În august

Cinci firme sucevene au fost amendate cu 100.000 de lei pentru muncă nedeclarată

Inspectorii de muncă suceveni au depistat, în luna august, 5 angajatori care au primit la muncă persoane fără forme legale de angajare, anunţă şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Romeo Butnariu. Inspectorul şef sucevean precizează că, în ultima lună a verii 2024, pe linia relaţiilor  de muncă, lucrătorii din subordine au avut 169 de controale, care s-au lăsat cu 39 de sancţiuni contravenţionale şi amenzi aplicate în valoare de  123.000 de lei. Romeo Butnariu face cunoscut că, pe durata descinderilor, surprinse au fost 4 persoane care îşi desfăşurau activitatea fără a avea încheiate contracte individuale anterior începerii raporturilor de muncă. Pe de altă parte, contractul individual de muncă al unei persoane nu a fost transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii. Pentru muncă nedeclarată, 5 angajatori au fost sancționați contravenţional valoarea amenzilor aplicate fiind de 100.000 de lei. Pe aceeaşi linie, inspectorii ITM au descoperit şi alte nereguli, însă cele mai multe sunt cele care privesc încălcarea, de către angajatori, a prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă şi repausului săptămânal, precum şi cele cu privire la munca suplimentară şi evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. 

Scoasă de sub tipar, broşura

„20 de ani primar al Sucevei, Ion Lungu, un om de bună credinţă”

> „Am scris aceste rânduri din respect pentru suceveni, pentru a arăta că, în cei 20 de ani, m-am implicat serios în creşterea calităţii vieţii în municipiul Suceava”  a delarat Ion Lungu, primarul încă în funcţie al reşedinţei de judeţ, prezentând investiţii de 500 de milioane de euro făcute în această perioadă

Vineri, pe 27 septembrie 2024, Ion Lungu, şi-a prezentat, în conferinţă de presă, cartea „20 de ani primar al Sucevei, Ion Lungu, un om de bună credinţă”. Evenimentul a  fost prilejuit de împlinirea a 4 ani de când Lungu a fost ales, ca liberal, pentru cel de-al cincilea mandat consecutiv la conducerea Primăriei municipiului Suceava, începând cu anul 2004. „Această broşură, cărticică a mea, am scris-o eu, personal. În primul rând, am scris această carte ca un soi de descărcare de gestiune, pentru că sucevenii m-au susţinut 20 de ani la Primăria municipiului Suceava. Le mulţumesc pentru această onoare care mi-au făcut-o, să reprezint timp de 20 de ani oraşul Suceava şi, lipsit de modestie, cred că nu i-am făcut de râs” a spus Lungu. Broşura conţine principalele realizări din cele 5 mandate la cârma administraţiei publice locale din reşedinţa de judeţ, edilul-şef încă în funcţie considerând că  este un demers înspre aducere aminte, „pentru cârcotaşii care vin şi spun că Lungu nu a făcut nimic de când este primar”. Deschisă de cuvântul înainte, broşura este structurată pe 10 capitole, respectiv, Premii şi distincţii; Transport public local şi metropolitan; Învăţământ; Infrastructură rutieră; Construcţii locuinţe, reabilitări, eficienţă energetică de clădiri publice şi rezidenţiale; Servicii publice - încălzire, iluminat, apă-canal, salubritate, cimitire, ecarisaj; Pieţe, Bazar; Reabilitare patrimoniu cultural, zone de agrement, locuri de joacă, parcuri; Cultură, culte, acţiuni social-culturale, turism, Sport şi alte realizări. Lungu a arătat că în ultimele 2 decenii Suceava „s-a schimbat la faţă, oricât am fi de cârcotaşi”, în broşură fiind enumerate investiţii de 500 de milioane de euro făcute în această perioadă. Aceasta în afară de proiectele de încă de 200 de milioane de euro, pentru care s-au semnat contracte de finanţare ori aflate în derulare, prin POR Nord-Est 2021-2027. Municipiul Suceava este beneficiar incluisv al două investiţii „interne”, respectiv Sala polivalentă cu 5.000 de locuri, în valoare de 31 de milioane de euro, (cea mai mare din Moldova), şi Ruta ocolitoare nr. 1 de 67 de milioane de euro, promovată în 2007 la Ministerul Transporturilor. Capitala de judeţ „a obţinut aprecieri la nivel naţional şi internaţional”,  fiind selectată în Programul „100 de oraşe europene, inteligente şi neutre din punct de vedere climatic”. În acest an, Institutul pentru oraşe vizionare a plasat Suceava pe locul al unsprezecelea în rândul municipiilor de judeţ (al doilea în Moldova, după Iaşi), cât şi pe poziţia a şasea la fonduri efectiv atrase pe locuitor în ultimii 5 ani, înaintea municipiilor Cluj Napoca, Oradea, Iaşi şi Bucureşti. În cadrul conferinţei de presă, evidenţiate au fost proiectele de 78 de milioane de euro din transportul public local de călători, la această dată Suceava fiind singurul municipiu din România cu „transport electric integral”. Unicat este, de asemenea, transportul electric metropolitan din Zona Urbană Funcţională, cu 50 de autobuze, înspre/dinspre 8 localităţi învecinate reşedinţei de judeţ. Printr-un parteneriat public-privat de 100 de milioane de euro, Suceava are, în ţară, singura centrală de producere pe biomasă în cogenerare de înaltă eficienţă a energiei termice. Tot, ca întâietate la nivel naţional, Suceava se evidenţiază cu două noi cartiere de locuinţe pe Dealul Mănăstirii Teodoreni şi Dealul Tătăraşi, prin atribuirea de parcele în folosinţă gratuită tinerilor în vârstă până la 35 de ani. 

