Parcarea supraterană cu cinci niveluri de lângă Primărie intră linie dreaptă

> În zonă, 59 de garaje au fost demolate, pentru acestea plătindu-se despăgubiri de 1,27 de milioane de lei

> Parcarea supraetajată va avea 307 de locuri, va costa 39,89 de milioane de lei, iar execuţia va dura 24 de luni

Parcarea supraetajată de pe strada „Ştefan Tomşa”, din apropierea sediului Primăriei Suceava este în faza de proiectare, a anunţat, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. „O problemă importantă care ne preocupă este refluidizarea traficului în zona Primăriei. Este vorba despre parcarea de pe strada <

Ştefan Tomşa>, cu care suntem la faza de licitaţiei pentru proiectare. În urma estimărilor, a devizelor făcute, ne trebuie 1,5 milioane de lei pentru parcarea supraterană. Se lucrează la documentaţia pentru licitaţie, este un obiectiv important, ne dorim să finalizăm proiectul în acest an şi să o scoatem la licitaţia pentru execuţie” a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Conform informaţiilor de până la acest moment,  parcarea supraterană va avea 5 niveluri, asigurând 307 de locuri de parcare pentru autoturisme, cât şi o terasă circulabilă. Valoarea totală a investiției este de 39,89 de milioane de lei, cu termen de realizare de 24 luni. Obiectivul va fi dotat cu 54 de stații de încărcare pentru mașinile hibride şi electrice, dar şi un spațiu pentru parcarea bicicletelor. De asemenea, sunt prevăzute montarea de camere de supraveghere video şi amenajarea de platforme betonate pentru colectarea deșeurilor. Terasa va fi destinată activităților în aer liber și va fi prevăzută cu bănci, aparate de sport, locuri de joacă și spații plantate cu gazon, arbuști și plante ornamentale. Pe fațada clădirii vor fi amplasate elemente decorative şi plante ornamentale care să încadrează în planul urbanistic zonal și cu arhitectura construcțiilor adiacente. În zonă, 59 de garaje au fost expropriate şi dărâmate, pentru terenurile proprietate privată în suprafață de 4.512 mp plătindu-se despăgubiri de 1,27 de milioane de lei, adică aproximativ 258.000 de euro.       

 

Mansardarea Şcolii Gimnaziale nr. 11, printr-o finanţare europeană nerambursabilă de 2 milioane de euro

> Scopul proiectului este creşterea calităţii procesului de educație prin digitalizare şi dotare cu echipamente didactice

Clădirea Şcolii Gimnaziale nr. 11 „Miron Costin” din municipiul Suceava va trece prin lucrări de extindere pe verticală, respectiv de amenajare a unei mansarde la nivelul superior. Acestea se vor face cu finanţare europeană nerambursabilă, printr-un proiect de 9,45 de milioane de lei, respectiv de aproape 2 milioane de euro, cu o perioadă de execuţie de 20 de luni. Contractul de finanţare a fost semnat de către primarul Ion Lungu, la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est Piatra Neamţ, şeful municipalităţii menţionând că prevăzute sunt şi „o serie întreagă de dotări pentru creşterea calităţii actului educaţional”.  „Continuăm bătălia pentru atragerea de fonduri europene, iar zilele trecute am semnat contractul pentru mansardarea Şcolii Gimnaziale nr. 11. Aşa cum am făcut la Şcoala gimnazială nr. 10, pe care am modernizat-o cu bani de la Primărie, şi la Şoala Gimnazială nr.8, care va finalizată şi dată în folosinţă la începutul anului şcolar, a venit rândul Şcolii Gimnaziale nr. 11” a spus edilul-şef Ion Lungu, menţionând că este vorba despre primul proiect semnat pe această axă, la ADR Piatra Neamţ. Scopul proiectului este creşterea calităţii și atractivității procesului de educație prin digitalizare şi dotarea cu echipamente didactice și tehnologice moderne.     

 

După reabilitarea clădirii instituţiei de învăţământ

Strada din prejma Şcolii Gimnaziale nr. 7 va fi modernizată

>  „Dacă că atunci când am venit primar, în anul 2004, toţi copiii din Iţcani mergeau la şcoală în oraş, azi nu se mai întâmplă acest lucru” subliniază edilul-şef Ion Lungu

„Continuăm să pregătim străzi pentru modernizare” a informat, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul Sucevei. Edilul-şef a exemplificat cu strada „Epaminonda Bucevschi”, din cartierul Iţcani, proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici fiind pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local. Conform primului gospodar al capitalei de judeţ valoarea totală a investiţiei este 1,17 milioane de lei, cu o perioadă de realizare de 9 luni. „Iată că şi în Iţcani, în ultimul timp se întâmplă lucruri bune. Avem proiectul cu fonduri europene pentru reabilitarea energetică a Şcolii Gimnaziale nr. 7 <Grigore Ghica Voievod> , la care execuţia merge foarte bine. Din păcate, un blocaj  este la grădiniţă, iar în legătură cu aceasta am avut discuţii cu doamna Ligia Deca, ministrul Educaţiei, care ne-a promis că ne ajută. Acolo trebuie o finanţare suplimentară prin Ministerul Educaţiei care trebuie să primească o sumă de la Ministerul Finanţelor. Am făcut lobby la două ministere, sper să o scoatem la capăt, să finalizăm şi acea grădiniţă. Iată că modernizăm şi strada din prejma Şcolii Gimnaziale nr. 7, care nu este cu nimic mai prejos decât o şcoală din centrul oraşului. Dacă că atunci când am venit primar, în anul 2004, toţi copiii din Iţcani mergeau la şcoală în oraş, azi nu se mai întâmplă acest lucru” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.

