suceava prevăzută este suma de 1,658 de milioane de lei. La nivel naţional, în anul școlar 2024-2025 vor beneficia de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate, dar și de măsurile educative aferente acestor produse, un total de 1.908.231 de preșcolari din grădinițele cu program normal de 4 ore, de stat autorizate/acreditate și particulare acreditate, de elevi din învățământul primar și gimnazial de stat și particular, precum și de preșcolari și elevi incluși în învățământul special.

 Plăţi în avans ale indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi

> Cardurile bancare sunt alimentate încă din ultima zi a săptămânii trecute

Agenția Judeţeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Suceava anunţă virarea, în avans, în conturile bancare, a beneficiilor de asistență socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei sucevene, conturile au început să fie alimentate încă din ultima zi a săptămânii trecute pentru mai multe tipuri de beneficii. În cauză sunt drepturile acordate persoanelor cu dizabilități în conformitate cu Legea nr. 448 din 2006; bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu dizabilități şi indemnizaţia lunară acordată persoanelor cu handicap grav şi accentuat. De asemenea, achitate sunt indemnizaţia lunară de însoţitor pentru persoanele cu handicap vizual şi alocaţia lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA. În conformitate cu baza de date a Agenţie Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), la nivel național sunt înregistrați 907.887 de beneficiari ai acestor drepturi, pentru luna septembrie necesarul de plată fiind de 571,467 de milioane de lei. În funcție de opțiunea solicitantului, beneficiile de asistență socială se plătesc prin mandat poştal, cât şi în cont bancar deschis la una dintre unităţile bancare care au încheiate  convenţii cu Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.
 

DSVSA avertizează asupra riscurilor generate de ploile abundente şi de inundaţii

> Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc recomandă tuturor proprietarilor de animale să coopereze cu medicii veterinari pentru efectuarea „acţiunilor sanitare veterinare de necesitate”

Pe fondul recentelor precipitații abundente și inundațiilor din ţară, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava avertizează deținătorii de animale asupra riscului apariției și evoluției - în condiţiile menţionate - a unor boli grave care se pot transmite de la animale la oameni. În circumstanţele amintite, medicii veterinari vor intensifica supravegherea sanitară veterinară și acțiunile de profilaxie specifică, prin vaccinarea animalelor, deoarece ar „putea crește incidența unor boli, care în mod normal sunt controlate”.      Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, precizează că activitatea desfăşurată de serviciile sanitare veterinare are un dublu scop, respectiv menţinerea stării de sănătate a efectivelor de animale, cât şi cel de protejare a cetăţenilor de bolile transmisibile de la animale la om. În vederea efectuării acţiunilor sanitare veterinare de necesitate DSVSA recomandă tuturor proprietarilor de animale să coopereze cu medicii veterinari.

 Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava trimite notificări către toate primăriile, obiectivele zootehnice, dar și medicilor veterinari concesionari din localitățile expuse, cu privire la riscurile generate de inundații, solicitând inclusiv aplicarea legislației privind colectarea și neutralizarea cadavrelor de animale. În condiţiile înregistrării căderilor masive de precipitaţii lichide, urmate de inundaţii, printre măsurile pentru prevenirea şi combaterea bolilor recomandate sunt mutarea în zone sigure a animalelor din gospodării; verificarea potabilităţii surselor de apă destinate adăpării animalelor; vaccinarea animalelor împotriva antraxului; dezinfectarea suprafeţelor de pe care apa s-a retras, cât și colectarea neutralizarea cadavrelor de animale din zonele inundate.

În perioada  25-27 octombrie

Municipiul Suceava, laborator de inovare pentru neutralitate climatică 

> Dezvoltate vor fi soluţii care pot susţine tranziţia Sucevei spre atingerea până în 2030 a acestui obiectiv, cele mai bune idei de design urban, tehnologie verde și implicare comunitară urmând a fi premiate cu un total de 3.000 de euro