Municipiul reşedinţă de judeţ este, cel mai probabil, singurul care a cumpărat de la E.on sistemul de iluminat public, modernizat, ulterior, în baza unei finanţări elveţiene, cu corpuri de iluminat tip LED. În salubritate, implementat este sistemul „patent finlandez” cu platforme îngropate şi semiîngropate de colectare a deşeurilor menajere, în curs fiind amenajarea a 100 de insule ecologice digitalizate şi a două depozite de colectare prin acord colectiv (CAV). Investiţiile în infrastructura şcolară s-au ridicat la 100 de milioane de euro, cele în infrastructura rutieră însumând 80 de milioane de lei. În reabilitarea sistemului de transport şi distribuire a energiei termice, precum şi a punctelor termice,    s-au investit 25 de milioane de euro, anul acesta fiind semnat un proiect de modernizare de încă 73 de milioane de euro. Bazarul şi pieţele agroalimentare au beneficiat de investiţii de 20 milioane de euro, toate fiind modernizate şi încălzite. Nu în cele din urmă, Ion Lungu, „creştin ortodox practicant” a susţinut toate unităţile de cult cu 20 de milioane de euro, „cu ajutorul municipalităţii” în oraş construindu-se, 23 de biserici, Catedrala „Naşterea Domnului” fiind a doua pe ţară după Catedrala „Mântuirii” Neamului din Bucureşti. Lungu a mai  enumerat, de asemenea, susţinerea obiectivelor sociale, zonelor de agrement, sportului, turismului, investiţiilor în obiective culturale, dar şi finanţarea a nenumărate activităţi culturale şi artistice. „Am scris aceste rânduri din respect pentru suceveni, pentru a arăta că, în cei 20 de ani, m-am implicat serios în creşterea calităţii vieţii în municipiul Suceava. Desigur, întotdeauna este loc de mai bine, de mai mult, dar am făcut tot ceea ce am putut pentru Suceava şi, totodată, zic că mi-am făcut datoria” a subliniat Ion Lungu, precizând că nu este un scriitor, în broşură prezentate fiind doar proiectele realizate în cei 20 de ani, din funcţia de primar. Despre viitorul traseu politic şi profesional, actual primar Ion Lungu nu a făcut menţiuni, mandatul urmând a fi predat în luna octombrie către Vasile Râmbu (PSD). 

 Eforturi pentru definitivarea canalizării şi asfaltarea străzilor din cartierul „Europa” 

> „Se lucrează la traseul definitiv al canalizării, în aşa fel încât să putem finaliza proiectul de asfaltare a străzilor” susţine primarul Ion Lungu

Primăria municipiului Suceava continuă demersurile pentru finalizarea intervenţiilor de amenajare a reţelei de canalizare şi de încheiere a asfaltării străzilor din cartierul pentru tineri „Europa”. „Din păcate, am fost într-un blocaj în cartierul

<Europa>, unde avem de finalizat străzile. Acolo trebuie făcute nişte ajustări legate de canalizare, pentru că oamenii sunt oameni, unii au ieşit gardul în drum, iar acum este mai greu de operat. După cum se ştie, odată cu ieşirea din proiectul ACET, care întârzia, am modificat proiectul, reţelele de alimentare cu apă şi canalizarea fiind amenajate pe banii Primăriei. În această perioadă se lucrează la traseul definitiv al canalizării, în aşa fel încât să putem finaliza proiectul de asfaltare a străzilor” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Primăria municipiului Suceava organiza, la începutul anului 2016, licitaţia pentru desemnarea constructorului infrastructurii rutiere din noul cartier pentru tineri „Europa”. În acea etapă, pe Dealul „Tătăraşi” urmau a fi amenajate parcări şi covoare asfaltice pe străzile „Paris”, „Viena”, „Madrid”, „Londra” şi „Berlin”.  Totodată, de reamintit este faptul că, în baza unei finanţări nerambursabile aferentă Programului Operaţional Sectorial „Mediu” 2007-2014, în zonă erau aduse doar magistralele de transport al apei, în timp ce reţelele stradale de conducte făceau obiectul unui proiect distinct al Consiliului Judeţean Suceava, respectiv al ACET, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020. Din cauza blocării acestuia din urmă, pentru introducerea alimentării cu apă şi amenajarea reţelelor de canalizare contravaloarea intervenţiilor este asigurată din bugetul local al municipiului Suceava. Primele delimitări de loturi în noul cartier „Europa”, destinat tinerilor  în vârstă de până la 35 de ani, au fost făcute  pe 9 mai 2012,  de Ziua Europei. La acel moment, municipalitatea a repartizat 142 de loturi de casă pe Dealul „Tătăraşi”, primarul Ion Lungu declarând că denumirea atribuită cvartalului vine ca o recunoaştere pentru finanţările nerambursabile accesate de la Uniunea Europeană. 

În municipiul Suceava

Reabilitare termică a blocurilor de locuinţe din Asociaţia de proprietari „Centru”

> „Licitaţia a fost câştigată, sper să mai fiu în funcţie,  să putem semna şi contractele” a declarat edilul-şef Ion Lungu, care îşi va încheia mandatul în luna octombrie

A fost finalizată licitaţia pentru lucrările de reabilitare energetică a blocurilor de locuinţe din cadrul Asociaţiei de proprietari „Centru”, din municipiul Suceava, acestea fiind repartizate pe două loturi, a anunţat, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. În cauză este proiectul privind renovarea energetică a clădirilor rezidenţiale multifamiliale din zona centrală a reşedinţei de judeţ, finanţat în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta C5-Valul renovării, Axa 1-Schema de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţă în clădiri rezidenţiale multifamiliale, Operaţiunea A3-Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor rezidenţiale multifamiliale. „Licitaţia a fost câştigată, sper să mai fiu în funcţie, să putem semna şi  contractele” a precizat edilul-şef Ion Lungu,, care îşi va încheia mandatul în luna octombrie. Conform acestuia, pentru lotul I desemnată câştigătoare este societatea comercială Casa Grup, cu subcontractanţi, valoarea contractului fiind de 9,30 milioane de lei. Lotul al doilea, în valoare de 14,64 de milioane de lei, a fost adjudecat de aceeaşi firmă, având, de asemenea, subcontractanţi. Potrivit primarului Ion Lungu, suprafaţa totală de renovat este de 29.107 de metri pătraţi. Din Asociaţia de proprietari „Centru”, în proiect prinse sunt locuinţe de pe străzile „Ion Grămadă” (3 blocuri), „Nicolae Bălcescu” (3 blocuri), „Ştefan cel Mare” (2 blocuri) şi Ana Ipătescu (1 bloc).

Reamintim că ordinul de începere a lucrărilor a fost dat efectiv şi pentru un alt lot de blocuri, incluzându-l şi pe cel care găzduieşte Casa Cărţii, lângă Teatrul Municipal „Matei Vişniec”, însă intervenţiile bat pasul pe loc.  „Pentru contractul demarat deja, lucrurile merg destul de greu. Am avut discuţii cu constructorul şi am solicitat să grăbească execuţia” a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Necesitatea investiţiilor în reabilitare termică în zona centrală a capitalei de judeţ rezidă este justificată prin aceea că „municipiul Suceava are un patrimoniu important de clădiri cu grad redus de izolare termică”. Aceasta ca o consecinţă a faptului că, „înainte de criza energetică din 1973 nu au existat reglementări privind protecţia termică a clădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere, care acum nu mai corespund scopului pentru care au fost construite”. 

