Conflict de muncă tergiversat, la Termica

Încă din martie 2011, salariaţii societăţii comerciale Termica au declanşat conflictul colectiv de muncă, acesta fiind soluţionat doar parţial. Una dintre revendicări  este cea referitoare la alinierea contractului colectiv pe unitate la prevederilor Contractului colectiv de muncă nr. 640/101/30.10.2009, pe anii 2009-2913, la nivel de grup de unităţi producere, transport şi distribuţie energie termică şi electrică(GUPTDETE). Deoarece, nici măcar pe calea instanţei nu s-a reuşit concretizarea respectivei solicitări, salariaţii şi-au intensificat lupta sindicală.  Aceasta întrucât societatea comercială Termica Suceava va intra, anul acesta, în proces de restructurare, iar salariaţii concediaţi riscă să nu beneficieze de cele mai favorabile măsuri de protecţie socială prevăzute în contactul colectiv de muncă de la nivel de grupuri de unităţi.           

·        În conflictul cu angajatorul, liderii sindicatelor se prevalează de o soluţie definitivă şi irevocabilă dată de Tribunalul Suceava.

 Sindicaliştii de la societatea comercială Termica acuză Consiliul Local Suceava, Primăria Suceava şi conducerea firmei de nerespectarea legislaţiei în vigoare privind contractele colective de muncă. Sindicatul „Energeticianul”, Sindicatul Liber Independent, Sindicatul „Calor” şi Sindicatul „Prometeu” solicită alinierea Contractului colectiv de muncă nr. 25/25/22.02.2010 de la societatea comercială Termica la contractul colectiv de muncă înregistrat la nivel de grupuri de unităţi de producere, transport, distribuţie, energie termică şi/sau electrică(GUPTDETE). Astfel, în conflictul cu angajatorul, liderii sindicatelor reprezentative în cauză se prevalează de o soluţie definitivă şi irevocabilă dată de instanţă, respectiv de Tribunalul Suceava, care, potrivit acestora, ar consacra includerea clauzelor contractului colectiv de muncă pe grupuri de unităţi în contractul colectiv de muncă de la societatea comercială Termica Suceava. În ultima parte a anului trecut, între cei patru lideri de sindicat şi membrii conducerii societăţii comerciale Termica Suceava au avut loc negocieri pe marginea contractului colectiv de muncă pe unitate, cu accent pe includere prevederilor contractului colectiv de muncă pe grupuri de unităţi, însă - susţin liderii de sindicat -, rezultatele acestea nu au fost operate efectiv, prin încheierea unui act adiţional la contractul colectiv de muncă în derulare. În urma divergenţelor apărute la negocierile din decembrie,  Sindicatul „Energeticianul”, Sindicatul Liber Independent, Sindicatul „Calor” şi Sindicatul „Prometeu” s-au adresat Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, în vederea realizării concilierii.

·        „În esenţă este vorba despre drepturi din contractul exterior, care trebuie, obligatoriu, incluse în contractul interior, pe unitate”.

Soluţia avansată de Inspectoratul Teritorial de Muncă i-a nemulţumit pe sindicalişti, întrucât li s-a pus în vedere că „nu erau în măsură să declanşeze conflictul de muncă, contractul colectiv de muncă fiind în vigoare până în luna decembrie 2013”. Apărându-se, liderii de sindicat consideră că „legiuitorul a prevăzut foarte clar că un conflict de muncă poate fi declanşat inclusiv în timpul negocierilor, dacă nu se ajunge la un consens în ceea ce priveşte elementele supuse negocierii”. „Dacă legiuitorul, prin Legea nr. 62/2011 a dialogului social, ar fi stipulat că, existând deja un contract colectiv de muncă încheiat şi în derulare - eliminată ar fi oricare posibilitate de negociere anuală -, atunci sindicaliştii ar fost lipsiţi de orice cale de atac”, este de părere liderul Sindicatului „Prometeu” de la societatea comercială Termica, Iordănel Secrieru. Acesta susţine poziţia adoptată de către toate sindicatele implicate, punând în vedere că, din punctul său de vedere, „conflictul de muncă a fost declanşat şi că există conflict de muncă la Termica Suceava”. Sindicatele s-au adresat şi Ministerului Muncii, Iordănel Secrieru susţinând că hotărârea instanţei amintită este opozabilă societăţii comerciale Termica. Astfel, în art. 1, al contractului colectiv de muncă pe unitate se prevede expres că acesta este negociat în baza contractului colectiv de muncă pe grupuri de unităţi, condiţii în care sindicaliştii rămân pe poziţii solicitând renegocierea includerii prevederilor acestuia din urmă între clauzele contractului colectiv de muncă de la Termica Suceava.  Iordănel Secrieru întăreşte că, sindicatele, în instanţă, au obţinut o hotărâre prin care se spune că, contractul colectiv de muncă pe grup de unităţi de producere, transport, distribuţie, energie termică şi/sau electrică se aplică contractului colectiv de muncă la nivel de unitate. Această solicitare ar fi fost făcută încă din martie 2011, moment la care a fost debutat conflictul de muncă în cauză, în esenţă fiind vorba despre „drepturi din contractul exterior, care trebuie, obligatoriu, incluse în contractul interior, pe unitate. Or, lucrul acesta nu s-a făcut”.

 La ITM nu s-a înregistrat niciun act adiţional de modificare a Contractului colectiv de muncă

