Investiţiile din municipiul Suceava, peste o treime din bugetul care va fi aprobat pe 4 aprilie 

·        O contribuţie covârşitoare o au ”cele 11 proiecte europene prinse în buget şi aflate în diverse faze, unele de finalizare, altele de implementare”, a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că, pe total, bugetul lui 2019 este mai mare cu aproape 25% faţă de cel din 2018.   

Bugetul municipiului Suceava va fi aprobat în şedinţa extraordinară a Consiliului Local din 4 aprilie, anunţat ieri, Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ, menţionând că şi-a speranţa în actul normativ care elimina perioada prevăzută pentru consultare publică, însă respectiva ordonanţă nu a mai fost dată. „Nu s-a întâmplat nimic până cum, deşi se spunea că se va da o ordonanţă de urgenţă prin care termenul de consultare publică, de 15 zile, să nu mai fie obligatoriu pentru bugetul local.  Am fi putut să aprobăm bugetul mai repede, respectiv pe 28 martie, însă, având în vedere că ordonanţa nu  s-a dat, conform calendarului de până acum, cel mai repede îl vom putea aproba pe 4 aprilie”, a arătat şeful executivului municipal sucevean. Lungu spune că proiectul bugetului municipiului Suceava a fost definitivat la timp, fiind, la partea de venituri, în valoare de 390,056 milioane de lei, dintre care 255,730 de milioane de lei  pentru secţiunea de funcţionare şi 134,307 de milioane de lei pentru secţiunea de dezvoltare. Per total, în comparaţie cu anul 2017 bugetul înregistrează o creştere de 24,16%, investiţiile fiind „creditate” cu un plus de 48,36%, având o pondere de 34,43% din cheltuieli, ceea ce înseamnă că se poate vorbi despre „un buget al dezvoltării”. „Această creştere faţă de anul trecut vine, în primul rând, din cele 11 proiecte europene prinse în buget şi aflate în diverse faze, unele de finalizare, altele de implementare, iar altele de aprobare”, a evidenţiat şeful municipalităţii.  Pe capitole bugetare, ponderea cea mai mare, una de 20,24% este deţinută de cel de „Transporturi”, urmat  de alocările de 13,78% pentru „Învăţământ”; 11,75% pentru „Locuinţe şi dezvoltare”; 10,45% pentru „Cultură şi recreare” şi 9,81% pentru „Combustibil şi energie”. „Este un buget destul de consistent, încercăm să fim optimişti - pentru că alte soluţii nu avem -, să-l aprobăm cât mai repede şi să demarăm, în special, lucrările de investiţii. Unele dintre ele sunt în aşteptare pentru demararea procedurilor de licitaţie, iar altele au fost iniţiate prevalându-ne de <clauza suspensivă>”, a subliniat Ion Lungu primarul municipiului Suceava.                                

Un amator pentru reabilitarea termică a sediului Primăriei Suceava, abia la a treia încercare de găsire a constructorului  

·        Oferta este înregistrată după ce s-a făcut o actualizare a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei, în sensul creşterii acestora, noua valoare de la care porneşte licitaţia fiind cea de 6,69 de milioane de lei fără TVA.

·        „Îmi doresc din toată inima să fie o ofertă câştigătoare, să fie eligibilă, corectă, în conformitate cu caietul de sarcini, în aşa fel încât să putem demara lucrările la acest proiect important”, a declarat  primarul Ion Lungu.

Un ofertant s-a arătat interesat de executarea lucrărilor de reabilitare termică a sediului Primăriei municipiului Suceava, aceasta fiind cea de treia oară în care autorităţile administraţiei publice locale sucevene organizează licitaţie pentru desemnarea constructorului. Este vorba despre societatea comercială Loyal Impex Suceava, împreună cu doi subcontractanţi, respectiv Casa Grup şi Euro Design, ambii din Suceava. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care precizează că oferta este înregistrată după ce s-a făcut o actualizare a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei, în sensul creşterii valorii acestora din urmă. „În sfârşit avem depusă o ofertă la proiectul de creştere a eficienţei energetice a sediului Primăriei municipiului Suceava. Îmi doresc din toată inima să fie o ofertă câştigătoare, să fie eligibilă, corectă, în conformitate cu caietul de sarcini, în aşa fel încât să putem demara lucrările la acest proiect important”, a declarat şeful executivului municipal, precizând că noua valoare de la care porneşte licitaţia este cea de 6,69 milioane de lei fără TVA.  Pe 10 octombrie 2018, după o primă încercare, Ion Lungu anunţa că la licitaţia deja ţinută nu s-a arătat interesată nicio societate, punând reticenţa pe seama complexităţii intervenţiilor, dar şi a lipsei mânii de muncă cu calificarea necesară. Licitaţia pentru desemnarea constructorului a fost reluată „de urgenţă” pe 31 octombrie, însă firma care a cumpărat caietul de sarcini nu a mai intrat şi în etapa finală. Licitaţia a fost relansată în ianuarie 2019, contractul de finanțare a Proiectului „Creșterea eficienței energetice a clădirii Primăriei municipiului Suceava” fiind semnat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3, „Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon”. Durata de realizare este de 24 de luni, printre principalele intervenţii la clădirea administrativă din Areni numărându-se îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii; reabilitarea și modernizarea instalațiilor de preparare și transport a agentului termic; utilizarea resurselor regenerabile pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum; montarea unei pompe de căldură; demontarea caloriferelor și înlocuirea cu ventilo-convectoare; înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incadescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață; înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice.

Deşi toţi banii erau disponibili,

Judeţul Suceava a irosit investiţii publice de peste 150 de milioane de lei

·        Conform Camerei de Conturi, faţă de prevederile de 356 circa de milioane de lei, plăţile pentru investiţii au fost de 205 de milioane de lei, „atât din cauza nerealizării proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile, cât şi a proiectelor finanţate integral sau parţial din bugetele locale”.

·        În 2017, comunele, oraşele şi municipiile sucevene au rămas în vistierii cu un total de peste 122 de milioane de lei, excedentul înregistrat de acestea nefiind urmare a încasării veniturilor peste nivelul prevăzut, ci a nerealizării unor cheltuieli.