În municipiul Suceava se va desfăşura, în perioada 25-27 octombrie, programul de incubare „Laborator de inovare pentru neutralitate climatică” (UrbanLab for Green Cities).  Evenimentul îşi propune să promoveze inovarea socială, educaţia antreprenorială şi implicarea activă, echipe de 3-5 persoane urmând a dezvolta şi prezenta soluţii care pot susţine tranziţia Sucevei spre neutralitate climatică. Înscrierile se fac până pe 20 octombrie, participarea fiind deschisă „tuturor celor interesaţi să participe la transformarea Sucevei într-o zonă urbană aliniată obiectivelor de neutralitate climatică”.  Cele mai bune idei vor beneficia de premii în valoare totală de 3.000 de euro, acestea continuând să fie dezvoltate într-un program de incubare de 3 luni și a susține transformarea orașului Suceava într-o zonă neutră climatic până în 2030. „Suceava și-a propus să devină un oraș neutru climatic în cadrul misiunii Comisiei Europene <100 de orașe neutre și inteligente până în 2030>. Acest obiectiv necesită idei inovatoare în design urban, tehnologie verde și implicare comunitară” se subliniază într-un comunicat al Primăriei Suceava. Proiectul „Climate-Neutral and Smart Cities” este parte a platformei naţionale M100–Mirorr Mission Cities Hub Romania în care sunt cuprinse municipiul Suceava, municipiul Cluj Napoca şi Sectorul 2 din Bucureşti. Astfel. în intervalul iunie 2024-iunie 2025, municipiul Suceava colaborează cu experţi norvegieni, „pentru a consolida capacitatea administrativă, a îmbunătăţi cunoştinţele şi metodele necesare implementării obiectivelor climatice şi soluţiilor pentru oraşe verzi, sustenabile şi incluzive”.  Proiectul „Climate-Neutral and Smart Cities” este finanțat din granturi ale Spaţiului Economic European și norvegiene, fiind implementat de UEFISCDI în parteneriat cu UrbanizeHub, Primăria municipiului Suceava, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, Institutul pentru Reziliență Climatică, Economică și Socială, alături de partenerii norvegieni Norwegian Nordic Edge, University of Stavanger, City of Stavanger.  Susținător al UrbanLab for Green Cities Suceava este ASSIST Software România, cu parteneri locali InBusiness Club şi Asociația Tineri de Succes.

 

Pensii de urmaș suspendate pentru elevii și studenții care nu depun adeverinţe de continuare a studiilor

> Acestea trebuie prezentate la Casa de Pensii în termen de 10 zile cde la data începerii anului şcolar, respectiv a celui universitar

Începând cu anul şcolar 2024-2025, având în vedere prevederile art. 64 din Legea nr. 360 din 2023, adeverinţele pentru elevii şi studenţii cu pensii de urmaş vor fi prezentate/trimise, în „original”,  în termen de 10 zile de la data începerii anului şcolar, respectiv a celui universitar, face cunoscut conducerea Casei Judeţene de Pensii Suceava, menţionând că acestea vor fi însoţite de copia unui cupon de pensie sau a deciziei de pensionare. „Pentru urmaşii care nu mai frecventează şcoala începând cu anul de învăţământ 2024-2024, completată va fi o cerere prin care se va solicita scoaterea din drepturi a acestora. În cazurile în care în plată sunt mai mulţi urmaşi, elevi şi studenţi, adeverinţele se vor prezenta sau trimite împreună, în termen de 10 zile de la data începerii anului universitar, adică de la 1 octombrie 2024, acestea fiind, de asemenea, însoţite de un cupon de pensie sau  de decizia de pensionare” subliniază Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava. Pentru elevi, în cazul nedepunerii adeverinței, pensia de urmaș aferentă lunii octombrie se reține de la plată. În situația în care beneficiarii unei pensii de urmaș urmează studiile în străinătate, adeverința de studii va fi tradusă și legalizată și va fi depusă în original. În cazul nedepunerii adeverinței de către studenţi, pensia de urmaș aferentă lunii noiembrie a anului în curs se reține de la plată, potrivit legii. După depunerea adeverinței în original la sediul Casei Judeţene de Pensii Suceava, reluarea plăţii pensiei de urmaș se va face începând cu data suspendării.

La cea de a 75-a aniversare a Consiliului Europei

Primarul Ion Lungu, participant la discuţiile privind provocărilor actuale, consolidarea democrației şi acțiunile pentru climă

> La Strasbourg, distinct a fost abordată şi problematica rezilienţei, reconstrucţiei şi reformei Ucrainei

> Încă din 2012, AMR l-a desemnat pe Ion Lungu să facă parte din delegaţia naţională la lucrările Congresului

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a participat, în zilele de 12 şi 13 septembrie 2024, la Consiliul Europei de la  Strasbourg, la Conferinţa Asociațiilor Naționale ale Autorităților Locale și Regionale. Manifestarea a fost prilejuită de cea de a 75-a aniversare a Consiliului Europei, cât de împlinirea a 30 ani de la înființarea Congresului Autorităților Locale și Regionale. Potrivit primarului Ion Lungu, în cadrul Conferinței au fost abordate teme precum guvernarea la mai multe niveluri, elaborarea de strategii în fața provocărilor actuale, consolidarea democrației și a statului de drept, precum şi acțiunile pentru mediu şi climă.

 Totodată, una din mesele rotunde a fost dedicată rezilienţei, reconstrucţiei şi reformei Ucrainei, prilej cu care o intervenție online a avut Vitali Kliciko, primarul capitalei Kiev. Vadym Boichenko, primarul orașului Mariupol, a fost prezent în sala de conferințe, cei doi adresându-se participanţilor în calitate de reprezentanți ai autorităților locale ucrainene. La dezbateri a luat parte și Ekrem Imamoglu, primarul orașului Istanbul din Turcia. Consiliul Europei fost înființat  în 1949 și numără 46 de state membre și 6 state cu statut de observator. Misiunea organizației  este aceea a promovării democrației, drepturilor omului și statului de drept. Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție unică în Europa, având sarcina de a evalua situația democrației locale și regionale statele membre  ale Consiliului Europei. Încă din anul 2012, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu a fost desemnat de către Asociaţia Municipiilor din România(AMR) să facă parte din delegaţia naţională a României în Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale de pe lângă Consiliul Europei.           