 Pe de altă parte, conform Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, pe marginea contractul colectiv de muncă de la societatea comercială Termica Suceava, la această instituţie este înregistrată o sesizare privind neaplicarea integrală a prevederilor Legii nr.130/1996, abrogată de Legea nr. 62/ 2011, cât şi referitoare la  nerespectarea integrală a contractului colectiv de muncă nr. 640/101, încheiat în 30 octombrie 2009, şi valabil pentru anii 2009-2013, la nivel de grup de unităţi producere, transport, distribuţie, energie termică şi electrică. Oficialii ITM precizează că, în momentul înregistrării contractului colectiv de muncă, părţile au fost anunţate în scris asupra consecinţelor şi răspunderilor juridice care decurg în cazul nerespectării prevederilor legale şi că acestea le revin în totalitate. La fel, Legea nr. 130/1996 fiind abrogată, noul act normativ în materie, Legea nr. 62  din 10 mai 2011, prevede, la art. 152, alin(2), că nerespectarea clauzelor cuprinse în contractul colectiv de muncă se reglementează în instanţă, nemaifăcând obiectul unui conflict de muncă, ci devenind litigiu de muncă între cele două părţi. Inspectoratul Teritorial de Muncă consideră, de asemenea, că, în conformitate cu art. 164 din Legea nr. 62/2011, conflictele de muncă nu se pot derula pe perioada contractului colectiv de muncă. Inspectorul şef Romeao Butnariu iterează că modificările aduse contractului colectiv de muncă se consemnează printr-un act adiţional care trebuie semnat de toate părţile care încheie contractul colectiv de muncă, după care acesta este transmis în scris organului competent pentru înregistrare. „Până în prezent, însă, la Inspectoratul Teritorial de Muncă nu s-a înregistrat niciun act adiţional de modificare a Contractului colectiv de muncă nr. 25/25/22.02.2010 de la societatea comercială Termica”, precizează şeful ITM. Romeo Butnariu aminteşte că,  în martie 2011, salariaţii societăţii comerciale Termica au declanşat conflictul colectiv de muncă, acesta fiind soluţionat parţial. Una dintre revendicări a fost alinierea la clauzele şi respectarea prevederilor Contractului colectiv de muncă nr. 640/101/30.10.2009, pe anii 2009-2913, la nivel de grup de unităţi producere, transport şi distribuţie  energie termică şi electrică, chiar dacă această revendicare nu făcea subiectul unui conflict de muncă.  În urma acestuia contract, nu s-a intervenit cu nicio modificare în contractul colectiv de muncă.

·        Sindicaliştii au cerut drepturi interzise societăţilor subvenţionate şi cu pierderi.

În cele din urmă, conducerea societăţii Termica, prin directorul general Ovidiu Dumitrescu, susţine că toate drepturile negociate şi prevăzute în Contractul colectiv de muncă înregistrat la nivel de grupuri de unităţi de producere, transport, distribuţie, energie termică şi/sau electrică au fost deja „acoperite şi acordate”. Însă, recunoaşte Ovidiu Dumitrescu, actul adiţional la contractul colectiv de muncă de la Termica nu a fost încheiat. „Aceasta întrucât, în procedura de negociere a cererilor de modificare a contractului colectiv de muncă, care permite negocierea unor drepturi salariale, s-au solicitat, de către sindicalişti, şi alte modificări, care implică creşterea fondului de salarizare, drepturi salariale pe care, în cazul societăţilor care au pierderi şi primesc subvenţii, Legea bugetului de stat pe 2012 le interzice”, a explicat directorul general al Termica, Ovidiu Dumitrescu.

Aşa după cum rezultă din Programul de restructurare al societăţii, renunţarea la producerea a energiei electrice şi energiei termice în cogenerare în Centrala Electrică de Termoficare(CET), precum şi la  activităţile conexe, va duce la desfiinţarea locurilor de muncă în cauză. Astfel, concediaţi colectiv ar urma să fie circa 330 de salariaţi, care ar avea dreptul, potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de societate, de ajutoare de concediere în valoare de aproximativ 11.934.000 de lei. Acesta înseamnă că, în medie, fiecare disponibilizat colectiv de la Termica ar putea primi salarii compensatorii de peste 36.000 de lei. 

În judeţul Suceava,

Aproape de  270.000 de dosare de asistenţă socială

·        Anul trecut, plăţile s-au ridicat la peste 260 de milioane de lei, o singură familie primind una sau mai multe  forme de sprijin financiar.

Peste 260 de milioane de lei a achitat Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială(AJPIS) Suceava, în anul 2012, beneficiarilor de alocaţii, indemnizaţii, ajutoare financiare şi de alte prestaţii cu caracter social. Potrivit directorului executiv Marcela Prelipcean, în judeţul Suceava existau 266.683 de dosare de asistenţă socială, o singură familie primind una sau mai multe forme de sprijin financiar. Astfel, printre altele, în judeţ s-au acordat 150.882 de alocaţii de stat pentru copii, în anul trecut plăţile făcute în contul cestei categorii de beneficiari ajungând la un total de 106 milioane de lei. De alocaţie pentru susţinere familială, potrivit Legii nr. 277/2010, aveau parte 14.650 de familii, înspre acestea fiind orientate aproape 11 milioane de lei. La fel, cei 4.767 de beneficiari ai Legii venitului minim garantat au primit, în 2012, peste 9,66 de milioane de lei.  Sprijinul financiar pentru încălzirea locuinţelor racordate la sistemul centralizat de  termoficare s-a ridicat 3,56 de milioane de lei, de compensaţii bucurându-se 8.094 de locuitori ai judeţului Suceava. Cei care se încălzesc cu gaze naturale, în număr de 4.038 anul trecut, au avut parte de un sprijin bănesc în valoare totală de 1,69 milioane de lei. De asemenea, sucevenii care au folosit la încălzirea locuinţei lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri au primit compensaţii financiare în sumă de 7.55 de milioane de lei.  Nu în cele din urmă, drepturile legale stabilite în cazul celor 37.566 de persoane cu handicap şi de însoţitori ai acestora au totalizat, în 2012, peste 67,4 de milioane de lei.                 

Primarul Lungu caută sprijin pentru trecerea bugetului pe 2013

·        Edilul şef se va întâlni atât cu aleşii USL, cât şi cu cei ai PDL, manifestându-şi deschiderea către eventualele amendamente.  

Municipalitatea suceveană aşteaptă promulgarea Legii bugetului de stat de către preşedintele Traian Băsescu şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial, astfel încât bugetul local să poată fi dezbătut şi aprobat cât mai repede. Primarul Ion Lungu spune că, o dată îndeplinită această formalitate, Consiliul Local se va întruni cel mai devreme în 15 zile, proiectul bugetului local trebuind să parcurgă toate procedurile prevăzute de actele normative în vigoare. „Proiectul bugetului local este gata şi aşteptăm să fie promulgată Legea, astfel încât să avem cât mai repede bugetul pe anul 2013”, a explicat primarul Ion Lungu.    

În cursul acestei săptămâni, primarul Ion Lungu se va întâlni cu grupurile politice ale aleşilor locali, atât cu cel al puterii USL, cât şi cu cel al opoziţiei PDL, ocazie cu care va fi analizat proiectul de buget pe anul 2013. Şeful administraţiei locale sucevene nu crede că vor fi probleme la aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precizând că, în fiecare an, cu prilejul  dezbaterilor a fost deschis la amendamentele formulate în plenul legislativului. „Voi avea discuţii separate cu cele două grupuri de consilieri, însă nu cred că vor fi probleme. Dacă punem în prim plan interesele sucevenilor, acest buget ar trebui să treacă, întrucât reflectă  realitatea şi necesităţile locuitorilor oraşului. De fiecare dată am fost constructiv, acceptând amendamentele  depuse de către consilieri, iar acolo unde sunt probleme punctuale vom încerca să găsim soluţii”, a reliefat primarul Ion Lungu, adăugând că bugetul din 2013 este unul al dezvoltării, dar şi al austerităţii maxime la cheltuielile de funcţionare Potrivit fundamentării actuale, veniturile proprii ale municipiului Suceava  sunt estimate a fi cu 7 milioane de lei mai mici decât în 2012.