Cu toate că bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv suma bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi a bugetul propriu al Consiliului  Judeţean, a fost într-o creştere semnificativă, acest lucru nu se reflectă, în mod corespunzător, şi asupra volumului investiţiilor. Cel puţin aşa relevă Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2017, întocmit de Camera de Conturi Suceava, în care se evidenţiază că, faţă de anul 2016, la nivelul judeţului Suceava veniturile încasate au crescut cu 129,874 de milioane de lei, ajungând la 1.816,112 de milioane de lei. De cealaltă parte, cheltuielile efectuate au sporit cu 65,238 de milioane de lei, fiind de 1.699,985 de milioane de lei. Acest fapt a determinat realizarea unui excedent de 116,127 de milioane de lei, unul mai mare cu 64,636 de milioane de lei, în comparaţie cu valoarea excedentului din anul bugetar precedent. Astfel, exceptând Consiliul Judeţean Suceava, care s-a remarcat cu deficit bugetar, restul unităţilor administrativ-teritoriale au încheiat execuţia a anului 2017 cu excedent. Potrivit sursei citate, bugetul Consiliului Judeţean Suceava a realizat venituri totale de 379,571 de milioane de lei, în timp ce a cheltuielile efectuate  au fost de 385,568 de milioane de lei, cu un deficit de 5,997 de milioane de lei.  Bugetele celor 5 municipii din judeţul Suceava au avut venituri totale de 498,022 de milioane de lei şi cheltuieli de 497,879 de milioane de lei, rezultatul execuţiei bugetare reprezentându-l un excedent de 143.000 de lei. Pe de altă parte, bugetele celor 11 oraşe au însumat venituri de 185,192 de milioane de lei, cheltuieli de 184,975 de milioane de lei, la execuţia bugetară consemnându-se un excedent de 217.000 de lei. În cele din urmă, în anul 2017, bugetele celor 98 comune sucevene au totalizat venituri de 753,327 de milioane de lei şi cheltuieli de 631.563 mii lei, excedentul rezultat fiind de 121,764 de milioane de  lei. „În ceea ce priveşte excedentul înregistrat, în sumă de 122,124 de milioane de lei, în execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, trebuie arătat faptul că acesta nu a fost determinat de încasarea veniturilor peste nivelul prevederilor definitive aprobate prin bugetele locale, ci de nerealizarea unor cheltuieli bugetare la nivelul veniturilor încasate şi al resurselor financiare asigurate din prefinanţări din fonduri externe nerambursabile, precum şi din finanţări primite şi neutilizate la nivelul prevederilor bugetare”, se reliefează în Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2017, la nivelul judeţului Suceava. Conform analizei Camerei de Conturi Suceava, principala cauză neatingerii nivelului cheltuielilor, în conformitate cu prevederile bugetare iniţiale, o reprezintă neefectuarea investiţiilor publice. În urma auditării efectuate de inspectorii instituţiei sucevene, un grad relativ mare de nerealizare s-a constatat la cheltuielile de capital. În consecinţă, în 2017, faţă de prevederile definitive de 357,928 de milioane de lei, plăţile pentru investiţii au fost în sumă de 205,201 de milioane de lei, „atât din cauza nerealizării proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile, cât şi a proiectelor finanţate integral sau parţial din bugetele locale”.

Conform Camerei de Conturi,

Prejudiciu de 564.000 de lei la amenajarea  Zonei de agrement „Tătăraşi” din Suceava

·        La data controlului, s-a constat, printre altele, că echipamentele montate şi decontate, nu corespundeau calitativ caracteristicilor din caietul de sarcini, din proiectul tehnic şi din oferta câştigătoare a firmei constructoare.

·        Controlorii au dispus luarea de măsuri în vederea respectării specificaţiilor tehnice şi condiţiilor de calitate pentru lucrările efectuate, echipamentele şi materialele livrate, prin înlocuirea acestora din urmă sau recuperarea diferenţelor de preţ.       

Camera de Conturi Suceava a depistat că, în cazul plăţilor efectuate la obiectivul de investiţii „Amenajare zonă de agrement Tătărași”, din municipiul Suceava, nu au fost respectate principiile de bună gestiune. Conform Raportului previn finanţele publice locale pe anul 2017, la amenajarea zonei pentru petrecerea timpului liber, din reşedinţa de judeţ, s-au constatat „deficienţe care au condus la un prejudiciu în valoare de 564.000 de lei”. Auditul realizat de instituţia suceveană pe linia achiziţiilor publice evidenţiază că prejudiciul constă, printre altele, în echipamente montate şi decontate integral, „care nu corespund şi nu respectă, din punct de vedere calitativ, caracteristicile echipamentelor prezentate în caietul de sarcini, respectiv în proiectul tehnic şi în oferta câştigătoare a executantului lucrărilor”. În cauză este sistemul de tenis (stâlpi şi fileu); coşul de baschet cu structura aferentă; porţile de mini-fotbal; terenul de mini-golf; masa de tenis, cu accesorii, precum şi învârtitoarele şi băncile. De asemenea, potrivit Camerei de Conturi, s-a constat că au fost efectuate plăţi fără documente justificative, „referitoare la înlocuiri de produse în sumă de 816.000  de lei şi lucrări neexecutate şi angajate de 74.000 de lei”. Acestea din urmă se referă la echipamentele, intervenţiile pentru gazonare şi plantare de arbori şi arbuşti cuprinse în lucrările decontate integral, „la care caracteristicile constatate la inspecţia pe teren nu au fost conforme şi nu au respectat datele din proiectul tehnic, devizul de ofertă şi situaţiile de lucrări decontate firmei constructoare”. Totodată, s-au depistat montarea unor echipamente produse de alţi producători decât cei indicaţi în oferta tehnică, „fără întocmirea şi aprobarea cererilor pentru înlocuiri şi fără documentele care ar trebui să însoţească cererile pentru înlocuiri”. Nu în cele din urmă, sistemul de faţade cu structura metalică de susţinere şi prindere a panourilor de lemn stratificat de înaltă densitate nu corespundea, din punct de vedere al grosimii, cu datele din caietul de sarcini şi din propunerea tehnică a ofertantului câştigător. Camera de Conturi a dispus luarea de măsuri în vederea respectării specificaţiilor tehnice şi condiţiilor de calitate în cazul lucrărilor efectuate, echipamentelor şi materialelor livrate, prin înlocuirea acestora sau recuperarea diferenţelor de preţ. Zona de agrement „Tătăraşi” are rezervată o suprafaţă de 75.250 de metri pătraţi în preajma Casei de oaspeţi a lui Nicolae Ceuşescu, Parcului „Şipote”, Cetăţii de Scaun a Sucevei şi a Statuii ecvestre a domnitorului Ştefan cel Mare, constructorul fiind Victor Construct Botoşani. În vederea realizării obiectivului, autorităţile sucevene au contractat un credit de 10 milioane de lei, acordat de CEC Bank, adjudecarea execuţiei fiind făcută pentru un iniţial de 5,18 de milioane de lei.        

Într-o singură săptămână,

Două sesizări penale pentru tăiere ilegală şi sustragere de arbori

·        Gardienii forestieri au identificat 15 de cazuri de încălcare a legislaţiei în vigoare, dând amenzi de 69.500 de lei şi confiscând fizic şi valoric aproape 120 de metri cubi de material lemnos.

