În pieţe agroalimentare

Controale pentru demascarea comercianţilor de fructe şi legume străine pe post de produse locale autentice

• Echipe mixte de control bat judeţul în vederea depistării şi sancţionării fenomenului de substituire a fructelor şi legumelor autohtone cu cele din comerţul intracomunitar sau din import

• În timpul verificărilor, multe dintre tarabe au fost abandonate, iar comercianţii cu pricina au părăsit incinta pieţei agroalimentare, arată Elena Claudia Gogu, şefa Direcţiei Agricole

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană, Autoritatea Fitosanitară şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară descind în pieţele agroalimentare din judeţul Suceava, pentru depistarea, sancţionarea şi eliminarea abaterilor de la legislaţia specifică din domeniul producerii, depozitării, transportului şi comercializării legumelor şi fructelor. 

În primul rând, acţiunile de control vizează verificarea modului de etichetare a acestora, cât şi identificarea loturilor de legume provenite din import şi din comerţul intracomunitar, în condiţiile în care minimum 40% din tarabele din pieţele agroalimentare trebuie să fie ocupate de producători autohtoni. Conform Elenei Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, un alt obiectiv al echipelor mixte de control îl reprezintă depistarea şi sancţionarea fenomenului de substituire a fructelor şi legumelor autohtone cu cele din comerţul intracomunitar sau din import. „Sunt controale constructive, în sprijinul producătorilor autohtoni, în acelaşi timp încercându-se şi depistarea derapajelor care apar. Totodată, se vine şi în sprijinul consumatorilor, garantându-se că produsele de pe tarabă sunt sănătoase” arată şefa DAJ, adăugând că acolo unde există suspiciuni Autoritatea Fitosanitară şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară  prelevează probe, acestea urmând a fi supuse analizelor specifice de laborator. 

Directorul executiv Elena Claudia Gogu arată că, din cele observate până acum,  în timpul verificărilor, multe tarabe au fost abandonate, iar producătorii cu pricina au părăsit incinta pieţei agroalimentare. „Nu ştim în ce măsură aceştia erau sau nu erau în regulă. Există situaţii în care producătorii nu au toate documentele prevăzute de lege, Direcţiei Agricole revenindu-i competenţe de partea de trasabilitate a produselor agricole şi comercializare acestora” subliniază Gogu. Şefa Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană susţine că potrivit Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară, din peste 5.200 de probe prelevate de pe legume şi fructe şi analizate în laborator, 37% aveau urme de pesticide. Dintre acestea din urmă, 3% erau neconforme, cu depăşirea limitei maxime de pesticide, majoritatea provenind din Turcia, ţară care nu a adoptat normele UE, cantităţile în cauză  fiind retrase de pe piaţă. „Vream să ajutăm producătorul local, să-i facem loc în piaţă, astfel încât cumpărătorii să găsească efectiv produse româneşti, şi nu de altă provenienţă”,  a explicat Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. 
 

Concentrare a terenurilor agricole lucrate în judeţul Suceava

• Numărul de cereri unice de plată depuse la APIA pentru anul 2021 a scăzut, concomitent înregistrându-se o creştere a suprafeţei totale declarate

• 
  Deoarece, din cauza COVID-19, identificarea suprafeţelor s-a făcut on line, agricultorii trebuie se prezenta la centrele APIA pentru a-şi pune semnătura pe cereri

La nivelul judeţului Suceava, în cadrul campaniei de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2021 au fost primite 44.811 de cereri, informează Delia Modoveanu,  directorul executiv al Centrului Judeţean Suceava al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), potrivit căreia suprafaţa totală astfel identificată este de 209.263,01 de hectare. Anul acesta campania s-a desfăşurându-se în perioada 1 martie-15 mai 2021, însă, după expirarea termenul limită pentru înaintarea cererilor unice de plată, acestea au mai putut fi depuse pe durata a încă a 25 de zile calendaristice ulterioare. În acest interval fermierii au avut inclusiv posibilitatea de a face inclusiv modificări, corecturi, corecturi, actualizări, dar cu o penalizare de 1% din sumele cuvenite, sancţiune calculată pentru fiecare zi de întârziere. În 2021, din cauza pandemiei de COVID-19, agricultorii au verificat situaţia înscrierii în Registrul agricol a suprafeţelor împreună cu funcţionarii unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia deţin terenul, adeverinţa fiind transmisă la APIA de către lucrătorii primăriei în sistem on line. Totuşi, până  în luna octombrie, agricultorii trebuie să se prezinte la centrale locale ale APIA pentru a-şi pune  semnătura pe cereri.  În campania precedentă, cea din anul 2020, în judeţul Suceava s-au depus 45.705 cereri, pentru o suprafaţă totală de 205.176,4 hectare lucrate. Se remarcă o scăderea numărului de cereri, concomitent cu creşterea suprafeţei totale declarate, ceea ce ar însemna a o concentrare a terenurilor lucrate. În 2019, în judeţul Suceava au fost adunate 46.595 de cereri unice de sprijin pentru o suprafaţă totală de 202.227,27 de hectare.