Suceava nu are niciun depozit de deşeuri funcţional

·        „În judeţ funcţionează spaţii pentru stocarea temporară, fără acte de reglementare pe linie de protecţie a mediului”, declară şeful APM, Vasile Oşean.

·        87 de unităţi administrativ-teritoriale din cele 114 din judeţ dispun de sisteme de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje.

În judeţul Suceava nu mai există depozite de deşeuri funcţionale, se arată într-o informare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului, în care se precizează că instituţia suceveană monitorizează ceea ce se întâmplă din acest punct de vedere, mai ales că, de la jumătatea anului trecut, şi-au sistat activitatea şi depozitele gropile de gunoi din judeţele limitrofe. „Aceasta a condus la agravarea  situaţiei, doar o mică parte din deşeuri fiind eliminată în afara judeţului, în timp ce în judeţ funcţionează spaţii pentru stocarea temporară, fără acte de reglementare pe linie de protecţie a mediului”, declară directorul  executiv al APM Suceava.   Oşean precizează că, în vederea soluţionării dilemei, APM a emis decizii de încadrare pentru spaţiul de stocare temporară amenajat de societatea Diasil Service, în comuna Ipoteşi, lângă vechiul depozit de deşeuri al Sucevei, precum  şi pentru platforma de stocare temporară a deşeurilor menajere, de către Servicii Comunale Rădăuţi, în zona Scruntari.

Vasile Oşean reliefează că, prin proiectul de amenajarea a sistemului management integrat  al deşeurilor, în valoare de 63 milioane euro, în judeţul Suceava este prevăzută construirea a două depozite municipale, la Moara şi Pojorîta, precum şi infrastructurii necesare colectării şi transportării deşeurilor.

„La iniţiativa Consiliului Judeţean Suceava, s-a demarat, în avans, execuţia unei celule din depozitul Moara, preconizându-se finalizarea acesteia la sfârşitul anului 2014”,a reliefat directorul executiv al APM. Vasile Oşean a mai evidenţiat că  87 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ dispun de sisteme de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, comparativ cu 36 de localităţi, câte aveau aceste servicii la sfârşitul anului 2010.

Peste 450 de fermieri suceveni au luat credite bancare pentru finanţarea capitalului de lucru

În vederea sprijinirii fermierilor, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii Agricultură Suceava a continuat, şi în anul 2012, relaţiile de colaborare cu băncile comerciale, precum şi cu Fondul de Garantare a Creditului Rural, declară directorul executiv adjunct al instituţiei, Delia Moldoveanu.  Potrivit oficialului sucevean, în acest sens au fost semnate convenţii şi acte adiţionale privind finanţarea capitalului de lucru pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţă. Valoarea creditului a fost de până la 90 la sută din suma cuvenită din SAPS, aceasta calculându-se la cursul leu/euro comunicat de Banca Centrală Europeană în data anterioară datei solicitării creditului. Totodată, în acelaşi mod s-a procedat şi în cazul desfăşurării de activităţi curente de către beneficiarii schemelor de sprijin din sectoarele zootehnic şi vegetal. Astfel, APIA a întreţinut relaţii cu Alpha Bank, Bancpost, BRD, Raiffeisen, Credit Europe Bank, CEC Bank, Procredit Bank, Carpatica, Banca Transilvania, MKB Romextera şi Credit Coop. Directorul adjunct Delia Moldoveanu precizează că de la Centrul Judeţean Suceava al APIA au fost eliberate 460 adeverinţe pentru contractarea de credite, cele mai multe, respectiv 396, pentru CEC Bank. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN-SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii garantează creditele acordate de bănci fermierilor în cadrul acestui tip de convenţie. 

Aproape 50 de plângeri penale pentru suspiciuni de fals în înscrisurile din dosarele de pensionare

Anul trecut, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a avut calitate procesuală în 753 dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, dintre care 448 reprezintă litigii noi. Din totalul litigiilor,  soluţionate definitiv şi  irevocabil au  fost  541 de dosare, dintre care 477 în favoarea instituţiei judeţene de pensii. La  începutul anului 2013, în curs de soluţionare, pe rolul instanţelor judecătoreşti erau 223 de cauze, aflate în diferite faze procesuale, respectiv, pe fond  sau în recurs. Directorul executiv Camelia Chitul precizează că, sentinţele definitive şi  irevocabile, pronunţate de instanţele  judecătoreşti, au fost puse în executare din oficiu de către Casa Judeţeană de Pensii, evitându-se, astfel, executorii judecătoreşti, care ar fi condus la plata unor cheltuieli suplimentare. Din totalul litigiilor  promovate şi soluţionate în anul 2012, un număr important de cauze au avut ca obiect recalcularea sau revizuirea  pensiilor de serviciu ale persoanelor beneficiare în baza unor acte normative cu caracter special. „În cazul acestora, au existat termene lungi de soluţionare a contestaţiilor formulate, reclamanţi, invocând excepţii de nelegalitate şi neconstituţionalitate ale diferitelor prevederi din  actele normative care au reglementat recalcularea sau revizuirea pensiilor de serviciu”, relevă şefa CJP Suceava, adăugând că, până în prezent, instituţia nu a fost obligată la plata pensiilor de serviciu recalculate în baza OUG nr.59/2011. Chitul mai precizează multe dintre procese au avut ca obiect modificările aduse Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, care au  schimbat modul de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de pensionari, începând de pe 1 ianuarie 2011. O altă  cauză  importantă a numărului ridicat de litigii o reprezintă şi intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii, acţiunile fiind promovate ca urmare a necunoaşterii sau a interpretării eronate a modificărilor aduse legislaţiei pensiilor. Directorul executiv al CJP, Camelia Chitul, a precizat că, în 2012, au fost formulate 48 plângeri penale la organele de urmărire penală, în aceste cazuri existând suspiciuni de fals în înscrisurile depuse de către solicitanţii de drepturi de pensie. 

ITM Suceava a sistat activitatea a 12  angajatori

·        De asemenea, pentru abateri grave de la legislaţia privind sănătatea şi securitatea în muncă, s-au făcut 3 propuneri de declanşare a urmăririi penale.