Mihai Găşpărel, inspector şef al Gărzii Forestiere Suceava,  informează că, săptămâna trecută, instituţia pe care o conduce a avut o activitate susţinută de verificare a respectării regimului silvic pe raza judeţului Suceava. Astfel, potrivit şefului structurii de control silvic, pe lângă controalele în exploatările forestiere şi în cantoanele silvice, au fost efectuate inclusiv verificări privind circulaţia materialelor lemnoase pe drumurile publice, dar şi la operatorii economici care prelucrează, depozitează ori comercializează masă lemnoasă. Inspectorul şef Găşpărel, a declarat că, în total, identificate au fost 15 de cazuri de încălcare a legislaţiei în vigoare, acestea fiind sancţionate cu amenzi însumând 69.500 lei. Conform acestuia, controlorii au dispuse şi măsuri complementare, precum confiscarea fizică a materialului lemnos(cherestea din rășinoase) cu un volum de 51,9  de metri cubi, la care se adaugă confiscările valorice pentru 66,32 de metri cubi, printre care 49,48 de metri cubi de lemn rotund de lucru. Găşpărel spune că majoritatea controalelor care au avut ca ţintă pe operatorie economici au fost făcute, conform planurilor de acţiune comune, cu poliţiştii suceveni. Pe de altă parte, în cadrul acţiunilor de cooperare inter-instituțională, cu reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava şi cei ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Bogdan Vodă” Suceava, s-au constatat importante abateri de la respectarea regimului silvic şi, în consecinţă, au fost formulate două sesizări penale pentru tăiere ilegală şi sustragere de arbori. „Verificările continuă sub aspectul desfăşurării de cercetări de către cei abilitaţi. Precizăm faptul că în zonele în care au fost semnalate încălcări privind respectarea regimului silvic, vor continua acţiunile de control”, a conchis Mihai Găşpărel, inspector şef al Gărzii Forestiere Suceava. 

Salubritatea cursurilor de apă sucevene, verificată de 3 echipe mixte

·        Desemnate de către prefectul Mirela Elena Adomnicăi, acestea au în componenţă reprezentanţi ai Prefecturii, Gărzii de Mediu, Gărzii Forestiere SGA şi ISU, descinderile având loc până la finele lunii viitoare.   

·        Anul trecut au fost depistate nereguli pe raza a 7 unităţi administrativ-teritoriale din județ, prilej cu care s-au dat amenzi şi avertismente, fiind dispuse, totdată, şi măsuri de remediere a deficienţelor. 

Trei comisii mixte constituite prin ordin de prefect verifică, de la începutul acestei săptămâni, salubritatea cursurilor de apă, cât şi modul în care s-au amenajat şanţuri şi rigole în vederea asigurării secţiunilor de scurgere a apelor mari de pe raza localităţilor judeţului Suceava. Mirela Elena Adomnicăi prefectul de Suceava, coordonatorul structurilor amintite şi  preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă informează că din comisii fac parte reprezentanţi  ai Prefecturii, Sistemului de Gospodărire a Apelor, Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”, iar la solicitarea acestora, la controale vor lua parte şi inspectori ai Gărzii Forestiere. Cele trei comisii vor fi  pe teren  până pe 30 aprilie, iar conform calităţii lor de şefi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, primarii vor fi obligaţi să sprijine activitatea controlorilor. În principal, aceştia din urmă se vor axa pe verificarea modului în care au fost puse în practică măsurile dispuse şi efectuate lucrările impuse cu ocazia controalelor întreprinse, pe aceeaşi temă, în 2018. Controalele au în vedere depistarea  eventualelor depozite de deşeuri şi a celor de material lemnos d  pe malurile şi din albiile cursurilor de apă, precum şi din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor, care, „prin antrenare pot conduce la obturarea scurgerii”. De asemenea, urmărite sunt descoperirea depozitelor de material lemnos de pe formaţiunile torenţiale din apropierea zonelor locuite; modul în care au fost amenajate şi întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, precum şi îngrijite cursurile de apă din interiorul localităţilor. Totodată, vor fi verificate  zonele nesalubrizate de pe cursurile de apă în care au avut loc inundaţii în anul 2018; stadiul lucrărilor de remediere realizate, precum şi măsurile dispuse la nivel local. Deficienţele constatate în timpul controalelor din această primăvară, însoţite de măsuri şi responsabilităţi, vor face obiectul unui raport care va fi elaborat în perioada 7-9 mai şi  care va fi înaintat, spre aprobare prefectului prefectului Mirela Elena Adomnicăi. De menţionat este faptul că,  în anul 2018, pe durata campaniei de controale privind salubritatea cursurilor de apă au fost depistate nereguli pe raza a 7 unităţi administrativ-teritoriale din județ, prilej cu care s-au dat amenzi şi avertismente, fiind dispuse şi măsuri de remediere a deficienţelor. 

Din judeţul Suceava,

Peste 422 de mii de cereri de paşapoarte, de-a lungul unui deceniu

·        Bilanţul este făcut cu prilejul Zilei paşaportului românesc, iar conform Prefecturii sucevene, începând din urmă cu 10 ani, când a fost introdus noul sistem de emitere, „s-a constatat o creştere treptată a solicitărilor pentru aceste documente”.

De la începutul anului 2019, se emit documente de călătorie de tip nou, îmbunătăţite ca aspect şi elemente de siguranţă, face cunoscut, printr-un comunicat de presă, Instituţia Prefectului judeţului Suceava. Conform acestuia, în judeţul Suceava,  sistemul de emitere a noilor tipuri de paşapoarte a fost introdus încă de pe 23 noiembrie 2009, perioadă în care, la ghişeele Serviciului şi Punctului de lucru mobil din municipiul Rădăuţi, s-au primit şi soluţionat 218.555 de cereri pentru paşapoarte simple electronice şi 148.165 de cereri pentru paşapoarte simple temporare. Statistica este prezentată cu prilejul aniversării, anual, pe 19 martie, a Zilei paşaportului românesc, iar potrivit datelor Prefecturii, în intervalul amintit s-au verificat şi aprobat 55.300 de cereri de eliberare a paşapoartelor simple electronice depuse la misiunile diplomatice ale României din străinătate. „Ca notă generală, de la debutul activităţii de emitere a paşapoartelor simple electronice, s-a constatat o creştere treptată a solicitărilor pentru aceste documente”, evidenţiază Instituţia Prefectului judeţului Suceava. În comunicatul citat arată c documentul de călătorie românesc, denumit „paşaport”, a fost menţionat, pentru prima dată, în Regulamentul organic din Principatele Române, Ţara Românească şi Moldova, în anul 1830, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic. Legea asupra paşapoartelor-prima lege modernă în domeniu-a fost promulgată prin Înaltul Decret Regal nr. 1758 din 19 martie 1912. Din acest motiv, în anul 2006, ministrul Administraţiei şi Internelor a aprobat ca data de 19 martie să fie instituită drept Zi aniversară a paşaportului românesc.  În comunicatul Prefecturii Suceava se mai precizează că, în decursul anilor, au fost introduse mai multe tipuri de paşapoarte: diplomatice (în 1920), colective şi de serviciu (în 1941). În anul 1948, activitatea de eliberare a paşapoartelor a revenit în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne. Regimul sever al călătoriilor în străinătate a fost menţinut până în decembrie 1989. Ulterior, prin Decretul-Lege nr.10/1990 s-au desfiinţat vizele ţi s-au liberalizat călătoriile cetăţenilor români în străinătate. Începând cu 1 ianuarie 2005, la nivel naţional, activitatea de paşapoarte a trecut în subordinea Instituţiei Prefectului. În vederea alinierii la practica europeană în materie, a fost adoptată Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează condiţiile şi limitele în care cetăţenii români  pot călători în străinătate. Cetăţenilor români le-a fost garantat dreptul de a călători în străinătate, de a emigra şi de a reveni oricând în ţară. Cetăţenii români au câştigat o mai mare libertate de circulaţie începând cu data de 1 ianuarie 2007, de când cartea de identitate valabilă poate constitui document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene. Conform Regulamentului (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului Europei, din data de 31 decembrie 2008,  România,  ca stat membru UE, a început să emită paşapoarte simple electronice, care au valabilitate de 10 ani, începând din 20 iulie 2018, potrivit noii legi intrate în vigoare la acea dată. Din februarie 2010, se pot depune documente, respectiv obţine paşapoarte simple electronice sau temporare şi la misiunile diplomatice ale României în străinătate. Un alt tip de document de călătorie care se eliberează este paşaportul simplu temporar, cu termen de valabilitate de 12 luni, termenul de eliberare fiind, ca şi la paşaportul simplu electronic, cel de 10 zile lucrătoare. 