 

Inspectoratul de Muncă atenţionează agenţii economici asupra obligaţiei protejării salariaţilor împotriva efectelor  temperaturilor pozitive extreme

• Angajaţilor li se vor asigura 2-4 litri de apă minerală şi repaus în locuri umbrite, ziua de lucru va fi redusă, iar persoanele cu afecţiuni vor fi repartizate pe alte locuri de muncă

• Agenţii economici care nu se conformează riscă sancţionarea cu amenzi cuprinse 1.500 şi 2.500 de lei sau cu sistarea activităţii, până la remedierea deficienţelor

Inspectoratul Teritorial de Muncă monitorizează modul în care angajatorii respectă măsurile care trebuie aplicate în perioadele cu temperaturi pozitive extreme, în scopul protejării salariaţilor. Anunţul este făcut de Romeo Butnariu, şeful ITM, care precizează că în cazul în care temperatura atmosferică depăşeşte +37 de grade Celsius sau atunci când, corelată cu umiditatea ridicată, aceasta este echivalentă cu respectivul nivel, angajatorii sunt obligaţi la reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice ale angajaţilor, asigurarea ventilaţiei corespunzătoare, alternarea efortului dinamic cu cel static, precum şi la combinarea intervalelor de lucru cu unele de repaus în locuri umbrite. Legislaţia în vigoare prevede că în intervalele cu pricina  salariaţilor li se va pune la dispoziţie câte 2-4 litri de apă minerală de persoană şi schimb, echipament individual de protecţie adecvat şi, totodată, li se va facilita accesul la duşuri. Inspectorul-şef sucevean accentuează că acolo unde aceste măsuri nu sunt posibile, se va trece la reducerea duratei zilei de lucru, eşalonarea activităţii în două etape, până la ora 11.00 şi, respectiv, după ora 17.00, inclusiv la întreruperea colectivă a lucrului, mai puţin în sectoarele în care sistarea este interzisă, potrivit legii. Aceste din urmă măsuri vor fi luate dacă temperaturile ridicate extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv. Romeo Butnariu atrage atenţia că, până la remedierea deficienţelor, inspectorii de muncă pot dispune sistarea activităţii agenţilor economici care încalcă grav prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 99/2000 privind măsurile obligatorii de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, în perioadele cu temperaturi ridicate extreme. Totodată, angajatorii care nu se conformează normelor legale în vigoare riscă sancţionarea cu amenzi cuprinse 1.500 şi 2.500 de lei. Nu în cele din urmă, de ştiut este faptul că pentru prevenirea unor îmbolnăviri, angajatorul are obligaţia asigurării examenului medical, urmărind depistarea precoce a contraindicaţiilor pentru munca la temperaturi ridicate. Astfel, persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii privind lucrul la temperaturile pozitive extreme, vor fi distribuite pe alte locuri de muncă.

 Pe medie

Sucevenii câştigă mai mult faţă de anul 2020

>În martie, netul sucevean a ajuns la nivelul de 2.678 de lei de persoană, cu o creştere anuală de 199 lei

>În aceeaşi lună, la nivel naţional câştigul salarial mediu net a ajuns la o medie de 3.547 lei de persoană

În judeţul Suceava, câştigul salarial mediu net a fost, în luna martie a anului 2021, de 2.678 de lei de persoană, unul cu 71 lei mai mare faţă de netul din luna februarie a aceluiaşi an, însemnând o creştere  de 2,7%. Conform Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, pe sectoare de activitate, comparativ cu februarie, câştigul salarial mediu net

a scăzut cu 1,1% la salariații din sectorul agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, crescând cu  4,8% în sectorul industriei şi construcţiilor, precum şi cu 2,2% în sectorul serviciilor. Conform sursei citate,  faţă de luna martie a anului 2020, în judeţul Suceava câştigul salarial mediu net a consemnat o creştere cu 199 lei adică de 8,0%. Conform Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică relevă că raportat la martie 2020, netul mediu salarial a sporit cu 2,3% în agricultură, vânătoare servicii anexe, silvicultură şi piscicultură,  cu 2,2% în industrie şi construcţii, dar şi cu 10,8% în servicii. La nivel ţară, în luna martie a anului 2021 câştigul salarial mediu net a ajuns la 3.547 lei de persoană. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, în judeţul Suceava, în martie 2021, a fost 102,3% comparativ cu luna februarie 2021, respectiv de 104,8%, în raport cu luna martie  anului 2020.  La nivel naţional, indicele câştigului salarial real  din martie 2021 era de 105% în comparaţie cu februarie.  Raportat la martie 2020, indicele câştigului salarial real a fost 104,5%.
 

 

Pentru muncă nedeclarată

Unsprezece angajatori suceveni au luat amenzi de 130.000 lei

>9 persoane nu aveau contract de muncă, 3 munceau în afara programului de lucru cu timp parțial, iar pentru 5  lucrători contractele nu fuseseră transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor

Pe durata lunii mai, personalul specializat al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava  desfăşurat 241 de acţiuni de control, între acestea 196 fiind în domeniul relaţiilor de muncă, iar 45 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că deficienţele constatate s-au lăsat cu 104 de sancţiuni contravenţionale, valoare acestora însumând 215.500 de lei. În ceea ce priveşte latura relaţii de muncă, în urma celor 196 controale efectuate, inspectorii de muncă  au aplicat 62 de amenzi totalizând 208.500 lei. Depistate au fost 17 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care 3 în afara programului de lucru cu timp parțial, 5 ale căror contracte individuale de muncă nu a fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor, precum şi altele 9 persoane care munceau fără contract individual de muncă. Astfel, pentru muncă nedeclarată, sancţiuni au fost „prescrise” la 11 angajatori, aceştia fiind obligaţi la plata unor amenzilor totale de 130.000 lei.  Conform şefului ITM Suceava, printre deficienţele frecvent constatate se numără neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă; netransmiterea acestora, dar şi a modificărilor intervenite, în registrul general de evidenţă a salariaţilor. Pe lângă acestea, constate au fost nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, acordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal, cât şi încălcarea obligaţiei de a ţine evidenţa orelor prestate. În domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, cele 45 de controale făcute în luna mai s-au materializat în 42 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor date fiind de 7.000 de lei. Principalele deficienţe constatate s-au referit la aceea că nu s-a organizat serviciul intern de prevenire şi protecţie; nu s-a efectuat instruirea lucrătorilor; nu s-au refăcut semnalizările de securitate deteriorate; nu s-au întocmit documentele pentru desfăşurarea activităţii în atmosfere potenţial explozive;  nu s-a efectuat controlul medical periodic şi nu s-a asigurat cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie. În cele din urmă,  nu au s-au semnat fişele individuale de instruire de către cei care le-au efectuat,  nu au fost întocmite şi transmise declaraţiile prealabile pentru şantierele deschise.