Serviciul control securitate şi sănătate în muncă al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, a avut, pe durata anului trecut, 1.573 acţiuni de control, face public şeful instituţiei, Romeo Butnariu, care precizează că, pe durata verificărilor, stabilite au fost 3.642 măsuri de remediere a neconformităţilor depistate. Inspectorii de muncă suceveni au constatat 2.654 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate fiind de 663.500 lei. „Pentru abateri grave de la legislaţie s-au aplicat şi sancţiuni complementare, de sistare a activităţii, această măsură fiind luate în 12 cazuri. De asemenea, s-au făcut un număr de 3 propuneri de urmărire penală, înaintate instituţiilor competente”, precizează şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.  Romeo Butnariu a declarat că verificaţi au fost şi angajatorii la care există un risc crescut de accidentare, depistate fiind neconformităţi pentru care s-au dispus măsuri cu termene de remediere. Printre principalele abateri constatate se numără cele legate de faptul că nu s-a făcut evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă; lipsa instrucţiunilor proprii de aplicare a reglementărilor de securitate, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă; neasigurarea controlului medical la angajare, a celui periodic şi testării psihologică, precum şi de nerespectare a reglementărilor legale privind lucrul la înălţime. La fel se constată că muncitorii nu poartă echipamentul individual de protecţie, constând în salopete şi căşti de protecţie, iar săpăturile şi demolările se execută fără luarea măsurilor de protejare a lucrătorilor. 

Ajutorul de 100 de lei pentru hectarul afectat de secetă vine cu întârziere la circa 15.000 de fermieri  

·        Dat fiind faptul că Legea bugetului de stat va fi promulgată după 24 februarie, banii ar putea ajunge în conturile fermierilor abia înspre începutul lunii martie.     

Fermierii suceveni care nu au primit încă sprijinul financiar pentru culturile afectate de secetă în anul agricol trecut vor intra în posesia banilor cuveniţi în viitorul apropiat. Anunţul este făcut de directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Suceava, Vasile Schipor, care precizează că, Ministerul Agriculturii a comunicat în teritoriu că în bugetul de stat pe 2013 au fost prinse sumele necesare plăţilor restante. La nivelul judeţului Suceava, necesarul pentru circa 15.000 de îndreptăţiţi ar fi de circa 3,5 milioane de lei, Schipor cerându-le agricultorilor beneficiari să verifice dacă conturile deschise la unităţile bancare mai sunt funcţionale. Anul trecut, sprijinul de minimis a ajuns la circa 16.000 de fermieri, pentru care s-au achitat aproximativ 4,2 milioane de lei. Dat fiind faptul că Legea bugetului de stat va fi promulgată după 24 februarie, banii ar putea ajunge în conturile fermierilor abia înspre începutul lunii martie.     

 Sprijinul financiar are valoarea de 100 de lei pe hectar şi se acordă pentru suprafeţele agricole în teren arabil de minim 1 hectar şi maxim 10 hectare, excluse fiind păşunile şi fâneţele. Beneficiarii sunt producătorii agricoli din sectorul vegetal care beneficiază de subvenţiile pe suprafaţă acordate prin intermediul centrelor locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA). Este vorba despre persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderi economice etc. O condiţie esenţială este aceea ca solicitanţii să nu-şi înstrăineze terenurile în următorii 3 ani. Plăţile efective au debutat la 1 noiembrie, operându-se în funcţie de ordinea de analizare şi aprobare a dosarelor.

Parcările subterane ale Sucevei, ocupate la 80 la sută din capacitate

În luna ianuarie, parcările subterane din centrul municipiului Suceava au fost ocupate, în total, de 17.832  de autoturisme, a informat primarul Ion Lungu, menţionând că statistica este urmare a monitorizării  tichetelor de parcare eliberate. Astfel, în medie, într-un singur interval de 24 de ore, au parcat în subteran 561 de maşini, pe timp de zi media fiind de 465 de operaţiuni de parcare, mai mare în zilele lucrătoare, respectiv de 505 autoturisme. În medie, pe durata nopţii, intră în parcările subterane 109 maşini, în zilele nelucrătoare media ajungând la 129 de autoturisme. Potrivit aceleiaşi statistici, un loc de parcare  este folosit, de nouă maşină, o dată la  4 ore, pe durata zilei media fiind de 3,13 maşini pe un loc, iar pe durata nopţii de 0,6 maşini pe un loc de parcare. Astfel, făcându-se media ponderată, capacitatea media de ocupare a parcărilor subterane a fost de 80,5%. „Cred că este o medie destul de bună, în Bucureşti, la parcările noi fiind de 60% pe lună. Este normal să fie aşa, având în vedere faptul că parcările din Suceava sunt singurele din ţară  cu gratuitate. Personal sunt mulţumit, ceea ce ar putea însemna că Regulamentul aprobat de Consiliul Local îşi face efectul”, a declarat şeful administraţie locale sucevene, Ion Lungu. În cele două corpuri ale parcajelor din centrul municipiului Suceava sunt amenajate 161 de locuri de parcare.  

Începe materializarea POS-Mediu.

Reabilitările de reţele de apă şi de canalizare de pe 18 străzi, gata până la finele lui octombrie   

De pe 1 martie, încep lucrările de extindere şi reabilitare a reţelelor de apă şi a celor de canalizare din municipiul Suceava, cu fonduri accesate în cadrul Programului Operaţional Sectorial-Mediu, anunţă primarul Ion Lungu. Proiectul demarează în cartierul Iţcani, lista de priorităţi incluzând reţelele de pe 18 străzi, cele dintâi fiind „Mitocelului”, „Cîmpului” şi Aleea Dumbrăvii, pe care, din cauza reţelelor proaste de utilităţi, s-au amânat asfaltările din cadrul POR de anul trecut. În program sunt prinse, de asemenea, modernizarea utilităţilor de pe  străzile „Aurel Vlaicu”, „Aviatorului”, „Depoului”, „Eugen Lovinescu” şi  „Anton Holban”. Totodată, pentru declanşarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii rutiere cu fonduri suplimentare care vor fi atrase în cadrul POR, intervenţii la apă şi canalizare vor avea loc pe Bulevardul „George Enescu”, străzile „Universităţii”, „Zamca”, „Curtea Domnească”, „Cuza Vodă” „Tătăraşi”, Calea Obcinilor şi Aleea Lalelelor. Edilul şef Ion Lungu precizează că Pfefeir, firma germană constructoare, şi-a exprimat intenţia de a finaliza intervenţiile de pe aceste prime 18 străzi până la sfârşitul lunii octombrie.