Aproape 2.500 de suceveni au refuzat cardul de sănătate, din motive religioase sau de conştiinţă

·        Valabilitatea cardurilor  a fost prelungită cu încă 2 ani faţă de termenul de expirare înscris pe document, în judeţul Suceava existând peste 420. 000 de benefciari ai sitemului naţional de asigurări de sănătate .    

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a reintrat în posesia a 24.077 de carduri naţionale de asigurări sociale de sănătate care nu au putut fi înmânate beneficiarilor. Situaţia este cea valabilă la 31 decembrie 2018, în total, pentru persoanele asigurate din judeţul Suceava fiind  tipărite, până la data amintită, peste 420.000 de carduri. Cristi Bleorţu, şeful CAS Suceava informează că, dintre cele returnate de către operatorul poştal Casei de Asigurări de Sănătate, până la sfârşitul anului 2018, instituţia suceană a redistribuit, înspre persoanele asigurate care le-au solicitat, 15.100 de carduri naţionale. Pe de altă parte, pe durata anului trecut, CAS a înmânat 3.318 de adeverinţe de înlocuire a cardului naţional de sănătate. În cauză sunt asiguraţii care au pierdut sau şi-au deteriorat documentul doveditor, acestora din urmă adăugându-li-se 2.945 de adeverinţe înlocuitoare, pentru asiguraţii care au refuzat în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, să primească acest card. De asemenea, în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2018 Casa de Asigurări de Sănătate a eliberat, persoanelor care încă nu intraseră în posesia cardului naţional de sănătate, alte 11.062 de adeverinţe care atestă calitatea de asigurat. De precizat este faptul că, încă de anul trecut, Casa Naţională de  Asigurări de Sănătate a prelungit valabilitatea cardurilor naţionale de asigurări de sănătate cu încă 2 ani faţă de termenul de expirare înscris pe document. Astfel, cardurile care au expirat 31 ianuarie 2019 vor fi valabile până la ceeaşi dată a anului 2021, posesorul neavând nevoie de adeverinţă sau de alte acte doveditoare ale calităţii de asigurat în sistemul naţional de asigurări sociale de sănătate.

Întârzieri în raportarea datelor sau non-răspunsuri la cercetările Direcţiei Judeţene de Statistică

·        DJS semnalează slaba receptivitate a agenţilor economici şi a populaţiei, „depăşirea situaţiilor critice şi finalizarea în bune condiţii a lucrărilor” făcându-se în urma unei susţinute munci de lămurire.    

Peste 90% din lucrările statistice realizate în anul 2018 de către Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava au avut ca destinaţie Eurostat, adică Institutul de statistică al Uniunii Europnee. „În Programul statistic naţional anual au fost prevăzute termene precise de transmitere a datelor la Eurostat. Acest fapt reprezintă o confirmare a asumării, de către statistica românească, a obligaţiilor care decurg din statutul de statistică oficială a unui stat membru al Uniunii Europene”, se arată într-o informare a instituţiei sucevene. Potrivit DJS, în 2018, producerea de date s-a concretizat prin realizarea de lucrări statistice anuale şi infra-anuale care au acoperit toate activităţile din economia naţională, conform metodologiei, tehnicilor şi metodelor de calcul a indicatorilor statistici aferente normele şi standardele Uniunii Europene. În anul trecut, Direcţia de Statistică Suceava a efectuat 114 de cercetări statistice, dintre care 64 de cercetări statistice anuale şi 46 de cercetări statistice infra-anuale. Din totalul  acestora din urmă, 28 de cercetări au avut periodicitate lunară, 16 periodicitate trimestrială şi semestrială, una a fost cu periodicitate decadală, iar alta cu periodicitate săptămânală. „Ca o problemă deosebită întâmpinată în anul 2018 a fost cea cu privire la receptivitatea agenţilor economici şi a gospodăriilor populaţiei privind cercetările statistice. Întârzierile în raportarea datelor sau non-răspunsurile au fost soluţionate printr-o muncă susţinută a personalului, care a explicat furnizorilor de date statistice obiectivele şi rolul cercetărilor statistice reuşindu-se, astfel, depăşirea situaţiilor critice şi finalizarea în bune condiţii a lucrărilor”, reliefează informarea Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava. DJS evidenţiază că, în 2018, în programul cercetărilor statistice a fost introdusă o cercetare statistică nouă, respectiv cea în domeniul calităţii sistemului statistic, aceasta având ca obiectiv creşterea fondului de indicatori şi alinierea statisticii româneşti la Sistemul Statistic European. Conform DJS, în activitatea de culegere a datelor statistice, pe lângă personalul propriu al instituţiei au participat şi 183 de operatori statistici, în special pentru culegerea datelor necesare cercetărilor statistice în gospodăriile populaţiei. Cercetările statistice pentru care a fost necesară atragerea de colaboratori au avut ca obiectiv nivelul de trai, forţa de muncă, condiţiile de viaţă, turismul, producţiile agricolă vegetală şi animală, efectivele de animale, preţurile produselor agricole etc. 

Cincisprezece suceveni s-au specializat în meseria de „ protezist unghii tehnice” 

·        Cei mai mulţi dintre participanţii la cursurile AJOFM, respectiv 123, s-au calificat ca agenţi de securitate, 78 le-au absolvit pe cele de iniţiere ca inspectori de resurse umane, în timp ce 68 de cursanţi s-au specializat în informatică.   

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava a acordat, în anul 2018, câte un certificat de calificare, iniţiere sau specializare, după caz, pentru 652 de şomeri care au urmat cursuri de formare profesională prin 38 de programe şi în 14 ocupaţii diferite. Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al instituţiei sucevene, informează că 17 dintre programe au fost derulate prin intermediul Centrului propriu de formare profesională, iar altele 21 de către Centrul Regional de Formare Profesională Cluj. Conform responsabilului AJOFM, cele mai multe dintre cursurile de calificare, adică 7, cu 123 de participanţi, au fost cele de agenţi de securitate, în ordine descrescătoare urmate fiind de cele 5 de coafor, cu 79 de cursanţi. Mai apoi, preferate au fost 3 cursuri de lucrător în confecţii din piele şi din înlocuitori, cu 42 de absolvenţi; 3 cursuri de frizer, cu 39 de calificaţi şi două cursuri de bucătar, cu 28 de absolvenţi.  În ceea ce priveşte iniţierea, 4 sesiuni au fost organizate pentru inspectori sau referenţi în resurse umane, cu 78 de absolvenţi; două cursuri cu 51 de absolvenţi au vizat comunicarea în limba engleză, în timp ce primii paşi în dobândirea competenţelor antreprenoriale  s-au făcut de către 28 de participanţi. În cele din urmă, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava a susţinut şi organizarea a 4 cursuri de specializare în competenţe informatice, cu 68 de absolvenţi şi două cursuri de recepţioneri, cu 33 de absolvenţi.  Câte un curs s-a ţinut pentru în meseria de „machior”, care a avut 17 absolvenţi, şi pentru cea de „stilist, protezist unghii tehnice”, cu 15 absolvenţi.