 

Campania „Porți deschise spre comunitate”, la final

„Am reuşit să depăşim toate provocările legate de pandemie, iar viaţa îşi continuă cursul”

>Campania a inclus vizitarea unui asistent maternal profesionist din Dolhasca,  cu 19 ani de experiență și cu 10 copii ocrotiți de-a lungul anilor

Cea dea VI-a ediție a Campaniei „Porţi deschise spre comunitate”, în format on line, s-a încheiat, Anunţă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului printr-un comunicat de presă în care se precizează că aceasta s-a bucurat de aprecieri în toată ţara, mulţumită coordonatorilor, personalului şi beneficiarilor, cât Consiliului Judeţean Suceava, care  a sprijinit transmisiile live din fiecare centru sau serviciu. Potrivit sursei citate,  s-a ajuns, astfel, la atingerea scopului propus, acela de a oferi transparenţă, de a transmite comunităţii o parte din energia şi dăruirea profesioniştilor din sistemul de protecţie, dar şi de a implica  societatea civilă în acţiunile şi proiectele derulate. „După un an în care grija noastră cea mai mare a fost să protejăm pe cei de care suntem responsabili, copii şi adulţi din sistemul de protecţie, în  2021 ne-am propus să arătăm că am reuşit să depăşim toate provocările legate de pandemie, că viaţa îşi continuă cursul, iar beneficiarii noştri își doresc mai mult ca oricând să fie valorizaţi, acceptaţi şi apreciaţi de membrii comunităţii în care se află, dar mai ales de familiile lor, pentru că unul din obiectivele noastre, îl reprezintă reînnodarea legăturilor afective cu membrii familiei naturale şi reintegrarea, acolo unde este posibil, în familie și societate. În toate centrele și serviciile noastre, care și-au deschis larg porțile și inimile pentru a primi în vizită, chiar și numai on line, am surprins multă bucurie, energie și emoții pozitive, brațe larg deschise, activităţi de zi cu zi, dar și prilejul de a sărbători împreună” se transmite în comunicatul de presă al DGASPC Suceava.  În 2021, Campania „Porţi deschise spre comunitate” a debutat pe 8 iunie, organizatorii având oaspeţi incluiv de la un centru din Târgu Ocna, județul Bacău care și-au dorit să viziteze centrul maternal precum și locuința maxim protejată de la Mitocu Dragomirnei. Campania s-a încheiat cu vizita la un asistent maternal profesionist din orașul Dolhasca,  care are în „spate” 19 ani de experiență și 10 copii care au fost ocrotiți de-a lungul anilor în sânul acestei familii, aceştia având parte de „afecțiune, grijă și îndrumare chiar și după ieșirea din sistemul de protecție”.

La un seism de peste 6 grade pe Richter

Şase raioane de distrugeri în municipiul Suceava

• Cea mai expusă este zona centrală reşedinţei de judeţ cu majoritatea clădirilor vechi de 30-40 de ani, cel mai puţin afectate putând fi zona industrială şi zona comercială din Lunca Sucevei

• În capital de judeţ, aproximativ 50 de clădiri sunt în „vârstă” de peste 100 de ani, încă 75 având o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani

În cazul producerii, în zona Vrancea, a unui seism mai mare de 6 grade pe scara Richter afectat este şi municipiul Suceava, „existând pericolul unor avarii şi explozii la instalaţiile cu un grad ridicat de pericol în exploatare”.  Aşa se arată în Planul de analiză şi acoperirea riscurilor pe anul 2021, conform căruia municipiul Suceava este împărţit în 6 raioane de distrugeri. Aceasta luând în calcul dispunerea urbanistică, infrastructura rutieră şi importanţa economică a obiectivelor, în cazul unui seism de 6-7 grade pe scara Richter. Primul raion este cel din zona centrală cu majoritatea clădirilor vechi de 30-40 de ani, 60% având mai multe de 4 etaje. Al doilea raion este delimitat în estul şi nord-estul zonei centrale, pe versantul dinspre râul Suceava şi în cartierul Iţcani, cu clădiri vechi, amplasate pe sol impropriu construirii. Cel de al treilea raion este delimitat de cartierele Zamca şi „George Enescu” cu blocuri având 4 etaje şi 10 etaje, construite din plăci prefabricate. În raionul al patrulea de distrugeri este încadrat cartierul Burdujeni, cu o mare diversitate de construcţii, în raionul al cincilea fiind plasat cartierul Obcini , în care 80% sunt clădiri cu până la 4 etaje. În cele din urmă, raionul 6 de distrugeri este reprezentat de zona industrială şi zona comercială din Lunca Sucevei. Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, municipiul Suceava are o populaţiei de 91.121 de locuitori, circa 4.500 de clădiri şi aproximativ 35.000 de locuinţe. În totalul acestora din urmă, 3.200 sunt clădiri individuale cu o singură locuinţă, dintre care 20% din lemn, 60% din cărămidă, iar 205 din paiantă şi chirpici. În rândul clădirilor cu parter, 3 etaje sau mai multe nivele, aproximativ 500, adică în jur de 40%, au fost construite din cărămidă, pe structură de beton armat, altele circa 720 fiind din panouri prefabricate.

