Agenţii economici suceveni refuză să angajeze romi

• Fireşte, noi nu putem obliga pe nimeni să îi primească”, rată Aurelia Focşa , şeful AJOFM Suceava

Bună parte dintre şomerii neindemnizaţi din judeţul Suceava sunt persoane care nu au avut nicicând un loc de muncă, acestea provenind, în special de la sate, informează directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă(AJOFM), Aurelia Focşa. „Mare parte dintre neidemnizaţi nu au lucrat niciodată. Este vorba, în special, despre persoane din mediul rural, şi care, înregistrându-se la Agenţie, cântăresc destul de mult în balanţa ratei şomajului. Cei mai mulţi nici măcar nu au intenţia de a se angaja, ci vin la noi constrânşi de condiţiile pentru acordarea ajutorului social. Avem 5000 de asemenea solicitanţi care trimestrial aelează la AJOFM pentru adeverinţe necesare la dosarele întocmite la primării şi, astfel, rămân permanent în baza noastră de date”, relevă Aurelia Focşa. Din aproape 20.000 de şomeri din scriptele AJORFM Suceava, doar circa 8.300 primesc ajutor de şomaj, ceea ce, în opinia directorului executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă este prea puţin. Aurelia Focşa reliefează că aceştia din ură sunt monitorizaţi şi, periodic, chemaţi în vederea oferirii unui curs de calificare sau a unei slujbe. „Fiind în baza de date a AJOFM, din 6 în 6 luni sunt chemaţi pentru informare, consiliere, orientare înspre o formă de învăţământ, recalificare sau,pentru a găsirea unui loc de muncă. În acest din urmă caz, le dăm repartiţie, însă cei mai mulţi sunt refuzaţi de către angajatori, mai ales romii. Fireşte, noi nu putem obliga pe nimeni să îi primească”, conchide Aurelia Focşa , şeful AJOFM Suceava.

În 9 luni ale anului,

Arbori în valoare de 3,3 milioane de lei, puşi ilegal la pământ

• În această perioadă a fost tăiat abuziv un volum de aproape 20.000 de metri cubi de masă lemnoasă

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Suceava a constatat, în primele 9 luni ale anului 2010, 317 infracţiuni silvice. Potrivit unei informări a instituţiei sucevene, 304 dintre acestea au ca obiect tăierile ilegale de arbori, 4 se referă la folosirea ilegală a ciocanelor silvice, 5 au ca obiect păşunatul abuziv, iar altele 4vizează ocuparea sau reducerea suprafeţei pădurilor. În urma descinderilor în teritoriu, inspectorii silvici au constatat 3659 de contravenţii silvice şi au dat amenzi în valoare de 2,71 milioane lei. Neasigurarea serviciilor silvice pe cele 87.700 de hectare s-a lăsat cu 2.935 de sancţiuni contravenţionale, în timpul controalelor dispunându-se confiscarea a 7391 de metri cubi de materiale lemnoase, precum şi a contravalorii altor 2.415 de metri cubi. Lucrătorii specializaţi ai ITRSV au descoperit tăieri ilegale de arbori în volum de 19.930 de metri cubi, valoarea masei lemnoase puse ilegal la pământ fiind de 3,29 milioane lei. ITRSV Suceava are ca atribuţii asigurarea managementului activităţilor de silvicultură şi vânătoare, ca şi controlul respectării regimului silvic şi al activităţilor de vânătoare pe raza judeţelor Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Suceava.

Conducerea PD-L a CJ se „împăunează” cu proiectele demarate de administraţia PSD

Guvernul Boc, prin prestaţia sa lamentabilă, a reuşit performanţa de a-şi ridica în cap pe toată lumea, a declarat într-o conferinţă de presă, preşedintele Filialei Suceava a PRM, Gheorghe Acatrinei. „Actualul guvern este în conflict cu toată lumea, începând de la copii, continuând cu muncitorii, elevii şi studenţii, cadrele didactice, medicii, poliţiştii, lucrătorii din Armată şi încheind cu pensionarii. Există o nemulţumire generală la ora actuală”, subliniază liderul sucevean al Partidului România Mare. Dl Acatrinei crede că prezenta stare de fapt este urmare a neputinţei şi incompetenţei Cabinetului Emil Boc, în afară de tupeu, ipocrizie şi minciună, membrii acestuia nefiind capabili de altceva. Ex-senatorul PRM de Suceava a dat ca exemplu, în acest sens, recentele inaugurări de lucrări de pe DN 17, precum şi de reabilitare a altor obiective rutiere din judeţ, investiţii demarate încă de pe vrea administraţiei social-democrate condusă de Gavril Mîrza, dar cu care cei de la PD-L se „împăunează”. „Cei de la conducerea Consiliul Judeţean îşi atribuie nişte merite nejustificate. În loc ca aceştia să se ocupe de atragerea fondurilor europene la care România este codaşă, cu sub 10% decontări, aceştia se ocupă de tot felul de manifestări electorale prin care vor să mai recupereze din prestaţia necorespunzătoare pe care o au”, opinează liderul peremist sucevean. Gheorghe Acatrinei se arată afectat de proasta imagine a ţării noastre în lume, românii ajungând un popor marginalizat. Potrivit acestuia, vina aparţine guvernării PD-L, inclusiv „tătucului” de la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu, care, de altfel, a spus că „o ţară care nu-şi poate plăti pensiile şi salariile este o ţară de mâna a treia”. „Vin investitorii în ţările vecine, Bulgaria şi Ungaria, merg şi în Grecia etc, însă, de bună bucată devreme, nimeni nu se mai opreşte în România. Aceasta este situaţia în care noi am ajuns după 2 ani de guvernare PD-L, cea mai grea din perioada de după Revoluţie. Soluţia nu este alta decât ce a plecării de la conducerea României”, a încheiat preşedintele organizaţie judeţene a PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei.