În judeţul Suceava

Capacitate limitată de implementare a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile

> Conform Camerei de Conturi,  plățile aferente  acestora  s-au ridicat la de numai 25,9% față de previziuni, necheltuită rămânând o sumă de 785,037 de milioane de lei

> Cu precădere, asigurată a fost funcționarea autorităţilor administrației locale,  respectiv a cheltuielilor de personal, a celor cu bunuri și servicii, cât şi cu asistența socială

Raportul Camerei de Conturi privind finanţele publice locale în judeţul Suceava, publicat la începutul lunii septembrie,  scoate în evidenţă un trend descendent în ceea ce priveşte gradul de execuţie bugetară pe partea de cheltuieli. Astfel, conform sursei citate, volumul total al plăților efectuate în anul 2022 a fost de 2.482,352 de milioane de lei, cu un grad de realizare a cheltuielilor de 64,3% din prevederi, unul mai scăzut cu 6,9 de puncte procentuale față de cel din anul precedent (de 71,2%). Potrivit auditorilor, principala cauză care a influențat „nerealizarea a plăţilor la un nivel mai bun” o constituie „necheltuirea fondurilor aferente investițiilor publice”.În consecinţă, plățile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au fost de numai 25,9% față de previziuni, necheltuită rămânând suma de 785,037 de milioane de lei. Aceasta „denotă o capacitate limitată, la acest moment, a autorităților publice locale de a implementa proiecte de dezvoltare finanțate din fonduri externe nerambursabile” se arată în raportul Camerei de Conturi. Repartizarea cheltuielilor efectuate pe secțiunile contului de execuție ale bugetului local pe anul 2022 evidențiază orientarea efectuării acestora spre activitatea de funcționare. În anul 2022, din totalul plăţilor efectuate, ponderea semnificativă de 65,8% o deţin cheltuielile care asigură funcţionarea unităţilor administrativ-teritoriale, în timp ce cheltuielile aferente secţiunii de dezvoltare reprezintă doar 34,2% din totalul execuţiei bugetare, în scădere faţă de anul 2021, când ponderea celor din urmă a fost de 40%. „Se observă, ca tendință în evoluția și structura cheltuielilor efectuate, orientarea cu precădere spre asigurarea condițiilor de funcționare a autorităților administrațiilor publice locale, prin efectuarea cheltuielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii, asistență socială și în mai mică măsură pentru celelalte categorii” se reliefează în Raportul privind finanţele publice locale în judeţul Suceava în anul 2022. Analizând evoluţia cheltuielilor bugetare, respectiv a plăţilor efectuate în 3 ani anteriori, se observă o evoluţie ascendentă a cheltuielilor unităţilor administrativ-teritoriale, de la 2.166,783 de milioane lei în anul 2020, la 2.280,043 de milioane de lei în 2021, respectiv la 2.482,352 de milioane de lei în anul 2022.

Agricultura ecologică, pondere mică în totalul agricol al judeţului Suceava

> Numai 1,8% din suprafața agricolă totală s-a încadrat în principiile și normele  europene ale producției ecologice

> Maximul a fost atins în 2018, cel de 10.114 de hectare, minimul fiind cel din 2020, unul de 5.225 de hectare

În judeţul Suceava, suprafaţa destinată agriculturii ecologice este una sub aşteptări. Comparaţia este făcută cu suprafaţa agricolă totală a judeţului, aceasta fiind prezentată în Raportul privind starea mediului în 2023, al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava. Astfel, la un total de 355.240 de hectare total agricol, în anul trecut cultivate în sistem ecologic au fost doar 6.254 de hectare. „Agricultura ecologică are o pondere mică la nivelul județului Suceava, raportat la suprafața agricolă totală a acestuia. Astfel, în anul 2023, ponderea suprafețelor cultivate în agricultură ecologică a fost de numai 1,8% din suprafața agricolă totală a județului” se subliniază în Raportul privind starea mediului al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava. Analiza priveşte o perioadă de 8 ani, începând cu 2016, când în judeţ erau în producţie ecologică 7.502 de hectare. Maximul suprafeţei cultivate după principiile și normele  europene în domeniu a fost atins în 2018, cel de 10.114 de hectare. Minimul sucevean a fost înregistrat în 2020, unul de 5.225 de hectare, având o evoluţie sinuoasă în intervalul analizat. Agricultura ecologică poate fi definită ca fiind „un sistem de producţie care pune o mare importanţă pe protecţia mediului şi a animalelor, prin reducerea sau eliminarea utilizării organismelor modificate genetic şi a produselor chimice sintetice de tipul fertilizatorilor, pesticidelor şi a regulatorilor de creştere”. Operatorii din agricultura ecologică sunt obligaţi să respecte reglementările specifice, începând cu producția primară și terminând cu depozitarea, procesarea, transportul și valorificarea produselor ecologice la consumatorul final.