În total, prin POS-Mediu, extinderea cu circa 31,3 km a reţelelor de alimentare cu apă ar urma să se facă pe 76 de străzi, iar reabilitările au în plan 25,4 de km de conducte de pe 67 străzi din toate cartierele, mai puţin centrul oraşului.  Reţelele de canalizare de pe 70 de artere vor fi extinse cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, vor intra în reabilitare.                     

Controale la 43 de stadioane şi 51 de săli de sport

Două echipe mixte, constituite prin ordin al prefectului de Suceava, Florin Sinescu, vor verifica starea tehnică a stadioanelor şi sălilor de sport din judeţ, scopul acţiunii fiind cel al asigurării siguranţei spectatorilor, jucătorilor, arbitrilor, oficialilor sau forţelor de ordine, în timpul desfăşurării activităţilor sportive. Comisiile sunt formate din reprezentanţi ai Prefecturii, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” şi Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, controalele desfăşurându-se în intervalul 18-22 februarie 2013. „Urmează să fie verificate 43 stadioane şi 51 săli de sport situate în 53 localităţi din judeţ. Am luat această hotărâre deoarece tot ceea ce înseamnă manifestări sportive, reprezintă provocări pentru securitatea şi siguranţa participanţilor, iar stadioanele sunt primele pe listă. Protejarea vieţii cetăţenilor este prioritatea noastră, iar pentru aceasta, stadioanele şi sălile de sport, locuri în care sute de oameni se adună în mod regulat, trebuie să îndeplinească criterii de securitate şi siguranţă foarte stricte”, a precizat Florin Sinescu, prefectul judeţului Suceava.
În timpul descinderilor, controlorii vor urmări comportarea în exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor; realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cât şi asigurarea de către proprietar sau utilizator ordinii şi securităţii persoanelor prezente pe stadioane sau săli de sport. De asemenea,  verificate vor fi măsurilor de evacuare, totală sau parţială, a spectatorilor în situaţia producerii unor incendii, catastrofe, tulburarea gravă a ordinii publice sau ca urmare a altor situaţii care pun în pericol viaţa, integritatea corporală ori sănătatea spectatorilor, jucătorilor, arbitrilor, oficialilor sau forţelor de ordine.

În 2012,

Aproape 19.400 de suceveni şi-au găsit o slujbă

·        Preferaţi la angajare au fost bărbaţii, 12.280, faţă de numai 7.092 de femei.

Anul 2012 s-a încheiat cu un bilanţ de 19.372 persoane ocupate, număr care depăşeşte cu 2.372 de persoane, respectiv cu 14% valoarea propusă prin Programul judeţean de ocupare, anunţă directorul executiv adjunct al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Mirela Adomnicăi.  După mediul de provenienţă cei mai mulţi angajaţi, respectiv 9.942, sunt din mediul rural, cei mai căutaţi fiind tinerii  de 25-35 de ani, 5.427 de persoane din această categorie de vârstă fiind absorbite pe piaţa muncii. Preferaţi la angajare au fost bărbaţii, 12.280, faţă de numai 7.092 de femei, în timp ce după nivelul de instruire de căutare s-au bucurat lucrătorii cu studii gimnaziale, 5.094, în timp ce numai 2.059 de absolvenţii de slujbe superioare şi-au găsit un loc de muncă. În 2012, încadraţi au fost 35 de romi,6 persoane cu handicap şi 5 post-instituţionalizaţi. Medierea muncii, serviciul prin care se intermediază între cererea şi oferta de forţă de muncă, a contribuit la angajarea a 14.659 de persoane, adică 75,7% din totalul celor ocupaţi. Informarea şi consilierea profesională au condus la încadrarea a 3.398 de persoane, 17,5 din total, iar cele două burse a locurilor de muncă s-au concretizat prin ocuparea a 321 de suceveni, reprezentând 1,6% din angajările din 2012. Formarea profesională, prin organizarea cursurilor de iniţiere, calificare, recalificare sau specializare, a contribuit la ocuparea a 300 de persoane; alocaţia pentru şomerii care se încadrează înainte de expirarea perioadei de indemnizare s-a lăsat cu angajarea a 188 de şomeri, iar prin acordarea primei de încadrare au fost ocupaţi 98 de absolvenţi. Stimularea mobilităţii geografice a forţei de muncă, prin prima de încadrare şi prima de instalare - stimulente financiare care se acordă şomerilor care se încadrează într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km de domiciliu sau care în urma angajării îşi schimbă domiciliul - a dus la angajarea a 30 de persoane.

Sanitar-veterinarii suceveni au dat 69 de ordonanţe de interzicere a activităţii unor operatori economici  

·        Anul trecut au fost înregistrate 477 de noi unităţi de  industria alimentară.

Monitorizarea şi verificarea acţiunilor prevăzute în Programul Naţional Cadru de Inspecţie şi Control(PNCIC), în vederea păstrării indemnităţii teritoriului judeţului Suceava la bolile infecto-contagioase majore, prevenirii apariţiei de toxiinfecţii alimentare şi realizării siguranţei alimentelor constituie preocupări majore ale Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, subliniază şeful instituţiei, Octavian Ilisoi.  Astfel, în urma verificărilor de anul trecut, au fost sancţionaţi contravenţional 40 agenţi economici, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 150.000 lei.

„Faptele pentru care aceştia au fost sancţionaţi au fost legate de nerespectarea condiţiilor de igienă şi pentru siguranţa alimentelor la manipularea produselor alimentare, nerespectarea condiţiilor la depozitarea produselor alimentare, etichetarea necorespunzatoare a produselor alimentare expuse spre comercializare şi lipsa documentelor sanitar veterinare in cazul transporturilor de animale”, precizează şeful DSVSA Suceava, accentuând că, în cursul anului 2012, au fost emise  69 de ordonanţe de interzicere şi 16 ordonanţe de suspendare a unor activităţi supuse controlului sanitar-veterinar. Şeful DSVSA, Octavian Ilisoi  mai precizează că, în anul anterior, au fost înregistrate 477 de unităţi din  industria alimentară, respectiv 6 unităţi de carne şi produse din carne; 21 de unităţi de lapte şi produse din lapte; 5 unităţi de miere; o unitate de ouă; 202 de unităţi de alimentaţie publică şi 209 unităţi de comercializare a alimentelor. De asemenea, au fost înregistrate 220 de unităţi  pentru vânzare directă. Pe de altă parte, în anul 2012 au fost supuse controlului sanitar veterinar 13.018 de tone de carne congelată, 353 de tone de carne de pasăre, 10.227 tone de preparate din carne şi 18.058 hectolitri de lapte.

