Într-un an,

Scădere cu aproape 13 la sută a cazărilor în unităţile turistice sucevene 

În martie 2016, indicele de utilizare înregistrat de structurile de primire din judeţ a fost cu 6,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel de la nivel naţional.

În luna martie 2016, în judeţul Suceava, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au fost înregistrate 29.748 înnoptări, comparativ cu aceeaşi lună a anului 2015 numărul acestora scăzând cu 12,9%. Aşa rezultă din cea mai recentă informare a Direcţiei Judeţene pentru Statistică Suceava, conform căreia, din total, 26.806 au fost înnoptări ale turiştilor români (90,1%), iar 2.942 înnoptări ale turiştilor străini (9,9%). Faţă de luna martie 2015, reliefată este o diminuare cu 15,6% la turiştii români,  în raport cu  o creştere cu 22,3% la turiştii străini. Pe zone turistice, în luna martie a acestui an, cei mai mulţi turişti au înnoptat în structurile de primire turistică din zona municipiului Suceava (35,7%), urmate fiind de cele din zona montană (32,2%), din zona ”alte localităţi şi trasee turistice” (21,0%), precum şi de structurile de primire turistică din preajma Staţiunii balneare Vatra Dornei (11,1%).  În martie 2016, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică din judeţul Suceava a fost de 14,8%, mai mic cu 2,7 puncte procentuale faţă de luna omoloagă a anului 2015. Pe zone turistice, cel mai ridicat nivel al indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, cel de 30,8%, este consemnat în reşedinţa de judeţ, respectiv în municipiul Suceava. Pe poziţiile următoare se situează capacităţile de cazare din zona „alte localităţi şi trasee turistice”, cu un indice de utilizare de 16,3%; zona montană, cu 11,0%, şi zona Staţiunii balneare Vatra Dornei cu 8,1%. În luna martie 2016 indicele de utilizare înregistrat de structurile de primire turistică din judeţul Suceava a fost cu 6,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel raportata la nivel naţional, de 21,1%. 

Termica vrea de 5 ori mai mult decât dă Primăria pentru închirierea instalaţiilor folosite de Thermonet  

Fostul operator de termoficare în sistem centralizat a emis o factură de 3,3 milioane de lei, dintre care 550.526 de lei reprezintă TVA, cu atenţionarea ca suma să fie achitată într-un  interval de 30 de zile.

„S-au depistat clauze contractuale cu ale căror prevederi municipiul Suceava nu este de acord, cum ar fi preţul de închiriere a acestora şi retroactivitatea efectuării unor plăţi”, se arată în raportul Direcţiei Generale Tehnice şi de Investiţii.

Societatea comercială Termica Suceava, fostul operator de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, revine asupra închirierii către Primărie a instalaţiilor şi echipamentelor folosite de noul prestator Thermonet, care are în concesiune acest serviciu începând din 15 octombrie 2015. O hotărâre în acest sens a fost aprobat de Consiliul Local Suceava, în şedinţa extraordinară din ianuarie 2016, pentru activele aflate în patrimoniului Termica de la bugetul local fi stabilită a fi plătită o chirie de 92.000 de lei pe lună. Estimarea acesteia din urmă a fost făcută de Romcontrol Bucureşti, însă Termica a pretins suma de 508.178 de lei, cu propunerea de contract venind la finele lui aprilie. De altfel, pentru intervalul 15 octombrie 2015-30 aprilie 2016, proprietarul, respectiv Termica, a emis o factură de 3,3 milioane de lei, dintre care 550.526 de lei reprezintă TVA, cu atenţionarea ca aceasta să fie achitată într-un  interval de 30 de zile. Autorităţile administraţie publice locale şi-au exprimat dezacordul faţă de acest demers, întocmit urmând a fi un nou raport de evaluare. „Analizând propunerea de contract de închiriere a acestor active necesare funcţionării SACET, în condiţii de continuitate şi siguranţă, s-au depistat clauze contractuale cu ale căror prevederi municipiul Suceava nu este de acord, cum ar fi preţul de închiriere a acestora şi retroactivitatea efectuării unor plăţi”, se arată în raportul Direcţiei Generale Tehnice şi de Investiţii a Primăriei Suceava, în care se subliniază că Termica a venit cu două propuneri de contract, condiţii în care este avansată ideea realizării unui nou raport de evaluare, „care să pună de acord cele două părţi, în privinţa condiţiilor contractuale”.  În raportul Romcontrol se precizează că potrivit informaţiilor din piaţa specifică de furnizare, transport şi distribuţie a agentului termic, primordial în estimarea chiriei de piaţă, la valoarea de 92.000 de lei,  a fost impactul negativ de scădere drastică, cu peste 80%, a cantităţii de agent termic furnizat consumatorilor din municipiul Suceava. Noul operator, succesor al Termica, este societatea comercială Thermonet, câştigător al negocierilor privind atribuirea în concesiune a serviciului de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat. De precizat este şi faptul că, Primăria municipiului Suceava, cu o creanţă în valoare de 3,5 milioane de lei, a fost admisă în tabelul definitiv al creditorilor societăţii comerciale în faliment, Termica Suceava.  

Întreprinzătorii suceveni vânează forţa de muncă din străinătate

În principal, sunt căutaţi vorbitori de limbă română din Republica Moldova şi Ucraina, în condiţiile în care, la rându-i, forţa de muncă suceveană pleacă să lucreze peste graniţe.