 

Inspectorii sanitari veterinari suceveni, amenzi de 325.000 de lei date în ultimele două luni din sezonul vacanţelor

> Sancţionate au fost condiţiile precare de igienă, manipularea şi depozitarea neconformă a produselor, neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor, etichetarea necorespunzătoare şi lipsa carnetele de sănătate a personalului

În perioada vacanţelor şi a sezonului turistic de vară ale anului,  Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a intensificat seria controalelor oficiale şi măsurilor dispuse pentru prevenirea apariţiei toxiinfecţiilor alimentare în pensiuni, tabere şcolare, creşe şi grădiniţe. Dr. Dănuţ Corneanu, director executiv adjunct al instituţiei sucevene informează că, în lunile iulie şi august, inspectorii sanitari veterinari au avut 160 de acţiuni de control, dintre care 100 în unităţi de alimentaţie  publică, cum ar fi restaurante, pensiuni turistice, pizerii, unităţi fast-food şi unităţi de catering. Controale au fost făcute în 35 de cantine, grădiniţe, tabere şcolare şi creşe, în 15 magazine alimentare, 7 supermaketuri şi hypermarketuri, dar şi în laboratoare de cofetărie şi laboratoare de cofetărie. Potrivit dr. Dănuţ Corneanu, director executiv adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, ca urmare a deficienţelor constatate, inspectorii din coordonare au dat 22 de avertismente şi 24 de amenzi însumând 325.000 de lei. Baza legală o constituie Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 2001, principalele abateri depistate fiind condiţiile precare de igienă, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare şi depozitarea neconformă a acestora. De asemenea, printre neregulile sancţionate se înscriu neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor, desfăşurarea altor activităţi decât cele aprobate, etichetarea necorespunzătoare, lipsa carnetele  de sănătate a personalului şi lipsa probelor de mâncare colectivă.              

  

Suceava, al şaselea în ţară la ucrainenii refugiaţi înscrişi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă

În perioada 24 februarie 2022-9 septembrie 2024, în evidențele agențiilor teritoriale din subordinea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), pentru a beneficia de servicii de informare, consiliere profesională și de mediere a muncii, s-au înregistrat 23.403 de cetățeni ucraineni. Un număr de 11 judeţe se remarcă printr-un număr mai mare ucraineni luaţi în evidenţă, judeţul Suceava fiind pe locul al şaselea din acest punct de vedere. Cei mai mulți cetățeni ucraineni refugiați înregistrați la agenţiilor locale pentru ocuparea forţei de muncă sunt cei din judeţele Constanța (5.718), București (5.330), Ilfov (1.942), Maramureș (1.587), Brașov (1.505), Suceava (933), Galați (900), Iași (710), Cluj (707), Sibiu (604) şi Timiș (555). Ca urmare a serviciilor de ocupare oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la nivel naţional încadrați pe piața muncii au fost 3.194 cetățeni ucraineni. Printre locurile de muncă pe care aceştia s-au angajat se înscriu cele de confecţioneri cablaje auto, specialişti industria auto, confecţioneri industria textilă, muncitori în domeniul construcțiilor, violonist, şoferi, meserii din industria Horeca, reprezentanți comerciali, pescari, cofetari, pedagogi, mecanici auto, IT, patiseri, ospătari, ambalatori, bucătari şi operatori prelucrare date. De asemenea, în conformitate cu ANOFM, cetăţenii ucraineni refugiaţi în România au opta să lucreze ca frizeri, manichiuriste, cosmeticiene, îngrijitori spaţii verzi, manipulant marfă, muncitori în industria alimentară, necalificați în domeniul electricității, necalificați întreținere drumuri, chimist industria textilă, lucrători vânzări auto, operatori maşini, lucrători sociali, translatori, muncitori în industria de aeronave, tehnician dentar, inginer, arhitect manager, inginer proiectant, muncitor necalificat în turnarea metalelor neferoase, inginer nave, director vânzări, controlor calitate, operatori mase plastice, părinte social, macaragii macarale plutitoare, agent navă, fotograf şi funcţionari administrativi.
 

 Camera de Conturi a depistat

Drepturi salariale stabilite eronat la primăriile Berchișești, Cârlibaba, Grămești, Iaslovăț, Horodnic de Jos, Grănicești, Șcheia şi Volovăț

> Consilierii locali din Dumbrăveni au luat pe nedrept indemnizaţii de şedinţă, în Horodnicu de Jos, Ostra şi Vadu Moldovei  constatându-se nereguli la acordarea  voucherelor de vacanță