Transportul metropolitan de persoane cu autobuze electrice, amânat cu două săptămâni

> Termenul de 1 octombrie pentru operaţionalizare acestuia nu a putut fi respectat, unele dintre localităţi neîndeplinind toate formalităţile 

Inaugurarea transportului electric de călători în Zona Urbană Funcţională (ZUF) Suceava se va face la o dată ulterioară celei  avansate iniţial. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, spune că necesare sunt numeroase demersuri, iar în unele dintre unităţile administrativ-teritoriale componente acestea s-au derulat anevoios. „Nu o să fie data de 1 octombrie, o să fie 15 octombrie, dar fac tot posibilul să pornim la drum. Însă pentru aceasta trebuie să fiu şi ajutat, fiind necesară aprobarea unor hotărâri de consiliu local, iar primarii să fie împuterniciţi pentru delegarea transportului către TPL. La fel, prin hotărâri de consilii locale trebuie să fie stabilite şi facilităţile pentru diverse categorii de persoane. Sper ca şi primarii din Zona Metropolitană să percuteze, deoarece, dacă unul nu aduce o hotărâre, proiectul se blochează” a spus şeful executivului sucevean. Între timp, la Guvern a fost depus memorandumul pentru angajarea a 56 persoane din 75 de posturi blocate ale societăţii comerciale Transport Public Local (TPL), la care să se adauge încă noi 39 de posturi. De asemenea, definitivate  au fost traseele pe care vor circula autobuzele electrice, se lucrează la platforma pentru parcarea acestora sediul TPL, declanşată fiind şi procedura de licitaţie în vederea construirii autobazei de pe strada „Traian Vuia”.

În ceea ce priveşte tarifele, pentru inelul nr.1, incluzând localităţile apropiate municipiului Suceava, respectiv Ipoteşti, Tişăuţi, Şcheia şi Sfântu Ilie o călătorie va fi taxată cu 3 lei, abonamentul lunar costând 75 de lei pe lună.  În localităţile mai îndepărtate, respectiv cele din inelul nr. 2, pentru un bilet de călătorie se va plăti 5 lei, un abonament putând fi procurat contra a 150 de lei pe lună.  Costul mediu real al unei călătorii a fost stabilit la 10,25 de lei/km în cazul autobuzelor electrice mari, respectiv la 5,63 de lei/km în cel al autobuzelor mici, diferenţele urmând a fi acoperite prin subvenţii din bugetele locale.  Din Zona Urbană Funcţională (ZUF) - unică de acest tip din ţară - pe lângă municipiul Suceava fac parte oraşul Salcea şi comunele Adâncata, Moara, Pătrăuţi, Şcheia, Ipoteşti, Bosanci şi Mitocu Dragomirnei. Pentru transportul metropolitan de călători au fost achiziţionate au fost 50 de autobuze electrice, valoarea totală a contractului de aproximativ 20,70 de milioane de euro, acesta fiind „unul dintre cele mai mari semnate la Primăria municipiului Suceava”. Este vorba 18 autobuze electrice mari şi 32 de autobuze electrice mici, acestea urmând a fi parcate la noua autobază de pe strada „Traina Vuia”, la fostul sediul al TPL.

Anulări de majorări de întârziere de aproape 4 milioane de euro ar putea acorda Primăria Suceava datornicilor suceveni

> Aceştia au obligaţii totale de 11 milioane de euro, amnistierea fiscală putând aduce la bugetul local peste 7 milioane de euro

> „Îi rog să se prezinte (…), să îi ajutăm, să îi consiliem, pentru a putea beneficia de aceste scutiri” a spus primarul Ion Lungu

Primăria Suceava are de încasat, atât de la contribuabilii persoane fizice, cât şi de la cei persoane juridice, obligaţii fiscale totale de 54,92 de milioane de lei, însemnând circa 11 milioane euro. Potrivit primarului Ion Lungu, dacă vor înainta cu toţii cereri de anulare a majorărilor de întârziere, la bugetul local ar putea intra 35,57 milioane de lei, adică peste 7 milioane de euro. Astfel, persoanele fizice şi persoanele juridice cu restanţe ar beneficia de „scutiri” de plăţi însumând 19,35 de milioane de lei, reprezentând aproape 4 milioane de euro. „Mulţi suceveni vin şi spun că vor să plătească debitele restante, însă nu pot din cauză că în unele cazuri penalităţile sunt destul de mari. De aceea, îi rog să se prezinte Primărie, să îi ajutăm, să îi consiliem, pentru a completa documentaţia şi a putea beneficia de aceste scutiri” a spus Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că este vorba de spre circa 30.000 de „roluri”, majoritatea ale persoanelor fizice. Un proiect de anulare a majorărilor de întârziere datorate ca urmare a neachitării la termen a obligaţiilor de plată de către toate categoriile de debitori  va fi supus  dezbaterii Consiliului Local, în şedinţa ordinară de joi. Beneficiari ar urma să fie „toate categoriile beneficiari cum ar fi persoane fizice şi persoane juridic care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii liberale”. Vizate sunt restanţele cumulate până pe 31 august 2024 şi reprezentând creanţele bugetare reglementate prin Legea nr. 227 din 2015 privind Codul fiscal, dar şi alte creanţe nefiscale datorate bugetului local. Consilierii locali vor aproba şi procedura de anulare a majorărilor de întârziere,pentru aceasta contribuabilii trebuind să îndeplinească mai multe condiţii. Cei în cauză vor trebui să notifice Primăria că intenţionează să beneficieze de anularea majorărilor de întârziere datorate bugetului local, aferente obligaţiilor de plată neachitate în termen şi restante pe 31 august 2024. Notificarea va fi urmată de completarea cererii de anulare a majorărilor de întârziere, o condiţie esenţială fiind cea privind achitarea obligaţiilor de plată principale. În cauză sunt inclusiv chiriile, redevenţele şi amenzile restante la 31 august 2024, inclusiv, „stingerea” obligaţiilor făcându-se prin „orice modalitate prevăzută de lege, până la data depunerii cererii, dar nu mai târziu 25 noiembrie 2024”. Stinse vor fi, totodată, toate majorările de întârziere calculate în anul 2024 la debitele restante aflate în sold la data de 31 august 2024, cât şi la debitele restante „născute” după 31 august 2024.   