• Expertizate şi încadrate în clase de risc seismic sunt 7 blocuri, viyate fiind altele 10 fiind, toate vechi şi din zona centrală 

În municipiul Suceava, aproximativ 50 de clădiri sunt în „vârstă” de peste 100 de ani, încă 75 având o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani. Expertizate tehnic şi încadrate în clase de risc seismic sunt 7 clădiri din urbea capitală de judeţ, construite între anii 1960 şi 1970. Este vorba despre Blocul de garsoniere de pe strada „Zimbrului” nr. 10; Blocul 51 de pe strada „Alexandru cel Bun” nr. 3; Blocul 11 de pe strada „Alexandru cel Bun” nr. 6; Blocul A3 de strada „Ştefan cel Mare; Blocul 3 de strada „Ciprian Porumbescu”; Blocul 5N de pe strada „Samuil Isopescu” nr.23 şi Blocul 48A de pe strada „Mărăşeşti”. Propuse înspre expertizare tehnică sunt încă 10 construcţii cu destinaţie de locuinţă acesta ridicate fiind între 1960 şi 1974. În cauză sunt Blocul T7 de pe strada „Ana Ipătescu”;  Blocul T4A de pe strada „Ana Ipătescu”; Blocul 13 de pe strada „6 noiembrie”; Blocul K de pe strada „Alexandru cel Bun”; Blocul 2 de pe strada „Republicii”; Blocul F de pe strada „Ana Ipătescu”; Blocul T33A de pe Bulevardul „George Enescu” nr. 15; Blocul B3 de pe strada „Alexandru cel Bun”; Blocul 13 de pe strada „Mihai Viteazu” nr.10 şi Blocul 5 de pe strada „Nicolae Bălcescu”.                                                                                               

 

Lector dr. Viorica Cristina Cormoş de la USV este  „Personalitatea anului 2019 în promovarea educaţiei şi formării în asistenţă socială”

La Ateneul Român, Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali, România (CNASR) a organizat cea de a VII-a ediţie a Galei Naționale a Excelenței în Asistență Socială. În cadrul evenimentului, din 14 iunie 2021 au fost premiaţi asistenţii sociali care s-au remarcat în anul 2019 cu rezultate deosebite, cât și personalităţile care au susţinut profesia de asistent social, implicându-se activ în plan social. Printre distincţiile înmânaste a fost şi premiul „Personalitatea anului 2019 în promovarea educaţiei şi formării în asistenţă socială, acesta fiind acordat lector dr. Viorica Cristina Cormoş, de la Facultatea de Istorie și Geografie, Departamentul de Științe Umane și Social-Politice a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.

 La USV

Peste 150 de participanţi la Conferinţa internaţională „Ethical and Social Dimensions in Public Administration & Law”

• „Cele trei zile de desfăşurare a lucrărilor, cu siguranţă, vor aduce un plus de valoare oraşului nostru” susţin organizatorii, manifestarea aflându-se la a IV-a ediţie

Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, în colaborare cu Asociaţia Ştiinţifică de Drept şi Administraţie Publică şi Primăria Suceava, organizează ediţia a VI-a a Conferinţei internaţionale „Ethical and Social Dimensions in Public Administration & Law”, eveniment care are loc în perioada 17-19 iunie 2021. Conferinţa se desfăşoară în sălile USV, având peste 150 de invitaţi, speakeri, procurori, judecători, avocaţi, notari, executori judecătoreşti, cercetători ştiinţifici, consilieri juridici, doctoranzi, funcţionari publici, precum şi studenţi de la programele de licență și masterat, atât din ţară, cât şi din lume. Tematica conferinţei se axează pe subiecte din sfera juridică, de la modificările legislative, până la tendinţele în domeniu, prezenţa fiind atât fizică, cât și on line. Scopul lucrărilor constă în susţinerea tinerilor angrenaţi în actul de cercetare ştiinţifică, expunerea opiniilor şi a cunoştinţelor juridice, oferirea de soluţii în problematica dreptului şi administraţiei publice. Conform unui comunicat de presă al USV, manifestarea ştiinţifică reuneşte specialişti care au abordat aspecte privind evoluţia mediului legislativ, impactul aplicării noilor norme juridice adaptate la situaţia generată de pandemia COVID-19, perspective sociale în guvernarea locală, metode de predare moderne şi educaţie non-formală, didactici apreciative și valori etice. Printre participanţi se numără prof. univ. dr. Augustin Zegrean, DHC al Facultăţii de Drept și Știinte Administrative, fost preşedinte al Curţii Constituţionale; prof. univ. dr. Mircea Duţu, DHC, preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti; prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, cercetător ştiinţific de onoare al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”; conf. univ. dr. Gabriela Alexandra Oanţă de la Universitatea din Coruna, Spania; prof. univ. dr. Mehmet Şahin de la Universitatea din Mersin, Turcia; dr. Andrei Săvescu, președintele Societății de Științe Juridice din România şi prof. univ. dr. Serhiy Melemko, Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți. „Feedback-ul pozitiv al ediţiilor anteriore ne face să fim încrezători şi în succesul acestei ediţii, iar cele trei zile de desfăşurare a lucrărilor, cu siguranţă, vor aduce un plus de valoare oraşului nostru” se arată în comunicatul de presă al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.
 