 Echipa de fotbal Cetatea 1932 Suceava nu va juca pe Areni

> „Trebuie să fim realişti, să mergem pe ideea care poate duce să avem, în perspectivă, o echipă de fotbal performantă” a declarat primarul Ion Lungu

> Şoimii Gura Humorului va putea evolua pe stadionul din reşedinţa de judeţ, numai dacă îşi va schimba denumirea „într-o echipă din Suceava”

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, reacţionează la „multele discuţii legate de viitorul sportului sucevean”. „Nu ascund faptul că a venit la mine domnul primar de la Păltinoasa, care este patron sau finanţează, prin firmele lui, echipa de fotbal la Gura Humorului, ca să punem la dispoziţie stadionul Areni. I-am spus da, numai dacă schimbă denumirea într-o echipă din Suceava. Nu putem noi să dăm stadionul de la Suceava pentru Şoimii Gura Humorului. Am propus să facă aceste diligenţe la Federaţia Română de Fotbal, iar în măsura în care va aduce această schimbare, voi avea discuţii cu primarul ales, domnul Râmbu, să vedem ce este de făcut” a spus şeful executivului local sucevean.  Totodată, Ion Lungu a dezavuat şi zvonurile potrivit cărora echipa Cetatea 1932 Suceava, constituită de fostul vicepreşedinte al ACS Foresta, Marian Bordeianu, ar ajunge să joace pe stadionul Areni. „Am văzut că se vorbeşte şi despre Cetatea 1932. Nu ştiu de unde a apărut, să fie sănătoasă, dar domnul Bordeianu, care dă replici prin ziare, face parte din lista lungă a celor care au îngropat fotbalul sucevean. Deci nu este nou în fotbalul sucevean. Domnul Bordeianu a mai fost, este pe pomelnicul acela lung care a participat la îngroparea fotbalului sucevean. Eu ca primar, mi-am făcut datoria şi am dat bani. Nu sunt de acord ca o echipă care nici nu este înscrisă în Liga a IV-a să blocheze stadionul Areni. Stadionul Areni este al sucevenilor, a tuturor celor care au nevoie de acesta, dar nu-l putem bloca cu o echipă privată, care vine la Primărie să ia stadionul gratuit, iar din spate să ia bani de la părinţi, că le antrenează copiii. Nu putem face acest lucru. Eu am sprijinit întotdeauna şi voi sprijini cât voi putea, din toate funcţiile pe care le voi avea, fotbalul sucevean, dar trebuie să fim realişti, să mergem pe ideea care poate duce să avem, în perspectivă, o echipă de fotbal performantă” a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.
 

La sfârşitul săptămânii

Primarul Ion Lungu a semnat contractul de finanţare  de peste 12 milioane de euro pentru amenajarea parcului fotovoltaic din Lunca Sucevei

> Întinzându-se pe 32 de hectare de la CET, noua capacitate poate acoperi consumul instituţiilor publice, unităților de învățământ, iluminatului stradal, cât pe cel al autobuzelor electrice 

> Un al doilea parc, de 7 hectare, ar urma să fie amenajat în zona gropii de gunoi „Călău”, în proiect fiind încă unul, la sediul Autobazei electrice de pe strada „Căpitan Grigore Andrei”

Primarul Ion Lungu a semnat vineri, în București, cu Constantin Saragea, secretarul general al Ministerul Energiei, contractul de finanțare europeană a primului parc fotovoltaic al municipiului Suceava, cel din zona depozitelor de zgură ale fostei societăţii comerciale Termica. Valoarea proiectului este de 60,30 de milioane de lei, echivalentul a 12,12 de milioane de euro, durata de realizare fiind de 46 de luni. Conform documentaţiei parafate de către cele două părţi contractante, producţia de energie electrică este de 10.375 Mw/h pe an, curent continuu, puterea nou-instalată din sursa regenerabilă solară fiind de 6.002 Mw curent alternativ. Noua capacitate ar urma să asigure consumul pentru clădirile publice, iluminatul public, stațiile încărcare a autovehiculelor electrice, unitățile de învățământ, unităţile de agrement și recreere, cât şi pentru autobaza și stațiile încărcare a acumulatorilor autobuzelor electrice. Primăria municipiului Suceava a depus proiectul parcului fotovoltaic din Lunca Sucevei pe 5 decembrie 2023, la Ministerul Energiei, în cadrul unei sesiuni competitive aferentă „componentei de modernizare” din Programului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă (PNRR). Investiţia în parcul fotovoltaic urmează a fi materializată pe 32,21 de hectare de teren de pe malul râului Suceava, în zona fostei Centrale Electrice de Termificare (CET).