Cea mai mare problemă a antreprenorilor o constituie forţa de muncă, susţine Liliana Agheorghicesei, preşedintele Federaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Suceava, care opinează că statul este concurentul numărul unul al mediului de afaceri privat. Aceasta atât prin acordarea de ajutor de şomaj proaspeţilor absolvenţi, dar şi prin plata de ajutoare sociale pe termen nelimitat. „Cel care ne face concurenţă neloială este statul, care plăteşte nemunca, plăteşte lenea şi nu încurajează pe tinerii care ies de pe băncile şcolii să-şi găsească un loc de muncă. Mai mult de atât, asistaţii social nu au un termen în care să meargă la agenţii economici să-şi caute de lucru, iar acestea sunt motive pentru care şi noi suntem puşi în situaţia de aduce salariaţi de printre alte ţări, ca să ne putem continua afacerile”, reliefează şefa FPIMM, menţionând că, în principal, sunt căutaţi vorbitori de limbă română din Republica Moldova şi Ucraina.

„Există o furie de a se pleca la muncă, în afară”.

Agheorghicesei spune că a avut discuţii cu responsabili ai Inspectoratului Judeţean Şcolar, astfel încât accent să se pună pe dezvoltarea învăţământului profesional, remarcând, totodată, că 80% din absolvenţii de studii superioare nu dobândesc o slujbă care să corespundă specializării dobândite la cursurile Universităţii „Ştefan cele Mare”. Şefa FPIMM susţine că antreprenorii suceveni recurg la tot felul de „artificii” pentru a atrage şi păstra personal bine pregătit, în condiţiile în care, la rându-i, forţa de muncă suceveană pleacă să lucreze peste graniţe. „Salarizarea este direct proporţională cu productivitatea, nimeni promiţând mai mult decât poate pentru plata salariilor. Facem tot felul de artificii, începând de la trainning,  loializare, acordarea de bonuri de masă, tot ceea ce este posibil la nivelul nostru. Există o furie de a se pleca la muncă, în afară, însă nu trebuie să uităm şi riscurile, mai ales în ceea ce priveşte stabilitatea familiilor”, a explicat Liliana Agheorghicesei, preşedintele Federaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Suceava.  

Poliţiştii locali s-ar putea retrage din parcările subterane

Acestea vor fi lăsate pe mâna societăţilor specializate în pază, la fel ca şi  Centrul de conservare a tradiţiilor populare şi Centrul social <Lumină lină>.

Poliţia Locală ar putea să îşi retragă agenţii de la mai multe obiective de pe raza municipiului Suceava, se arată într-o informare privind activitatea instituţiei, semnată de directorul executiv Viorel Horodenciuc. Astfel, în vederea ”optimizării activităţii”, respectivii poliţişti locali vor fi reorientaţi în înspre patrulare, în timp ce obiectivele rămase descoperite vor fi date în responsabilitatea societăţilor specializate în activităţi de pază şi protecţie. Potrivit şefului Poliţiei Locale printre „necesităţile” pentru perioada care vine se numără „asigurarea pazei obiectivelor parcarea subterană nr. 1, parcarea subterană nr. 2, Centrului tradiţiilor populare şi Centrului <Lumină lină> cu personal din cadrul societăţilor specializate şi redistribuirea poliţiştilor locali care asigură paza acestor obiective pentru asigurarea dispozitivelor de ordine publică”. Potrivit lui Viorele Horodenciuc, un alt aspect care trebuie rezolvat este completarea efectivelor din subordine, respectiv ocuparea posturilor vacante. Direcţia Poliţiei Locale are în statul de funcţii 111 posturi cu un efectiv încadrat de 107 persoane, iar 4 locuri sunt vacante. La paza şi ordinea obiectivelor fixe sunt repartizaţi 30 de poliţişti locali, la patrule de ordine publică-48, iar la circulaţia pe drumurile publice-10. De asemenea, la celelalte compartimente ale Poliţei Locale îşi desfăşoară activitatea încă 19 lucrători. Printre atribuţiile Direcţiei se numără cele privind asigurarea climatului de siguranţă publică; supravegherea actelor de comerţ din pieţele agroalimentare; acţiunile de fluidizare a traficului; verificarea respectării autorizaţiilor de construire şi a celor de reparaţii, precum şi verificarea îndeplinirii obligaţiilor pe linie de protecţia mediului.  În urmă cu 4 ani, Primăria municipiului Suceava a făcut eforturi financiare şi a reuşit să achiziţioneze 4 autoturisme noi pentru Direcţia Poliţiei Locale din subordine. Este vorba despre autoturisme Logan MCV cu câte 7 locuri, de la bugetul local fiind plătită suma de 273.800 lei.  

Controale şi supracontroale la beneficiarii de subvenţii din agricultura suceveană

Centrul Judeţean al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava are în plan realizarea de controale şi supracontroale la beneficiari ai măsurilor de sprijin finanţate de bugetul naţional şi din fondurile comunitare. Astfel, potrivit unei informări a instituţiei,  programate sunt 391 de controale şi 4 supracontroale, cele mai multe, respectiv 150  de controale şi  3 supracontroale îi vizează pe autorii cererilor unice de plată depuse în 2015. Urmează, în ordine, 100 de verificări la beneficiarii sprijinului financiar comunitar în cadrul Programului de furnizare a laptelui şi produselor lactate către elevii din instituţiile şcolare, iar altele 60 la beneficiari ai sprijinului financiar comunitar privind implementarea Programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli. Inspectorii APIA au în plan 33 de controale privind cota de lapte, 20 de controale şi un supracontrol la îndreptăţiţii sprijinului financiar acordat prin intermediul Programului Naţional Apicol, dar şi 10 controale la solicitanţii ajutorului de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă din perioada aprilie-septembrie 2015. Ţinta controalelor lucrătorilor specializaţi ai Centrului Judeţean al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava sunt 5 beneficiari ai programelor de informare asupra produselor agricole de pe piaţa internă şi din ţările terţe, dar şi încă 5 în ceea ce priveşte măsurile de gestionare a crizelor din sectorul legume-fructe.  Nu în cele din urmă, controlaţi vor 2 beneficiari ai programelor de ameliorare şi un beneficiar al sprijinului financiar specific privind acordarea ajutorului de minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a laptelui.  