Trei magazine de vise închise, funcţionează pe timpul nopţii

• „Substanţele puse în vânzare în cele 3 magazine sunt din categoria drogurilor de risc şi de mare risc, însă nu toate”, declară un oficial al Serviciului anti-drog

• „Produsele cu denumirea , sau sunt generic etnobotanice, conţinând atât fibre vegetale, cât şi substanţe sub formă de prafuri”, a subliniat acesta

Prin modificările aduse Hotărârii Consiliului Local nr. 357/2006, care a aprobat Regulamentul privind activitatea de comerţ, în municipiul Suceava se interzice comercializarea produselor etnobotanice, substanţelor şi amestecurilor care au efect halocinogen sau euforic, promovarea şi publicitatea prin orice mijloace a acestora, precum şi a unităţilor de tip „weed shop”, „spice shop/store”, „magazine de vise”, „droguri legale” etc. Anunţul a fost făcut de către viceprimarul Lucian Harşovschi, în cadrul comandamentului de ieri, de la sediul administrativului local, la care au participat reprezentanţii Poliţiei municipale, Jandarmeriei, Poliţiei Comunitare, Agenţiei anti-drog, Inspectoratului Şcolar Judeţean şi Serviciului anti-drog din cadrul Brigăzii de combatere a crimei organizate Suceava. Adjunctul şefului executivului sucevean a precizat că, în cazul desfăşurării activităţilor prevăzute de codul CAEN 4776 – comercializarea cu amănuntul a florilor, plantelor şi seminţelor în magazine specializate, solicitantul va fi obligat să facă dovada că deţine autorizaţia pentru desfăşurarea acestei activităţi, certificatul de înregistrare pentru comerţ cu produse de protecţia plantelor, autorizaţie pentru farmacie, precum şi certificatul de înregistrare sanitar-veterinar, după caz. Lucian Harşovschi a face cunoscut că 3 dintre cele mai vizibile magazinele cu specific din reşedinţa de judeţ au fost închise, însă, din informaţiile existente, acestea funcţionează noaptea. „S-a făcut o acţiune amplă pe timpul nopţii dar, din păcate, fără prea multe rezultate, pentru că la acea oră erau închise. Sperăm să rămână aşa”, a precizat Lucian Harşovschi, adăugând că amenda pentru magazinele care nu vor respecta hotărârea consiliului local este de 2500 de lei. Reprezentantul Serviciului anti-drog din cadrul Brigăzii de combatere a criminalităţii organizate spune că acest gen de comerţ a fost sesizat încă din 2007, când în municipiul Suceava a fost deschis primul „weed-hop”. La începutul acestui an, în judeţ funcţionau 14 asemenea magazine, însă după emiterea, de către autorităţile centrale, a doua acte normative prohibitive, fenomenul s-a diminuat. „Ne preocupă, în principal, cei care se aprovizionează în cantităţi destul de mari cu astfel de substanţe pe care, ulterior, le ambalează şi le desfac în cantităţi mai mici. Substanţele puse în vânzare în cele 3 magazine sunt din categoria drogurilor de risc şi de mare risc, însă nu toate. Toate produsele cu denumirea , sau sunt generic etnobotanice, conţinând atât fibre vegetale, cât şi substanţe sub formă de prafuri”, a subliniat oficialul Serviciului anti-drog. Până pe 25 noiembrie, dată la care plenul Consiliului Local va adopta prevederile amintite, în vigoare este o dispoziţie a primarului Ion Lungu privind interzicerea comercializării produselor etnobotanice cu pricina.

Efectivele de bovine scad în mod galopant

• „Marea majoritate a crescătorilor de animale au între 60 şi 80 de ani”, relevă şeful DSVSA, Petrea Dulgheru

• O soluţie de revigorare a sectorului ar fi reorientarea înspre rasele rentabile de carne

Petrea Dulgheru, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava crede că factorii responsabili ar trebui să manifeste preocupare şi să identifice soluţii pentru menţinerea în gospodării a numărului de bovine. Dr. Dulgheru crede că o asemenea soluţie ar consta promovarea şi sprijinirea creşterii efectivelor de carne, precum cele din rasa „charolaise”, aduse din Franţa. Directorul executiv face această intervenţie pe fondul tendinţei de renunţare laacestă îndeletnicire tradiţională, cele 7 de unităţi la standarde europene de prelucrare a cărnii, dar şi cele 20 de industrializare a laptelui, suferind de pe urma lipsei materiei prime. „Important este să găsim soluţii să-i sprijinim şi să-i determinăm pe agricultori să crească cât mai multe animale, fiindcă există unităţi de procesare, iar acestea nu au ce sacrifica şi nici lapte de prelucrat. Trebuie să facem ceva, pentru că, altfel, efectivele de animale cad galopant, întrucât marea majoritate a crescătorilor de animale au între 60 şi 80 de ani”, relevă şeful DSVSA. Petrea Dulgheru dă ca exemple pozitive fermele de la Moara şi Cîmpulung Moldovenesc, în care creşterea bovinelor „charolaise” este un succes. Dr. Dulgheru arată că occidentalii sunt interesaţi de tăuraşi de carne cu conţinut mic de grăsime, un olandez venit în judeţ dând şi 1500 de lei pentru un exemplar de 5-6 săptămâni. „Vrem să face şi un centru de colectare la nivelul judeţului Suceava şi să găsim un agent economic care să se ocupe de această activitate, în caz contrar respectivii tăuraşi ajungând pe mâinile intermediarilor”, precizează directorul executiv al DSVSA. Dr. Dulgheru consideră că o altă soluţie de stimulare a creşterii animalelor ar consta în introducerea impozitului pe terenul agricol. Măsură ar avea darul concentrării suprafeţelor agricole şi folosirii acestora inclusiv pentru producerea furajelor necesare în fermele zootehnice.