 „În prezent, platforma industrială este neutilizabilă, ceea ce constituie o sursă de poluare pentru mediul înconjurător. Aceasta necesită lucrări de refuncţionalizare şi închidere, în condiţii de siguranţă, a depozitului de zgură şi cenuşă. În acest fel, respectiva suprafaţă degradată poate fi amenajată şi transformată într-un parc de panouri fotovoltaice furnizoare de energie electrică din surse regenerabile” se arată în hotărârea Consiliului Local privind înfiinţarea parcului fotovoltaic. Ca avantaj al sistemului fotovoltaic de producere a energiei electrice evidenţiată este durata de funcţionare cuprinsă între 20 şi 30 de ani, „energia captată de la soare fiind abundentă şi inepuizabilă”. La aceasta se adaugă importanta contribuţie la protecţia mediului, „prin reducerea emisiilor poluatoare”. Autorităţile administraţiei publice locale intenţionează să înfiinţeze un al doilea parc fotovoltaic valorificând o suprafaţă de teren de 7 hectare de sub Dealul Cetăţii de Scaun, acolo unde, încă din înainte de evenimentele din 1989, a funcţionat groapa de gunoi „Călău” a municipiului Suceava. Totodată, în plan este amenajarea a încă unui parc fotovoltaic la sediul Autobazei electrice de pe strada „Căpitan Grigore Andrei” din Burdujeni-sat.        

 

Ard la buzunare

Suceava ar putea concura cu succes în topul celor mai scumpe pieţe agroalimentare din ţară. Deşi suntem în plin sezon, legumele şi fructele se vând la preţuri de îţi pierzi instantaneu pofta. Se întâmplă şi celor cu dare de mână, ca să nu mai pomenim de cei cu venituri neîndestulătoare. Umili, perindându-se pe la tarabe, cu nod în gât, cumpără doar câte puţin din ceea ce îşi pot permite. Nu este de tăgăduit, agricultorii veritabili cheltuiesc mult, muncesc din greu, meritându-şi cu prisosinţă banii. O parte a lor ocupă pieţele chiar şi de zeci de ani, de te miri de unde atâta producţie. Nu poţi să nu te întrebi cui şi cum primăriile acordă obligatoriile certificate de producător. Sau dacă suprafeţele cultivate susţin prezenţa zilnică a acestora cu larga varietate de produse expuse. O categorie aparte este cea a comercianţilor, a celor care mereu ştiu să se „învârtească”. De regulă, ei se aprovizionează din angro, iar mai apoi vând în pieţe, la preţuri duble sau triple. Bârfitorii cred că unii ar aduce marfă până şi din promoţiile de la supermarketul din preajmă. Cât de corecte sunt asemenea practici, sunt oare fiscalizaţi „întreprinzătorii” cu pricina? Verifică vreo instituţie a statului dacă respectivul comerţ este loial din perspectivă concurenţială? Se îngrijeşte cineva ca nu cumva speculanţii să facă legea pe piaţă, forţând ţinerea ridicată a ştachetei? Oricum, vânzările nu mai sunt cele altădată, ci unele pe măsura puterii de cumpărare prăbuşite. Kilogramul de ardei pentru o mâncărică te arde la buzunare, costând nu mai puţin de 10 lei. Samsarii oferă producătorilor din sud doar 2 lei pe kilogramul de roşii, la vânzare acesta ajungând tot cu 10 lei. Din lipsă de cerere, pe câmp legumele neculese se strică în soare, iar cultivatorii îşi plâng de milă. Dincolo, la închiderea pieţelor, mari cantităţi de fructe şi legume alterate sfârşesc în tomberoane. Într-o zonă defavorizată, la pragul sărăciei, o astfel de risipă alimentară nu poate fi decât condamnabilă. Din păcate, potrivit specialiştilor, la orizont nici că se întrevăd vremuri mai bune. Canicula şi seceta vor fi urmate de penurie, când, neavând altă cale,  preţurile vor sălta şi mai mult.    

 

Conform barometrului de performanţă urbană

Municipiul Suceava este pe locul al şaselea la atragerea efectivă de finanţări europene nerambursabile în ultimii 5 ani

> Cu 5.240 de lei pe cap de locuitor, reşedinţa de judeţ   surclasează municipii precum Iaşi, Oradea, Alba Iulia, Timişoara, Cluj Napoca, Arad, Constanţa, Bucureşti şi Braşov    

> La „dinamismul cultural, social şi geografic”, Suceava este pe a opta poziţie,  viaţa culturală a oraşului crescând prin crearea infrastructurii pentru cultură şi organizarea de evenimente

Municipiul Suceava face parte dintre cele mai performante 15 municipii reședință de judeţ din România, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Aceasta potrivit City Index 2024, barometrul de performanţă urbană publicat de Institutul pentru Oraşe Vizionare, edilul-şef apreciind că  plasarea generală pe poziţia a unsprezecea în acest clasament este una onorantă. „Suceava este pe locul al unsprezecelea în ceea ce priveşte performanţa municipiilor reşedinţă de judeţ din România, depăşind oraşe cum ar fi Craiova, Piteşti, Arad, Bacău, Galaţi şi Ploieşti.  Şi acest clasament arată, încă o dată, că lucrurile în oraşul nostru merg pe un drum bun”  reliefează Lungu. 