Investiţii de 6 milioane de euro sunt în curs de derulare în cartierul Iţcani  al municipiului Suceava

• Viitorul sediu al primăriei şi grădiniţa nouă vor fi inaugurate până la sfârşitul anului 2021, urmând ca ştrandul modernizat să fie funcţional din sezonul estival al anului viitor

• „O dată cu darea în funcţiune a acestor investiţii, cartierul Ițcani se va schimba în bine” consideră Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ

În cartierul Iţcani al municipiului Suceava sunt în curs de execuţie, în această perioadă, trei investiţii importante, a informat, ieri, primarul Ion Lungu. În primul rând, potrivit edilului-şef sucevean în plină desfăşurare sunt lucrările din cadrul Proiectului „Centrul multifucţional” Iţcani, respectiv cele de amenajare a viitorului sediu al primăriei din acest cartier. „Este în faza de reabilitate fosta clădire Cinematograf Ițcani precum şi extinderile de la parter şi la etaj” face cunoscut primul gospodar al reşedinţei de judeţ, menţionând că la parterul imobilului va funcţiona o sală de cinema cu 200 de locuri. Valoarea lucrărilor este de 6,42 de milioane de lei, etajul imobilului reabilitat fiind rezervat spaţiilor cu diverse destinaţii şi asigurând funcţionarea serviciilor primăriei. Suprafaţa totală a spaţiilor astfel amenajate este de 1.156 de  metri pătraţi, dintre care 826 de metri la parter, iar 329 de metri pătraţi la etaj. Intervenţiile de modernizare a clădirii noului fostului Cinema „Arta” se vor finaliza până la sfârşitul anului 2021, acestea fiind urmate de toate dotările prevăzute în proiect. O a doua investiţie în derulare este cea de modernizare a Ştrandului Iţcani. Valoarea lucrărilor este de 12.62 de milioane de lei, obiectivul urmând fi funcţional din sezonul estival al anului viitor. „Practic construim un ştrand nou” punctează şeful municipalităţii sucevene. În locul fostului ştrand construit în anii socialismului, în curs de amenajare sunt un bazin cu apă încălzită, cu suprafaţa de 1.250 de metri pătraţi; un bazin cu apa sărată, de 250 de metri pătraţi; un bazin pentru copii, de 430 metri pătraţi; un spațiu de joacă pentru copii, de 200 metri pătraţi; o platformă pentru șezlonguri, de 700 de metri pătraţi, precum şi două plaje cu nisip, care se întind pe o suprafaţă de 1.200 de metri pătraţi. Ion Lungu reliefează că, în curtea Şcolii Gimnaziale nr. 7 se lucrează la o grădiniţă nouă cu 4 săli de clasă, valoarea lucrărilor fiind de 2.98 de milioane de lei, aceasta urmând a fi inaugurată până la sfârşitul anului curent. „Cartierul Ițcani este o prioritate pentru municipalitate la capitolul investiții. O dată cu darea în funcțiune a acestor investiții se va schimba în bine cartierul Ițcani” a subliniat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

 Stadionul din Iţcani va fi modernizat cu bani europeni

• În 2013, FRF interzicea ţinerea de competiţii sportive şi antrenamente pe stadionul CFR Iţcani, deoarece acesta nu îndeplinea condiţiile pentru omologare

Proiectul de modernizare a Stadionului din Ițcani este în curs de aprobare informează că Ion Lungu, primarul Sucevei, precizând că finanţarea urmând a fi asigurată din fonduri europene disponibile în programarea financiară 2021-2027. „Până acum a fost elaborat proiectul tehnic şi s-a emis autorizaţia de construire, fişa de proiect fiind depusă la Agenţia de Dezvoltare Nord-Est” subliniază şeful executivului din Areni, potrivit căruia proiectul prevede realizarea unui teren de sport cu suprafaţă artificială, reabilitarea instalaţiilor de utilităţi, construirea unei clădiri pentru vestiare, precum şi amenajarea unei parcări. Totodată, în proiect sunt incluse  modernizare 4 străzi din preajma stadionului, respectiv „Stadionului”, „Depoului”, „Eraclie Porumbescu” şi 28 Noiembrie. Pe lângă acestea din urmă, în acest an Primăria municipiului Suceava ca demara lucrări de modernizare a străzilor „Dragomirna”, „Vasile Lupu” şi „Decebal, toate acestea fiind în „partea nouă a cartierului Iţcani”. Reamintim că, la începutul anului 2013, Consiliul Local Suceava  aprobattrecerea în proprietatea privată a municipalităţii a bunurilor aferente stadionului Iţcani. Pe acesta din urmă a evoluat, iniţial, echipa de fotbal de ligă secundă Rapid CFR Suceava, actuala Foresta, Primăria manifestăndu-şi, încă de la acea dată, intenţia de a face lucrări de reparaţii şi repunerea arenei în circuitul sportiv. La momntul respectiv, Federaţia Română de Fotbala interzicea ţinerea oricărei competiţii sportive pe stadionul CFR Iţcani, dar şi a antrenamentelor, acesta neputând fi omologat. Terenul de sub stadionul CFR este intabulat pe rolul Primăriei Suceava, printre bunurile preluate în domeniul privat în anul 2013 numărându-se pista de atletism, tribuna, unele construcţii,  racordul electric, racorduri de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi împrejmuirile aferente.

 
Supus aprobării deliberativului

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2020-2025 conţine termene deja depăşite

• Spre exemplu, atingerea ţintei minime de reutilizare şi reciclare a 50% din cantitatea totală de deşeuri generată este stabilită pentru anul 2020

• Contractul pentru elaborarea Planului a fost semnat cu INSPE Bucureşti în octombrie 2019, iar avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului a fost cerut de către CJ abia în iulie 2020

Consiliul Judeţean Suceava va aproba, în şedinţa ordinară de pe 17 iunie, Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2020-2025. „Acest document strategic are un rol cheie în dezvoltarea gestionării deşeurilor, principalul scop fiind acela de stabili măsurile necesare pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului judeţean de gestiune a deşeurilor implementat prin Proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor, precum şi direcţiile viitoare de dezvoltare a acestuia” subliniază Silviu Cristinel Creţu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.