Inspectorii de muncă verifică firmele de umplere a buteliilor cu gaz petrolier lichefiat

·        În amestec cu aerul, GPL formează amestecuri explozive, provocând „răniri extrem de grave şi decese” şi cauzând pierderi economice considerabile întreprinderilor.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava derulează o acţiune de verificare a modului în care sunt respectate cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protejarea sănătăţii lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în staţii de umplere a buteliilor cu gaz petrolier lichefiat. Controalele au loc pe întreaga durată a lunii martie, vizate fiind toate tipurile de întreprinderi, respectiv mici, mijlocii ori mari, cu capital de stat, privat sau mixt, care deţin instalaţii de umplere a buteliilor cu gaz petrolier lichefiat. Potrivit unui comunicat de presă, obiectivul principal al verificărilor îl constituie stabilirea măsurilor care se impun, ca urmare a nerespectării de către angajatori şi lucrători a prevederilor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, scopul controalelor fiind unul de prevenire a producerii unor evenimente nedorite la locurile de muncă şi posturile de lucru. Astfel, verificate sunt, printre altele, utilajele şi substanţele folosite, procesele şi posibilele lor interacţiuni, dar şi îndeplinirea obligaţiei angajatorilor de a evalua riscurile specifice, luând în considerare probabilitatea producerii atmosferelor potenţial explozive, cea a prezenţei surselor de aprindere şi de declanşare a incendiului. Conform comunicatului de presă, umplerea buteliilor se face numai de către persoane juridice, iar, pe de altă parte, transportul se va efectua doar cu mijloace de transport construite şi echipate în conformitate cu reglementările legale. Deşi exploziile şi incendiile nu constituie cauzele cele mai frecvente ale accidentelor de muncă, consecinţele acestora sunt dramatice, deoarece pot provoca răniri extrem de grave şi decese, consecinţele economice reflectându-se, în mod considerabil, asupra profiturilor întreprinderilor. Gazul petrolier lichefiat este clasificat drept un produs periculos, fiind extrem de inflamabil, în amestec cu aerul formând amestecuri explozive. 

Dr. Tiberiu Brădăţan:

„Nu se va închide vreun spital”

·        „Această decizie aparţine ordonatorilor principali de credite şi autorităţilor locale în subordinea cărora se află spitalele din judeţ”, a asigurat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, la o întâlnire cu sindicaliştii „Sanitas” Suceava.

·        Masterplanul regional de servicii de sănătate este doar în stadiul de „draft”, se axează pe rolul spitalelor regionale, urmând a se implementa începând din anul 2026.

Reprezentanţii sindicaliştilor afiliaţi Uniunii Sindicale Judeţene a „Sanitas” Suceava s-au aflat faţă în faţă cu secretarul de stat de la Ministerul Sănătăţii, suceveanul Tiberius Brădăţan. Întrevederea a avut loc în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, de vineri, de la Platul Administrativ, convocată de Mirela Elena Adomnicăi, prefectul judeţului Suceava, la solicitarea celor de la Sanitas. La discuţii au luat parte Romică Balan preşedintele USJ „Sanitas”, cât şi responsabili ai filialelor de pe lângă spitalele din Broșteni, Siret, Fălticeni, Gura Humorului, Suceava, Vatra Dornei şi Rădăuți. Întrunirea a survenit exprimării nemulţumirilor salariaţilor din sectorul „Sănătate şi asistenţă socială”, centralizate pe o listă conţinând şapte revendicări. Respectivii lucrători cer eliminarea plafonului de 30% la indemnizaţia de hrană şi la sporul pentru asigurarea continuităţii activităţii; aplicarea sporurilor şi calcularea plăţii gărzilor la salariul de bază actual pentru toţi salariaţii din sistem; asigurarea finanţării  creşterilor salariale prin transfer de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; includerea contravalorii indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă şi pentru concediile medicale în suma salariilor de bază de la nivelul ordonatorului de credite;  eliminarea inechităţilor în aplicarea Regulamentului de sporuri, corectarea inechităţilor din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi includerea, în Anexa II, a tuturor categoriilor de personal din sănătate şi asistenţă socială şi ăn cele din urmă, negocierea şi semnarea contractului colectiv de muncă la nivelul sectorului amintit. Reprezentanţii Sanitas au abordat şi problema Masterplanului regional de servicii de sănătate pentru Regiunea Nord-Est, elaborat de Ministerul Sănătăţii, referindu-se la  impactul pe care acesta îl poate avea asupra funcţionării unor spitale din judeţul Suceava. Secretarul de stat Tiberius Brădățan, a răspuns, punctual, la fiecare dintre revendicările sindicaliştilor, precizând că, în prezent, la nivelul Ministerului Sănătăţii se lucrează, împreună cu partenerii sociali, la deblocarea situaţiei care a generat nemulţumirile.  În ceea ce priveşte Masterplanul regional de servicii de sănătate pentru Regiunea de Nord-Est, Brădățan a menţionat că acesta este doar în stadiul de „draft”, se axează pe rolul spitalelor regionale şi că proiectul are ca termen de implementare anul 2026. Dr. Tiberiu Brădățan a evidenţiat că Masterplanul regional de servicii de sănătate pentru Regiunea de Nord-Est se află în dezbatere publică şi nu prevede închiderea unor spitale, ci dor transformarea acestora. „nu se va închide nici un spital”, această decizie aparţinând ordonatorilor principali de credite, autorităţilor locale în subordinea cărora se află spitalele din judeţ. asigurat dr. Tiberius Brădățan, secretar de stat  în  Ministerul Sănătăţii. Şedinţa s-a desfăşurat în prezenţa, prefectul Mirela Elena Adomnicăi, subprefectul Silvia Boliacu, dr. Liliana Grădinariu, director al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, ec. Cristi Bleorțu, şeful  Casei de Asigurări de Sănătate, precum şi doi a reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Suceava.

În 2018,

Adăugați o legendă

Punctele de lucru sucevene ale Schweighofer şi Egger şi-au diminuat importurile şi exporturile

·        Operaţiunile de import-export de material lemnos şi produse din lemn, în şi din Ucraina, Belarus şi Federaţia Rusă, au avut un nivel „mult mai scăzut”, se arată într-o informare a Birului vamal Dorneşti.

·        Pe lângă cele menţionate, prin vama dorneşteană au trecut inclusiv sare, fasole, varză, ceapă, şerveţele de hârtie, becuri, electrocasnice, îngrăşăminte, metanol, GPL, propan şi cărbune.  