„Căpşunari” la noi acasă

Cultura căpşunului şi arbuştilor fructiferi ca o nişă de piaţă în contextul european al agriculturii din România,  a fost tema unei întâlniri pe care Direcţia pentru Agricultură Suceava şi pepinierele „Hida” din judeţul Sălaj au organizat-o, ieri, cu fermierii profilaţi din judeţul Suceava, dar şi cu cei interesaţi să deschidă o afacere în domeniu.  Potrivit, reprezentantului Hida Nursery, Nelu Orloaie, căpşunii şi arbuştii fructiferi reprezintă o nişă de piaţă în Uniunea Europeană, piaţa pe care, în ultimii ani, cererea aproape că s-a dublat, în timp ce oferta nu a reuşti să ţină pasul cu aceasta. În aceste condiţii, a crescut şi preţul respectivelor produse, investiţia recuperându-se rapid. În cazul căpşunilor, spre exemplu, acest lucru se realizează chiar în al doilea an de rod, când se va obţine inclusiv profit. „Cel mai mare atu pe care îl are România este forţa de muncă ieftină. Oriunde în lume, căpşunul, zmeurul se recoltează manual şi, atunci, de ce să meargă tinerii români la recoltat în Spania,  când ar putea să muncească în fermele autohtone sau chiar ale lor proprii. Astfel, nu vom mai avea familii despărţite, copii rămaşi la bunici sau alte rude. Deci, de ce să nu facem noi înşine ceva, dacă avem o suprafaţă de teren, pe care putem să ne apucăm să o lucrăm?”, iterează Orloaie. Reprezentantul Hida Nursery relevă că specii amintite au o „plasticitate ecologică” foarte bună, căpşunul putând fi cultivat până şi la polii frigului din România, adică la Topliţa şi Miercurea Ciuc. „Scopul nostru este, în primul rând, de a prezenta tehnologiile de cultură celor prezenţi şi care doresc să înceapă un business în agricultură. Pepinierele Hida şi-au propus comercializarea stolonilor de căpşuni, arbuştilor fructiferi şi pomilor fructiferi altoiţi, iar clienţilor noştri le oferim nu numai plante, dar şi informaţiile necesare pentru reuşita plantaţiei”, a explicat  Nelu Orloaie. Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Suceava, Vasile Schipor, spune că se apropie primăvară, iar în această perioadă agricultorii suceveni manifestă preocupare pentru culturile de pomi şi arbuşti fructiferi.  „Vrem să reînnodăm legătura dintre firmele de imputuri, Direcţia pentru Agricultură şi producători, aceştia din urmă simţind nevoia să aibă un element de legătură”, a explicat Vasile Schipor.   

Termica intră în restructurare

·        Centrala Electrice de Termoficare(CET) va trece în conservare, societatea reprofilându-se doar pe activitatea de transport, distribuire şi furnizare de energie termică în sistem centralizat.

·        Restructurarea va aduce actualizarea tarifului la gigacalorie, în medie un sucevean urmând a plăti lunar cu până la 50 de lei în plus pentru apa caldă, iar pentru căldură chiar şi mai mult.    

Consilierii locali suceveni au aprobat ieri, în şedinţă  extraordinară, programul de restructurare a Termica, precum şi strategia şi programul de funcţionare a capacităţilor energetice de la societatea comercială în cauză. Documentaţia a fost aprobată în Adunarea Generală a Acţionarilor(AGA), consacrând menţinerea în interiorul societăţii a activităţilor care se justifică din punct de vedere economico-financiar; creşterea eficienţei economice şi asigurarea unui cash-flow stabil; adaptarea structurii organizatorice prin reducerea numărului de nivele ierarhice şi redimensionarea activităţii, precum şi atenuarea problemelor sociale determinate de concedierea colectivă.  Motivele care au condus la măsurile de restructurarea de la Termica contau în amenajarea şi punerea în funcţiune a viitoarei centrale în cogenerare de înaltă eficienţă a Adrem Invest Bucureşti şi trecerea în conservare a Centralei Electrice de Termoficare(CET); reducerea treptată a subvenţiilor acordate pentru consumatorii casnici şi, implicit, diminuarea veniturilor Termica; scăderea cererii de energie termică şi, prin consecinţă, a vânzărilor realizate de către societatea de termoficare; diminuarea încasărilor de pe urma energiei electrice furnizată în sistemul energetic naţional, ca urmare a reglementărilor specifice ale ANRE, dar şi creşterea preţurilor la combustibili energetici. Potrivit iniţiatorilor proiectului de hotărâre, respectiv a reprezentanţilor CL în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Termica, prin implementarea programului de restructurare „se creează premisele ca Termica să devină fiabilă şi profitabilă, reprofilându-se pe activitatea de transport, distribuire şi furnizare de energie termică în sistem centralizat”.  Concediaţi colectiv ar urma să fie circa 330 de salariaţi ai societăţii, care ar avea dreptul, potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de societate, de ajutoare de concediere în valoare de aproximativ 11.934.000 de lei

 Restructurarea va aduce actualizarea tarifului de producere, transport şi distribuirea a energiei termice în sezonul cald până la nivelul la 570 de lei pe gigacalorie. Directorul general al Termica, Ovidiu Dumitrescu, arată că tariful este unul mare, efortul suplimentar financiar lunar mediu pe apartament la apa caldă consumată fiind de 30-40 de lei.  „Sigur că, faţă de situaţia actuală, când se plăteşte mult mai puţin, este o cheltuială suplimentară, dar nu foarte mare. Avem deschiderea şi căutăm şi alte soluţii, inclusiv participarea partenerilor din contractul de concesionare, respectiva Adrem Invest”,  a explicat Ovidiu Dumitrescu.       

La rându-i, primarul Ion Lungu a recunoscut că, la vară,  consumatorii casnici vor achita pentru apa caldă de care vor beneficia cu până la 50 de lei mai mult, adăugând că, la încălzirea apartamentelor, cheltuiala suplimentară urmând fi şi mai mare.  „Pentru perioada verii, putem judeca dacă 40 sau 50 de lei este mult sau puţin, decât să lăsăm Suceava fără căldură. Este un preţ foarte mare pentru încălzire, dar pentru apă caldă efortul este mai mic”, a reliefat edilul şef Ion Lungu.          

Încasările din taxe şi impozite locale  de la populaţie s-au micşorat  cu peste 18 la sută

·        „De vină este şi indecizia de la actualizarea taxelor şi impozitelor pe anul 2013, populaţia aşteptând să se clarifice situaţia”, susţine primarul Ion Lungu.