În urma acţiunilor de audit referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor de personal, Camera de Conturi a identificat un prejudiciu în valoare totală de 244.000 lei la unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. Aşa se arată în Raportul privind finanţele publice ale judeţului Suceava în anul 2022, dat recent publicităţii, neregulile fiind depistate la ordonatorii principali și ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetele locale. În primul rând, conform sursei menţionate, deficiențele se referă la stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor, dar şi a altor drepturi. De acestea au beneficiat funcționarii publici, personalul contractual cu funcții de conducere sau care ocupă o funcție de demnitate publică. În cauză sunt autorităţile administraţiei publice locale din Berchișești, Cârlibaba, Grămești, Iaslovăț, Horodnic de Jos, Grănicești, Șcheia şi Volovăț, situaţii în care s-a creat un prejudiciu de 218.000 de lei. De asemenea, auditorii Camerei de Conturi Suceava au constat că, în comuna Dumbrăveni, consilierilor locali li s-a achitat, fără respectarea prevederilor legale, indemnizații de ședință însumând 16.000 de lei.  Totodată, conform Raportului privind finanţele publice ale judeţului Suceava în anul 2022, primăriile din Horodnicu de Jos, Ostra, Vadu Moldovei au acordat vouchere de vacanță în valoare de 10.000 de lei, însă fără ca în cazul acestora, „impozitul pe venit să fie reținut și virat la buget”.  

Până la finele anului

Prima „creşă mare” a Sucevei va fi terminată „dacă vremea va permite”

> Aceasta este construită în cartierul „Tinereţii”, beneficiari urmând a fi 110 copii din învățământul antepreșcolar

Până la sfârșitul anului va fi ridicată „creșa mare” de pe strada „Mircea Hrișcă” din Cartierul „Tinereții” de pe Dealul Mănăstirii, susţine Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. „S-a turnat prima placă la creșa mare din Burdujeni, în cartierul <Tinereţii>, iar lucrările de zidărie merg destul de bine. Dacă vremea va permite, până la sfârșitul anului va fi conturată creșa” este de părere Ion Lungu, menţionând că în lucru este inclusiv calea de acces de pe strada „Eusebie Camilar”. Cu finanţare de la Compania Naţională de Investiţii,  lucrările de construire a creșei mari de pe strada „Mircea Hrișcă” din cartierul „Tinereţii” au fost adjudecate de firma Katar Conneg Negreşti. Valoarea proiectului este de 12,83 de milioane de lei fără TVA, creșa având regim de înălțime parter, separată în 3 nuclee funcționale, inclusiv cele administrative și tehnico-gospodăreşti. Beneficiari vor fi 110 copii din învățământul antepreșcolar. Lucrările au fost precedate de consolidarea terenului şi de amenajarea unui zidului de sprijin, intervenţii neprevăzute iniţial. Ion Lungu, primarul Sucevei a ţinut să menţioneze că, a doua „creșă mare” va fi construită pe strada „Paris”, în cartierul Europa. Pe 8 iulie 2024, obiectivul a fost licitat la Compania Naţională de Investiţii, din partea firmelor de construcţii competitoare fiind depuse 7 oferte.

Suceava a fost ferită de pesta ovinelor şi caprinelor

> „Nu este de dorit, şi sperăm să nu avem în judeţul  nostru o astfel de situaţie ” subliniază dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA, recomandând ca, în cazul semnelor şi mortalităţii suspecte, să fie anunţat de urgenţă medicul veterinar

> Boala se manifestă prin febră, tulburări digestive şi respiratorii, hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive şi respiratorii, iar în unele cazuri prin pneumonie sau bronhopneumonie

La ora actuală în judeţul Suceava nu există, niciun caz  sau măcar vreo suspiciune de pestă a micilor rumegătoare, informează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, care  precizează că „acest statut trebuie neapărat  menţinut, prin respectarea cu stricteţe a măsurilor de împiedicarea a răspândirii virusului”. În acest sens, va fi evitată achiziţionarea de noi ovine sau caprine, iar introducerea în turmă a animalelor străine se va face numai după o perioadă de carantină. La fel, odată cu venirea anotimpului rece şi coborârea de la munte, de la păşunat, ovinele şi caprinele vor fi examinate de către un medic veterinar şi ţinute sub observaţie. De asemenea, potrivit unui ordin comun al ANSVSA, MADR şi MAI, la solicitarea proprietarului, ovinele şi caprinele pot circula către centre de colectare şi abatoare, însă doar în baza documentelor sanitare veterinare şi cu avizul DSVSA. „Suntem aproape de fermieri, dezideratul fiecărui medic veterinar din judeţ fiind ca efectivele să crească. Însă, pentru fiecare tip de boală există un protocol de eradicare, pe care nu facem altceva decât să-l punem în aplicare. Nicidecum nu vom ucide vreodată un animal sănătos” subliniază dr. Voloşeniuc. Şeful DSVSA recomandă ca în cazul în care, corelat cu semnele clinice, se înregistrează mortalitate mai mare, neobişnuită pentru bolile contagioase comune, fermierii să anunţe de urgenţă medicul veterinar de liberă practică sau pe cel de circumscripţie. 