 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2020-2025 are ca scop definirea obiectivelor şi ţintelor judeţene; abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor; stabilirea necesarului de investiţii şi a politicilor în domeniu; realizarea şi susţinerea sistemelor de management integrat al deşeurilor, cât şi obţinerea de finanţări pentru proiecte de profil.      Contractul pentru elaborarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2020-2025 a fost semnat cu INSPE Bucureşti în octombrie 2019. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava a avizat PJGD pe 26 mai 2021, Consiliul Judeţean notificând APM în acest sens şi transmiţând documentaţia necesară pe 21 iulie 2020.  Conform APM, „orizontul de timp pentru judeţul Suceava  este reprezentat de perioada 2020-2025, anul 2019 fiind considerat an de referinţă”. Astfel, spre exemplu, la obiectivul privind creşterea etapizată a gradului de pregătire pentru reutilizare şi reciclare, atingerea ţintei minime 50% din cantitatea totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, a fost stabilită pentru anul 2020. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2020-2025 stabileşte cadrul general pentru asigurarea unui „sistem durabil de gestionare a deşeurilor, la nivel judeţean, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor stabilite prin legislaţia privind gestionarea deşeurilor”.

Universitatea „Ștefan cel Mare” organizează Marşul absolvenţilor 2021

• Pe esplanada Casei de Cultură, festivitatea de absolvire va fi urmată de un momente artistice susţinut de trupele „Dimma’S” și „Fără zahăr”

Mâine, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Casa de Cultură a Studenților Suceava organizează cea de-a V-a ediţie a Festivităţii de absolvire USV, care va include și Marșul absolvenților. „Acest eveniment, care celebrează tinerețea, bucuria și succesul, este dedicat tinerilor care încheie studiile de licență și de masterat3 se precizează într-u comunicat de presă al USV.  Astfel, după ediția de anul trecut, care s-a desfăşurat online, evenimentul revine în centrul Sucevei. Drept urmare,  studenții vor pleca din campusul USV și se vor deplasa către zona centrală a reşedinţei de judeţ, pe esplanada Casei de Cultură, unde va avea loc Festivitatea de absolvire, urmată de moment artisitice susținute de trupele „Dimma’S” și „Fără zahăr”. Conform sursei citate, una dintre cele mai tinere trupe de pop-opera din România, formată din Anton Babiaș, Claudiu Chereji, Aurelian Filip și Nicolae Ilincăi, grupul Dimma'S are în componență patru soliști profesioniști care s-au bucurat de-a lungul timpului de colaborări importante. Spectacolele lor au ca punct focal eleganța, atât vizuală, cât și fonică, iar interpretarea în stilul lor caracteristic a unor melodii celebre aduce un plus de stil și rafinament oricărui eveniment. „Dimma'S promite momente de neuitat prin interpretări pop-opera ale unor melodii celebre și muzică clasică” se transmite în comunicatul USV. „Fără zahăr” este o trupă de muzică și umor consacrată, care abordează mai multe genuri muzicale, cu versuri comice, de satiră socială și teme inspirate din viața satului. Soliștii trupei, Bobi Dumitraș și Bobo Burlăceanu, sunt originari din Dorohoi, judeţul Botoșani. Ediția din acest an a Marșului absolvenților, incluzând aici şi momentul artistic, au loc cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

„Culegem case din Bucovina”

• Prin intermediul unei platforme dedicate, voluntarii și proprietarii de case tradiţionale pot plasa locaţia acestora pe harta judeţului

Centrul de Cercetare şi Resurse în Turism „CERC Tour” din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava a organizat seminarul on line de instruire cu tema „Culegem case din Bucovina”. Evenimentul s-a adresat profesorilor din învăţământul preuniversitar care, împreună cu elevii pe care îi coordonează,  doresc să se implice în acțiunea de inventariere a clădirilor tradiţionale din Bucovina, prin intermediul unei aplicaţii care a fost dezvoltată în cadrul proiectului de cercetare „Port Cultural” www.portcultural.usv.ro. Potrivit unui comunicat de presă al USV, platforma găzduieşte o hartă interactivă care poate fi completată de către cei care doresc să contribuie la extinderea bazei de date însumând elemente valoroase ale arhitecturii vernaculare din Bucovina. Astfel, prin accesarea funcţiei „Propune o casă”, voluntarii şi proprietarii de case tradiţionale pot plasa pe harta judeţului locaţia acestora și pot introduce o descriere succintă a acestora. „Prin această campanie, echipa proiectului îşi propune să sensibilizeze tinerii care au reşedinţa în mediul rural cu privire la patrimoniul construit și la nevoia de protejare a peisajului cultural”. În cadrul seminarului „Culegem case din Bucovina” au fost abordate teme precum caracteristici ale caselor tradiționale din Bucovina şi importanţa peisajului cultural, prezentate fiind proiectele „Port cultural” și „Salvează satul Bucovinean”, iniţiative de protejare a patrimoniului construit al Bucovinei, modalităţi de documentare şi inventariere a caselor, precum şi platforma interactivă „Port Cultural”. În cadrul proiectului amintit, cu susţinerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava şi a cadrelor didactice, au fost încheiate 15 parteneriate cu licee din judeţ. „Aşteptăm cadre didactice şi elevi alături de noi, în efortul de documentare a caselor tradiţionale ale Bucovinei. Sperăm că tinerii din mediul rural, viitori proprietari ai caselor tradiţionale, vor descoperi şi înţelege comoara din satele Bucovinei şi vor deveni multiplicatori şi ambasadori ai păstrării acesteia” se subliniază în comunicatul de presă al USV.