 

De pe 15 octombrie

Primăria Suceava primeşte cereri pentru acordarea sprijinului guvernamental la încălzirea locuinţelor în sezonul rece 2024-2025

> Acesta poate fi acordat la un venit mediu net lunar de până la 1.386 lei de membru, în cazul familiei, și de până în 2.053 lei, pentru o persoană singură

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava anunţă că vor fi acordate, în continuare, ajutoarele pentru încălzirea locuinţelor cu energie termică, gaze naturale, lemne, cărbuni, combustibili petrolieri şi energie electrică. „Pentru în sezonul rece 2024-2025, plafoanele de venit nu au fost modificate fiind cele din sezonul trecut. Cei care se încadrează pentru aceste facilităţi trebuie să se adreseze Primăriei. Începând cu 15 octombrie vor fi primite cererile, acestea putând fi depuse până pe 20 noiembrie. Valoarea de referinţă a ajutorului a fost actualizată prin hotărâre de guvern şi nu poate fi mai mică decât 250 de lei pe lună pentru gaze naturale, 500 de lei pentru energie electrică şi 30 de lei pentru combustibili solizi şi petrolieri”  a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă în baza dispoziției de primar și se adresează familiei sau persoanei singure care nu are alte proprietăți sau bunuri, așa cum acestea sunt prevăzute în cerere, și, care obțin un venit mediu net lunar de până la 1.386 lei de membru, în cazul familiei și până în 2.053 lei, în cazul persoanei singure. Veniturile bănești se vor cumula cu alte tipuri de venituri materiale. De aceea, la completarea cererii, titularul ajutorului are obligaţia de a transmite corect toate informațiile solicitate privind componenţa familiei, veniturile membrilor acesteia, precum şi cu bunurile mobile şi imobile deţinute. De asemenea, în noul sezon rece acordat este şi suplimentul pentru energie însemnând câte 30 de lei pe lună la consumul de energie electrică, 10 lei pentru consumatorii de energie termică şi de gaze naturale şi de 20 de lei pentru persoanele care folosesc combustibili solizi sau petrolieri.

„În bună măsură”

Funcționarea administrației publice sucevene este susținută din sumele alocate de la bugetul de stat

> Funcţionalitatea unităţilor administrativ-teritoriale este asigurată prin redistribuire de sume pentru echilibrarea bugetelor locale, respectiv prin repartizări de cote din taxa pe valoarea adăugată şi din impozitul pe venit

 Veniturile din impozite şi taxe și alte venituri pentru care autoritățile administraţiei publice locale sucevene au atribuții și competențe de colectare reprezintă doar 17,6% din totalul veniturilor realizate, se evidenţiază în Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2022 la nivelul judeţului Suceava, publicat recent de Curtea de Conturi, în care se subliniază că aceasta „denotă un interes destul de scăzut în urmărirea și încasarea creanțelor”. În conformitate cu sursa citată, în anul analizat gradul de încasare a veniturilor faţă de prevederile bugetare anuale definitive a fost de 73,3%, reprezentând o nerealizare de 927,654 de milioane de lei. La limita superioară de încasare s-au situat doar sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată (98,8%), dar şi cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit (98,4%), „motivat de faptul că cele două categorii de venituri au ca sursă de finanţare principală bugetul de stat”. Drept urmare, în total venituri, ponderea semnificativă, cea de 40,0% din încasări, o dețin sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, urmate de cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit (21,2%), în timp ce veniturile proprii din impozite, taxe, contribuții, cât și alte venituri reprezentă doar 17,6%. „În concluzie, ca și în anii precedenți, aportul propriu al comunităților locale la acoperirea necesarului de fonduri nu se situează încă la nivelul dorit, respectiv cel al resurselor locale posibil a fi mobilizate printr-o administrare eficientă a bazei impozabile”, se reliefează în Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2022 la nivelul judeţului Suceava, în care se menţionează că „în bună măsură funcționarea administrației teritoriale locale este susținută din sumele alocate de la bugetul de stat prin redistribuire și sume pentru echilibrarea bugetelor locale”. Un grad mai mic de încasare faţa de prevederile definitive se înregistrează şi în cazul sumelor primite de la Uniunea Europeană, în contul plăţilor efectuate şi prefinanţărilor (38,1%), acestea având o pondere de numai 7,9% din totalul veniturilor. „Nerealizarea veniturilor se poate explica printr-o abordare deficitară și o insuficientă preocupare a autorităților publice locale pentru evaluarea realistă a veniturilor proprii și în urmărirea încasării imediate a acestora, pe parcursul execuției bugetare” conchide raportul Camerei de Conturi Suceava, în urma misiunilor de audit desfăşurate la unităţile administrativ-teritoriale  din judeţul Suceava.

 În iunie

Judeţul Suceava, aproape 37% din autorizaţiile de construire din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

> Faţă de prima jumătate a lui 2023, în cel dintâi semestru din anul în curs s-au eliberat cu 12,6% mai multe autorizaţii

În luna iunie 2024, în judeţul Suceava au fost eliberate de 192 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, informează Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava. Conform Buletinul statistic lunar al instituţiei sucevene, faţă de luna iunie 2023 numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 4,3%. Din totalul autorizaţiilor de construire din iunie 2024, 24,5% au fost eliberate în mediul urban, iar 75,5% în mediul rural. Conform sursei citate, în judeţul Suceava s-au înregistrat 6,7% din numărul autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna iunie 2024 la nivel naţional, în ţară fiind înregistrat un total de 2.875 autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale.  În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din cele 522 de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale acordate în iunie, judeţul Suceava deţine 36,8%. Suceava este urmat, în ordine descrescătoare de judeţele Iaşi, cu 25,5% din totalul autorizaţiilor de construire, Neamţ (13,0%), Bacău (10,1%), Botoşani (7,5%) şi Vaslui (7,1%).  Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2024 în judeţul Suceava s-au eliberat 1.127 autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 12,6% faţă de numărul autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale acordate în aceeaşi perioadă din anul 2023, respectiv cel de 1001 de astfel de documente.
 