Peste 660 de pensionari suceveni dispar în fiecare an 

În ciuda faptului că în mod curent se înregistrează noi pensionări, ultimii 4 ani numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat s-a diminuat cu  2.644 de persoane.

Persoanele de vârsta a treia primesc şi una dintre cele mai mici pensii medii din ţară, judeţul Suceava fiind între ultimii 10 clasaţi, din acest punct de vedere.  

Judeţul Suceava are din ce în ce mai puţini pensionari, relevă datele făcute publice de Direcţia Judeţeană de Statistică. Astfel, la începutul anului 2016, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost de 137.742 de persoane, în scădere cu 908 de persoane, raportat la debutul anului precedent. Trendul este unul de scădere continuă, dacă se ia în calcul  că, în urmă cu 2 ani, adică la început de 2014, statisticile evidenţiau existenţa unui număr mediu de 139.297 de pensionari de asigurări sociale de stat, faţă de acel moment diminuarea fiind 1.555 de vârstnici. Situaţia pare a fi de-a dreptul dramatică, întrucât la debut de 2013, faţă de începutul lui 2012, numărul  mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul judeţ se diminuase 1.089 cu persoane, ceea ce face ca bilanţul din ultimii 4 ani să fie de 2.644 de „dispăruţi”, cu o medie de 660 anual.

Conform informării DJS, persoanele de vârsta a treia din judeţul Suceava au parte şi de una dintre cele mai proaste compensaţii financiare pentru munca de o viaţă. Astfel, la sfârşitul trimestrului al patrulea al anului 2015, pensia medie de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava a fost de 776 de lei, cu 34 de lei mai mare faţă de pensia medie din trimestrul omolog al anului  precedent. Chiar şi aşa, la sfârşitul anului trecut, pensia suceveană medie de asigurări sociale de stat era cu 12,4% sub media înregistrată la nivel naţional, cea de 866 lei. Potrivit sursei citate, gradul de dependenţă economică, calculat ca raport între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi numărul mediu al salariaţilor, a fost, în ultimul trimestrul al anului trecut  de 1,39. În cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava se află pe locul 4 din punct de vedere al mărimii pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat, pensii mai mari fiind înregistrate în judeţele Bacău(879 de lei), Iaşi(868 de lei) şi Neamţ(837 de lei), pensii mai mici având pensionarii din Vaslui(741 de lei) şi Botoşani(715 lei). Pensionarii de asigurări sociale de stat existenţi în judeţul Suceava în trimestrul al patrulea al anului 2015 reprezentau 19,6% din numărul mediu al pensionarilor din Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 3,9% din media naţională. Judeţul Suceava este plasat pe locul 12 pe ţară, în ordine descrescătoare, din punctul de vedere al numărului mediu de pensionari de asigurări sociale şi pe poziţia a 32-a, în aceeaşi ordine, din perspectiva mărimii pensiei medii de asigurări sociale de stat. 

Regres în construirea de locuinţe

Într-un an, numărul cererilor de autorizare pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu peste 18%, iar cel al locuinţelor terminate s-a diminuat cu aproape 31%.  

Conform datelor făcute publice de Direcţia Judeţeană de Statistică, în luna martie 2016, în judeţul Suceava au fost eliberate 171 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. În conformitate cu sursa amintită, numărul acestora a înregistrat o creştere de 31,5%, comparativ cu luna anterioară. Însă, de remarcat este faptul că, în raport cu luna martie a anului 2015, numărul cererilor de autorizare pentru construirea de imobile rezidenţiale este în regres, scăzând cu 18,2%. Informarea Direcţiei Judeţene de Statistică, recent dată publicităţii, reliefează că, din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna martie a anului 2016, 26,9% au fost date pentru „constructorii” din mediul urban, iar 73,1% pentru cei din mediul rural. În luna la care facem referire, judeţul Suceava deţinea, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, 27,5% din numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, devansat fiind de judeţul Iaşi, cu 30,7%. După Suceava, în ordine descrescătoare din acest punct de vedere, se situau  judeţele Bacău, cu 14,8%, din total, Neamţ(10,9%), Botoşani(8,5%) şi Vaslui (6,6%). Totodată, de menţionat este şi faptul că, în judeţul Suceava, în primele 3 luni ale anului 2016, s-au eliberat 390 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, cu 6,3% mai puţine în raport cu cele acordate în intervalul omolog al anului anterior.  Pe de altă parte, în ultimul trimestru al anului 2015, în judeţul Suceava au fost terminate 469 de locuinţe, în scădere cu 209 locuinţe în comparaţie cu primele 3 luni ale anului precedent, diminuarea fiind 30,8%. „Analiza pe surse de finanţare relevă faptul că, în trimestru IV al anului 2015, toate locuinţele terminate au fost realizate din fonduri private, respectiv din fondurile populaţie, pentru locuinţele executate în regie proprie”, se precizează în informarea Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava.     

Cai salvaţi din mijlocul apelor

Joi seara, începând cu ora 20.19, militarii Detaşamentului de Pompieri Fălticeni au intervenit pentru salvarea unor cai surprinşi de creşterea debitului pârâului Suha Mare, pe raza comunei Mălini. Cabalinele erau izolate pe o fâşie de pământ, în mijlocul viiturii cu o adâncime de jumătate de metru şi viteză mare. Întrucât apele pârâului erau în continuă creştere, viaţa animalelor era pusă în pericol. Astfel, comandantul intervenţiei, locotenent-colonel Dănuţ Hladi, a luat decizia de a intra în apă pentru a ajunge pe insulă. După ce a fost asigurat, salvatorul a traversat apa şi a mânat cabalinele către un vad, prin care acestea au traversat pe malul opus al pârâului. De acolo, caii au fost recuperaţi de stăpân. Misiunea salvatorilor s-a încheiat cu succes la ora 21:10. 