Peisajul urban sucevean, suferind din cauza maşinilor abandonate

• Rablele părăsite afectează factorii de mediu şi confortul cetăţenilor, spune şeful APM, Iluţă Cocriş

Autovehiculele scoase din uz, respectiv cele devenite deşeuri, trebuie ridicate şi transportate la societăţile specializate în dezmembrare şi valorificare, pune în vedere directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Iluţă Cocriş, precizând că peisajul urban sucevean este afectat de prezenţa maşinilor depreciate. Dl. Cocriş arată că regimul juridic al autovehiculelor fără stăpân sau abandonate este reglementat prin Legea nr. 309/2006, acestea din urmă afectând factorii de mediu şi confortul cetăţenilor. „Vedem deseoeri, alături sau chiar pe trotuare, prin jurul blocurilor, fel de fel de maşini care ocupă terenul public şi locurile de parcare, creând disconfort şi un mediu insalubru”, relevă şeful APM. Iluţă Cocriş spune că atribuţiile APM constau în sesizarea primăriei municipiului Suceava, administraţia locală fiind cea care are competenţă în gestionarea fenomenului. Dl Cocriş precizează că după somarea deţinătorului şi neconformarea acestuia, primăria poate deveni proprietar pe maşina pe care o va transporta şi valorifica la societăţi de tip „REMAT”„Noi constatăm acest lucru şi înştiinţăm primăria. Acesta este primul pas, autoritatea locală urmând a anunţa pe cel în cauză să ia măsuri. După un termen, autovehiculul poate fi ridicat şi dus la o firmă de dezmembrare. Astfel, de pe urma pieselor second hand şi a fierului vechi, primăria îşi va recupera şi cheltuielile făcute”, spune Iluţă Cocriş, director al APM. În judeţul Suceava există 19 societăţi autorizate în activităţi de dezmembrare a autovehiculelor ieşite din uz.

În judeţul Suceava,

În 8 luni, investitori străini cu aport total de capital de 9000 de euro

În judeţul Suceava, criza economică se reflectă şi asupra înmatriculările de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris. Astfel, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava şi care citează Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în luna august a acestui an, în judeţ s-au înmatriculat doar 4 firme cu aport extern la capitalul social subscris. Potrivit informării DJS, valoarea capitalului social total subscris în monedă naţională a fost de 500 de lei, exprimată în valută participarea fiind de 142 de dolari sau 115,8 euro. Drept consecinţă, după mărimea capitalului social exprimat în valută, judeţul Suceava deţine poziţia a 34-a în ţară, din totalul de 42 existente, inclusiv municipiul Bucureşti. Pe de altă parte, situaţia nu pare disperată dacă se ia în calcul numărul societăţilor înmatriculate în luna august 2010, din acest punct de vedere, Suceava aflându-se pe locul 14, în ordine descrescătoare, între judeţele ţării. În perioada 1 ianuarie – 31 august 2010, în judeţul Suceava au fost înmatriculate 26 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, suma adusă în monedă naţională a fiind de 35.700 de lei, respectiv de 11.735 de dolari sau 9156,6 euro.

Deputatul PDL, Sanda Maria Ardeleanu cere reînfiinţarea Agenţiei Antidrog

• De asemenea, parlamentarul Suceava solicită elaborarea unui act normativ de interzicere a magazinelor de vise

Deputatul PDL, Sanda Maria Ardeleanu, cere ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, reînfiinţarea Agenţiei Antidrog şi elaborarea unui act normativ de interzicere a magazinelor de vise. Parlamentarul sucevean a spus că va adresa ministrului Igaş o interpelare pe această temă, subliniind ca fenomenul consumului de produse etnobotanice a luat amploare în ultima perioadă, ducând la întâmplări dramatice. „În fiecare zi apar noi şi noi cazuri de copii şi tineri aflaţi în situaţii limită ca urmare a acestui nou flagel din societatea românească: producerea, comercializarea şi consumul de droguri”, susţine deputatul PDL. Ea a adăugat ca toţi românii aşteaptă rezolvarea imediată a acestei grave probleme, iar parlamentarii nu pot rămâne impasibili în faţa strigătului lor disperat. Ardeleanu consideră că se impun măsuri de urgenţă, adecvate şi eficiente, în domeniul prevenirii şi combaterii acestui fenomen care implică din ce în ce mai multe costuri umane. Sanda Maria Ardeleanu îi solicită ministrului Administraţiei şi Internelor reînfiinţarea cît mai rapidă a Agenţiei Naţionale Antidrog, cât şi reactivarea structurilor teritoriale, respectiv a centrelor judeţene de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog menite să pună în operă strategiile naţionale şi locale antidrog. „De asemenea, se impune, în regim de urgenţă, elaborarea unui act normativ care sa prevadă interzicerea funcţionării “magazinelor de vise” pe teritoriul României”, explică deputatul PDL de Suceava.