La întocmirea clasamentului au fost luaţi în calcul trei indicatori, respectiv cei de „calitate”, „prosperitate” şi „vibraţie”, în ceea ce îl priveşte pe cel dintâi Suceava  ocupând poziţia a douăsprezecea. La capitolul, „prosperitate”, Suceava este pe locul al douăzecilea, Lungu identificând drept cauză lipsa autostrăzilor. „Aici, problema este cunoscută, nefiind una nouă, însă aceasta are şi o rezolvare care înseamnă autostrăzi. Autostrăzile vor aduce investitori, vor aduce prosperitate” a opinat şeful municipalităţii. Tot în cadrul  acestui capitol, pe partea de atragere de fonduri europene în ultimii 5 ani,, Suceava deţine „un onorant loc 6”, fiind înaintea municipiilor Iaşi, Oradea, Alba Iulia, Timişoara, Cluj Napoca, Arad, Constanţa, Bucureşti şi Braşov. „Este vorba despre plăţile aferente proiectelor europene din perioada 2019-2023, reprezentând câte o sumă de 5.240 de lei pe cap de locuitor. Aceşti 5 ani însemnă finanţări nerambursabile de aproximativ 150 de milioane de euro, sume efectiv plătite, ceea ce reflectă munca noastră, de zi cu zi, în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene” a subliniat  ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Potrivit barometrului de performanţă urbană publicat de Institutul pentru Oraşe Vizionare, la capitolul, „vibraţie”, cu 51 de indicatori privind „dinamismul cultural, social şi geografic”, municipiul Suceava este plasat pe cea de-a opta poziţie.  „Viaţa culturală a oraşului a crescut în ultimii ani prin darea în funcţiune a Teatrului Matei Vişniec, Centrului Tradiţiilor Populare, Centrului Multifuncţional din Iţcani, a altor instituţii de cultură, prin crearea infrastructurii pentru cultură, cât şi prin organizarea a multor evenimente culturale în oraşul nostru” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

 

Cel mai târziu  la sfârşitul lui august

Baza sportivă de la marginea Sucevei va fi pusă la dispoziţia sucevenilor amatori de sport

>  Stadiul execuţiei este de 80%, terenurile de tenis şi de baschet sunt terminate, lucrându-se încă la instalaţia de nocturnă şi la clădirea administrativă cu vestiare şi duşuri   

Terenul de tenis de câmp aferent Bazei sportive de tip I de dimensiuni omologate UEFA, de pe strada Iuliu Hossu, a fost finalizat, informează Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, menţionând că este vorba despre o investiţie a municipalităţii cu finanţare asigurată prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Stadiul execuţiei este unul avansat, aceasta fiind planificată să se desfăşurate pe durata a mai puţin de două luni. „Terenul de tenis de câmp este finalizat, este marcat şi se poate juca. Sigur, deocamdată nu se poate intra pe acesta, deoarece în investiţia nu este gata în totalitate. Dar, după cum merg lucrurile, eu sper că într-o lună de zile, vom termina Baza sportivă de tip I. S-au terminat terenurile tenis şi de baschet şi, la fel de important, se lucrează la pavilionul administrativ, la finisaje. Se intervine, în continuare la nocturnă şi celelalte elemente. Astfel, cel mai târziu până la sfârşitul lui august urmând a fi finalizată această bază de sport mult-aşteptată, în mod special de către sucevenii care practică sportul” a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Valoarea proiectului este de 5,23 de milioane de lei (fără TVA), licitația fiind câștigată de firma de construcții Hentza Business. Baza sportivă este compusă din terenul de fotbal de 105 metri x 68 de metri, cu nocturnă, terenul multifuncțional pentru handbal, baschet, volei și tenis, cât şi din clădirea pentru vestiare, cu parter şi etaj. Aceasta este plasată în zona de 12 hectare dinspre Fălticeni, în care se construieşte, de asemenea, Sala polivalentă a municipiului Suceava.

 

La Colegiul Naţional Petru Rareş

Cantina şi internatul reabilitate vor fi inaugurate la deschiderea viitorului an şcolar

> „Se întâmplă lucruri bune acolo, din punctul de vedere al actului administrativ urmând a fi îndeplinite toate condiţiile pentru performanţă şcolară”  a declarat primarul Ion Lungu   

Până la începerea noului anului școlar 2024-2025, proiectul cu finanțare europeană „Reabilitare eficiență energetică a cantinei-internat” de la Colegiul Național Pertu Rareş din municipiul Suceava va fi încheiat. Conform primarului Ion Lungu, „lucrările sunt finalizate la stadiul fizic în proporţie de 80%”, acestea trebuind a fi gata în luna viitoare. „Lucrările merg foarte bine acolo, iar în urma discuţiilor pe care le-am avut cu constructorul, la faţa locului, acesta a garantat că în luna august lucrările vor fi încheiate. Sperăm să fie aşa, pentru că ne dorim ca, până la începerea noului an şcolar, cantina şi internatul să fie funcţionale. Iată că, incluzând investiţiile de la Şcoala gimnazială din curtea Colegiului, acolo s-a făcut lucrări importante de infrastructură şcolară. Mă bucur că se întâmplă lucruri bune la Colegiul Naţional Petru Rareş, iar din punctul de vedere al actului administrativ sunt îndeplinite condiţiile pentru performanţă şcolară ” a precizat şeful administrativului sucevean. Proiectul este finanțat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C5 - Valul renovării, Axa 2-Schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice. Contractul pentru executarea lucrărilor a fost semnat cu societăţile comerciale SUCT şi Tehnoelectric, valoarea proiectului este de 10,72 de milioane de lei, dintre care 9,04 de milioane de lei fără TVA cheltuieli eligibile asigurate prin PNRR, iar 1,68 de milioane de lei cheltuieli finanţate din bugetul de stat.