Clinic, pesta micilor rumegătoare se caracterizează prin „evoluţie de la supraacută la subacută, cu manifestări de febră şi tulburări generale, digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive şi respiratorii, în unele cazuri prin pneumonie sau bronhopneumonie”. În principal, boala se transmite prin contact direct, mortalitatea în cazul animalelor infectate putând ajunge la 70%. „Pentru fiecare boală există o modalitate de stingere a focarului. Dacă în respectivul efectiv sunt confirmate  animale bolnave, sigur se vor îmbolnăvi şi celelalte, care pot fi deja t în diferite stadii ale bolii. Iar singurul mod în care răspândirea virusului poate fi oprită este uciderea preventivă a animalelor. Nu este de dorit, sperăm să nu avem în judeţul  nostru o astfel de situaţie, dar există un manual de lucru, care prevede lichidarea obligatorie a efectivului în care s-a depistat boala” a punctat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Suceava fiind județ de frontieră cu Ucraina, DSVSA a stabilit măsuri suplimentare, adaptate în scopul prevenirii intrării pe teritoriul României a animalelor vii și/sau a produselor, subproduselor, materialelor şi mărfurilor, „care pot fi considerate vectori de boli infectocontagioase”. Pe 9 septembrie, la nivel naţional erau active 47 de focare de pestă a rumegătoarelor mici, din totalul de 64 confirmate pe parcurs. Astfel, au fost stinse 17 focare, dintre care 10 în județul Tulcea, 6 în județul Constanța și un focar în județul Ialomița.

Nesuportând lucrări de mansardare

Şcoala Gimnazială nr. 8, sub imperativul construirii unui nou corp de săli de cursuri

> „Cea mai indicată este o finanţare europeană, pe care ar urma să o obţină <urmaşii noştri> la conducerea Primăriei” a spus primarul Ion Lungu, precizând că din bugetul local este susţinută construirea sălii de sport  

Primăria municipiului Suceava caută soluţii pentru extinderea spaţiilor de studiu de la Şcoala Gimnazială nr. 4 din cartierul „George Enescu”. Iniţiativa aparţine conducerii unităţii de învăţământ din reşedinţa de judeţ, aceasta venind inclusiv pe fondul demersurilor de construire a sălii de sport. „Avem o problemă la Şcoala Gimnazială nr. 4 din cartierul <George Enescu>, unde am demarat procedura de licitaţie pentru a face sala de sport, pe banii Primăriei. Conducerea unităţii de învăţământ a solicitat inclusiv mansardarea, de la toate şcolile existând presiuni pentru acest gen de lucrări de extindere a spaţiilor” a spus primarul Ion Lungu, menţionând că asemenea proiecte s-au implementat deja la Şcoala Gimnazială nr. 10 şi  Şcoala Gimnazială nr. 8, semnat fiind contractul cu fonduri europene nerambursabile de la Şcoala Gimnazială nr. 11.  Şcoala Gimnazială nr. 4 a optat, de asemenea, pentru construirea unei mansarde, însă, prin studiul realizat, „specialiştii nu au confirmat că aceasta s-ar putea face”.  

„Ca atare, conducerea şcolii a venit cu o iniţiativă, de a se construi, în apropiere, un nou corp de clădire. Drept urmare, s-a întocmit un studiu de fezabilitate, cu o valoare  de 5,66 de milioane de lei. Sigur, cea mai indicată este o finanţare europeană, pe care ar urma să o obţină <urmaşii noştri> la conducerea Primăriei. Noi, cu bani de la bugetul local, facem sala de sport de la această şcoală” a spus Ion Lungu, primarul Sucevei. Iniţial, pentru construirea sălii de sport de Şcoala Gimnazială nr.4 se conta pe fonduri nerambursabile aferente Programului Operaţional Regional Nord-Est 2021-2027, însă procedurile pentru accesarea banilor europeni sunt unele îndelungate. De altfel, decizia renunţării la respectiva sursă a venit şi la insistenţa conducerii şcolii, care îşi doreşte materializarea mai rapidă a obiectivului. În consecinţă, pentru ridicarea sălii Consiliul Local a aprobat alocarea a 4,85 de milioane de lei, aproape 1 milion de euro, cu termen de realizare de 12 luni. Din cauza lipsei unui spaţiu mai generos, sala de sport va avea un singur nivel, o lungime de 40 de metri şi o lăţime de 20 de metri. Nu vor fi amenajate tribune pentru terenurile de handbal, baschet şi volei, dar vor exista vestiare şi grupuri sanitare, precum şi un cabinet medical. 

 

Sucevenii pot profita de o nouă ofertă de titluri de stat cu dobânzi avantajoase

> Dobânzile sunt de până la 7% pe an, veniturile obținute din investirea în titluri de stat  nefiind impozitate

Sucevenii pot investi, începând din această săptămână, în titluri de stat „Tezaur” cu maturități de 1, 3 și 5 ani, „cu dobânzi anuale atractive” de 5,80%, 6,60% și, respectiv, 7%. Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava informează că până pe 3 octombrie acestea pot fi achiziţionate online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Până pe 4 octombrie titlurile sunt disponibile la Trezorerie, iar până pe 3 octombrie,  în mediul urban, și  până pe 2 octombrie, în mediul rural, la subunitățile Companiei Naţionale Poșta Română. Dobânda este anuală este plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului „Tezaurului” sunt transferabile răscumpărabile în avans. Un investitor are posibilitatea uneia sau a mai multor subscrieri, dar şi a anulării  acestora, însă numai în perioada de subscriere. Pot cumpăra titluri de stat persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Veniturile obținute din investirea în titluri de stat sunt neimpozabile. Conform Oanei Violeta Apetrea, rezultatele edițiilor precedente au „confirmat interesul și încrederea acest în programul”, la nivel naţional, în cele 9 emisiuni din 2024, peste 242.000 de persoane investind mai mult de 10,5 miliarde lei.