Garda de Mediu face

Sesizare penală pentru aruncarea resturilor de la sacrificarea animalelor
• Comisarii de mediu au identificat două gropi de 45 metri lungime cu deşeuri de la abatorizare, firma în cauză fiind amendată cu 50.000 de lei
Comisariatul Regional al Gărzii de Mediu Suceava a sesizat Inspectoratul Judeţean de Poliţie în vederea în vederea declanşării unei posibile urmăriri penale pe numele societăţii comerciale „Nicşan” SRL Călineşti. Comisarul şef regional Diana Mihaela Găşpărel precizează că demersul are loc după ce s-a constatat că firma a abandonat, pe un teren agricol, resturi din activitatea de abatorizare a animalelor. Sesizarea penală are ca suport reglementările sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, deşeurile respective fiind considerate materiale cu risc biologic specific şi cu implicaţii asupra animalelor domestice, cât şi a speciilor omnivore de interes cinegetic, potenţial prezente în zonă. „Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava a răspuns operativ prin deplasarea unui specialist care a fost prezent la întocmirea actelor de constatare de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu Suceava, urmând a continua colaborarea în vederea întocmirii dosarului penal, conform prevederilor legale”, a declarat comisarul regional de mediu sucevean. Diana Mihaela Găşpărel spune că, în urma verficărilor, lucrătorii din subordine au identificat două gropi de 45 metri lungime şi 4 metri lăţime, în care au fost aruncate resturi din activitatea de abatorizare desfăşurată firma „Nicşan” din localitatea Călineşti, comuna Şerbăuţi. Societatea este autorizată pe linie de protecţia mediului de Agenţia de Protecţia Mediului Suceava, iar potrivit actului de reglementare, resturile din procesul de producţie trebuiau eliminate prin incinerare la o unitate specializată. „Este interzisă cu desăvârşire abandonarea deşeurilor de orice tip pe terenurile agricole, în preajma cursurilor de apă, terenuri virane, rigole stradale sau în alte locuri nepermise”, a precizat Diana Mihaela Găşpărel, adăugând că, pentru nerespectarea actului de reglementare pe linie de protecţia mediului, comisarii regionali de mediu au aplicat o amendă de 50.000 lei.

Din cauza greşelilor fermierilor

Reconfigurare şi a reactualizare a hărţilor din satelit ale suprafeţelor agricole

• Deficienţele în sistemul de gestionare au apărut din cauza poziţionării eronate a parcelelor în blocurile fizice

Fotografiile aeriene ale suprafeţelor agricole, aşa numitele orto-foto-planuri, au intrat în reactualizare. Întocmite cu circa 4 ani în urmă, acestea prezintă deficienţe pricinuite de greşelile făcute de agricultori la indentificarea propriilor parcele. „Şi pentru judeţul Suceava sunt întocmite imagini noi. Pentru că cele vechi nu mai corespund, harta trebuie reactualizată. Astfel, avem circa 9000 de femeri eşentionaţi, ale căror dosare pentru acordarea sprijinului pe suprafaţă nu le putem prelucra decât o dată cu încheierea reconfigurării. Însă, nu este vina instituţiei noastre, în zonele cu hărţi deja reactualizate, eşantionarea la plată a celor îndreptăţiţi făcându-se deja”, subliniază dna Coroleucă. Şeful APIA Suceava spune că, în prezent, se fac plăţi pentru avansul de 37,85 euro pe hectar din schema SAPS pe 2010, urmând ca achitarea integrală a sprijinului european, până la nivelul de 80,36 de euro pe hectar, să debuteze, cel mai probabil, din luna decembrie. Angela Coroleucă face cunoscut că, în campania din 2007, România a avut la dispoziţie, conform regulamentelor Uniunii Europene, un pachet financiar de 440 milioane euro, reprezentând sprijin financiar direct pe unitatea de suprafaţă. Astfel, ca urmare a deficienţelor constatate la nivelul sistemului de gestionare a parcelelor agricole (LPIS), dar şi a greşelilor inerente din cererile înaintate de fermieri, în special a celor referitoare la poziţionarea eronată a parcelelor în blocurile fizice, ţara nostră este sancţionată cu 37,73 milioane euro. Suma respectivă va fi oprită automat din viitoarele cheltuieli aferente Fondului European de Garantare Agricolă, etapizat în 3 tranşe egale, în perioada 2011 – 2013. „Menţionăm, însă, că plăţile viitoare înspre fermierii beneficiari nu vor fi afectate de aceste corecţii, achitarea derulându-se în continuare fără probleme, pe cuantumurile deja stabilite prin acte normative”, subliniază şeful APIA Suceava, Angela Coroleucă. Corecţii financiare simlare se fac în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene, ca exemplu în Grecia cu - 347,44 milioane euro, Portugalia (- 45,72 milionane euro), Italia (– 38,74 milionane euro) şi Bulgaria (– 20,2 milionane euro).