O analiză făcută de Biroul vamal Dorneşti evidenţiază că,  în 2018, faţă de 2017, s-a înregistrat o descreştere a valorii indicatorilor fizici. Astfel, în perioada analizată, numărul de declaraţii vamale prelucrate s-a diminuat de la 30.062 la 25.282, respectiv cu 4.780 de declaraţii. Totodată, reduceri importante au fost consemnate la de trenuri, vagoane, camioane şi containere controlate. Conform informării Biroului vamal Dorneşti, cauza constă în aceea că doi dintre agenţii economici din raza de competenţă a structurii specializate sucevene, adică societatea comercială Holzindustrie Schweighofer Sebeş, cu puncte de lucru în Rădăuţi şi Siret, importator şi exportator de buşteni, cherestea şi tocătură din lemn, respectiv societatea comercială Egger România Rădăuţi, producător şi exportator de PAL brute şi PAL melaminate, au derulat un număr mult mai scăzut de operaţiuni de import şi export cu material lemnos şi produse din lemn în şi din Ucraina, Belarus, Federaţia Rusă şi alte ţări extracomunitare. Pe de altă parte, remarca este faptul că această din urmă firmă, cu acţionariat austriac, deţine autorizaţie unică pentru proceduri simplificate la nivel european, iar pentru o parte dintre mărfurile exportate declaraţiile vamale de export se depun în Austria. 
„Deşi dinamica indicatorilor fizici a fost în scădere, sumele încasate la bugetul de stat au crescut cu 12,28% faţă de anul precedent”, se arată în analiza Biroului vamal Dorneşti.  Conform sursei citate, pe durata anului trecut, prin Biroul vamal de frontieră Dorneşti au fost efectuate operaţiuni cu o gamă foarte diversificată de mărfuri, cum ar fi cherestea, buşteni, PAL, tocătură din lemn, rumeguş, lemn de foc, placaj; parchet; lambriu; plăci OSB; materiale de construcţii; produse din fier şi oţel, precum tablă şi profiluri; produse alimentare, în special zahăr şi sare; fasole; varză; ceapă; orz; îngrăşăminte; metanol; vată minerală; şerveţele de hârtie; hârtie; electrocasnice; utilaje agricole; becuri; articole pentru staţii de alimentare cu carburant; produse accizabile, precum GPL, izobutan, propan, butan şi mixturi propan-butan; cărbune şi altele. În 2018, lucrătorii specializaţi ai Biroului vamal Dorneşti au întocmit 13 procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, depistate fiind nereguli precum sustragerea de la controlul vamal şi nedeclararea ţigaretelor; nerespectarea condiţiilor de încheiere a regimului vamal de tranzit şi nerespectarea obligaţiilor care revin comisionarilor vamali. Acestea s-au lăsat cu amenzi totale de 65.500 lei, confiscate fiind 77.200 de ţigarete, adică 3.860 de pachete din diverse mărci, valoarea acestora însumând 53.902 de lei. Nu în cele din urmă, ca urmare a activităţii de control ulterior şi instituirii de taxe antidumping şi taxe compensatorii, controlorii au întocmit 13 procese-verbale, respectiv de decizii de regularizare a situaţiei privind obligaţiile suplimentare stabilite de controlul vamal, stabilindu-se supliment de încasat în valoare de 186.780  de lei.  

Jumătate din veniturile Serviciului de Metrologie sunt din jocuri de noroc 

·        „Controlul tehnic al mijloacelor de jocuri de noroc se exercită prin aprobări de tip şi verificări tehnice iniţiale şi periodice”, se arată într-o informare a  SJML, care relevă că 500.171 de lei din totalul de 1,06 milioane de lei, reprezentând realizări ale anului trecut, sunt de pe urma acestei activităţi.

În 2018, Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Suceava a controlat, din punct de vedere metrologic, 4.302 de mijloace de măsurare, activitatea acestuia fiind completată cu etalonarea a 387 de asemenea mijloace, veniturile realizate din aceste surse fiind de 475.544 de lei. Potrivit Raportului de activitate al  SJML, anul trecut realizările totale ale structurii sucevene au fost de 1,06 milioane de lei, în scădere faţă de cele de 1,13 milioane de lei din anul 2017, încasările provenind din activităţi de etalonări-verificări metrologice; autorizări-atestări pentru supraveghere metrologică; inspecţii şi testări inopinate; control prin măsurare la produselor preambalate, precum şi din activitatea de verificare tehnică a mijloacelor pentru jocuri de noroc.  „În anul 2018 au fost efectuate 126 de controale prin inspecţii şi testări inopinate, în locurile unde se efectuează măsurări din domenii de interes public şi au fost urmărite existenţa şi valabilitatea marcajelor de conformitate, pentru mijloacele de măsurare utilizate şi care se supun controlului metrologic legal, respectarea condiţionărilor impuse în aprobările de model, certificatele de examinare de tip, utilizarea unităţilor de măsură legale, utilizarea corectă a metodelor de măsurare şi adecvarea mijloacelor de măsurare”, se subliniază în materialul citat. Astfel, controalele la produsele preambalate au adus un venit de 7.682 de lei, inspecţiile oprindu-se asupra a 21 de sortimente de la 9 operatori economici. Eliberarea de autorizaţii şi avize, precum şi testarea a 537 de mijloace de măsurare au adus la bugetul SJML Suceava 83.899 de lei. În anul 2018, SJML Suceava a făcut 1.721 de verificări tehnice ale mijloacelor de jocuri de noroc. Suma încasată de pe urma  acestora s-a ridicat la 500.171 de lei, reprezentând circa jumătate din veniturilor totale ale structurii metrologice sucevene. „Controlul tehnic al mijloacelor de jocuri de noroc se exercită prin aprobări de tip şi verificări tehnice iniţiale şi periodice”, se precizează în Raportul de activitate a SJML. Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Suceava funcţionează în subordinea Direcţiei Regionale de Metrologie Legală(DRML) Bacău şi are drept obiective asigurarea căilor de realizare a uniformităţii măsurărilor, a exactităţii şi compatibilităţii măsurărilor, cât şi a corelării măsurărilor cu etaloanele acceptate ca referinţă.

În ultimii 2 ani,

Peste un milion de euro pentru bunăstarea porcinelor şi  a păsărilor din judeţul Suceava

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava eliberează adeverinţe pentru beneficiarii Măsurii M14 şi Măsurii 14T- „Plăţi privind bunăstarea animalelor”. Este vorba despre Campania pe anul 2019, ţinta fiind fermierii care intenţionează să contracteze, de la instituţiile bancare sau de la cele nebancare cu care APIA are încheiate convenţii, credite în vederea finanţării activităţilor curente. APIA Suceava informează că, la cererea crescătorilor, adeverinţele vor confirma că aceştia au depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2018, în cadrul „Pachetului A-porcine” sau „Pachetului B-păsări”. Tot în adeverinţă se va confirma suma reprezentând 70% din valoarea solicitată în cererea de plată pentru anul de angajament 2019, valoarea creditului acordat urmând a fi de 90% din suma înscrisă în adeverinţa beneficiarului. Conform APIA, dobânda aferentă creditelor va fi de ROBOR 6M+maxim 2%. În ceea ce priveşte comisioanele practicate de instituţiile financiare, APIA recomandă fermierilor „să analizeze cu atenţie sporită soluţiile de finanţare propuse de instituţiile financiar-bancare şi de cele nebancare, în ceea ce priveşte costul acestora”. În 2018, pentru schema de ajutor în sectorul bunăstării porcinelor, Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intrevenţii în Agricultură Suceava a gestionat 4 cereri în valoare de 556,619,9 de euro, depuse în 2017, dar autorizate şi plătite pe durata anului trecut. În cazul a altor 4 cereri depuse în 2018, în valoare de 501.940 de lei, activităţile de verificare şi autorizare sunt în curs. În ceea ce priveşte bunăstarea păsărilor, în 2017, în vederea creşterii competitivităţii sectorului avicol, în judeţul Suceava s-a depus o singură cerere. Aceasta fost autorizată  la plată în 2018, cu o valoare de 71.995,73 de euro. În 2018, depusă a fost tot o singură cerere, pentru 13.245 de euro, activităţile de verificare şi autorizare  fiind, de asemenea, în derulare.        