 

Primarul Ion Lungu a deschis anul şcolar la 15 unităţi de învăţământ

> „În ultimii 20 de ani municipalitatea suceveană a investit în școli aproximativ 100 milioane de euro” a declarat şeful administrativului din capitala de judeţ

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a participat la deschiderea noului an școlar la 15 unități de învățământ. Cu acest prilej, şeful municipalităţii sucevene a declarat că, în ultimele două decenii, cât a condus administrativ reşedinţa de judeţ, în Suceava s-au construit grădiniţe noi, s-a ridicat o  școală gimnazială, iar mai multe unităţi de învăţământ au fost modernizate prin programul de creştere a eficienţei energetică, Totodată, mai multe școli gimnaziale au fost modernizate prin mansardare, s-au construit săli de sport noi, dar şi un complex sportiv, făcute fiind multe alte investiţii în infrastructura şcolară. „Am vizitat 15 unităţi de învățământ preşcolar, gimnazial şi liceal cu ocazia deschiderii noului an școlar. Școlile arată foarte bine, fiind pregătite pentru începerea noului an de învăţământ.  Am mulțumit directorilor, cadrelor didactice pentru buna colaborare pe care am avut-o în acești 20 de ani şi am realizat lucruri bune împreună pentru școala suceveană” a subliniat Ion Lungu, menţionând că „în ultimii 20 de ani municipalitatea suceveană a investit în școli aproximativ 100 milioane de euro”.

Ieri

Peste 114.000 de elevi, preşcolari şi antepreşcolari suceveni au început un nou an de studiu

> În judeţ funcţionează 742 de unităţi de învăţământ de stat şi particular cu 8.035 de profesori, 1.046 de personal didactic auxiliar şi 1.944 de personal nedidactic

> În şcolile sucevene există „152 de formaţiuni de studiu în plus faţă de anul trecut”, Inspectoratul Şcolar Judeţean cerând o suplimentare de 402 de norme

În judeţul Suceava, anul şcolar 2024-2025 a fost deschis, ieri, în 742 de unităţi de învăţământ de stat şi particular. Conform Inspectoratului Şcolar Judeţean, este vorba despre  4 creşe, 337 de grădiniţe cu program normal; 29 de grădiniţe cu program prelungit; 81 de şcoli primare; 215 de şcoli gimnaziale; 21 de colegii, inclusiv Colegiul Militar „Ştefan cel Mare” Cîmpulung Moldovenesc; 13 licee tehnologice; 3 licee teoretice; 2 şcoli postliceale şi 6 şcoli speciale. Între acestea se numără inclusiv 3 cluburi sportive; 7 cluburi ale elevilor; Centrul Judeţean de Excelenţă; Casa Corpului Didactic şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională. Celor menţionate li se adaugă 18 unităţi de învăţământ particular, respectiv 2 grădiniţe cu program normal; 6 grădiniţe cu program prelungit; o şcoală primară; 4 licee şi 5 şcoli postliceale.  Potrivit sursei citate, faţă de un în urmă în judeţ desfiinţate au fost 5 unităţi de învăţământ, în cauză fiind Şoala Primară Glodu-Panaci; Grădiniţa cu Program Normal Liteni; Grădiniţa cu Program Normal „Lizuca” Fălticeni; Grădiniţa cu Program Normal „Paradisul piticilor” Gura Humorului şi Şcoala Gimnazială „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” din reşedinţa de judeţ. Din acest an şcolar înfiinţate sunt Grădiniţa cu Program Normal nr. 1 Rădăuţi şi Şcoala Militar de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni.  Astfel, ieri, la ceremonia de deschidere şi în clase aşteptaţi au fost 114.030 de „învăţăcei”, respectiv 375 de antepreşcolari, 21.004 de preşcolari, 36.304 de elevi din învăţământul primar, 28.053 de elevi din învăţământul gimnazial, 22.345 de elevi de liceu, 4.005 de elevi din învăţământul profesional şi 1.944 de cursanţi din învăţământul postliceal. În anul şcolar care începe angrenaţi în sistem sunt 8.035 de învăţători şi de profesori, 1.046 de persoane din categoria didactic auxiliar şi 1.944 de  angajaţi din categoria personalului nedidactic.       