În Regiunea de Dezvoltare Nord Est,

Judeţul Suceava, penultimul loc la exporturi
• În primele 7 luni ale lui 2010, livrările la extern au crescut cu 29,5%, pe ultimul loc fiind judeţul Vaslui

Exporturile din judeţul Suceava sunt în creştere. Cel puţin aşa reliefează informarea Direcţiei Judeţene de Statistică, conform căreia, în luna iulie 2010, exporturile judeţene s-au ridicat la 24,47 milioane de euro, cu 27,7% mai mari faţă de luna anterioară şi cu 63,3% comparativ cu luna iulie a anului trecut. În primele 7 luni ale lui 2010, livrările sucevene la extern au însumat 130,9 milioane de euro, raportat la aceeaşi perioadă din 2009, volumul exportului de mărfuri crescând cu 29,5%. La acestea se adaugă secţiunea piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea, la care exportul a cunoscut, în intervalul la care facem referire, faţă de perioada omologă a anului 2009, de 11,1 ori. La începutul lunii august a anului în curs, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord Est, judeţul Suceava se afla pe locul 5 din acest punct de vedere, deţinând 14,7% din total exporturi. Astfel, Suceava este devansat de judeţele Iaşi, care a livrat în exterior 21,6% din volumul de mărfuri din Regiune, precum şi de Neamţ (19,6%), Bacău (19,4%) şi Botoşani (15,2%). Realizări mai mici decât cele ale sucevenilor are judeţul Vaslui, respectiv 9,5% din totalul exporturilor din Regiunea de Dezvoltare Nord Est. Aşa cum am precizat, în perioada ianuarie - iulie 2010, din judeţul Suceava s-au exportat mărfuri în valoare de 130.9 milioane euro, în timp ce volumul importurilor a fost de 141.9 milioane euro, înregistrându-se, astfel, un deficit comercial de 10,98 milioane euro.

Măsurile anti-criză sporesc numărul trăitorilor de azi pe mâine

• Acestea măresc decalajul dintre covârşitoarea mulţime a defavorizaţilor şi categoria îmbogăţiţilor tranziţiei, crede vicepreşedintele PRM Suceava, Marcel Muariu

Măsurile luate de Guvernul Boc vor duce la adâncirea decalajului dintre marea masă a săracilor şi pătura foarte subţire a îmbogăţiţilor post-revoluţionari. Aşa crede vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a PRM, Marcel Murariu, care a declarat, într-o conferinţă de presă, că formaţiunea din care face parte dezavuează politica PD-L de continuă adâncire în sărăcie şi mizerie a covârşitoarei majorităţi a populaţiei. „Partidul România Mare nu militează pentru egalitarismul comunist, dar, cu siguranţă, după Revoluţie, cetăţenii acestei ţări nu s-au gândit că vom asista la o polarizare extremă: o pătură foarte subţire de îmbogăţiţi peste noapte şi o alta, de dimensiuni îngrijorătoare, de trăitori de azi pe mâine”, a subliniat viceliderul PRM Suceava. Dl Murariu consideră că soluţiile anti-criză aplicate de coaliţia de la putere vor adânci aceste discrepanţe, afectaţi fiind atât salariaţii, cât mai ales pensionarii. De asemenea - opinează acesta - atentatul la venitul minim garantat, prin condiţiile draconice de acordare, face rău la sute de mii de familii pentru care ajutorul financiar în cauză este singura sursă de venit. „Partidul România Mare este în profund dezacord cu politica la două capete a coaliţiei de guvernare. Pe de-o parte cea de mărire a preţurilor la produsele şi serviciile de bază, iar pe de altă parte una de promisiuni mincinoase, privitoare la neafectarea pensiilor şi de revenire la vechile salarii. Românii nu mai reprezintă o turmă care să poată momită în acest fel la urne, ei fiind conştienţi că unica soluţie pentru rezolvarea necazurilor acestei ţări este plecarea PD-L de la guvernare”, a conchis Marcel Murariu, vicepreşedinte la PRM Suceava.

Criza economică împuţinează numărul pensionarilor suceveni

• Într-un singur trimestru, 122 de vârstnici au dispărut din categoria beneficiarilor de pensii

• Sucevenii sunt defavorizaţi şi din punct de vedere al mărimii drepturilor primite, pensia acestora fiind mai mică cu 11,1 puncte procentuale faţă de media pe ţară

Pe fondul situaţiei economice tot mai precare, rândurile pensionarilor suceveni se răresc. Aceasta dacă ar fi să facem recurs la datele publicate recent de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, potrivit cărora, în trimestrul al doilea al acestuia an, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava a fost de 145.328 persoane, în scădere cu 122 persoane (-0,1%) faţă de trimestrul anterior. , Însă, Aceeaşi sursă relevă că într-un an, adică în comparaţie cu finele trimestrului II al anului 2009, masa pensionarilor din judeţ s-a îmbogăţit cu 2659 persoane (+1,9%). Sucevenii sunt defavorizaţi şi din punct de vedere al mărimii drepturilor primite, în trimestrul al doilea din 2010, pensia medie de asigurări sociale de stat fiind mai mică cu 11,1 puncte procentuale faţă de media pe ţară de 739 lei. La finelui lui iunie, pensia medie de asigurări sociale de stat era de 657 lei, în creştere cu 2 lei în comparaţie cu trimestrul I (+0,3%) şi mai mare cu 22 lei faţă de pensia din intervalul similar al lui 2009 (+3,5%). În cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord Est, judeţul Suceava se află pe locul 4 din punct de vedere al pensiei medii lunare, devansat fiind de Bacău (730 lei), Iaşi (727 lei) şi Neamţ (702 lei). Conform informării DJS, pensii mai mici sunt evidenţiate în judeţele Vaslui (622 lei) şi Botoşani (609 lei). Stelian Ruscior, director executiv al Direcţie Judeţene de Statistică, spune că pensionarii de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava reprezentau 20,5% din totalul mediu din această regiune şi 3,1% din cel de la nivel naţional. Suceava se află pe locul 9 pe ţară în ordine descrescătoare din punct de vedere al numărului mediu de pensionari şi pe poziţia a 31-a, în ordine descrescătoare, la mărimea pensiei. Gradul de dependenţă economică, calculat ca raport între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi cel mediu al salariaţilor a fost, în judeţul Suceava, în trimestrul al doilea al anului 2010, de 1,5.