Modernizarea fostului cinema „Arta” şi construirea noii grădiniţe din Burdujeni-sat, ţinute pe loc din cauza lipsei bugetului

·        „Avem toate etapele parcurse, respectiv cea de verificare a  eligibilităţii, tehnică şi financiară (...), însă nu putem semna contractele decât după ce se promulgă bugetul de stat şi se aprobă cel local”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        După consultări cu ADRNE, autorităţile locale sucevene recurg, însă, la „clauza suspensivă”, care permite iniţierea licitaţiilor publice fără ca bugetul să fie aprobat.

Proiectul Centrului multifuncţional „Iţcani”, respectiv cel de amenajare a unui sediu al Primăriei în fostul cinema „Arta”, cât  şi proiectul de construire a unei grădiniţe în cartierul Burdujeni-sat, sunt ţinute pe loc din cauză că bugetul de stat a fost aprobat cu întârziere, atacat, apoi, la Curtea Constituţională, nefiind încă promulgat de către preşedintele României, Klaus Iohannis, şi  nici publicat în Monitorul Oficial. În cazul celor două investiţii procedurile află în fază avansată, de aceea, primarul Ion Lungu a avut discuţii cu responsabilii Agenţiei de Dezvoltare Nord-Est. În urma acestor demersuri, agreată a fost soluţia apelării la „clauza suspensivă”, care permite iniţierea licitaţiilor publice în lipsa bugetului aprobat. „Avem toate etapele parcurse, respectiv cea de verificare a  eligibilităţii, tehnică şi financiară. Avem OK-ul, însă nu putem semna contractele decât după ce se promulgă bugetul de stat şi se aprobă cel local. De aceea, am discutat şi la ADR Nord-Est şi vom demara prevederile de licitaţie, de achiziţie publică, pe acea clauză suspensivă, în ideea că, în două săptămâni vom aproba şi bugetul”, a evidenţiat primarul Ion Lungu. Municipiul Suceava este primul din Moldova care a depus un proiect pe Axa 4.3 „Revitalizarea comunităţilor defavorizate” a Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, în cauză fiind Centrul multifuncţional „Arta” Iţcani.  Imobilul reabilitat va avea 1.156 de metri pătraţi, 826 de metri pătraţi la parter, iar 329 de metri pătraţi la etaj. Valoarea lucrărilor este de 5,74 de milioane de lei, Primăria contribuind cu peste 100.000 de lei. Termenul de realizare a investiţiei este de 36 de luni de la semnarea contractului de finanţare, 24 de luni fiind execuţia efectivă. În clădirea modernizată vor funcţiona servicii ale Primăriei, imobilul găzduind, în acelaşi timp, un birou al Poliţiei Locale, un cabinet medical, un centru de activităţi recreative, un centru de consiliere şi informare, un centru educaţional şi grupuri sanitare. Pe Axa 4.3 „Revitalizarea comunităţilor defavorizate” a Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, urmărită este accesarea a 3,62 de milioane de lei pentru construirea grădiniţelor din Burdujeni-sat şi din zona centrală.

Şaptezeci de locuri de parcare în subteranul Pieţei Mici modernizate

·        Valoarea totală a lucrărilor se va ridica la circa 1 milion de euro, primarul Ion Lungu precizând că, deşi nu ar trebui fie „interpretat electoral”, inaugurarea se face până la jumătatea anului 2020, adică odată cu încheierea actualului său mandat.

Zona Pieţei „George Enescu”, „cea mai aglomerată” din municipiul Suceava va intra în lucrări de modernizare. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de către primarul Ion Lungu, care a precizat că, după modernizările din Piaţa agroalimentară centrală şi din cea din Burdujeni, intervenţiile din Piaţa Mică sunt din categoria „priorităţilor pentru anul acesta”. În cest context, rezolvarea aglomeraţiei a venit pe partea de amenajare a unei parcări cu 70 de locuri în viitorul subsol al actualului amplasament ocupat de tarabele producătorilor agricoli. „Sigur sunt multe zone aglomerate, dar în Piaţa sunt probleme mari de acces şi circulaţie. Astfel, lucrând la proiectul de modernizare a pieţei, ne-am întrebat şi cum să facem cu parcările? De aceea, soluţia cea mai bună este cea încă unei parcări subterane sub piaţă”, a spus şeful administrativului local, menţionând că parcajul efectiv va avea 2,6 metri sub nivelul solului. Conform edilului-şef, valoarea totală a lucrărilor se va ridica la circa 1 milion de euro, în proiectul de buget pentru anul 2019 fiind prinsă suma de 3,5 milioane de lei, la care se adaugă 1,5 milioane de lei pentru amenajarea parcărilor subterane. Finanţarea şi execuţia sunt multi-anuale, Lungu precizând că, deşi nu ar trebui să se pună sub semnul campaniei electorale, ambele obiective vor fi inaugurate până la jumătatea anului 2020. Primarul spune că autorităţile locale vor intra într-un parteneriat cu comercianţii care deţin spaţii exclusiv în zona destinată producătorilor agricoli, deci mai puţin cu cei de pe Aleea comercială. „Aceştia au contract până în 2021, de ceea vom face o asociere în care vor veni cu partea lor de finanţare la valoarea totală a investiţiei. Aşteptăm să se aprobe bugetul de stat, să trecem la treabă, iar lucrările la parcarea subterană să înceapă din acest an. Până îmi termin mandatul acesta, Piaţa Mică va fi gata. Demarăm lucrările, iar anul viitor, până în iunie le vom încheia”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.  Piaţa agroalimentară modernizată Burdujeni a fost inaugurată  anul trecut, de Ziua Bucovinei. Contractul a fost semnat în iunie 2017, valoarea contractului  erade 1,89 de milioane de lei, execuţia fiind adjudecată de firma de construcţii ConBucovina. Soluţia tehnică a inclus realizarea unui sistem de închideri cu panouri şi tâmplărie termopan, prevăzută fiind amenajarea de instalaţii de încălzire, cât şi de răcire-ventilare. Piaţa agroalimentară Burdujeni funcţionează în zona „Cuza Vodă III”,  iar mulţi  ani comercializarea legumelor şi fructelor s-a făcut în aer liber sau la tarabe cu copertine pe structură uşoară. Primarul Ion Lungu a făcut  promisiuni de modernizare a pieţei Burdujeni încă din campania electorală din 2012, fiind înnoite cu prilejul alegerile locale în 2016.