 Agenţii economici suceveni au da năvală, mai mult ca oricând,  să-şi onoreze obligaţiile fiscale către bugetul local. Primarul Sucevei, Ion Lungu, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că persoanele juridice de pe raza municipiului reşedinţă vor să profite de deducerea de 10% pentru achitarea anticipată şi integrală a taxelor şi impozitelor locale până la 31 martie 2013. Astfel, până pe 8 februarie 2013, în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, la impozitul pe clădiri încasările sunt cu 92,62% mai mari, în timp ce la taxa pe terenuri, veniturile au sporit cu 76,33%. Însă, pe total, execuţia bugetară din intervalul la care facem referire relevă realizări cu 23% mai mici decât cele din 2012, diminuarea fiind provenind şi din aceea că, anul trecut, venituri importante la bugetul aveau ca sursă rambursările din proiectele cu finanţare europeană. Puşculiţa bugetară municipală suferă de pe urma scăderii cu 27,63% a plăţilor la taxa pe salubritate, intrările diminuându-se de la peste 1 milion de lei la circa 700.000 de lei. Sumele adunate de la contribuabilii persoane fizice, respectiv de la populaţie, sunt mai mici cu 18,69%, edilul şef susţinând că de vină este şi „indecizia la actualizarea taxelor şi impozitelor pe anul 2013, populaţia aşteptând să se clarifice situaţia”. „Este o situaţie destul de delicată, gradul de încasare a impozitelor şi taxelor locale, mai ales la servicii de salubritate, lasă de dorit. De asemenea, restanţele din  anii trecuţi din impozitele şi taxele pe proprietate sunt de circa 120 de miliarde lei vechi. Fac apel la populaţie să vină la Primăria municipiului Suceava, să plătească aceste impozite şi taxe locale,  în aşa fel încât să beneficieze de bonificaţia de 10%”, a subliniat ocupantul fotoliului din Areni, Ion Lungu.  

O firmă mixtă româno-italiană ar putea construi noul stadion al Sucevei

·        Valoarea lucrărilor s-ar ridica la 20 de milioane de euro, Primăria Suceava urmând a pune la dispoziţia  Astaldi SPA terenul de sub vechiul stadion Areni.

Astaldi SPA, firmă româno-italiană specializată în ridicarea de obiective sportive de nivel european, ar putea se implice în construirea unui nou stadion în municipiul Suceava. Primarul Ion Lungu a declarat că a fost contactat de reprezentanţii firmei şi a purtat discuţii pe această temă la Bucureşti. În urma întrevederii a rămas ca responsabilii Astaldi SPA să se adreseze autorităţilor sucevene cu o scrisoare de intenţie, aceasta urmând a fi analizată în deliberativul local. Noul stadion este parte a proiectului mare de amenajare a Complexului sportiv de la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, valoarea totală a investiţiei fiind estimată la 60 de milioane de euro.  Edilul şef sucevean apreciază că valoarea lucrărilor de la noul stadion s-ar ridica până la 20 de milioane de euro. Întrucât amortizarea investiţiei nu se poate face doar din vânzare de bilete şi organizarea de alte evenimente, sigura soluţie rămâne încheierea unui parteneriat public privat, Primăria Suceava urmând a pune la dispoziţia  Astaldi SPA terenul de sub stadionul Areni. „După o perioadă în care nu ne-a mai întrebat nimeni de acest proiect, fiind criză financiară, această firmă este interesată să se implice în realizarea unui stadion la Suceava. Vom continua discuţiile transparent, cu aprobare în Consiliul Local, după care îi aşteptăm la Suceava, să mergem la faţa locului, cât şi la vechiul stadion”, iterează Lungu. Şeful municipalităţii spune că materializarea proiectului este urgentă, peluzele stadionului neautorizat Areni, „stând să cadă”.  Planul urbanistic zonal şi regulamentul de urbanism aferente viitorului complex sportiv al municipiului Suceava au fost aprobate de Consiliul Local în şedinţa din 17 decembrie 2010. Complexul este prevăzut a avea un stadion cu 15.000 de locuri, sală polivalentă cu 5000 de locuri, bazin olimpic de înot, precum şi terenuri în aer liber de handbal, baschet, volei şi tenis. Complementar dotărilor sportive, în zonă trebuiau a fi amenajate spaţii verzi sub formă de insule, cât şi parcuri. Din proiect nu lipsesc spaţiile tehnice, parcările, spaţiile comerciale şi de servicii, dar şi amenajările cu destinaţia de locuire, inclusiv cu funcţiunile aferente. Iniţial, finanţarea trebuia să fie asigurată de Compania Naţională de Investiţii şi din resursele financiare ale Primăriei. 

ACET taie apa sucevenilor datornici

·        De suferit vor avea, potrivit legii, şi abonaţii casnici care sunt cu plata la zi, dar care locuiesc în aceeaşi scară de bloc cu rău platnicii.

·        În pericol este şi contractarea creditului pentru cofinanţarea proiectului de extindere a reţelelor de apă şi canalizare din judeţ, care urmează a fi derulat cu fonduri obţinute în cadrul POS „Mediu”.

Societatea de utilităţi comunale ACET Suceava  este hotărâtă să treacă la debranşarea marilor datornici la apa rece consumată şi neachitată. Directorul general Ştefan Groza a declarat, ieri, că, din păcate, „cuţitul ajuns la os” şi că, de suferit vor avea, potrivit legii, şi abonaţii casnici care sunt cu plata la zi, dar care locuiesc în aceeaşi scară de bloc cu rău platnicii. Groza a accentuat că, la finele acestei luni, ACET este obligată să achite E.on Electrica  facturi în valoare de 1 milion de lei, în condiţiile în care, de la asociaţiile de proprietari, lunar, ar trebui adunate 1,5 milioane de lei. Deja 45 de asociaţii au restanţe neachitate mai vechi de 60 de zile, tendinţa fiind de creştere a acestora.  Directorul general al ACET  precizat că, în aceste circumstanţe, singura soluţie este debranşarea. „Dacă nu plătim facturile până pe 28 februarie, o să vină ei E.on să ne oprească curentul. Înţeleg că lumea are greutăţi, dar nu cred că există persoană din municipiul Suceava care să nu aibă de să-şi plătească serviciul de apă. O sumă de 30-40 de lei pe lună nu este chiar una de nesuportat. A furniza în continuare apă însemnă ca aceasta să se întoarcă asupra noastră ca un bumerang, pentru că, văzând că datornicilor nu li se întâmplă nimic, nu vor mai plăti nici cei care au plătit până acum. Vom fi  fermi, iar acolo unde trebuie vom trece la debranşări. Nu se poate  ca, la infinit, să mergem cu amânări, din diverse motive, ba că sunt sărbători, că începe şcoala sau că vine sezonul friguros”,  reliefat Groza.  Directorul general precizează că la datoriile populaţiei se adaugă cele pe care la are Termica în contul apei pe care o foloseşte la prepararea agentului termic, firma de apă, canalizare şi epurare riscând colapsul. Mai mult, în pericol este şi contractarea creditului pentru cofinanţarea proiectului de extindere a reţelelor de apă şi canalizare din judeţ, care urmează a fi derulat cu fondurile obţinute în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Mediu”.