 Acum cu centrale pe gaze naturale

Şapte consumatori suceveni importanţi ar putea fi racordaţi la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică

> Printre aceştia se numără Facultatea de Medicină, Catedrala şi Iulius Mall, în urmă cu un an Thermonet anunţând branşarea Bazarului şi Pieţei Mici

Societatea comercială Thermonet Suceava urmăreşte atragerea la sistemul de alimentare  centralizată cu energie termică a noi consumatori. „S-au avut în vedere discuţii cu directorii ordonatori de credite de instituţii bugetare, cu privire la trecerea unor obiective de la sistemul de încălzire cu gaze naturale la sistemul centralizat de termificare. Urmare a acestora, pentru 2024 se preconizează ca 7 instituţii să beneficieze de agent termic din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică” se arată în bilanţul energetic pentru anul 2023 al Thermonet. În cauză ar fi Şcoala postliceală sanitară, Catedrala „Naşterea Domnului”, Şcoala Gimnazială nr. 2 (corpul B), Şcoala Gimnazială „Jean Bart”, Facultatea de Medicină a USV, Şcoala Gimnazială nr. 8, dar şi  Iulius Mall.  În urmă cu un an, transportatorul, distribuitorul şi furnizorul de agent termic din reşedinţa de judeţ anunţa că, în continuare, „vizată este atragerea de noi clienţi”. Aceasta în contextul în care lungimea conductelor de reţea termică în exploatare creştea prin racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă şi căldură a Complexului comercial Bazar şi a Pieţei agroalimentare „George Enescu”.  Potrivit sursei citate, Primăria Suceava a semnat primul contract de finanţare din cadrul Programului-cheie „Cogenerare de înaltă eficienţă şi modernizarea reţelelor de termoficare - Sprijin pentru modernizarea şi realizarea de centrale în cogenerare de înaltă eficienţă şi pentru modernizarea reţelelor de termoficare” din Fondul de modernizare. Valoarea totală a investiţiei este de peste 362 de milioane de lei,  grantul acordat din Fondul de modernizare fiind de 246 de milioane de lei, reprezentând circa 50 de milioane de euro. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă reabilitarea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuire a agentului termic, diminuarea pierderilor, creşterea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În contract prinse sunt reabilitarea a 19,45 km de conducte primare şi 51,79 km de reţele secundare, modernizarea a 9 puncte termice şi realizarea a unei noi staţii de pompare a apei de adaos. Durata de execuţie a investiţiei este de 32 de luni, dintre care 5 luni sunt rezervate întocmirii proiectului tehnic.
 

 

În sistemul de transport, distribuire şi furnizare

Pierderi de până la 42% din energia termică produsă şi livrată de centrala pe biomasă

> Cauza principală o reprezintă funcţionarea sistemului sub capacitatea proiectată, „prin reducerea numărului de consumatori în urma debranşărilor”

>  Agentul termic este transportat pe reţeaua veche, din ţ”evi de oţel izolate clasic, montate în canal termic, cu diametru mare şi grad avansat de uzură”

Sursele de producere şi reţelele de termoficare au devenit supradimensionate, ceea ce a condus la scăderea randamentelor în funcţionare, se arată în Bilanţul energetic al sistemului de alimentare centralizată cu energie termică pentru anul 2023 al societăţii comerciale Thermonet Suceava. Bilanţul este supus aprobării Consiliului Local, în şedinţa ordinară din această săptămână, iar, conform acestuia, în ciuda reabilitărilor, „infrastructura nu a fost îmbunătăţită cu componente moderne, fapt care a generat  creşterea pierderilor de energie termică şi reducerea semnificativă a numărului de consumatori”. Potrivit sursei citate, în totalul pierderilor, cele prin transfer termic sunt preponderente. „Cauza principală a acestora o reprezintă funcţionarea sistemului sub capacitatea proiectată, prin reducerea numărului de consumatori în urma debranşărilor. De asemenea, transportul agentului termic se realizează în continuare pe reţeaua veche, din ţevi de oţel izolate clasic, montate în canal termic, cu diametru mare şi grad avansat de uzură” se arată în bilanţul energetic, potrivit căruia faţă de anul precedent analizat, pierderile tehnolgice de energie termică de pe sistemul de transport au scăzut foarte puţin, respectiv de la 20,89% la 20,80%, cele de pe reţelele de distribuţie crescând de la 31,24% la 31,50%.  Pe de altă parte, în sezonul de vară, în care este asigurat numai necesarul de apă caldă, „debitele de agent termic sunt diminuate, viteza de circulaţie este mică, iar pierderile devin mari”. La începutul acestui an, la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică erau branşate 14.950 de apartamente cu aproximativ 37.500 de ocupanţi, constituiţi în 104 de asociaţii de proprietari. De asemenea, beneficiari ai serviciului de alimentare cu apă caldă şi căldura la comun  erau 81 de case particulare, 401 de agenţi economici şi 37 de unităţi bugetare. În anul 2023, în vederea reducerii pierderilor de energie termică, societatea comercială Thermonet Suceava a refăcut, din fonduri proprii, izolaţia de pe 300 de metri lineari de conductă, înlocuită fiind vechea conductă clasică cu 400 de metri lineari de conductă preizolată. În 2023, pe cheltuială proprie, firma suceveană a intervenit la remedierea a 45 de avarii. În bilanţul energetic al Thermonet Suceava, evidenţiată este „uzura fizică şi morală a reţelei de distribuire, aceasta având o vechime de aproximativ 50 de ani, care stă la originea „pierderilor masice de agent termic”. Printre problemele cu care firma concesionară se confruntă enumerate sunt inclusiv numărul mare al avariilor din reţele de distribuire, multiplele defecţiuni de la subsolurile şi de pe scările blocurilor, precum şi din apartamentele consumatorilor, alături de starea proastă a canalelor termice. Totodată, reliefate sunt problemele de natură financiară determinate, în principal, de pierderile de energie termică de 40-42% din valoarea producţiei realizate, la care adaugă „pierderile masice” semnificative  generate de golirea şi umplerea conductelor, pe fondul „spargerilor de diverse mărimi” a acestora. În octombrie 2025, municipiul Suceava a concesionat serviciul de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic către societatea comercială Thermonet Suceava, energia termică fiind achiziţionată de la Bioenergy Suceava, proprietarul centralei electrice de cogenerare de înaltă eficienţă, pe biomasă.                    

 

Cu mici excepţii

Temperaturile medii lunare din judeţul Suceava au fost mai mari decât „normalele climatologice standard”

> Într-un scenariu moderat, în orizontul temporal 2021-2050 creşterea temperaturii medii anuale în ar putea fi cuprinsă între 1,16°C şi 1,26°C

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în anul 2023, la staţiile meteorologice din judeţul Suceava s-au înregistrat 4 zile caniculare, respectiv cu temperaturi mai mari s-au egale cu 35°C. Este vorba despre 3 zile în luna august, măsurate la staţia din Rădăuţi, şi încă o zi, în aceeaşi lună, temperatură consemnată la staţia meteorologică din municipiul Suceava. Aceasta în condiţiile în care, cu un înainte, adică în 2022, nu s-a înregistrat nici o zi caniculară, cu temperatură egală sau peste 35°C. Datele sunt prezentate în Raportul privind starea mediului în anul 2023, al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, conform cărora, în afară de staţia meteorologică Călimani, celelalte staţii de pe teritoriul judeţului Suceava au înregistrat, în anul trecut, cele mai mari valori ale temperaturii medii anuale din perioada 2012-2023. În anul 2023,  cu mici excepţii, la toate staţiile meteorologice ale ANM de pe teritoriul judeţului Suceava, temperaturile medii lunare au fost mai mari decât normalele climatologice standard 1981-2010 şi 1991-2020. Potrivit aceleiaşi surse, tendinţa liniară a temperaturii medii anuale la staţia Suceava, pentru intervalul 1961-2023, a fost de creştere, cu o rată de circa 0,04°C pe an. În ceea ce priveşte tendinţele, Raportul privind starea mediului evidenţiază că experimentele numerice pe un ansamblu de 10 modele climatice regionale (extrase din rezultatele programului Euro-Cordex)  reliefează că, în comparaţie cu media multianuală a intervalului de referinţă 1971-2000 şi „în condiţiile scenariului moderat de emisii/concentraţii RCP 4.5”, în orizontul temporal 2021-2050 creşterea temperaturii medii anuale în judeţul Suceava ar putea fi cuprinsă între 1,16°C şi 1,26°C. Însă, „în condiţiile scenariului cu emisii/concentrații ridicate RCP 8.5”, creşterea temperaturii medii anuale ar varia între 1,32°C şi 1,42°C. În judeţul Suceava, staţii meteorologice sunt amplasate în Suceava, Rădăuţi, Poiana Stampei şi în Călimani.   

Datornicii din municipiul Suceava vor fi „iertaţi” de majorările pentru plata cu întârziere a dărilor către bugetul local

> Condiţia determinantă a „amnistierii” fiscale este aceea a achitării în integralitate, până la data depunerii cererii, dar nu mai târziu 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor principale

 > Primarul Ion Lungu crede că prin luarea „de pe umerii” contribuabililor a „poverii” majorărilor de întârziere „încasările la bugetul local vor înregistra o creştere”

>  În urmă cu 5 ani, printr-o procedură similară anulate au fost majorări în valoare de 1,16 de milioane de lei, la buget încasându-se mai mult decât dublul sumei „scutite”

Un proiect de anulare a majorărilor de întârziere datorate ca urmare a neachitării la termen a obligaţiilor de plată de către toate categoriile de debitori este supus aprobării Consiliului Local al municipiului Suceava în şedinţa ordinară din această săptămână. Iniţiatorul propunerii legislative este primarul Ion Lungu, demersul având în vedere „toate categoriile beneficiari cum ar fi persoane fizice şi persoane juridic care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau care exercită profesii liberale”. Vizate sunt restanţele cumulate până pe 31 august 2024 şi reprezentând creanţele bugetare reglementate prin Legea nr. 227 din 2015 privind Codul fiscal, dar şi alte creanţe nefiscale datorate bugetului local. Proiectul iniţiat de şeful  executivului local sucevean are ca fundament prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 107 din 4 septembrie 2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar consolidat al Românei în anul 2024. Scopul proiectului de hotărâre de Consiliul Local îl constituie sprijinirea  contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice, în vederea achitării obligaţiilor de plată restante, „luând de pe umerii acestora povara majorărilor de întârziere”. „Consider că prin acordarea acestor fiscale încasările la bugetul local vor înregistra o creştere care să permită finalizarea unor obiective de investiţii aflate în derulare” se subliniază în referatul de aprobare a propunerii legislative de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului municipal.  Membrii legislativului sucevean vor delibera şi asupra procedurii de anulare a majorărilor de întârziere, în acest sens contribuabilii interesaţi să profite de facilitatea fiscală de excepţie trebuind să îndeplinească mai multe condiţii. Pentru început, contribuabilii vor trebui să notifice Primăria că intenţionează să beneficieze de anularea majorărilor de întârziere datorate bugetului local, cele aferente obligaţiilor de plată neachitate în termen şi restante pe data de 31 august 2024. Notificarea va fi urmată de cererea de anulare a majorărilor de întârziere, facilitate fiscală prevăzută la art. X din OUG nr.107 din 4 septembrie 2024. O primă şi cea mai importantă condiţie este, evident, cea referitoare la achitarea obligaţiilor de plată principale. În cauză sunt chiar şi chiriile, redevenţele şi amenzile restante la 31 august 2024, inclusiv, „stingerea” obligaţiilor făcându-se prin „orice modalitate prevăzută de lege, până la data depunerii cererii, dar nu mai târziu 25 noiembrie 2024”.
 

De precizat este faptul că, în conformitate cu o hotărâre a Consiliului Local Suceava, anularea accesoriilor datorate ca urmare a neachitării la termen a obligațiilor de plată principale restante a fost aplicată şi în urmă cu 5 ani. La acel moment, actul normativ viza 4.618 de roluri ale persoanelor juridice și 29.735 de roluri ale persoanelor fizice, iar Primăria Suceava ar fi putut încasa un total de până la 9,5 milioane de euro. Însă, în vederea accesării facilităţii fiscale, până pe 15 decembrie 2019 şi-au achitat obligaţiile principale restante numai 764 de contribuabili, dintre care 616 de persoane fizice şi 148 de persoane juridice.  Suma încasată  a fost de 2,45 de milioane de lei, din care 1,74 de milioane de lei de la persoane fizice şi la 703.902 de lei de la persoane juridice. Prin aplicarea prevederilor legale, anulate au fost majorări în valoare de 1,16 de milioane de lei, din care 804.402 de lei persoanelor fizice, iar 312.020 de lei persoanelor juridice. „Deci, practic, am încasat mai mult decât dublu decât am scutit. Păcat de cei care nu au venit să solicite aceste anulări, pentru că aveau o ocazie unică să mai reducă din datoriile către Primărie” declara, la acea dată, Ion Lungu primarul Sucevei.

 

În medie

Primarul Ion Lungu a cununat civil 100 de perechi tineri pe an

> Sâmbătă a fost oficiată cununia cu numărul 2.000, şeful municipalităţii sucevene „năşind”, de când este primar, şi aproape 2.000 de cupluri care au împlinit 50 de ani de căsătorie  

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a oficiat cununia civilă cu numărul 2.000. „Am oficiat cununia civilă cu numărul 2.000, la Biserica Sfânta Cruce din cartierul Obcini, în cei peste 20 de ani de când sunt primar. Casă de piatră Tudor şi Ana. Să aveţi o căsnicie fericită şi să-i bucuraţi pe cei dragi!” a postat Ion Lungu, pe pagina personală de socializare. În sensul Legii nr. 119 din 1996, ofiţeri de stare civilă sunt, în primul rând, primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, cât şi cei ai oraşelor şi comunelor.

Pe de altă parte, de menţionat este şi faptul că, începând cu 2005, an în care a fost votată prima hotărâre cu specific a Consiliului Local, primarul Ion Lungu a organizat ceremonii cu prilejul cărora au fost celebrate şi aproape 2.000 de cupluri de aur. Sărbătoriţilor li se înmânează Diploma de fidelitate, iar din octombrie 2022 indemnizaţia acordată acestora a fost dublată, ajungând la 1.000 de lei de fiecare pereche semicentenară.  

 Subvenții pentru energia termică livrată populației, decontate nelegal în Rădăuţi

> Conform auditului Camerei de Conturi, prejudiciul s-a ridicat la 587.000 de lei, alte cinci primării din judeţ acordând necuvenit ajutoare pentru încălzirea locuinţei

Camera de Conturi Suceava a identificat un prejudiciu în valoare totală de 587.000 lei la Primăria Rădăuți, reprezentând sume decontate nelegal sub formă de subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț la energia termică livrată populației. „Erorile generatoare de prejudiciu cu ponderea cea mai mare constatate la capitolul bugetar <Autorități publice și acțiuni externe”> sunt reprezentate de calcularea eronată, atât a prețului de producere, transport, distribuire și furnizare a energiei termice livrată populației, cât și a prețului local al energiei termice facturat populației” se subliniază în Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2022 la nivelul judeţului Suceava, în care se reliefează că subvențiile din bugetul local pentru energia termică livrată populației „au fost solicitate și decontate nelegal”. Cu prilejul misiunilor de audit efectuate în anul 2022, erori generatoare de prejudiciu au fost depistate şi la capitolul de cheltuieli bugetare „Asigurări şi asistenţă socială”. Este vorba despre acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței cu combustibili petrolieri unor beneficiari care au obținut venituri din salarii, dar şi din alte surse, şi care au depășit plafonul stabilit de lege. Totodată, au beneficiat de sprijin financiar consumatori casnici care dețineau bunuri din „lista bunurilor care conduc la excluderea acordării acestor drepturi de asistență socială”. În conformitate cu Raportul Camerei de Conturi pe 2022, dat recent publicităţii, în cauză sunt primăriile din Frumosu, Hârtop, Horodniceni, Șcheia, Todirești şi Vadu Moldovei, prejudiciul total fiind de 34.000  de lei.

 

Până pe 30 septembrie

Fermierii suceveni sunt așteptați la centrele APIA pentru a semna
cererile de plată

Centrul Judeţean Suceava al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor că, până pe 30 septembrie, sunt așteptați la centrele la care au depus cererile de plată aferente campaniei 2024, în vederea semnării acestora. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, „excepție fac fermierii care s-au prezentat la APIA în perioada legală de depunere şi au depus cererile de plată fizic, precum și fermierii care folosesc semnătura electronică și care au semnat electronic cererea, la depunere”. „Cererile, incluzând angajamentele generale și cele specifice intervențiilor sau măsurilor solicitate la plată vor fi obligatoriu a fi însușite, prin semnătură, de către solicitanți. Foarte important este ca, înainte de semnarea cererii de plată 2024, solicitanții să verifice încă o dată informațiile înscrise și documentația depusă” se reliefează în comunicatul Centrului Judeţean Suceava al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Cererile de plată tipărite la Centrul Județean şi la cele locale ale APIA, inclusiv angajamentele și declarațiile aferente cererii, alături de declaraţia privind completarea și asumarea, precum și de închiderea cererii de plată pe 2024, transmisă prin mijloace electronice (e-mail, IPA-Online), vor fi semnate de către solicitanți nu mai târziu de data de 30 septembrie 2024.

 La Agenţia pentru Protecţia Mediului

Sucevenii reclamă disconfortul cauzat de creşterea păsărilor, porcilor şi a câinilor

> Municipiul Suceava întocmeşte o hartă „strategică de zgomot”, încă din martie 2024 aceasta fiind depusă, pentru evaluare, la MMAPM şi comisia specială a APM

Cele mai multe dintre sesizările cu privire la poluarea sonoră primite la Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava privesc disconfortul produs locuitorilor judeţului de sursele de zgomot din prejma domiciliului reclamanţilor. Conform APM, pe toată durata anului 2023, la instituţia suceveană au fost înregistrate numai 4 de asemenea sesizări, în scădere faţă de anul precedent, când consemnate au fost 10 reclamaţii.  Astfel, în anul trecut, într-un caz, în judeţ reclamat a fost un atelier de debitare a lemnului, respectiv un gater. Celelalte 3 sesizări s-au referit la activitatea de creştere a animalelor în fermă s-au gospodării, respectiv a păsărilor, porcilor şi câinilor.  Potrivit Raportului privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2023, două sesizări au fost rezolvate de Agenţia pentru Protecţia Mediului, una fiind redirecţionată Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, iar alta Direcţiei de Sănătate Publică. Conform Legii nr. 181 din 14 iunie 2022 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, municipiul Suceava  figurează pe lista aglomerările cu o populaţie de peste 100.000 de locuitori pentru care trebuie realizate hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune aferente. Municipiul Suceava este cea mai mare localitate urbană din judeţ, cu o populaţie după domiciliu de 119.694 de locuitori, la 1 iulie 2023 (date provizorii conforme cu baza de date statistice a Institutului Naţional de Statistică). „În consecinţă, Primăria municipiului Suceava are obligaţia de a elabora hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune aferente. În cursul anului 2023, hărţile strategice de zgomot au fost în curs de elaborare, acestea fiind depuse spre evaluarea la Ministerul Mediului Apelor şi Protecţiei Mediului  şi comisia constituită la nivelul APM, în luna martie 2024” se subliniază în Raportului privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2023.
 

 Douăsprezece noi săli de clasă prin mansardarea Școlii „Miron Costin” din Burdujeni

> În ultimii ani, numărul de elevi şi cel al claselor au crescut, ajungându-se la un program de studiu în schimburi

> Investiția de un milion de euro prevede inclusiv dotarea completă cu mobilier, cât și digitalizarea activităților

Pe 10 octombrie 2024 va fi ţinută licitația pentru mansardarea Școlii Gimnaziale nr. 11 „Miron Costin” din municipiul Suceava. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, potrivit căruia valoarea contractului este de 5,96 de milioane de lei, echivalentul a peste un milion de euro. Contractul de finanţare a fost semnat la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est Piatra Neamţ, scopul proiectului constând în creşterea calităţii și atractivității procesului de educație prin digitalizare şi dotarea cu echipamente didactice și tehnologice moderne., Extinderea pe verticală a clădirii unităţii de învăţământ din cartierul Burdujeni are ca obiectiv principal amenajarea a 12 noi săli de clasă noi, proiectul fiind „primul al Sucevei, semnat la ADR Piatra Neamţ, pe această axă”. Accesată este Prioritatea 6 Nord-Est – „O regiune educată”, Apelul „Dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru învățământul timpuriu antepreșcolar și preșcolar, primar, gimnazial, liceal şi profesional, inclusiv dual”. „Clădirea va fi înălțată cu încă un etaj pe toată suprafața imobilului, prin anveloparea din partea superioară obţinându-se, totodată, o creștere a performanței energetice” reliefează Ion Lungu, primarul Sucevei, subliniind că, prin finanţarea atrasă în cadrul proiectului, se va face inclusiv „dotarea completă cu mobilier, cât și digitalizarea, în conformitate cu necesitățile și specificul activităților propuse”. În ultimii ani, la Şcoala Gimnazială nr. 11 „Miron Costin” numărul de elevi şi cel al claselor au crescut, ceea ce a dus la „supraaglomerarea sălilor şi la un program de studiu în schimburi”. Investiţia de mansardare aferentă Corpului C1 al Şcolii Gimnaziale vizează îmbunătăţirea caracteristicilor  tehnice şi funcţionale ale clădirii, a izolaţiei anvelopei superioare, dar şi înlocuirea finisajelor interioare şi exterioare uzate „care nu mai corespund din punct de vedere estetic şi calitativ”.
 

 
Încă din luna septembrie

Noul plafon de compensare cu 90% a preţului medicamentelor pentru pensionari este de 2.020 de lei

> La vechiul preţ de referinţă, de 1.830 de lei pe lună, s-a aplicat coeficientul de inflaţie de 10,4%, beneficiari fiind pensionarii cu venituri din pensii sau din indemnizaţie socială, indiferent dacă aceştia au şi alte surse de venit

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava informează că este în vigoare şi îşi fac efectul prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 105 din 9 septembrie 2024 privind unele măsuri de protecţie socială. Actul normativ stipulează că, începând cu luna septembrie 2024, beneficiarii Programului privind compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor sunt pensionarii cu venituri din pensii şi din indemnizaţie socială de până la 2.020 de lei pe lună, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri. Este cazul medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaţionale prevăzute în „sublista B” din Hotărârea Guvernului nr. 720 din 2008 pentru aprobarea listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări  sociale de sănătate, precum şi cazul denumirilor comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. Potrivit CAS, modificarea prin acest act normativ a plafonului de compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor pentru pensionarii beneficiari ai programului social al Guvernului, de la 1.830 de lei la 2.020 de lei pe lună, inclusiv, s-a făcut având în vedere coeficientul de inflaţie de 10,4% pentru anul 2023, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Conform comunicatului Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, plafonul este modificat, de la data amintită, şi pentru contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale şi dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. 

 La licitație

O singură ofertă pentru reabilitarea cu 52 milioane de euro a sistemului de transport și distribuire a energiei termice din Suceava

> Reşedinţa de judeţ se evidenţiază cu „primul contract semnat la nivel național” din Fondul de finanţare a investițiilor pentru „modernizarea și dezvoltarea rețelelor inteligente de termoficare”

> O bună parte a reţelelor, cât şi a instalaţiilor din punctele termice, au o vechime de peste 40 de ani, prezentând un grad avansat de uzură şi pierderi importante de apă caldă şi căldură

O singură ofertă a fost depusă pentru adjudecarea proiectării şi executării lucrărilor aferente Proiectului „Reabilitarea sistemului de transport și distribuție energie termică in municipiul Suceava. Anunţul a fost făcut ieri, de către primarul Ion Lungu, care a precizat că ofertantul este asocierea dintre firmele Elsaco Electronic Botoșani (lider ), SICOR București și Conest Iași. Şeful municipalităţii subliniază că valoarea estimată a contractului pentru intervenţiile scoase la licitaţie este de 262,190 de milioane de lei, respectiv de aproximativ 52,754 de milioane de euro, inclusiv TVA. Durata  contractului este de este 29 luni, dintre care 5 luni pentru proiectare, iar 24 luni pentru executarea efectivă a lucrărilor. În luna februarie acestuia an, primarul Ion Lungu parafa, împreună cu Sebastian Burduja, ministrul Energiei, contractul de finanţare a Proiectului „Reabilitarea sistemului de transport şi  distribuire a energiei termice în municipiul Suceava”. De evidenţiat este însă că valoarea totală a mega-proiectului este de 362,290 de milioane lei (aproximativ 72,81 de milioane euro), Suceava remarcându-se cu „primul contract semnat la nivel național pe componenta de termoficare”. Cu totalul amintit, reabilitate urmează a fi 19,45 km de reţele termice primare, prin înlocuirea conductelor uzate cu altele noi, preizolate, intervenţii fiind făcute şi la căminele de termoficare. La 8 puncte termice vor fi modernizate echipamentele şi instalaţiile, precum şi clădirile în care acestea funcţionează. Nu în cele din urmă, reabilitării vor supuse 51,79 km de reţele termice secundare, aferente punctelor termice, prin înlocuirea conductelor din circuitele de încălzire şi a celor de apă caldă de consum.

Primarul Ion Lngu reliefează că obiectivele proiectului constau în  creșterea eficientei energetice a sistemului centralizat de transport şi distribuire a energiei termice; reducerea pierderilor de energie termică înregistrate pe rețelele în cauză; creșterea confortului termic al consumatorilor; creșterea securității furnizării de energie termică, prin reducerea numărului de întreruperi în furnizare și, nu în ultimul rând „scăderea costurilor aferente producerii și consumului de energie”. Proiectul „Reabilitarea sistemului de transport şi  distribuire a energiei termice în municipiul Suceava” a fost aprobat pe Fondul de modernizare, Programul Cheie 5, Domeniul de investiții 5.3 „Sprijin pentru modernizarea și dezvoltarea rețelei inteligente de termoficare”. Necesitatea executării urgente a unor lucrări de reabilitare la sistemul centralizat de termoficare din municipiul Suceava a apărut ca urmare a faptului „o bună parte a reţelelor primare şi a celor secundare, precum şi a instalaţiilor din punctele termice au o vechime de peste 40 de ani, condiţii în care acestea prezintă un grad avansat de uzură, o fiabilitate redusă şi pierderi importante de apă caldă şi căldură, necesitând reparaţii frecvente, implicit costuri de exploatare ridicate.