 În primele 4 luni ale anului 2024

Mult mai multe decese decât naşteri

• Judeţul Suceava a înregistrat un spor natural negativ de 382 persoane, acesta fiind de peste 3 ori mai mare decât cel din acelaşi interval al anului 2023

În luna aprilie a anului 2024, în judeţul Suceava s-au înregistrat 606 de născuţi vii, număr în creștere cu 122 copii faţă de luna martie, se arată în Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, potrivit căruia, în comparaţie cu aprilie 2023, numărul copiilor născuţi vii a scăzut cu 8.  Conform sursei citate, în aprilie 2024 au decedat 608 de persoane, consemnate fiind cu 23 de decese mai multe față de martie 2024, însă cu 22 decese mai puţin în raport cu luna aprilie 2023. Astfel, în luna aprilie a anului acesta, în judeţul Suceava numărul născuţilor vii a fost mai mic faţă de numărul deceselor, sporul natural, adică diferenţa dintre naşteri şi decese, fiind negativ, de 2 persoane. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în luna aprilie 2024 sporul natural al populaţiei a fost negativ, de 1.001 de persoane, la fel ca cel de la nivel naţional, cel de 7.101 de persoane. Conform Buletinului statistic lunar, în intervalul 1 ianuarie-30 aprilie 2024, judeţul Suceava a înregistrat spor natural negativ de 382 persoane, însemnând mai mult decât triplu, în comparaţie cu cel din perioada omoloagă a anului 2023, unul negativ, de 104 de persoane. În altă ordine de idei, în aprilie 2024, în judeţul Suceava s-au oficiat 130 de căsătorii, cu 34 mai puţine faţă de luna anterioară anului în curs şi cu 64 de căsătorii în minus comparativ cu aprilie 2023. În conformitate Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în aprilie 2024 s-au pronunţat 66 divorţuri, numărul  acestora fiind mai mare cu un divorț faţă de martie, însă mai mic cu 27 în comparaţie cu numărul divorţurilor din aprilie 2023.

 În primele 5 luni ale anului

Scădere cu peste 10% a numărului firmelor nou-înmatriculate în judeţul Suceava

> În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2023, numărul firmelor incapabile să-şi onoreze obligaţiile în termenul legal este mai mare cu 34,69%

> În 5 luni şi-au suspendat activitatea cu 47,93% mai multe firme, numărul dizolvărilor fiind în creştere cu 22,84%, iar al radierilor cu 41,36%

În judeţul Suceava se înregistrează o tendinţa descendentă în ceea ce priveşte constituirea şi înregistrarea de noi agenţi economici. Astfel, conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, până la începutul lunii iunie 2024, în judeţ  au fost înmatriculate 1.271 de firme, cele mai multe, adică 980, fiind societăţi cu răspundere limitată (SRL). Urmează, în ordine descrescătoare, 234 de persoane fizice autorizate (PFA) nou-înregistrate, 52 de întreprinderi individuale (II) şi 5 întreprinderi familiale (IF). Faţă de intervalul omolog al anului 2023, când în judeţ s-a înregistrat un total de 1.414 de agenţi economici, în anul acesta, până la debutul lunii iunie, diminuarea este una de 10,11%. Cu privire la profesioniştii intraţi în insolvenţă, în intervalul 1 ianuarie-1 iunie 2024, această procedură a fost declanşată de 49 de firme. Astfel, în comparaţie cu cele 32 intrate în insolvenţă în perioada omoloagă a anului precedent, creşterea numărului firmelor incapabile să-şi onoreze obligaţiile în termenul legal este de 34,69%. În perioada la care ne referim, în judeţul Suceava şi-au suspendat activitatea 250 de firme, în raport cu 169 în acelaşi interval din anul 2023, ceea ce reprezintă un salt de 47,93%. În creştere cu 22,84% este şi numărul dizolvărilor de agenţi economici, respectiv de la 289 în perioada 1 ianurie-1 iunie 2023, la 355 în intervalul corespunzător al anului în curs. De asemenea, în primele 5 luni ale anului 2024, de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost radiate 810 firme, faţă de 573 în 2023, ceea ce înseamnă o  creştere de 41,36% a numărului agenţilor economici care au ieşit din evidenţele ONRC.
 

În ordine descrescătoare,

Judeţul Suceava este pe locul al treizeci şi doilea în ţară  la mărimea pensiei medii de asigurări de stat

>  În valoare  de 1.966 de lei, aceasta este cu 14,1% mai mică faţă de media la nivel naţional, cea de 2.290 de lei

> În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Suceava se află pe poziţia a patra, înaintea judeţelor Vaslui şi Botoşani