Judeţul Suceava este pe locul al şaptelea la exploataţii agricole recenzate

• Completarea unui formular durează chiar şi 40 de minute, judeţul nostru este cu 4 procente peste media naţională, apropiindu-se de jumătatea totalului de exploataţii

• Colectarea datelor se va încheia pe 31 iulie, interval în care sunt înregistrate exploataţiile cu suprafeţe agricole şi/sau cu animale, de pe urma cărora care se obţin produse agricole

La mijlocul săptămânii trecute, judeţul Suceava avea recenzate 68.192 de unităţi statistice, din totalul de 150.982 de exploataţii, situându-se pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte recensământul general agricol. Potrivit Danielei Ştirbu, director executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică, procentajul este de 45,17%, unul peste media pe ţară, de 41,13%, judeţul Suceava ocupând, din acest punct de vedere, poziţia a şaptea la nivel naţional.  Performanţa a fost atinsă în condiţiile în care completarea unui formular durează între 30 de minute şi 40 de minute, în funcţie de complexitatea exploataţiei agricole. „Mergem bine şi suntem, în continuare, pe teren. Avem o medie zilnică de recenzare destul de mare, iar media de încărcare a datelor în aplicaţie este 2.273 de formulare, faţă de 1.114 media zilnică pe ţară” evidenţiază Daniela Ştirbu, director executiv al Direcţiei Judeţean de Statistică Suceava, subliniind că DJS se axează pe creşterea calităţii datelor statistice, urmărindu-se corectitudinea indicatorilor din formulare, cât corelaţiile matematice şi corelaţiile logice. În cursul acestei săptămâni, DJS şi DJA au convocat recenzorii şi alte categorii de personal implicat, în vederea eliminării unor probleme şi corectării deficienţe constatate. Recensământul general agricol, „acţiune de mare anvergură care are loc o dată la 10 ani”, se desfăşoară în perioada 10 mai-31 iulie 2021. În acest interval sunt înregistrate exploataţiile în care se desfăşoară - indiferent de statutul juridic -, activităţi prin utilizarea suprafeţelor agricole şi/sau deţinerea de animale, şi de pe urma cărora care se obţin produse agricole. La recensământ sunt colectate date privind exploataţia agricolă; modul de utilizare a terenului; efectivele de animale; adăposturile pentru animale; gestionarea dejecţiilor animaliere; agricultura ecologică; persoanele care au lucrat în agricultură; alte activităţi aducătoare de venituri, dar şi date despre dezvoltare rurală.

 

În trimestrul întâi al anului 2021 

Creştere cu peste 7% a numărului de turişti din judeţul Suceava

• În luna martie a acestui an, comparativ cu aceeaşi lună din 2020, prima a pandemiei de COVID-19, numărul turiştilor români a cunoscut o creştere cu 173%  

În intervalul 1 martie-31 martie 2021, în structurile de primire turistică din judeţul Suceava au fost înregistrate 74.393 de sosiri, cu 7,4% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Conform Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în perioada la care facem referire numărul de sosiri ale turiştilor români a fost de 73.604 de persoane, valoare mai mare cu 10,4% comparativ cu perioada similară din anul 2020. Pe de altă parte, numărul de turişti străini înregistraţi în perioada 1 ianuarie-31 martie 2021 a fost de 789 de persoane, în scădere cu 69,9% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2020. Potrivit sursei citate, în luna martie a acestui an, numărul de sosiri ale turiştilor români cazaţi în structurile de primire din judeţul Suceava a fost de 20.397 persoane, cu 22,3% mai puţini în raport cu luna februarie a aceluiaşi an, însă comparativ cu luna martie a anului 2020 numărul turiştilor români a cunoscut o creştere cu 173%.  

Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava mai relevă că numărul de sosiri ale turiştilor străini care au vizitat judeţul Suceava în luna martie 2021 a fost de 249 persoane, în scădere cu 17,5% faţă de luna februarie. În schimb, în comparaţie cu luna martie a anului precedent, numărul de sosiri ale turiştilor externi a crescut cu 5,5%. În martie 2021, din totalul turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică din judeţul Suceava, 93,2% provin din Europa. Din aceştia, 54,3% aparţin ţărilor membre ale Uniunii Europene. Pe ţări de provenienţă, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în judeţul Suceava au fost cele din Ucraina (16,1%), Republica Moldova (14,1%), Italia (12,9%), Germania (11,2%), Franţa (5,2%) etc.

Într-un singur an

Cu 10% mai mulţi şomeri

• Din totalul de 11.353 de şomeri din judeţul Suceava, doar 4.869 primeau sprijin bănesc, numărul indemnizaţilor crescând cu aproape 60% 

Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Satistică Suceava reliefează că, la sfârşitul lunii martie 2021, în judeţul Suceava erau înregistraţi 11.353 de şomeri, număr mai mare cu 257 de persoane comparativ cu finele lunii precedente, reprezentând un plus de 2,3%. De remarcat este faptul că, în conformitate cu datele furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, în raport cu luna martie a anului 2020 numărul şomerilor din judeţ a crescut cu 964 persoane, adică cu 9,3%. Pe 31 martie 2021, în judeţ preponderenţi erau şomerii de sex masculin, respectiv 6.329 de persoane, reprezentând 55,7% din total, faţă de cei de sex feminin, 5.024 de persoane, însemnând 44,3% din total. În martie 2021, comparativ cu luna anterioară, numărul de şomeri a crescut cu 162 de şomeri de sex masculin (2,6%) şi cu 95 de şomeri de sex feminin (1,9%). De asemenea, în comparaţie cu luna martie 2020, numărul de şomeri a înregistrat o creştere cu 467 de persoane la şomerii de sex masculin (8%) şi una de 497 persoane, la şomerii de sex feminin (11%). Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Satistică Suceava, la sfârşitul lunii martie 2021, numărul şomerilor indemnizaţi a fost de 4.869 de persoane, reprezentând 42,9% din totalul şomerilor înregistraţi. Numărul acestora a fost în scădere cu 4,7% faţă de luna februarie a anului 2021,  însă, în comparaţie cu luna martie a anului precedent, numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 59,8%. În conformitate cu sursa citată, după nivelul de instruire, ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii martie a anului 2021 o deţineau persoanele cu pregătire primară, gimnazială sau profesională, respectiv 73,8%, urmate de persoanele cu studii liceale sau postliceale-22%, cât şi de cele cu studii superioare-4,2%. 

 În martie

Explozie  de cereri pentru autorizarea de noi construcţii

• Faţă de aceeaşi lună din 2020, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale înmânate în judeţ a crescut cu aproape 40%

În luna martie 2021, în judeţul Suceava au fost eliberate de 221 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, informează Direcţia Judeţeană de statistică Suceava, conform, căreia numărul autorizărilor a înregistrat o creştere de 27% comparativ cu luna februarie a anului în curs. Conform Buletinului statistic lunar, faţă din urmă cu un an,  respectiv în comparaţie cu luna martie 2020, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale înmânate în judeţ a crescut cu 39%. Potrivit sursei citate, din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale din martie 2021, 29% au fost întocmite în mediul urban şi 71,0% în mediul rural. În judeţul Suceava s-au înregistrat 5% din totalul autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna martie 2021 la nivel naţional, în ţară fiind înregistrate 4.456 de autorizaţii.  În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din cele de 794 de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale acordate în martie 2021, judeţul Suceava are o pondere de 27,8%, în celelalte judeţe fiind înregistrate următoarele procentaje: Iaşi-35%, Bacău-14%, Neamţ-12,9%, Vaslui-5,3% şi Botoşani-5%. În intervalul 1 ianuarie-31 martie 2021, în judeţul Suceava s-au eliberat 526 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, valoare cu 0,6% mai mică faţă de aceeaşi perioadă din anul 2020, când aprobate au fost 529 de autorizaţii de construire.
 

 DJA şi OJFIR organizează

Dezbatere cu fermierii suceveni pe marginea măsurilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală

• >„Finanţarea acestor măsuri este una extrem de generoasă, de aceea sperăm să implementăm cât mai multe proiecte în judeţul nostru” declară Claudia Elena Gogu, director executiv al Direcţiei Agricole

Direcţia Judeţeană

pentru Agricultură Suceava în colaborare cu Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava organizează joi, 17 iunie, la ora 11.00, în sala de şedinţă a DJA, o sesiune de informare a fermierilor interesaţi de măsurile de sprijin derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), sesiunea 2021. Potrivit directorului executiv Claudia Elena Gogu expuse vor fi informaţii în legătură cu cele mai importante şi  solicitate măsuri ale PNDR, printre acestea remarcându-se submăsurile 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”; 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea neagricole în zone rurale: 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, cât şi 6.4 „Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole.Totodată, în cadrul întâlnirii cu fermierii din judeţ, specialiştii DJA şi OJFR vor expune informaţii pe marginea submăsurii 9.1 „Înfiinţarea grupurilor  de producători în sectorul agricol”; 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole”; 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole şi 4.2 a „Investiţii în procesarea/marketingul produselor pomicole”. Nu în cele din urmă, abordate vor fi submăsurile 16.4 şi 16.4 a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol”, dar şi alte măsuri care prezintă interes pentru fermieri.  „Pentru perioada 2021-2022 finanţarea acestor măsuri este una extrem de generoasă, de aceea sperăm să implementăm cât mai multe proiecte în judeţul nostru” declară Claudia Elena Gogu, directorul executiv al Direcţiei Judeţeană pentru Agricultură Suceava.         

 Într-un an

Scădere a numărului de salariaţi din judeţul Suceava

• Diminuarea este de 0,2%, peste 65% dintre suceveni lucrând în sectorul prestărilor de servicii,

• Judeţul nostru avea 18,6% din efectivul de salariaţi din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

În trimestrul întâi al anului 2021, numărul salariaţilor din judeţul Suceava a cunoscut o diminuare în raport cu trimestrul omolog al anului trecut. Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, pe 31 martie 2021 efectivul de salariaţi din judeţ era de 113.415 de persoane, valoare mai mare cu 0,4% faţă de cel din luna februarie 2021. Însă valoarea indicatorului este una mai mică comparativ cu cea martie 2020, scăderea numărului de salariaţi fiind de 0,2%. La sfârşitul martie 2021, din totalul efectivului de salariaţi existent în judeţul Suceava, 65,4% era concentrat în sectorul prestărilor de servicii, 31,5% în sectorul industriei şi construcţiilor, iar 3,1% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. Conform Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, la finele lunii martie 2021 efectivul de salariaţi din judeţul Suceava reprezenta 18,6% din efectivul de salariaţi din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 2,1% din efectivul de salariaţi înregistrat la nivel naţional. Efectivul de salariaţi la nivel de judeţ  a fost estimat pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul 2019, datele pentru anii 2020, 2021 fiind operative.