Stavilă creşterii numărului de asistaţi social

„Cred • că acest lucru nu este posibil, din contra mi-e frică să nu crească numărul lor şi să ne tragă în jos”, este de părere directorul executiv, Aurelia Focşa

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă face apel la Consiliul Judeţean, Prefectură, Inspectoratul Teritorial de Muncă şi Inspecţia Socială să identifice soluţii de limitare a numărului de beneficiari ai Legii nr. 416 privind venitul minim garantat. Conducerea instituţiei sucevene crede că, în acest sens, necesare sunt întâlniri cu primarii unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, acestora urmând a se prelucra modalităţile de ţinere sub control a numărului de asistaţi social. Directorul executiv, Aurelia Focşa, declară că fenomenul este o realitate şi că acesta afectează în mod negativ evidenţele AJOFM, inclusiv rata şomajului. „Singura noastră problemă este să scăpăm de cei de la Legea nr. 416. Însă, acest lucru nu este posibil, din contra mi-e frică să nu crească numărul lor şi să ne tragă în jos. Probabil vom apela şi la autorităţile judeţene, pentru a avea o întâlnire cu primarii, să rugăm şi ITM şi Inspecţia Socială să nu se mai dea cu uşurinţă şi să se întocmească acele dosare la Legea nr. 416 ”, subliniază Focşa, adăugând că verificările la dosare ar trebui să aibă loc din 3 în 3 luni, în aşa fel încât să fie descoperită o eventuală îmbunătăţire a situaţiei financiare. Şeful AJOFM reliefează că, periodic, cei în cauză trec pe la ghişee pentru a li se oferi un loc de muncă vacant, însă, până la urmă, foarte puţini dintre ei sunt angajaţi. Cauza o constituie slaba pregătire profesională, fapt care îi face pe aceştia indizerabili agenţilor economici. Pe de altă parte, de remarcat este că nici asistaţii cu pricina nu sunt prea interesaţi în a-şi găsi o slujbă. „Noi dăm zilnic repartiţii, dar respectivii nu se pretează decât pentru munci necalificate, motiv pentru care se întorc de la angajator cu ştampila . Nu putem condamna pe nimeni, dar nici ei nu sunt foarte determinaţi”, a declarat directorul executiv la AJOFM, Aurelia Focşa.

Prim vicepreşedintele PRM, dr. Samoilă Luchian:

Firmele de recrutare exploatează la maxim rezervorul de resurse medicale din România

• „Vom ajunge până acolo încât vom fi nevoiţi să ne deplasăm în centre medicale europene de prestigiu, unde vom fi trataţi tot de români”, relevă medicul Luchian

Din motive financiare, tot mai puţini pacienţi îşi permit să apeleze la serviciile din medicina privată, amânând, astfel, consultaţiile şi tratamentele de specialitate. Aşa susţine prim vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, dr. Samoilă Luchian, care precizează că acest fenomen contribuie la agravarea patologie existente. Dr. Luchian evidenţiază că mulţi medici cu practică privată au ajuns să se „relocheze”, onorându-şi profesiunea în ţări din Uniunea Europeană, pentru o remuneraţie mai mult decât consistentă. Samoilă Luchian crede că sectorul public este, însă, cel care se confruntă cu un masiv exod de medici, aceştia din urmă fiind atraşi de condiţiile mult mai bune de lucru, precum şi de oportunităţile financiare din străinătate. Dr. Luchian susţine că România se află cu mult sub media europeană de medici pe cap de locuitor, în perioada următoare deficitul urmând a creşte. „Din datele pe care le avem noi, 7% din medicii din România practică medicina în străinătate, ceea ce este un fapt îngrijorător. Firmele de recrutare au descoperit aici un adevărat rezervor de resurse umane foarte bine calificate în domeniul medical, resurse pe care le exploatează la maxim. În condiţiile actuale, în care medicii câştigă sume derizorii, plecarea acestora în străinătate nu este condamnabilă”, reliefează dr. Luchian, menţionând că un tânăr medic specialist, de 25-30 de ani şi cu familie, cu greu se poate descurca cu un salariu de 250-300 de euro. Samoilă Luchian se întreabă retoric despre situaţia în care se află un pacient care trebuie să se urce pe masa de operaţie a unui chirurg care ar putea să nu se concentreze asupra intervenţiei, din cauza lipsei resurselor financiare pentru a-şi trimite copii la şcoală sau să-şi achite chiria pentru locuinţă. „Este regretabil că statul român investeşte sume uriaşe în pregătirea medicilor, alte ţări beneficiind de serviciile acestora. Vom ajunge până acolo încât vom fi nevoiţi să ne deplasăm în centre europene de prestigiu, unde vom fi trataţi tot de români. Un popor înfometat nu poate avea visuri, ci doar coşmaruri”, iterează prim vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a PRM. Samoilă Luchian şi-a arătat indignarea faţă de modul în care arată Spitalul orăşenesc din Solca. Dacă în urmă cu 20 de ani această unitate spitalicească era unitatea spitalicească emblemă a judeţului, acum obiectivul are un aspect jalnic, fiind fără uşi sau geamuri ori cu pereţii sparţi. Dr. Samoilă Luchian este de părere că, de aceeaşi soartă va avea parte şi spitalul din Vicovu de Sus, care, se pare că, la decizia autorităţilor centrale, a fost deja închis.

Investiţii sociale în fostele zone miniere sucevene

Judeţul Suceava are promovate 16 proiecte la Agenţia Română de Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale (ARDDZI), face cunoscut preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Valoarea totală a acestora este de 760.000 de lei, fonduri care vor face obiectul unor investiţii în fostele zone miniere judeţene. În cauză sunt localităţi precum Ostra, Fundu Moldovei, Cacica, Iacobeni şi Gura Humorului, ţinta fiind obiectivele cu destinaţie socială din perimetrele vizate. Este vorba printre altele, de facilităţi destinate copiilor şi pensionarilor, sumele urmând a fi eliberate în perioada care vine. „Este vorba despre reabilitarea de cămine culturale, înfiinţarea de locuri de joacă pentru copii, amenajări de terenuri de sport, locuri de întâlnire pentru pensionari etc. Proiectele sunt de valori relativ mici, dar binevenite, şi sper ca, în cel mai scurt timp, să primim fonduri pentru implementarea lor”, declară şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, menţionând că documentaţiile sunt în evaluare, iar banii vor fi disponibilizaţi de la bugetul de stat. Finanţarea este susţinută de Fondul român de dezvoltare socială, în cadrul Programului „Schema de dezvoltare socială a comunităţilor miniere”.

Veche fiind,

Controlorii cer expertizarea instalaţiei de teleschi de la Vatra Dornei

Instalaţia de teleschi de la Vatra Dornei va trebui expertizată. Aşa recomandă membrii comisiei mixte de verificare a instalaţiilor de transport cu cablu pentru persoane, condusă de subprefectul Angela Zarojanu, motivul ivocat fiind vechimea respectivei instalaţii. Recomandarea este făcută în urma controalelor care au survenit accidentului de la Vatra Dornei, în timpul căruia mai mulţi profesori şi elevi au rămas, circa 2 ore, blocaţi la înălţime. Potrivit purtătorului de cuvânt al Instituţiei prefectului, Monica Tătaru, echipa de control cere, de asemenea, intrarea în legalitate a teleschi-ului de la Poiana Stampei instalaţie neautorizată ISCIR şi amenajată fără autorizaţie de construire. De asemenea, pentru instalaţia de la pârtia Mălini, comisia impune protejarea roţii tractoare împotriva intemperiilor. În judeţul Suceava există 17 instalaţii de transport cu cablu la Vatra Dornei, Suceviţa, Cîrlibaba, Cîmpulung Moldovenesc, Mălini, Gura Humorului, Poiana Stampei şi în pasul Mestecăniş. Dintre acestea, 4 sunt oprite din funcţiune, instalaţia de teleschi din Suceviţa este dezasamblată, iar cea nouă din Vatra Dornei parcurge procedura de autorizare. Comisia de verificare a avut în componenţă reprezentanţi ai Instituţiei prefectului, ISU „Bucovina”, Direcţiei Judeţene de Control în Construcţii, ISCIR şi E.ON Moldova Electricitate.

Frontul de ploi din Franţa şi Belgia ar putea termina podul de peste Suceava

• „Dacă plouă şi creşte cursul râului, am rămas fără pod”, spune edilul şef Ion Lungu

Un val puternic de precipitaţii şi creşterea debitului apei ar putea distruge podul de peste râul Suceava. Cel puţin aşa a declarat ieri, primarul Ion Lungu, care a făcut aceste afirmaţii pe fondul inundaţiilor puternice din vestul Europei. Edilul şef s-a arătat nemulţumit de întârzierea devierii râului, astfel încât să se poată interveni efectiv la recuperarea piciorului de pod aflat în suferinţă. Lungu a spus că stabilitatea podului de legătură dintre Burdujeni şi centrul Sucevei are o stabilitate fragilă, vibrând şi chiar şi atunci când este traversat de un autoturism de mică anvergură. „Am inima cât un purice, când mă uit şi văd ce se întâmplă în Franţa şi Belgia. Dacă vine acel front atmosferic şi la noi, s-a terminat cu podul peste râul Suceava. În condiţiile în care plouă şi creşte cursul râului, am rămas fără pod. Dacă trece o Dacie şi se stă cu mâna pe balustradă, acesta vibrează”, a subliniat edilul şef, adăugând că situaţia este destul de delicată. La rându-i, reprezentantul constructorului SCCF Grup Colas a ţinut să precizeze că lucrările înaintează, însă pământul necesar devierii apei este unul imens. În plus, umplutura este adusă de la mare distanţă, Sistemul de Gospodărire a Apei interzicând ca excavările să aibă loc în aproprierea râului. Orientarea apei pe un alt făgaş decât cel normal se face cu 200 de geo-containere umplute cu pământ, demersul trebuind a fi încheiat în urmă cu mai bine de o săptămână. „Sper ca până la sfârşitul săptămânii să conturăm devierea râului Suceava, astfel încât pilonul să rămână liber, astfel încât apa să nu mai lucreze la baza acestuia şi să înceapă reparaţiile efective”, a precizat primarul Ion Lungu. Reamintim că unul dintre picioarele podului rutier de peste Suceava, din sensul de mers dinspre centrul urbei înspre Burdujeni, a fost grav afectat de viiturile din 2008 şi 2010.