În trimestrul întâi al anului 2024, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava a fost de 134.334 de persoane, în scădere cu 4 persoane faţă de trimestrul al patrulea din 2023. Aşa se arată în Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, conform căruia, în comparaţie cu primul trimestru al anului trecut, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat a crescut cu 689 de persoane, respectiv cu 0,5%. În conformitate cu sursa amintită, după primele 3 luni ale lui 2024, pensia medie de asigurări sociale de stat a ajuns la 1.966 de lei, valoare mai mare cu 238 de lei față de pensia medie din acelaşi trimestru al anului precedent, reprezentând o creştere de 13,8%. În conformitate cu Buletinul statistic lunar, în primul trimestrul al anului în curs, pensia medie de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava a fost mai mică cu 14,1% faţă de pensia medie pe ţară, cea de 2.290 lei. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din punctul de vedere al pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat, judeţul Suceava se află pe poziţia a patra, pensii mai mari fiind înregistrate în judeţele Bacău (2.227 de lei), Iaşi (2.175 de lei) şi Neamţ (2.064 de lei), pensii mai mici fiind în judeţele Vaslui (1.857 de lei) şi Botoşani (1.811 de lei). Județul Suceava se află pe locul al unsprezecelea, în ordine descrescătoare, în ceea ce priveşte numărului mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat  de la nivel național, cât și pe poziţia a treizeci şi doua, în ordinea descrescătoare a pensiei medii de asigurări sociale de stat. În trimestrul întâi din 2024, gradul de dependenţă economică, calculat ca raport între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi numărul mediu al salariaţilor, a fost de 1,1. Pensionarii de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava reprezentau 19,3% din numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi 2,9% din numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat de la nivel naţional.

„Conştientizare” asupra drepturile şi libertăţilor sindicale, printr-o amplă acţiune a Inspectoratului de Muncă

> Accent se pune pe drepturile de asociere, afiliere, negociere şi acţiune colectivă, dar şi pe protejarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava organizează, pe toată durata anului în curs, sesiuni de informare asupra prevederilor Legii nr. 367 din 2022 privind dialogul social, informează inspectorul-şef Romeo Butnariu. Potrivit şefului ITM, acţiunea are ca scop informarea şi conştientizarea angajatorilor şi a angajaţilor, „cu accent pe promovarea drepturilor individuale şi colective ale acestora”. „Recent, actul normativ a suferit mai multe modificări, reglementând drepturile şi libertăţile sindicale, respectiv drepturile de asociere şi afiliere, de negociere şi acţiune colectivă, precum şi cu referire la obligativitatea clauzelor contractelor individuale şi colective de muncă, protecţia individuală a lucrătorilor şi reprezentanţilor acestora în exercitarea drepturilor, elemente care sunt recunoscute de Codul muncii, la nivelul tuturor angajatorilor” reliefează şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă.  Conform lui Romeo Butnariu, Constituţia României recunoaşte, la art. 40, dreptul de asociere în sindicate, patronate şi asociaţii profesionale, cu definirea, la art.9, a misiunii de reprezentare şi apărare a drepturilor şi intereselor acestora. La fel, art.41, alin.5, recunoaşte dreptul de negociere colectivă în muncă şi de aplicare a convenţiilor colective. „În linie cu drepturile constituţionale, Codul muncii reglementează domeniul raporturilor de muncă, acesta aplicându-se şi raporturilor reglementate prin legi speciale, în măsura în care  ele nu conţin dispoziţii specifice derogatorii” evidenţiază inspectorul-şef Romeo Butnariu, punctând că Codul muncii este legea-cadru în materie de drepturi individuale şi colective de muncă, „aplicabil şi organizaţiilor sindicale şi patronale”.

Sanitar veterinarii suceveni verifică modul de eliberare a antiparazitarelor externe care au produs grave intoxicaţii la oameni

> „Unitățile care nu respectă cerințele legale vor fi sancționate, iar, după caz, sesizat va fi şi Inspectoratul de Poliție Județean” reliefează dr. Dănuţ Corneanu, director adjunct al DSVSA

Toate produsele medicinale veterinare autorizate sunt destinate exclusiv utilizării la animale, atrage atenţia Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, pe fondul incidentelor grave înregistrate ca urmare a aplicării la oameni a unor tratamente cu antiparazitare externe. „Medicii veterinari nu au competenţe legale pentru a recomanda, prescrie, comercializa şi elibera produse medicinale veterinare care să fie utilizate în tratamentul oamenilor” subliniază dr. Dănuţ Corneanu, director executiv adjunct al DSVSA, menţionând că reţetele sunt prescrise exclusiv de către un medic veterinar cu drept de liberă practică, după ce acesta a examinat animalul şi a stabilit un diagnostic. Potrivit dr. Corneanu, sub supravegherea medicului veterinar, proprietarii de animale pot deține și administra doar acele produse medicinale veterinare dobândite legal, comercializarea cu amănuntul a acestora făcându-se numai prin farmaciile veterinare. În acest sens, inspectorii sanitari veterinari controlează modul de eliberare a produselor medicinale veterinare pe bază de prescripție. În urma verificărilor, unitățile care nu respectă cerințele legale vor fi sancționate, iar, după caz, sesizat va fi şi Inspectoratul de Poliție Județean. În contextul cazurilor grave de intoxicație din cauza unor tratamente cu produse medicinale veterinare antiparazitare externe, atât la nivel naţional, cât şi la cel local, dispuse au fost anchete privind trasabilitatea, pe tot lanțul de distribuție, a produselor antiparazitare externe de uz veterinar.  „Demersul are în vedere clarificarea aspectelor care au condus la apariția acestor incidente, precum și aplicarea de măsuri, în cazul constatării neconformităților, inclusiv cu anunțarea altor autorități competente” a precizat dr. Dănuţ Corneanu, directorul executiv adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

Judeţul Suceava este pe poziţia a treisprezecea în ţară la numărul de angajări

>  Primul loc este ocupat de capitala Bucureşti, cu 8.461 de angajări, înaintea Sucevei fiind şi judeţele Braşov, Timiş, Buzău, Neamţ, Prahova, Iaşi, Alba, Teleorman, Hunedoara Dolj şi Olt