Loc de joacă în Burdujeni, amenajat după consultările de la finele lui 2017, pe marginea bugetului    

·        În 2019, cu destinaţia modernizării locurilor de joacă, în bugetul local sucevean este prinsă o sumă de 1 milion de lei.  

Amenajarea unui loc de joacă în cartierul Burdujeni începe să fie concretizată după mai bine de 1 an de la intrarea problemei în atenţia autorităţilor administraţiei publice din municipiul Suceava. Aceasta a fost ridicată de către sucevenii din acea parte a urbei reşedinţă încă de la dezbaterile publice organizate de Primărie la finele anului 2017, pe marginea fundamentării bugetului municipiului Suceava pentru anul 2018. Materlizarea obiectivului se va face pe un amplasament destul de generos de pe strada Amurgului nr. 108, licitaţia pentru desemnarea constructorului fiind câştigată de DFS Center Grup Piteşti, pentru o sumă de 515.232 de lei. Faţă de 568.195 de lei valoarea de pornire, execuţia s-a adjudecat la 88,39% din aceasta din urmă, realizându-se şi  o economie semnificativă. „Aşteptat de sucevenii care au copii mici, locul de joacă modern se va înfiinţa pe o suprafaţă mare de pe strada Amurgului. Sperăm ca acesta să fie amenajat în cursul anului 2019, pentru că nu este simplu. Avem foarte multe locuri de joacă cu documentaţii de modernizare aprobate, lucrări pe care le vom realiza în perioada următoare”, a declarat Ion Lungu, primul gospodar al oraşului, subliniind  că, anul acesta, cu această destinaţie în bugetul local este prinsă o sumă de 1 milion de lei.   

Înmulţire a cazurilor de persoane adulte cu dizabilităţi

·        Din totalul de 20.895 încadraţi într-o categorie de handicap, 8.965 sunt cu handicap grav, iar 10.982 cu handicap accentuat, în ultimii 2 ani înregistrate fiind 355 de cazuri noi.   

·        Cheltuielile totale pentru plata drepturilor s-au majorat cu circa 31,11 milioane de lei, în 2018 fiind evaluate medico-psiho-social, în vederea încadrării sau a revizuirii, 6.813 de persoane.

În anul 2018, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava a cheltuit pentru asigurarea drepturilor şi facilităţilor legale cuvenite persoanelor adulte cu handicap, un total de 133,465 de milioane de lei. Conform unei informări a instituţiei sucevene, indemnizaţiile pentru adulţii cu handicap s-au ridicat la 63,46 de milioane de lei, indemnizaţiile pentru însoţitorii persoanelor cu handicap vizual au totalizat 30,04 milioane de lei, iar bugetul complementar pentru adulţii şi copii cu handicap a însumat 30,90 de milioane de lei. Informarea DGAPDC evidenţiază că alocaţiile de hrană ale copiilor cu HIV sau SIDA au avut valoarea de 5.385 de lei, transportul gratuit interurban a fost în valoare de 8,58 de milioane de lei, cu  transmiterea drepturilor s-a cheltuit 947.837 de lei, iar pentru dobânzile la credite s-a achitat 25.910 lei. În anul 2018, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava avea în evidenţe 20.895 de persoane adulte încadrate într-o categorie de handicap, dintre care 8.965 cu handicap grav; 10.982 cu handicap accentuat; 990 cu handicap mediu şi 48 cu handicap uşor. În 2016, spre exemplu, numărul total al persoanelor adulte cu dizabilităţi a fost de 20.540, după 2 ani numărul acestora fiind mai mare cu 355. În intervalul menţionat, cheltuielile totale pentru plata indemnizaţiilor şi alocaţiilor au crescut de la 102,350 milioane de lei la 133,465 de milioane de lei, respectiv cu  aproximativ 31,11 milioane de lei. În anul 2018 au fost evaluate medico-psiho-social, la comisiile specializate 6.813 de persoane în vederea încadrării în grad de handicap sau a revizuirii certificatului de persoană cu handicap. În scopul protejării persoanelor adulte cu handicap, în structura DGASPC Suceava funcţionează 11 servicii de tip rezidențial, 9 centre de recuperare şi reabilitare, o locuinţă maxim-protejată, un centru de „respiro”, 3 servicii de zi, un centru de zi şi două  centre de recuperare de tip ambulatoriu. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava a încheiat protocoale de colaborare cu Consiliul Judeţean şi cu 111 consilii locale de pe raza judeţului Suceava, obiectivul principal constând în asigurarea de şanse egale pentru persoanele adulte aflate în situaţie de risc sau marginalizate social, în scopul integrării sociale şi combaterii discriminării.

Peste 158 de milioane de lei au înghiţit, anul trecut,

creşterile de salarii din unităţile sanitare sucevene

·        În 2018, bugetul rezervat medicamentelor a însumat 102,189 de milioane de lei, iar cel destinat susţinerii serviciilor medicale spitaliceşti a fost de 197,364 de milioane de lei.

În anul 2018, bugetul alocat sistemului de asigurări sociale de sănătate în judeţul Suceava, în vederea acordării serviciilor medicale şi farmaceutice de către furnizorii aflaţi în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, a fost de 518,675 de milioane de lei. Aşa reliefează o situaţie a CAS, în care se subliniază că bugetul în cauză este unul în creştere cu 6,5% comparativ cu cel alocat în anul 2017, acesta din urmă având un nivel de 486,798 de milioane de lei. Conform preşedintelui director general, Victor Cristi Bleorţu, suplimentar, în anul 2018 a fost alocată o sumă de 158,506 de milioane de lei, „pentru acordarea creşterilor salariale personalului încadrat în unităţile sanitare publice aflate în relaţie contractuală cu CAS Suceava”. Conform sursei amintite, în anul trecut bugetul rezervat medicamentelor a însumat 102,189 de milioane de lei, permiţând Casei de Asigurări de Sănătate Suceava să asigure eliberarea continuă, de-a lungul anului, a medicamentelor compensate şi gratuite prin cele 138 unităţi farmaceutice din judeţ cu care s-au semnat contracte. În ceea ce priveşte bugetul alocat serviciilor medicale spitaliceşti, acesta a fost stabilit la 197,364 de milioane de lei, acoperind, de asemenea, necesarul pentru susţinerea asistenţei specifice pe întreaga durată a lui 2018. Pe de altă parte, fondurile prevăzute pentru dispozitivelor medicale s-au ridicat la 5,12 milioane de lei, acestea concretizându-se în eliberarea, către asiguraţi, a 5.055 de decizii  de obţinere a dispozitivelor în cauză.  Pentru anul trecut, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a încheiat cu furnizorii de servicii medicale şi medicamente un total de 836 de contracte şi de acte adiţionale. În anul 2018, plăţile efectuate pentru serviciile prestate şi medicamentele eliberate către asiguraţi, în baza actelor respective, au atins 492,505 de milioane de  lei.