Comandament special pe „Alexandru cel Bun”

Constructorii de la Pfeifer, bănuiţi de o strategie de tărăgănare a reabilitării reţelei de canalizare

• „Care este şmecheria, nu înţeleg”, a declarat primarul Ion Lungu

Şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu, a cerut ieri, consultantului EPTISA şi societăţii de utilităţi ACET, să înfiinţeze un comandament special pentru lucrările ISPA de pe strada „Alexandru cel Bun”. Edilul şef face această intervenţie după ce constructorul Pfeifer de la reţeaua de canalizare a venit, în şedinţa de analiză de la sediul executivului, cu propunerea de decalare a termenului de finalizare a execuţiei până la 31 martie anul viitor. Aceasta în condiţiile în care, în urmă cu doar o săptămână, cei de la Pfeifer căzuseră de acord asupra datei limită de 15 decembrie. „Vom face un comandament special pentru această stradă, cu grafice şi programări zilnice, astfel încât, până la 15 decembrie, să terminăm lucrările de acolo. Nu se poate altfel, oamenii din zonă fiind sacrificaţi timp de un an”, arată edilul şef, menţionând că în perimetrul aferent intervenţiilor abia se poate circula cu piciorul. Ocupantul fotoliului din Areni bănuieşte că firma constructoare cu pricina trage de timp, precizând, însă, că nu înţelege raţiunea acestui demers. „Care este şmecheria, nu înţeleg”, a iterat Ion Lungu.

• „Voi face clacă şi voi participa personal al săpături”, declară edilul şef, adăugând că este obligatoriu ca lucrările să fie încheiate până pe 15 decembrie

Şeful administraţiei locale a pus în vedere că respinge categoric această poziţie a constructorului, mai ales că, în primăvară, vor începe lucrările de reabilitare prin POR a arterei vecine - „Mitropoliei” -, circumstanţe în care străzii „Alexandru cel Bun” îi revine rolul preluării traficului auto din toată zona afectată. Primul gospodar a arătat că, dacă se va impune, pentru urgentarea lucrărilor va repartiza la săpături şi pe salariaţii de la Direcţia Domeniului Public al Poliţiei. Aceasta în condiţiile în care, zilele trecute, în frontul de lucru prezenţi erau doar 3 oameni „subcontractaţi” de la o firmă din Liteni. „Voi face clacă, voi participa personal al săpături, astfel încât să dăm o mână de ajutor, să-i împingem de la spate, pentru elibera această stradă de tranşee”, reliefează şeful executivului sucevean, spunând că face ia această măsură şi din respect pentru oameni. Directorul general al ACET, Ştefan Groza a încercat să ţină partea Pfeifer, menţionând că intervenind încă la 4 obiective în curs, şi cu intervenţii la adâncime, firma nu mai poate asigura nici muncitorii necesari, nici panouri pentru sprijinirea malurilor tranşeelor. „Mi-au promis că de astăzi bagă prima echipă, iar de luni şi pe a doua”, a spus Ştefan Groza. Iniţial, lucrările de reabilitare a sistemului de canalizare de pe strada „Alexandru cel Bun” din Suceava nu au fost prinse în Programul ISPA, respectivele reţele, aflate într-o stare avansată de degradare, întrând în reparaţii solicitarea asociaţiilor de proprietari.

Pânde la şcoli pentru depistarea consumatorilor de etnobotanice

Şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu, a declarat ieri, că monitorizarea comercializării şi consumului de substanţe etnobotanice se va face inclusiv prin organizarea de pânde în apropierea unităţilor şcolare din reşedinţa de judeţ. „Vom organiza monitorizări la faţa locului, respectiv pânde, pe româneşte, în special la unităţile de învăţământ, dar şi în zonele aglomerate. Vom face acest lucru împreună cu organele abilitate, astfel încât să putem elimina consumul acestor substanţe, care, se pare, s-a dezvoltat foarte mult şi la Suceava”, a spus primarul. În municipiul Suceava a fost deja înfiinţat un comandament cu caracter permanent care se întruneşte în fiecare vineri, al cărui preşedinte este edilul şef Ion Lungu, şi la care mai participă reprezentanţi ai primăriei, Poliţiei municipiului, Poliţiei Comunitare, Inspectoratului de Jandarmi şi Inspectoratului Şcolar. Pe de altă parte, săptămânal sunt cerute informări de la Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul Judeţean „Sfântul Ion cel Nou”, precum şi de la Direcţia de Sănătate Publică. „Vrem să cunoaştem, să monitorizăm şi persoanele care apelează la servicii medicale în urma consumului de plante etnobotanice” relevă primarul Lungu, adăugând că montarea, în acest sens, de camere video în locurile publice, este deja în curs de licitare. Totodată discuţii au loc cu directorii de unităţi şcolare, precum şi cu administratorii de discoteci şi cluburi de noapte, în care se presupune că se face uz de astfel de substanţe. De asemenea, pe 25 noiembrie urmează a fi adoptată o hotărâre de consiliu local prin care consumul de plante etnobotanice va fi interzis.