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava a făcut, în acest an, 2.250 de angajări. Conform unei informări a instituţiei sucevene, acestea au fost posibile ca urmare a măsurilor active de ocupare, respectiv, de orientare şi de mediere a muncii, acordării de subvenţii şi de prime de angajare, cât a cursurilor de calificare. Potrivit sursei citate, pe categorii de studii, 31% dintre persoanele angajate au studii medii, 30% studii gimnaziale, 24% studii profesionale, iar 10% au urmat studii postliceale şi superioare. În funcţie de vârstă, 99% dintre angajaţi au peste 45 de ani, 31% sunt vârstă sub 35 de ani, iar 20% au între 35 de ani şi 45 de ani. Situaţia este valabilă la sfârşitului lunii mai 2024, în 5 luni, la nivel naţional, fiind ocupate 85.294 de persoane. Statistica Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANFOM), din acest punct de vedere judeţul Suceava se află pe poziţia a treisprezecea în ţară. Primul loc este ocupat de capitala Bucureşti (8.461 de angajări), urmată, în ordine descrescătoare, de judeţele Braşov (4.723), Timiş (3.549), Buzău (3.458), Neamţ (3.113), Prahova (2.532), Iaşi (2.511), Alba (2.479), Teleorman (2.414), Hunedoara (2.384), Dolj (2.323) şi Olt (2.275).

 

În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

Judeţul Suceava, locul al doilea la persoane cu dizabilităţi

> Acestea deţineau o pondere de 3,29% din populaţia judeţului, precum şi una de 2,73% din totalul persoanelor cu handicap de la nivel naţional

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a județului Suceava avea în evidență un total de 24.878 de persoane adulte cu dizabilităţi, se arată într-o informare a instituţiei sucevene. Este vorba despre 11.695 de persoane încadrate în grad de grav cu însoțitor şi fără însoțitor, 11.622 de persoane cu grad accentuat, 1.412 de persoane cu grad mediu şi 150 de persoane cu grad ușor de handicap. Conform sursei citate, pe 30 septembrie 2023 persoanele cu dizabilităţi deţineau o pondere de 3,29% din populaţia judeţului, precum şi una de 2,73% în totalul persoanelor cu handicap în evidenţă la nivel naţional. Regiunea de Dezvoltare Nord-Est înregistrase, la finele trimestrului al treilea din 2023, un total de 122.662 de persoane cu handicap, pe primul loc situându-se judeţul Iaşi, cu 29.329 de persoane cu dizabilităţi. După Suceava, cu 24.878 de persoane cu handicap, în ordine descrescătoare se înscriu judeţele Vaslui (20.178 de persoane cu handicap), Bacău (18.962 de persoane cu handicap), Neamţ (17.584 de persoane cu handicap) şi Botoşani (13.473 de persoane cu handicap). Conform statisticilor Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, cu 2.282 de copii, județul Suceava se situa pe ape poziţia a II-a în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est și locul al X-lea în țară, „cu cei mai mulți copii încadrați întru-nul dintre gradele de handicap”. 

 

De la debutul sezonului cald

Sute de unităţi sucevene au fost sancţionate de către inspectorii sanitari veterinari suceveni

>   Zecile de amenzi date depăşesc 240.00 de lei, luată fiind măsura suspendării temporare a activităţii unui magazin alimentar, dar şi cea a confiscării a 28 kg de peşte din diverse sortimente

> Printre deficienţe se numără igiena precară, depozitarea necorespunzătoare, personal fără carnete de sănătate, spaţii neîntreţinute, precum şi comercializarea de peşte refrigerat  neetichetat 

Nu mai puţin de 440 de controale au făcut inspectorii Biroului „Control oficial alimente de origine animală”, în perioada 6 mai -27 iunie 2024, informează dr. Dănuţ Corneanu, director executiv adjunct al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. În ceea ce priveşte unităţile autorizate, 5 controale au vizat pieţe agroalimentare, abatoare şi unităţi de procesare a cărnii, laptelui şi peştelui, în urma neregulilor depistate inspectorii sanitari veterinari dând, în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2 din 2000, două amenzi însumând 10.600 de lei, cât şi 12 avertismente. Totodată, dispusă a fost confiscarea 28 kg de peşte din diverse sortimente. Pe partea de unităţi de alimentaţie publică, respectiv în restaurante, cantine, pensiuni, baruri, unităţi de catering,  unităţi fast-food, pizzerii, rulote, laboratoare de cofetărie şi laboratoare de patiserie, inspectorii DSVSA au întreprins 272 de controale.  Alte 158 de acţiuni de control au avut în obiectiv magazinele alimentare, supermarketurile, hypermarketurile, carmangeriile, măcelăriile  şi depozitele alimentare, încă 5 controale fiind desfăşurate în pescării şi magazine de desfacere a peştelui. Cele 22 de amenzi aplicate de către inspectorii sanitari veterinari s-au ridicat la 231.400 de lei, acestea fiind însoţite de 32 de avertismente. De asemenea luată a fost şi de măsura suspendării temporare a activităţii unui magazin alimentar. Dr. Dănuţ Corneanu, director executiv adjunct al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, precizează că printre deficienţele depistate se numără condiţiile de igienă precare; depozitarea necorespunzătoare, neîntreţinerea spaţiilor,  lipsa documentelor de sănătate a personalului, lipsa probelor de mâncare destinată consumului colectiv, precum şi comercializarea de peşte refrigerat, fără elemente de identificare, adică neetichetat.            