Necesar suplimentar de peste 3.330 de metri cubi de gaze naturale pentru extinderea din Burdujeni-sat  

Primăria municipiului Suceava a finalizat calculele privind debitul suplimentar de gaze naturale necesar extinderii reţelelor de alimentare în cartierul Burdujeni-sat, cât şi în cartierul „Tinereţii” de pe Dealul Mănăstirii. Aceasta după ce salariaţii executivului au bătut din poartă în poartă pentru a vedea care dintre locuitorii celor două zone ale reşedinţei de judeţ vor să beneficieze de această facilitate modernă şi civilizată. Din cei 977 de proprietari de locuinţe chestionaţi, 97,95% au declarat că vor să fie branşaţi cu maşini de gătit, sobe sau centrale pentru încălzire. Astfel, Ion Lungu, primarul Sucevei, a anunţat că necesarul este de peste 3.300 de metri cubi, acesta fiind înaintat E-on Distribuţie Gaz, în vederea semnării protocolului de parteneriat demararea investiţiei. „Am finalizat partea tehnică a consultării privind introducerea gazului metan în Burdujeni-sat. Sunt necesari 3.087  de metri cubi pe oră în Burdujeni-sat şi 243 de metri cubi pe oră în Dealul Mănăstirii. Deci totalul debitului solicitat de la E-on Distribuţie Gaz este de 3.331 de metru cubi de gaze naturale pe oră. Am înaintat aceste date tehnice şi sper ca, în cea mai scurtă perioadă de timp, să fie semnat protocolul  între Primărie şi E-on, şi să putem aduce gazul metan în Burdujeni-sat”, a declarat Ion Lungu  Investiţia în extinderea reţelei de gaze naturale în Burdujeni-sat a fost aprobată în urmă cu mai mulţi ani, în Consiliul Local. Astfel, la cea dată, de la bugetul local urma a fi disponibilizată suma de 4,18 milioane lei, execuţia fiind programată pentru o perioadă de un an şi jumătate. Lucrările prevedeau înfiinţarea a 1,16 km de conductă de medie presiune, 19,3 km de conductă de presiune redusă, precum şi a staţiei de reglare măsurare, acestea urmând a deservi consumatorii de pe aproape 30 de străzi.  În cartierul Burdujeni-sat erau identificate ca beneficiare peste 600 de locuinţe, 15 obiective social-culturale şi 15 societăţi comerciale.  

„Toleranţă zero pentru comerţul ilegal cu specii sălbatice”

APM Suceava sărbătoreşte Ziua mondială a mediului pe durata a 8 zile,  sloganul de anul acesta fiind „Nebuni după natură!”

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava marchează Ziua Mondială a Mediului, sărbătorită, anual, pe 5 iunie. În această săptămână reprezentanţii instituţiei iau parte la evaluări şi reevaluări în mai multe unităţi şcolare din judeţ, în vederea acordării sau menţinerii „Steagului verde”, în cadrul Programului internaţional „Eco-școala”. Potrivit directorul executiv Vasile Oşean, cu acest prilej elevii şi cadrele didactice sunt informaţi despre tema şi sloganul sub care sunt derulate manifestările din 2016.În acelaşi context, mâine, la Hanul voievozilor din Horodnicu de Sus,  este organizat workshopul naţionale al Campaniei internaţionale „Litter less”, sub egida Fundaţiei de educaţie pentru mediu, organizat de Centrul carpato-danubian de geo-ecologie București, APM fiind reprezentată de Iluţă Cocriș, șeful Serviciului „Calitatea factorilor de mediu”. Luni, pe  6 iunie, APM, în parteneriat cu Asociaţia „Eudemos” va premia pe câştigătorii concursului de creaţii literare pe tema speciilor identificate în ariile naturale protejate Fînețele seculare Frumoasa şi Ponoare, adresat elevilor care au învăţat despre importanţa conservării biodiversităţii, în săptămâna „Şcoala altfel”. Premierea se va desfăşura în aer liber la Rezervaţia naturală Fîneţele seculare Ponoare. În 7 iunie, specialiştii APM Suceava se vor deplasa în teren împreună cu elevi şi cadre didactice de la Şcoala gimnazială Păltinoasa, în vederea elaborării hărţii necesare propunerii de înfiinţare a Rezervaţiei „Delta fosilă a Moldovei”. Manifestările dedicate Zilei mondiale a mediului se vor încheia cu o masa rotundă pe tema „Utilizări durabilă a componentelor diversităţii biologice”, ţinută pe 8 iunie 2016,  ora 11.00, la sediul APM. Invitaţi sunt reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Consiliului Judeţean, Direcţiei Silvice, Gărzii de Mediu, Gărzii Forestiere, Facultăţii de Silvicultură, Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv, Parcului Naţional Călimani, Parcului Zoologic Rădăuți, organizaţiilor de mediu, precum şi cei ai unor eco-școli din judeţ. Tema Zilei mondiale a mediului din acest an este: „Toleranţă zero pentru comerţul ilegal cu specii sălbatice”, sloganul fiind „Nebuni după natură!”.The booming illegal trade in wildlife products is eroding Earth's precious biodiversity, robbing us of our natural heritage and pushing whole species towards extinction. Potrivit APM, comerţul ilegal cu animale sălbatice este în plină expansiune, provocând erodarea biodiversităţii, afectând patrimoniul natural, specii întregi fiind ameninţate cu dispariţia. As celebrations take place all over the world, celebrities are giving their name to change the game for these threatened species.”Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava se alătură acestei campanii şi vă propune tuturor, Whoever you are, and wherever you live, please 'Go Wild for Life,'and save our planet!oricine aţi fi, şi oriunde trăiţi să acţionaţi  pentru a salva planeta noastră!”, a făcut un apel directorul executiv al APM, Vasile Oşean. 