În anul şcolar 2024-2025, în judeţ există „152 de formaţiuni de studiu în plus faţă de anul trecut, ceea ce implică circa 250 de norme, în afară de necesarul didactic auxiliar şi cel nedidactic”. Drept urmare, Inspectoratul Şcolar Judeţean a cerut Ministerului Educaţiei o suplimentare de 402 de norme. Începând cu anul 2020, în judeţul Suceava au fost distribuite 733 de norme, atât pentru personal didactic, didactic auxiliar, dar şi nedidactic. Între acestea, 61 au fost pentru consilieri şcolari, în prezent ajungându-se la un total de 115 de norme pentru personalul din categoria amintită.          

 Trei sferturi din unităţile de învăţământ sucevene nu  sunt păzite

 > Două dintr-o sută sunt împrejmuite doar parţial, sau cu garduri nereparate, supravegheate audio-video fiind 77% din totalul şcolilor

 > În anul şcolar 2023-2024,  în şcoli şi în apropiere acestora     s-au consumat 91 de infracţiuni, cu 8 mai multe faţă de anul şcolar precedent

Numai 80% unităţile de învăţământ au realizat analiza de risc privind siguranţa şcolară, relevă o informare a Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, potrivit căreia 77% din totalul şcolilor au sisteme de supraveghere audio-video, unele doar în exteriorul clădirii. În schimb, la nivelul fiecărei unităţi cu personalitate juridică  sunt instalate  camere video în sălile destinate organizării evaluării naţionale a elevilor clasei a VIII-a şi desfăşurării examenelor de bacalaureat. Pe de altă parte, în proporţie de 98%, unităţile de învăţământ sunt împrejmuite cu garduri, însă „în unele locuri doar parţial, iar în alte şcoli acestea au nevoie de reparaţii”. Totodată, la o parte din şcoli împrejmuirea cu garduri se va face abia după încheierea lucrărilor de reabilitare sau modernizare a unităţilor de învăţământ respective. În cele din urmă, potrivit ISJ, în doar 25% dintre unităţile de învăţământ din judeţul Suceava există pază, „realizată prin contract cu unităţi de pază privată, prin unităţile administrativ-teritoriale sau cu angajaţii proprii”. De evidenţiat este faptul că, potrivit unei analize a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, în anul şcolar 2023-2024 în incinta şi în zona adiacentă unităţilor de învăţământ preuniversitar au fost înregistrate 91 de fapte de natură penală, cu 8 mai multe faţă de anul şcolar precedent. Ca zone de comitere a acestora se evidenţiază localităţile Suceava cu 40 de infracţiuni; Rădăuţi-cu 15; Fălticeni-cu 10, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Frasin, Gura Humorului, Salcea, Solca şi Vicovu de Sus cu câte 3 infracţiuni, Broşteni şi Siret cu câte 2, iar Dolhasca cu o infracţiune. Autorii infracţiunilor  au fost 58 de elevi, 7 cadre didactice, 3 aparţinători, iar în 3 cazuri alte categorii de persoane. Victime ale faptelor penale au căzut 71 de elevi, 3 cadre didactice, 2 aparţinători, precum şi alte 2 persoane. În totalul infracţiunilor înregistrate în anul şcolar anterior, 50 sunt cele de lovire sau alte violenţe, 3 de ameninţare,  2 de furt, 18 de vătămare din culpă, 2 de distrugere, 8 de purtare abuzivă, cât şi una privind combaterea traficului şi consumul ilicit de droguri. În judeţul Suceava, în anul şcolar 2024-2025 funcţionează 742 de unităţi de învăţământ.
 

 

Conform ISJ

Multe dintre microbuzele şcolare „sunt vechi, din perioada 2006-2008”

> Consiliul Judeţean achiziţionează 26 de microbuze electrice printr-un proiect finanţat prin Programul Naţional de Redresare (PNRR), aflat în derulare

La nivelul judeţului Suceava există 170 de microbuze şcolare pentru transportul elevilor, acestea fiind în circulaţie, după cum reiese din evidenţele Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava. Aşa transmite Inspectoratul Judeţean Şcolar Suceava, conform căruia 87 de microbuze sunt înmatriculate pe unităţi de învăţământ; 74 de microbuze sunt înmatriculate la primării, iar încă 9 microbuze aparţin unor operatori privaţi. Potrivit ISJ „acolo unde există microbuze şcolare”, acestea au fost supuse pregătirii pentru transportarea elevilor, în acest sens obţinându-se avizele şi autorizările necesare, făcându-se inspecţia tehnică periodică, asigurarea RCA, omologarea la Registrul Auto Român, precum şi reparaţiile curente. „Multe dintre microbuzele existente sunt vechi, din perioada 2006-2008, pentru siguranţa elevilor fiind nevoie de noi mijloace de transport” se reliefează într-o statistică a ISJ. Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava informează că, în 2024, Consiliul Judeţean a distribuit 4 microbuze şcolare pe combustibili convenţionali şi încă 4 microbuze electrice. Acestea din urmă fac parte dintr-un prim lot de 26 de microbuze electrice microbuze achiziţionate printr-un proiect finanţat prin Programul Naţional de Redresare (PNRR), aflat în derulare.