Ştefan Groza a exemplificat cu societatea omoloagă din municipiul Botoşani, „pe care nimeni nu vrea să o crediteze, pentru că este în faliment, înspre aceeaşi direcţie îndreptându-se Bacău  şi Tulcea”. „Nu ştiu ce se poate întâmpla, dar nu vrem să ajungem în aceeaşi situaţie. Trebuie să facem eforturi comune, împreună cu asociaţiile de proprietari, pentru a trece de acest hop, a depăşi anotimpul friguros şi a ajunge în vară”, a explicat directorul general al ACET Suceava, Ştefan Groza.                       

Termica sistează alimentarea cu căldura a 15 scări de bloc rău platnice

·        În cazul în care sucevenii nu-şi vor plăti datoriile, în frig vor rămâne 16 şcoli, colegii şi licee, 6 grădiniţe, o creşă, o bună parte a Spitalului Judeţean de Urgenţă şi căminele Universităţii „Ştefan cel Mare”.

·        „S-a ajuns la nişte sume care, efectiv, înspăimântă. Trebuie făcută o strategie, pentru că bulgărele se rostogoleşte şi nu o să-l mai putem controla”, avertizează primarul Ion Lungu.

În cursul acestei săptămâni, Termica Suceava va proceda la debranşarea de la sistemul de alimentare cu energie termică a 15 scări de bloc. Anunţul este făcut de către directorul general al firmei de termoficare, Ovidiu Dumitrecu, care a precizat că alţi 77 de proprietari au solicitat debranşarea individuală. Dumitrescu le-a cerut şefilor de asociaţii de proprietari să-şi dea concursul alături de Termica, în efortul de a încasa de sumele datorate de populaţie. „Datoriile pe care, l-a rândul nostru, le avem la furnizorul de cărbune sunt foarte mari. Pe de altă parte, stocurile sunt foarte mici şi nu avem lichidităţi pentru a duce, în continuare, cărbune. Cu cărbunele pe care îl avem în curte şi cel din gara de la Dorneşti - care este posibil să vină, dar şi să nu vină - vom rezolva problema până la începutul lunii martie”, a explicat directorul general al Termica. Acesta a pus în vedere că, pentru a se putea asigura încălzirea şi în luna martie, în fiecare săptămână trebuie adunate 2,35 de milioane de lei. Banii ar avea drept sursă, în proporţie de 50%, încasările Termica în contul energiei electrice furnizate în sistemul energetic naţional, consumatorilor casnici revenindu-le o medie de plată săptămânală de 1 milion de lei. Ovidiu Dumitrescu a avertizat că pericolul încetării furnizării agentului termic pentru încălzire este real, caz în care în frig vor rămâne 16 şcoli, colegii şi licee, 6 grădiniţe, o creşă, o bună parte a Spitalului Judeţean de Urgenţă şi căminele Universităţii „Ştefan cel Mare”. Aceasta în ciuda faptului că unităţile amintite sunt cu plata la zi, la cele mai multe dintre ele contravaloarea facturilor fiind achitată de la bugetul local. Primarul Ion Lungu a dat ca exemplu de rău platnici pe Asociaţia nr. 41, cu 449 de apartamente, suma medie datorată pe apartament fiind 2.400 de lei. Edilul şef a făcut o comparaţie cu gruparea de asociaţii 23+27 din cartierul Obcini, care, la 2100 de apartamente, are o medie de restanţe de mai puţin de 500 de lei pe fiecare apartament. „S-a ajuns la nişte sume care, efectiv, înspăimântă. Trebuie făcută o strategie, pentru că bulgărele se rostogoleşte şi nu o să-l mai putem controla. Eu ştiu că sunt probleme financiare la toată lumea, dar există şi multă indolenţă”, a  subliniat şeful municipalităţii, Ion Lungu.               

Pensionarii care au beneficiat de majorarea de 4%, vor trebui să-şi reconsidere cererile pentru ajutorul la încălzire  

·        Aceasta doar dacă respectiva creştere a pensiei duce la încadrarea într-un alt plafon şi o altă compensare procentuală a contravalorii consumului de agent termic.

Pensionarii care au beneficiat de majorarea cu 4% a pensiilor vor trebui să verifice dacă, după această creştere, nu au depăşit plafonul pentru acordarea sprijinului bănesc pentru încălzire şi nu au trecut, astfel, într-o altă tranşă de compensare procentuală a contravalorii consumului de agent termic. Şefa Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei municipiului Suceava, Narcisa Marchitan, atrage atenţia că, într-o asemenea situaţie, pensionarii, dar şi alte categorii cărora le-au sporit veniturile, vor trebui să întocmească o nouă cerere şi o altă declaraţie pe proprie răspundere. „Beneficiarii ajutoarelor la încălzire, acolo unde este cazul, având în vedere majorarea pensiilor începând cu luna ianuarie, trebuie să completeze o altă cerere şi declaraţie pe proprie răspundere, dacă această majorare duce la încadrarea într-un alt plafon şi o altă compensare procentuală. Aceasta deoarece venitul din luna februarie va fi luat în calcul stabilirea ajutorului din luna martie”, a evidenţiat Marchitan, menţionând că, prin intermediul asociaţiilor de proprietari, noile cereri trebuie să ajungă la Primărie până cel târziu pe 15 martie.

Narcisa Marchitan pune în vedere că, din această lună,  lucrătorii Direcţiei de Asistenţă Socială, au trecut la efectuarea anchetelor sociale, astfel încât să fie depistate persoanele care au făcut declaraţii necorespunzătoare asupra veniturilor realizate. „Vrem să prevenim recuperarea, de la cei în cauză a unor sume, probabil minore, din aceste nedeclarări ale veniturilor realizate de către beneficiarii ajutoarelor de încălzire”, a declarat directorul Narcisa Marchitan.

Pentru sezonul rece 2012-2013, Direcţia de Asistenţă Socială va efectua 3.500 de anchete sociale, sprijinul financiar la încălzirea locuinţelor acordându-se inclusiv pentru luna martie.