Primăria Suceava va fi unicul susţinător financiar al echipei de handbal  C.S. „Universitatea”

„În parteneriat cu >, ne propunem să aducem handbalul sucevean acolo unde a fost altădată”, arată Ion Lungu, primarul Sucevei.

Primăria Suceava va fi singurul finanţator al  echipei de handbal masculin C.S. „Universitatea” a anunţat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Edilul-şef sucevean face această afirmaţie după ce a constat că, deşi în nenumărate rânduri s-a angajat să acorde susţinere financiară, Consiliul Judeţean nu a dat niciun ban pentru handbal. Pe de altă parte, Lungu susţine că aportul sponsorilor este unul nesemnificativ, aceştia din urmă profitând de pe urma publicităţii făcute în timpul meciurilor.  „Cea care va finanţa echipa de handbal va fi doar Primăria Suceava. Pentru că, altfel, doar ne amăgim, întrucât Consiliul Judeţean niciodată nu a dat niciodată bani. Asta este realitatea şi nu vreau să critic pe nimeni. Mai sunt încă vreo 20, care dau câte 100 de lei pe lună, dar îşi  fac mai multă publicitate decât Primăria, care dă atâţia bani”, subliniază şeful executivului municipal. Primarul Sucevei spune că, până acum, către C.S. „Universitatea” a fost îndreptată suma de 200.000 de lei, din cele 1,2 milioane de lei prinse în bugetul local.  Lungu spun evidenţiază că „bani există”, însă aşteptată este şi performanţa, iar în condiţiile în care echipa va accede în Liga naţională, atunci fondurile disponibilizate ar putea ajunge chiar şi la 2 milioane de lei. „Ne-am angajat că dăm câte 150.000 de lei pe lună şi vom duce mai departe această strategie. Mă bucur că o parte a jucătorilor ai echipei de glorie se întorc în Suceava şi, astfel, în parteneriat cu >, ne propunem să aducem handbalul sucevean acolo unde a fost altădată”, a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei, după discuţii cu stafful  tehnic al  C.S. „Universitatea” Suceava.

Actele de identitate, eliberate inclusiv în ziua votului 

Duminică documentele sunt primite şi eliberate între orele 8.00 şi 21.00.

Primăria municipiului Suceava anunţă program prelungit de lucru al Serviciului de evidenţă a populaţiei. Lucrătorii acestuia vor sta la dispoziţia solicitanţilor inclusiv după amiaza, dar şi  în zilele sâmbătă şi duminică. Serviciului pot să i se adreseze persoanele care vor să se prezinte la urne, dar  care au actele de identitate expirate, le-au pierdut ori au alte probleme privind legitimarea. „Venim în întâmpinarea celor care au treabă la Biroul de evidenţă a populaţiei, pentru a-şi pune în ordine documentele în ceea ce priveşte votul, în cazul celor care vor să voteze”, precizează Ion Lungu, edilul-şef sucevean în funcţie. Astfel, la Serviciul Primăriei municipiului Suceava, documentele sunt primite vineri între orele 8.30 şi 18.30, sâmbătă între orele 8.00 şi 16.00, în timp ce duminică, în ziua prezentării la urne, funcţionarii respectivi sunt disponibili începând de la ora 8.00 şi până la ora 21.00. Vineri, actele de identitate sunt eliberate între 8.30 şi 18.30, sâmbătă între 8.00 şi 16.00, iar duminică programul este de la ora 8.00 până la ora 21.00, ora închiderii secţiilor de votare.

Potrivit legii, drept de vot au cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, exercitarea acestuia făcându-se doar după ce este prezentat actulu de identitate valabil.  Cartea de identitate se întocmeşte şi se eliberează pe baza unei cereri scrise, a documentelor care fac dovada numelui, stării civile, domiciliului şi a cetăţeniei române. Eliberarea actelor de identitate se face în schimbul unei taxe de 7 lei.  

Candidaţii la funcţiile din administraţia publică locală ignoră întreprinderile mici şi mijlocii 

Liliana Agheorghicesei, preşedintele FPIMM, observă că 80% dintre promisiuni sunt adresate asistaţilor social, lansând un mesaj de colaborare între competitorii electorali şi mediul de afaceri.

Preşedintele Federaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii a judeţului Suceava, Liliana Agheorghicesei, a reliefat, într-o conferinţă de presă, preocuparea antreprenorilor pentru profilul candidaţilor la alegerile locale de pe 5 iunie, cât şi pentru oferta electorală economică a acestora. Potrivit liderului judeţean al întreprinzătorilor, interes pentru mediul de afaceri prezintă acei competitori care vin cu propuneri viabile, indiferent de culoarea lor politică „Faptul că suntem în plină campanie electorală, ne oferă şi nouă posibilitatea să aducem la cunoştinţa candidaţilor şi doleanţele întreprinderilor mici şi mijlocii. Îi felicit pe aceia dintre ei care au buna intenţie de a prinde în programele lor inclusiv măsuri cu caracter economic de interes local, dar suntem interesaţi să vedem şi cum îşi vor îndeplini aceste promisiuni electorale”, a precizat Liliana Agheorghicesei, remarcând că 80% dintre măsurile cu caracter electoral sunt adresate asistaţilor social. Şefa FPIMM Suceava a făcut public Ghidul măsurilor economice pentru candidaţii la alegerile locale, lansat la nivel naţional de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, mesajul degajat fiind acela al colaborării dintre aspiranţii la funcţiile din administraţia locală şi mediul de afaceri, ţinta finală constituind-o dezvoltarea economico-socială. 

Liliana Agheorghicesei spune că Ghidul este recomandat tuturor candidaţilor, iar apoi şi aleşilor de după scrutinul de pe 5 iunie, organizaţia reprezentativă a IMM din judeţul Suceava fiind larg deschisă dialogului, în avantajul ambelor părţi. „Toate promisiunile electorale nu vor fi deşarte, dacă, evident, se vor concretiza într-o dezvoltare economică-socială. Vom face orice este posibil să mişcăm rotiţele acestui mecanism, astfel încât economia de la nivelul fiecărei localităţi să funcţioneze în mod normal”, a explicat Preşedintele Federaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii a judeţului Suceava, Liliana Agheorghicesei, menţionând că, din nefericire, în această campanie niciun candidat nu s-a arătat interesat să consulte pe cei care îşi desfăşoară activitatea în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.Ghidul măsurilor economice pentru candidaţii la alegerile locale are 30 de măsuri, cuprinse în cadrul a 5 capitole privind sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului; accesul IMM la finanţarea adecvată; inovarea; accesul la pieţe şi internaţionalizarea IMM, precum şi reactivitatea administraţiei publice. Unele dintre aceste măsuri au fost prezentate de preşedintele de onoare al Federaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Mihai Deliu, de Alina Calistru, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători, precum şi de Brînduşa Vîrvara, vicepreşedintele Patronatului Femeilor de Afaceri.     

Calitatea vieţii sucevenilor va creşte cu 15% până în 2023

Potrivit Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană, până în 2030 calitatea serviciilor sociale, educaţionale şi de sănătate va spori cu 20%.

„Este un document foarte important, iar în baza acestui instrument vom putea derula etapa următoare de atragere a fondurilor europene”, a precizează, Ion Lungu, şeful administraţiei locale

Autorităţile sucevene au lansat în dezbare publică Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU). Ion Lungu,  primarul municipiului Suceava a prezentat, ieri, într-o conferinţă de presă, draftul documentului strategic, întocmit în vederea depunerii proiectelor de finanţare din fonduri europene nerambusabile. Potrivit edilului-şef, obiectivele strategice ale SIDU sunt „pliate” pe Strategia „Europa 2020” şi vizează reducerea emisiilor de carbon cu 20%, până la finele deceniului; dezvoltarea colaborării cu mediul de afaceri, în vederea facilitării creşterii economice locale; dezvoltarea turismului         în municipiul Suceava, pentru atingerea statutului de centru regional în domeniu; îmbunătăţirea cu 20% a calităţii serviciilor sociale, educaţionale şi de sănătate, precum şi asigurarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile, în vederea creşterii eficienţei acestora, până în anul 2030; dezvoltarea durabilă a reşedinţei de judeţ, în vederea creşterii cu 12% a nivelului de trai într-un mediu sănătos; creşterea calităţii vieţii cu 15%, până în 2023, în vederea estompării fenomenelor demografice negative, estimate statistic. Lungu precizează că este vorba despre o lucrare destul de amplă, care include portofoliul de proiecte ale municipiului Suceava, precum şi sursele din care va fi asigurată finanţarea acestora.  „Ne bazăm pe fondurile europene, în primul rând cele din POR şi POIM, şi de asemenea, pe fonduri guvernamentale, cât şi pe atragerea de investiţii private. Acest draft de strategie este în dezbatere publică, şi a rezultat în urma discuţiilor din cadrul grupurilor de lucru. Până la data de 30 iunie se pot aduce modificări, propuneri şi îmbunătăţiri. Este un document foarte important, iar în baza acestui instrument vom putea derula etapa următoare de atragere a fondurilor europene”, a precizează şeful administraţiei locale, menţionând că Strategia fost întocmită de firma Relians. Conform primarului Ion Lungu, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană este corelată cu priorităţile municipiului Suceava pentru perioada 2016-2021, cu prevederile privind dezvoltarea durabilă integrată; dezvoltarea reţelei de transport; îmbunătăţirea competitivităţii IMM; dezvoltarea turismului la nivel naţional; dezvoltarea patrimoniului natural şi politicilor de mediu; eficienţa utilizării resurselor regenerabile; îmbunătăţirea platformei sistemului de educaţie; îmbunătăţirea capacităţii administrative; dezvoltarea economică, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi a celei  de protecţia mediului.  

Proiect sucevean cu fonduri elveţiene, blocat din cauza suspendării activităţii SEAP 

„Din păcate suntem blocaţi, pentru că nu mai putem derula această procedură până pe data de  15 iunie”, a declarat edilul-şef Ion Lungu.

Valoarea totală a proiectului este de 3,11 milioane de franci elveţieni, 15% fiind contribuţie a financiară din bugetul local sucevean.

Primăria Suceava este afectată din cauza suspendării, de pe 25 mai până pe 15 iunie, a activităţii Sistemului de Achiziţii Publice (SEAP) a făcut public, ieri, primarul Ion Lungu.  Municipiul Suceava a înaintat în SEAP documentaţia în vederea ţinerii licitaţiei pentru achiziţia de echipamente pentru puncte de încărcarea a acumulatorilor din cadrul Proiectului „Electromobilitate-Vehicule electrice pentru o municipalitate verde”, însă aceasta este amânată până la jumătatea lunii iunie.   „Este vorba despre staţia de încărcare pentru biciclete. Din păcate suntem blocaţi, pentru că nu mai putem derula această procedură până pe data de  15 iunie. Ca urmare a noii legi a achiziţie publice, înţeleg că se modifică programul pe SEAP, însă până atunci nu avem ce face”, a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei.  Până acum, în cadrul  Proiectului „Electromobilitate-Vehicule electrice pentru o municipalitate verde” au fost scoase la licitaţie două loturi. Primul include achiziţionarea a 11 autoturisme electrice, precum şi a două furgonete electrice, ultimele urmând a intra în dotarea Direcţiei Administraţiei Pieţelor şi Direcţiei de Asistenţă Socială.  Valoarea adjudecată este de 1,3 de milioane de lei, plus TVA, competiţia fiind câştigată de societatea Grădinaru Import Bucureşti. Al doilea lot are ca obiect furnizarea de utilitare electrice,  respectiv a două utilitare electrică  pentru Direcţia Domeniului Public, a unei automăturători electrice şi a unei autocisterne electrice. Câştigătorul este aceeaşi firmă bucureşteană, pentru suma de 1,4 milioane de lei, la care se adaugă TVA.

În Sistemul Electronic de Achiziţii Publice în aşteptare este, aşa după cum am amintit, şi licitaţia pentru amenajarea punctelor de încărcarea a acumulatoarelor.  Valoarea totală a finanţării din Programul de cooperare elveţiano-român „Swiss-Romanian cooperation programe” este de 3,11 milioane de franci elveţieni, 85% reprezentând bani nerambursabili, iar 15% fiind contribuţie financiară a bugetului local. Proiectul cu finanţare elveţiană prevede achiziţionarea a 11 autoturisme electrice, la care se adaugă două furgonete electrice, o automăturătoare electrică, o autocisternă electrică şi 10 biciclete electrice. De asemenea, prevăzută este crearea a 56 de locuri de parcare destinate vehiculelor electrice, precum şi înfiinţarea a 28 de puncte de încărcare a acumulatorilor.   

Cinci autobuze de capacitate mică, pe străzile Sucevei, în 10 zile

Acestea vor ajunge în Suceava cu multe luni înaintea expirării termenului limită de furnizare.

Contractul pentru achiziţionare a 5 autobuze noi de capacitate mică a fost semnat ieri, a informat, într-o conferinţă de presă,  Ion Lungu, primarul Sucevei. Câştigătorul licitaţiei este o firmă cu capital turcesc, iar mijloacele de transport care vor intra în dotarea societăţii de transport public local TPL ar putea ajunge în Suceava cu multe luni înaintea termenului limită de livrare, stabilit prin contract. „A fost o licitaţie electronică cu un singur participant, respectiv firma care a adus şi celelalte autobuze de capacitate mică, care sunt foarte apreciate în Suceava. Domnul Romaniuc, directorul de la TPL, mi-a spus că - în urma unei discuţii -,  deşi termenul de livrare este de 6 luni de zile, aceste autobuze pot fi aduse în 10 zile. Trebuie aduse cât mai repede, pentru că sunt necesare, existând trasee în Burdujeni-sat, în Iţcani şi, mai nou, în cartierele Obcini şi Zamca, unde sunt trasee mai îndepărtate şi mai puţin rentabile”, a explicat şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu.  De menţionat este că, în 2015, Anadolu Automobile SRL Bucureşti, contra sumei de 806.000 de lei, plus TVA, a fost singurul ofertant pentru furnizarea 5 autobuze de capacitate mică, producţie Karsan Jet. Mijloacele de transport sunt dotate cu instalaţii de încălzire şi de are condiţionat, precum şi cu rampe pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi.Cele 5 mijloace de transport mini-bus  au fost repartizate pe trasee pe care, din cauza numărul redus de călători, circulaţia autobuzelor mari este nerentabilă.        

Aproape 44.000 de agricultori suceveni şi-au primit subvenţiile 

Devenite subiect de campanie electorală, plăţile se fac progresiv, la fermierii din judeţ ajungând,până acum, circa 67 de milioane de lei.  

Plata subvenţiilor către fermierii suceveni decurge conform calendarului asumat, susţine conducerea Centrului Judeţean al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava.  „Referitor la plata subvenţiilor în judeţul Suceava, până în prezent sunt procesate aproximativ 44.000 de dosare, pe diferite scheme de plată, cu valoare totală a plăţilor efectuate de peste 67 de milioane de lei”, subliniază directorul Vasile Iacob Caciur.  Însă, nu mai puţin adevărat este faptul că plăţile au loc cu întârziere faţă de campaniile din anii anteriori, banii cuveniţi ajungând în tranşe la beneficiarii suceveni. Astfel, un avans, reprezentând echivalentul a 53 de euro pe hectar, a fost încasat la finele lui 2015, de numai 30.531 de agricultori îndreptăţiţi din totalul de 52.574. Plăţile s-au făcut înaintea Sărbătorilor de iarnă ale anului trecut, valoarea totală a sprijinului pe suprafaţă (SAPS), cuvenită fiecărui agricultor, fiind de 77,42 de euro pe hectar. Astfel, fermierii au intrat doar în posesia unui aconto, în 2016 urmând a primi şi diferenţa, în echivalentul a 24,42 de  euro pe hectar. Deblocarea banilor a fost reluată pe 8 aprilie 2016, şeful APIA Suceava, Vasile Iacob Caciur subliniind că achitarea drepturilor se desfăşoară progresiv, pe măsură ce dosarele fermierilor sunt procesate şi validate pe tot fluxul de lucru din cadrul sistemului informatic, pentru fiecare schemă de plată pentru care s-a făcut solicitarea. Plăţile sunt operate la cursul de 4,4176 de lei pentru un euro, stabilit de Banca Central Europeană, pe data de 30 septembrie 2015. Pe 8 aprilie, autorizate fuseseră inclusiv plata redistributivă; plata pentru tinerii fermieri; plata pentru micii fermieri care au până la 7 hectare, cât şi ajutoarele naţionale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil. În campania din 2015, la centrele locale ale APIA Suceava au depus cereri 50.537 de fermieri.

În urma sesizărilor din Suceava,

AFIR verifică modul de depunere a proiectelor cu finanţare europeană pentru infrastructură rurală  

„Această măsură a fost luată în urma sesizărilor formulate de către solicitanţii care nu au reuşit să depună proiectele de investiţii pregătite”, transmite Mihai Moraru, director executiv al OJFIR Suceava.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a suspendat procesul de evaluare a proiectelor depuse, în cadrul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pentru Submăsura 4.3a-„Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”, componenta de infrastructura de acces agricolă, cât şi pentru Submăsura 7.2-„Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, componenta de infrastructura rutieră. Anunţul este făcut de Mihai Moraru, directorul executiv al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Suceava, care precizează că procedura de evaluare a fost suspendată în vederea verificării modului de desfăşurare a procesului de depunere a proiectelor pe cele două componente. „Verificările se fac în paralel atât de către AFIR, prin direcţiile proprii cu atribuţii în domeniu, cât şi de Corpul de Control al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării rurale. Această măsură a fost luată în urma sesizărilor formulate de către solicitanţii care nu au reuşit să depună proiectele de investiţii pregătite şi are ca scop asigurarea unui proces echitabil de implementare al PNDR 2014-2020”, transmite Mihai Moraru.

Reamintim că, miercuri,  pe 25 mai,  într-o conferinţă de presă, Cătălin Ioan Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, solicita Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să ia măsuri cu privire la sesiunea de depuneri de cereri a proiectelor de finanţare a infrastructurii rurale.  Aceasta după ce după ce foarte mulţi primari din judeţul Suceava s-au plâns că AFIR a schimbat modelul de finanţare cu o seară înainte, în condiţiile în care sesiunea de depunere, care includea numeroase documente scanate, a început miercuri la ora 09:00 şi s-a încheiat după o oră şi jumătate. Ulterior, Cătălin Ioan Nechifor, a salutat decizia ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, de trimitere a Corpului de control al ministrului la AFIR.

În acelaşi timp, OJFIR Suceava informează că, până în acest moment, nu a fost închisă niciuna dintre sesiunile cu fonduri disponibile, neangajate prin propuneri de proiecte de investiţii depuse pe site-ul AFIR. Astfel, în prezent sunt primite proiecte de investiţii pentru submăsurile; 4.1-„Investiții în exploatații agricole”; 6.1-„Instalarea tinerilor fermieri”; 6.3- „Dezvoltarea fermelor mici”; 4.1a-„Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole”; 4.2a-„Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor din sectorul pomicoli”; 4.2-„Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul agricol”; 7.2-componenta de Infrastructura apa/apă uzata, inclusiv zona montană şi componenta privind infrastructura educațională, inclusiv cea din zona montană şi 7.6-„Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”. 

În numai un trimestru,

Fiecare sucevean a consumat medicamente de 100 de lei

Pentru tratamentul în ambulatoriu s-au cheltuit 31,59 de milioane de lei, eliberate fiind 323.006 de reţete

Sucevenii sunt mari consumatori de medicamente. Cel puţin aşa se poate concluziona din statisticile Casei de Asigurări de Sănătate, potrivit căreia, în trimestrul întâi al anului 2016, în judeţul Suceava consumul de medicamente a fost în valoare de 31,59 de milioane de lei. Conform instituţiei sucevene, valoarea medicamentelor gratuite şi compensate pentru tratamentul acordat în ambulatoriu au însumat 23,29 de milioane de lei, la care se adaugă cheltuielile cu medicamentele gratuite prescrise în cadrul programelor de sănătate, de 8,29 de milioane de lei. „Pentru medicamente compensate şi gratuite si programele de sănătate în tratamentul ambulatoriu s-au cheltuit 31,59 de milioane de lei, fiind eliberate 323.006 de reţete, cu o valoare medie pe reţetă de 97,81 lei”, se arată într-o informare a Casei de Asigurări de Sănătate Suceava.  În conformitate cu aceasta, în primul trimestrul al anului 2016, în tratamentul ambulatoriu cu medicamente compensate 100% pentru unele boli cronice, altele decât cele cuprinse în programele naţionale de sănătate, s-a cheltuit suma de 9,44 de milioane de lei, reprezentând 29,88% din valoarea totală a alocată pentru medicamentele din ambulatoriu.Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a achitat, în primul trimestru al anului 2016, pentru serviciilor prestate către asiguraţi, un total de 107,68 de milioane de lei, plăţile făcându-se în baza contractelor şi actelor adiţionale semnate cu furnizorii de servicii medico-farmaceutice

Casa de Pensii a acordat peste 100 de compensaţii pentru accidente şi deces

Acestea contribuie la reabilitarea medicală şi socio-profesională a asiguraţilor, victime ale accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora.

În primul trimestru al anului 2016, Casa Judeţeană de Pensii Suceava şi-a onorat obligaţiile specifice de asigurare, în 13 de cazuri de îmbolnăviri profesionale, instituţia procedând la achitarea contravalorii serviciilor medicale acordate prin Casa de Asigurări de Sănătate Suceava. În alte 110 situaţii, CJP a stabilit acordarea de prestaţii în bani pe termen scurt şi lung, acestea luând forma de indemnizaţii şi compensaţii pentru atingerea integrităţii corporale şi a despăgubirilor în caz de deces. Pe de altă parte, potrivit unei informări a instituţiei sucevene, de la noii angajatori, cât şi de la cei care şi-au modificat codul CAEN, până la finele primelor 3 luni ale anului 2016, a fost preluată doar o singură declaraţie pe propria răspundere privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. De precizat este faptul că asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care este garantată protecţia socială a salariaţilor împotriva diminuării sau pierderii capacităţii de muncă şi decesului acestora, în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Asigurarea îşi propune prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale; reabilitarea medicală şi socio-profesională a asiguraţilor, victime ale accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora; acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub formă de indemnizaţii şi alte ajutoare.