 

 Pe zi ce trece,

Sala polivalentă a Sucevei capătă contur

„Sala polivalentă de la Suceava, de 5.000 de locuri, cea mai mare din Moldova, prinde contur în fiecare zi” evidenţiază Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ. Edilul-şef sucevean a făcut această afirmaţie cu prilejul unei noi vizite pe şantierul de la marginea Sucevei, unde a constat că lucrările se desfăşoară în ritm susţinut, constructorii dând asigurări că acestea se încadrează în graficul convenit. Execuţia a fost atribuită prin licitaţie societăţii comerciale MIS Grup Bistriţa, termenul de finalizare şi de dare în folosinţă asumat fiind data de 1 iunie 2025, după 2 ani de la ordinul de începere a lucrărilor. Sala polivalentă cu 5.000 de locuri este construită la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe o suprafaţă desfăşurată de 28.530 de metri pătraţi, adiacentă străzii „Iuliu Hossu”, teren preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava. Clădirea principală, cu o înălţime de 18 metri, este formată dintr-un ansamblu de 3 corpuri, cu demisol, parter şi etaj, în care se vor regăsi birouri, o bibliotecă, un cabinet metodic şi un restaurant. De asemenea, proiectul prevede o sală de antrenament cu o capacitate de 276 de locuri, o sală  de bowling, săli de kinoterapie, fizioterapie şi gimnastică de întreţinere, cabinete medicale specializate şi vestiare pentru antrenori şi sportivi. Finanţarea de circa 35 de milioane de euro este asigurată prin Compania Naţională de Investiţii (CNI), în plan fiind inclusiv amenajarea a 710 de locuri de parcare (8 pentru autocare) şi a peste 7.100 mp de spaţii verzi. Totodată - de această dată cu bani din bugetul local - amenajat va fi accesul dinspre Bulevardul Sofia Vicoveanca, pe o arteră cu  patru benzi de circulaţie, trotuare şi piste de biciclete. De precizat este că zona de la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni este rezervată unui complex sportiv care se va întinde pe 12 hectare, acesta cuprinzând şi baza sportivă tip I, de dimensiuni UEFA, cât şi un aqua park.
 

 

Absolvenţii care refuză un loc de muncă şi cursurile de formare profesională nu primesc ajutor de şomaj

>  Cei care imediat după absolvire se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 12 luni, au parte de o primă de inserţie de 1.980 de lei

Absolvenţii de învățământ din promoţia 2024 sunt aşteptaţi să se înregistreze în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava, cât şi la punctele de lucru din teritoriu ale instituţiei, pentru a putea beneficia de servicii gratuite de informare, consiliere profesională, mediere a muncii, formare profesională, precum și de alte măsuri de stimulare a ocupării. Data limită este 6 august 2024, urmând ca, după expirarea termenului de 60 de zile de la absolvire - în cazul în care s-au înregistrat ca persoane în căutarea unui loc de muncă - absolvenții să poată beneficia, la cerere, pentru o perioadă de jumătate de an, de o indemnizație de șomaj de 330 de lei pe lună. Potrivit prevederilor Legii nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, absolvenţii instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care în termen de 60 de zile de la absolvire se înregistrează la AJOFM şi se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni, au parte de o primă de inserţie de 1.980 de lei. „Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj, persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă, potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, sau refuză, de asemenea, participarea la serviciile pentru stimularea ocupării şi cele de formare profesională” se arată într-un comunicat de presă al AJOFM Suceava. Pentru înregistrarea absolvenților ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă necesare sunt actul de identitate, diploma de absolvire sau adeverinţa cu data absolvirii, cât şi un curriculum vitae. Prin absolvent al unei instituţii de învăţământ se înţelege persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, conform legislației în vigoare, în una dintre instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii.

 Descoperite în urma verificărilor ITM,

Nereguli în restaurante și alte servicii de alimentație publică

>  Inspectorii de muncă au dispus 26 de măsuri de remediere a deficienţelor şi au dat o amendă de 1.000 de lei

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a  fost implicat în campania naţională de verificare a modului în care sunt respectate prevederile legale privind încheierea și executarea contractelor individuale de muncă de către angajatorii care desfășoară activități în domeniul „restaurante și alte activități de servicii de alimentație”. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că în acţiune au fost antrenaţi 14 inspectori ai ITM, care au făcut 45 de controale. În urma acestora, unui angajator  i s-a aplicat o sancţiune contravenţională în valoare de 1.000 lei, în timp ce, pentru remedierea neregulilor, s-au dispus de 26 de măsuri. În domeniul relaţiilor de muncă, deficienţele constatate au ţinut de neeliberarea adeverinţei de vechime la încetarea contractului individual de muncă, nerepartizarea intervalului orar conform contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cât şi de dosare personale incomplete. La acestea se adaugă neîntocmirea de către angajator a fişei postului şi necompensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat până la încetarea contractului individual de muncă. Conform lui Romeo Butnariu, campania de controale a vizat, printre altele, eliminarea neconformităților constatate, dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților, cât și aplicarea sancțiunilor contravenționale corespunzătoare. Totodată, urmărită a fost creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă.