Ameninţare pe termen lung la calitatea actului didactic

·        În judeţul Suceava se constată o diminuare constantă  a numărului de participanţi la concursurile de ocupare a posturilor, iar din cauza costului navetei mulţi candidaţi nu se prezintă acolo unde au fost repartizaţi.

În judeţul Suceava, problema majoră nu este cea a lipsei cadrelor didactice calificate, ci a neprezentării la post a candidaţilor repartizaţi în urma concursurilor de ocupare a posturilor şi catedrelor, chiar dacă această repartizare se realizează în funcţie de opţiunile fiecăruia, relevă o informare a Inspectoratului Şcolar Judeţean. „În majoritatea cazurilor repartizarea în alte localităţi decât cele de domiciliu sau în mediul rural presupune suportarea de către candidaţi a cheltuielilor de transport, destul de ridicate, fapt care, în final, îi determină  să renunţe la repartiţie”, susţin responsabilii ISJ. Potrivit acestora, concomitent se constată o diminuare constantă  a numărului de participanţi la concursurile de ocupare a posturilor şi catedrelor didactice, „ceea ce este o ameninţare pe termen lung pentru calitatea actului didactic”. „Astfel, se impune sprijinul administraţiilor şi comunităţilor locale pentru aceste cadre didactice, indiferent de statutul de titular sau suplinitor, în scopul creării condiţiilor optime care le pot determina se accepte funcţionarea pe posturile ocupate, să stimuleze şi să încurajeze calificarea sau recalificarea personalului didactic domiciliat în mediul rural”, se evidenţiază în informarea Inspectoratului Şcolar Judeţean.  Conform sursei citate, în judeţul Suceava personalul didactic calificat este asigurat în proporţie de 98%, „ceea ce asigură derularea unui învăţământ de calitate, în concordanţă cu cerinţele unei societăţi moderne”. Pe de altă parte, în 2015 s-a evidenţiat o scădere cu 7,3% a numărului suplinitorilor calificaţi, o parte dintre aceştia reuşind să se titularizeze prin concurs. Nu în cele din urmă, este constatată şi o creştere cu 7,14% a numărului suplinitorilor în curs de calificare, prin reorientarea candidaţilor în funcţie de specialitatea posturilor şi catedrelor cu caracter predominant.                          

Rădăuţean băut, cu permis de conducere eliberat în Anglia, a părăsit locul accidentului  

Duminică, la ora 22.27, Poliţia municipiului Rădăuţi a fost sesizată despre faptul că, pe strada Calea Bucovinei din localitate, a avut loc un accident rutier soldat cu pagube materiale, iar conducătorul auto vinovat de producerea evenimentului a părăsit locul faptei. Polițiștii deplasați la faţa locului au identificat un autoturism înmatriculat în străinătate și condus de un bărbat de 41 de ani, cetățean ucrainean, care, a declarat faptul că, a fost acroșat de un autoturism, iar conducătorul auto a părăsit locul faptei. În urma investigațiilor efectuate de polițiști, în curtea unui imobil de pe Str. Calea Cernăuți din localitate a fost identificat autoturismul implicat în accident și conducătorul acestuia, un localnic de 36 de ani, care a recunoscut faptul că, a condus autoturismul pe Calea Bucovinei, a lovit un autoturism în sensul giratoriu şi speriindu-se a plecat la domiciliu, unde a parcat mașina în curte. Întrucât emana halenă alcoolică, conducătorul auto de 36 de ani, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,79 mg/l alcool pur în aerul expirat, după care la spital a refuzat recoltarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Ulterior, bărbatul de 36 de ani a declarat faptul că, autoturismul nu a circulat în seara zilei de 13 martie şi a fost achiziționat avariat  în urmă cu circa 3 săptămâni. În urma verificărilor efectuate în bazele de date, polițiștii au constatat faptul că, permisul de conducere al bărbatului, eliberat de autoritățile engleze, nu-i acordă dreptul de a conduce autovehicule pe teritoriul României. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracţiunilor de „conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul să conducă autovehicule în România” și ”refuzul prelevării de mostre biologice”, ce va fi soluționat procedural. 

Într-un deceniu,

Dobânzi de peste 52 de milioane de euro, plătite la creditul de 86,3 de milioane de lei pentru Proiectul „Utilităţi şi mediu” 

·        Achitate în contul acestuia a fost un total de 75,6 de milioane de euro, dintre care însă numai 23,15 de milioane de euro reprezintă rambursările efective.

În perioada 2005-2015, unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Suceava au rambursat 11 rate de capital în contul  creditului pentru implementarea Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. Aşa se arată într-o informare a Consiliului Judeţean Suceava, în care se precizează că soldul creditului, respectiv suma rămasă de achitat este de 63,146 de milioane de euro. Astfel, într-un deceniu judeţul Suceava a achitat 75,6 de milioane de euro, dintre care doar 23,15 de milioane de euro reprezintă rambursările efective, respectiv 11 rate de capital a câte 2,1 milioane de lei fiecare. Conform informării amintite, „grosul” de 52,44 de milioane de lei, bani plătiţi până acum îl reprezintă dobânzile. În baza împuternicirilor date de cele 61 de unităţi administrativ-teritoriale asociate, Consiliul Judeţean Suceava administrează împrumutul extern în valoare totală de 86,3 milioane de euro contractat de la Deutsche Bank AG Viena şi transferat Erste Group AG Viena  în vederea realizării obiectivelor de investiţii aferente Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. Acesta este garantat de Ministerul Finanţelor Publice, iar conform Raportului privind finanţele publice locale pe anul 2014 Camera de Conturi a depistat efectuarea de plăţi de 31,42 de milioane de lei, „operaţiuni care nu reprezintă plăţi pentru investiţiile prevăzute în Program”, total constând în 18,78 de milioane lei cu titlul de rambursare a ratelor la credit, la care se adaugă dobânzi în valoarea de 12,64 de milioane de lei. Tot lucrătorii Camerei de Conturi Suceava au descoperit că în evidenţa contabilă nu s-au înregistrat sau au fost înregistrate incorect diferenţe în sumă de 164,77 de milioane de lei, rezultate din evaluarea împrumutului în valută, a dobânzilor restante şi a penalităţilor aferente. Valoarea totală a creditului contractat în cadrul Proiectului amintit este de 235,5 milioane euro, în prima etapă fiind deblocate 86,3 milioane euro. Aceasta din urmă etapă prevedea introducerea gazelor naturale în peste 50% din localităţile judeţului Suceava, reabilitarea reţelelor de distribuţie a energiei termice şi amenajarea unor reţele termice moderne în aşezările urbane.

Cinci ani de scădere a efectivelor de bovine, porcine şi cabaline

• Regresul nu a afectat efectivele de ovine şi caprine, creşteri înregistrându-se inclusiv la familii de albine şi animale de blană.

Efectivele de animale din judeţul Suceava sunt în scădere, rezultă din statisticile Direcţie pentru Agricultură Suceava. Instituţia suceveană prezintă evoluţia din ultimii 5 ani a numărului de animale, la specia bovine în intervalul 2012-2015 scăderea fiind de 36.089 de capete. Cu excepţia unei creşteri de la 159.990 la 171.050 de capete în 2011-2012, diminuarea anuală a persistat până la 145.961 de capete, la finele anului trecut.La specia porcine înscrierea pe trend descendent s-a remarcat încă din 2011, de la 72.005 de capete existente în anul de referinţă, ajungându-se la 45.089 de capete în 2015, cu o diminuare de 36.916 capete. În perioada 2011-2015, numărul de păsări a fost pe an ce trece tot mai mic, acesta reducându-se cu 65.000 de capete, adică de la 635.500 de capete la 570.500 de capete.  Numărul de cai s-a diminuat de asemenea, de la 27.878 de cai în 2011, ajungându-se la 16.422 de cai în 2015, în judeţ existând cu 11.456 de capete. Şi la iepuri s-a consemnat o reducere de 1.575 de capete, respectiv de la 13.100 la 11.525 de capete.         

Pe un trend ascendent s-a situat sectorul apicol, în perioada 2011-2015 înregistrându-se o creştere cu 9.510 a numărului de familii de albine, adică de la 15.500 de familii la 25.010 de familii. De asemenea, s-a mărit şi numărul animalelor crescute pentru blană, în judeţ existând 140 de capete din această specie, comparativ cu 90 în 2011. În ultimii 5 ani, creşteri continue ale afectivelor s-au evidenţiat la ovine, de la 229.020 de capete inventariate în 2011, atingându-se nivelul de 258.060 de capete în anul trecut, cu un spor de 39.040 de capete. Evoluţie pozitivă de 5.865 de capete este înregistrată şi la caprine, în intervalul 2011-2015 efectivele la această specie înmulţindu-se de la 13.600 la 22.216 capete.  

Înşelat pe un site de vânzări: în loc de telefon s-a ales cu un pachet cu pietre 

Pe 11  data martie 2016,  la ora 13:30, Poliţia Oraşului Broşteni, a fost sesizată telefonic de către un bărbat de 38 ani din comuna Popești,  județul Vrancea, despre faptul că a fost înșelat de către o persoană din Orașul Broșteni, în timp ce a efectuat o tranzacție pe un site de vânzări. Vrânceanul a reclamat că a achiziționat un telefon mobil prin poștă, contra sumei de 250 lei, iar când a primit coletul a constatat că in interiorul cutiei se aflau pietre.  Cercetările făcute de oamenii legii au evidenţiat că, pe 8 martie, un colet a fost trimis de către un tânăr de 16 ani din orașul Broșteni, către bărbatul de 38 de ani, suceveanul folosindu-se de actul de identitate al altei persoane. În urma măsurilor dispuse cu operativitate, poliţiştii au procedat de îndată la blocarea plății, în cauză întocmindu-se dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „înșelăciune”. Pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale, cercetările sunt continuate. „Din păcate, din cauza unei instruiri precare ori pur şi simplu din prea mare dorinţă de a obţine un câştig sau a economisi sume de bani, mulţi dintre cetăţeni dau curs unor mesaje sau ,,oferte” care nu sunt altceva decât nişte capcane puse de indivizi care vor să profite pe spatele altor semeni”, atenţionează Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, printru-un comunicat de presă.

Lucrătorii de la primării, testaţi asupra cunoaşterii semnificaţiei culorilor codurilor hidrometeorologice

O şedinţă de lucru a avut loc, ieri, la sediul Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, prezentate fiind rezultatele primei săptămâni de desfăşurare a acţiunile de control asupra modului de asigurare a salubrităţii cursurilor de apă. Prefectul Constantin Harasim anunţă că echipele „interinstituţionale”, în număr de trei, au verificat până la această dată 42 de localităţi. Potrivit şefului serviciilor desconcentrate în teritoriu, dintre acestea, localităţi precum Drăguşeni, Forăşti, Baia, Boroaia, Liteni, Comăneşti, Botoşana, Ipoteşti, Dumbrăveni, Bălcăuţi au realizat un grad ridicat de salubritate, la polul opus situându-se Izvoarele Sucevei, Straja şi Fîntînele. „Cu acest prilej a fost verificată afişarea hărţilor de risc din localităţi la avizierul primăriilor, cât şi cunoaşterea semnificaţiei culorilor codurilor care semnalizează fenomene hidrometeorologice periculoase”, a arătat Constantin Harasim, adăugând că deficienţele constatate vor fi prezentate într-un raport final care va fi elaborat în jurul datei de 15 aprilie 2016. Reamintim că prin ordin al prefectului Constantin Harasim, în judeţul Suceava funcţionează 3 comisii care verifică existenţa depozitelor de deşeuri şi de material lemnos pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, dar şi în secţiunile de scurgere ale podurilor şi podeţelor. Echipele de control sunt formate din reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Sistemului de Gospodărirea a Apelor, Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” şi Gărzii Forestiere.

Comerţul şi transporturile, în topul neregulilor în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă

La aproape 300.000 de lei se ridică valoarea amenzilor date de lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, ca urmare a încălcării legislaţiei privind sănătatea şi securitatea în muncă în anul 2015. Inspectorul şef Romeo Butnariu informează că pe durata controalelor, lucrătorii din subordine au fost nevoiţi să dispună sistarea activităţii unui agent economic şi oprirea din funcţionare a unui echipament periculos, impusă fiind şi remedierea a 1.490 de deficienţe. Conform şefului ITM Suceava, în top, cu cele mai multe abateri de la actele normative în vigoare, s-au remarcat comerţul şi activităţile industriale, firmele verificate alegându-se cu 53 de amenzi şi 1.183 de avertismente. Potrivit statisticilor ITM Suceava, domeniul transporturilor este locul al doilea din acest punct de vedere, amenzile date fiind în număr de 4, încă 54 de sancţiunii fiind sub formă de avertismente. În agricultură, a fost aplicată o singură sancţiune contravenţională, în 46 de cazuri agenţii  economici de profil fiind sancţionaţi. Pe ultimul loc se află industria minieră, în acest sector, în 2015, în urma descinderilor lucrătorilor ITM, fiind aplicată o amendă şi „arătate” 39 de avertismente. Potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, în transporturile sucevene sunt înregistrate 595 de societăţi comerciale, dintre care verificate au fost  35, acestea având 1.237 de angajaţi. În agricultura suceveană funcţionează 152 de firme, „călcate” de inspectorii de ITM fiind 36 dintre acestea, la care lucrau 410 salariaţi. Mineritul mai are 43 de societăţi, la cele 9 controlate de lucrătorii ITM fiind încadrate 1.630 de persoane. Nu în cele din urmă, din cele 14.211 firme cu activităţi comerciale şi industriale, spuse controalelor au fost 782, cu 42.720 de lucrători.          

Şomerii suceveni vor să devină inspectori sau bodyguarzi

·        AJOFM a organizat peste 50 de programe de formare profesională cu finanţare europeană şi naţională, la care au participat 997 de şomeri.     

Aproape 1.000 de persoane au participat în anul 2105 la cursurile de calificare organizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava. Directorul executiv Mirela Adomnicăi declară că Planul judeţean de formare profesională a fost realizat în proporţie de 99,7% cei 997 de suceveni fiind pregătiţi pentru 19 calificări sau ocupaţii.

De remarcat este faptul că printre cele mai frecventate se numără cursurile de coafor, cu 144 de participanţi; inspector de resurse umane-110; bucătar-106, dar şi cel de agent de securitate, cu 96 de cursanţi. În ordine descrescătoare, în 2015 şomerii suceveni au mai urmat cursuri de manichiură-pedichiură, lucrător în comerţ, comunicare în limba engleză, ospătar, operator pe calculator şi în reţele, frizer, instalator reţele tehnico-sanitare şi de gaze, confecţioner articole din piele, baby-sitter, brutar, lucrător în creşterea animalelor, lucrător în cultura plantelor. Cele mai puţin solicitate au fost cursul de mecanic auto, cu 15 participanţi, respectiv cel de administrator de pensiune turistică, cu 14 învăţăcei.                   

Potrivit Mirelei Adomnicăi, şeful AJOFM Suceava, 27 de programe de formare profesională pentru 503 şomeri au fost susţinute financiar din bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar cu finanţare din Fondul Social European, în cadrul POSDRU, s-au organizat 24 de programe pentru 494 de şomeri.     

Nu este păcăleală: în aprilie fermierii suceveni îşi vor primi mult-aşteptatele subvenţii pe 2015

• În plină campanie agricolă de primăvară, plăţile vor fi făcute atât pentru cei peste 30.000 de agricultori care au luat un avans înaintea de Sărbătorile de iarnă, cât şi pentru agricultorii care nu au avut acest noroc.

Agricultorii care îşi pun speranţele în sprijinul financiar european pe suprafaţă, pentru a se folosi de acesta în campania de primăvară, mai au încă de aşteptat. Banii cuveniţi nu au ajuns în integralitatea sa la toţi fermierii, un avans reprezentând echivalentul a 53 de euro pe hectar fiind încasat doar de 30.531 de agricultori îndreptăţiţi din totalul de 52.574. Truditorilor din satele judeţului, care ne-au cerut lămuriri asupra întârzierii plăţilor, Vasile Iacob Caciur, director  executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava, le spune că, din informaţiile pe care le are la ora aceasta, sumele cu pricina ar putea fi virate în conturile oamenilor înspre sfârşitul primei decade a lunii viitoare. „În momentul în care ni se vor transmite că aplicaţiile sunt funcţionale, începem să facem plăţile. Probabil că aceasta se va întâmpla în jurul datei de 8 aprilie 2016. Totul depinde de APIA centrală, si mai puţin de centrele judeţene”, arată şeful Centrului Judeţean Suceava al APIA.  Valoarea totală a sprijinului pe suprafaţă (SAPS) este de 77.42 de euro pe hectar, cei care au  intrat în posesia avansului urmând a primi diferenţa, în echivalentul a 24.42 de  euro pe hectar. „În momentul începerii, vor intra în plată toţi fermierii de pe liste, indiferent dacă au primit sau nu avansul”, a evidenţiat directorul executiv sucevean.  Valoarea sprijinului diferă de la caz la caz, în funcţie de mărimea suprafeţei, agricultorii putând fi inclusiv beneficiari ai plăţii redistributive, plăţii pentru înverzire, a celei pentru tinerii fermieri, cât şi ai ajutoarelor naţionale tranzitorii pentru sectorul vegetal şi zootehnie (ANT). În acest din urmă caz este vorba despre ajutorul financiar de la bugetul de stat acordat pentru culturile în teren arabil; in pentru fibră; cânepă pentru fibră; tutun; hamei; sfeclă de zahăr; bovine de lapte; bovine de carne, cât şi despre sprijinul pentru crescătorii de ovine şi caprine. Astfel, valoarea finală a drepturilor financiare ale fermierilor este mai mare.  „Se preconizează că valoarea pentru ANT pentru sectorul vegetal va fi în jurul valorii de 20 euro pe hectar, dar nu avem nimic oficial în acest sens, cuantumul fiind stabilit prin hotărâre de guvern. La toate aceste valori mai pot fi adăugate plăţile pentru sectorul zootehnic, schemele de plată pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal şi plăţile compensatorii pe suprafaţă acordate utilizatorilor de terenuri agricole, în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală”, a explicat Vasile Iacob Caciur. Plăţile se faC la cursul de 4,4176 de lei pentru un euro, stabilit de Banca Central Europeană, pe data de 30 septembrie 2015

Jandarmii au prins un fălticenean care şi-a însuşit un portomoneu pierdut

Miercuri, în jurul orei 13.00, jandarmii aflați în seruviciul de pază și protecție la o instituție publică din municipiul Fălticeni au fost sesizaţi de către un cetăţean în vârstă de 46 de ani cu privire la faptul că, în urmă cu puţin timp, acesta și-a pierdut portofelul în care se afla permisul de conducere și suma de 40 de euro. În urma analizăriii imaginilor stocate de camerele de supraveghere, jandarmii au constatat că bărbatului i-a căzut portofelul din buzunar în timp ce se deplasa pe holul instituției. O altă persoană, care a observat portofelul, a aruncat în mod intenționat în dreptul acestuia mapa pe care o avea asupra sa pentru a da impresia falsă că a scăpat ceva din mână. Ulterior, aceasta a ridicat mapa, a introdus portofelul în buzunar și  a părăsit instituția. Jandarmii au identificat persoana în cauză, constatând că acesta este E. Eugen, în vârstă de 48 de ani din municipiul Fălticeni. Acesta a declarat că a cheltuit suma de bani pe care a găsit-o în portofel, cumpărându-și alimente și țigări și a lăsat permisul de conducere în căsuța poștală din fața instituției. Portofelul a fost restituit părţii vătămate, iar bărbatul a fost predat Poliţiei municipiului Fălticeni, în vederea continuării cercetărilor. 

Persoane fizice date în judecată de inspectorii fiscali suceveni

·        În 2015, lucrătorii AJFP a făcut 6 sesizări penale, în cauze în care prejudiciul însumat se ridică la aproximativ 1 milion de lei

·        Anul trecut au fost contestate 2,1% din totalul deciziilor de impunere emise de instituţia judeţeană de finanţe, comparativ cu doar 0,41% în 2014.

Persoanele fizice din judeţul Suceava au făcut, în perioada ianuarie-decembrie 2015, obiectul  a 1.070 de acţiuni de control ale inspectorilor Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice, informează instituţia suceveană. Potrivit purtătorului de cuvânt Oana Violeta Apetrea,  numărul controalelor este în scădere faţă de acelaşi interval al anului precedent, când au avut loc 1.372 de asemenea acţiuni. Astfel, fiecare inspector a avut, în medie, 66,88 acţiuni de control în anul trecut, faţă de 80,71 acţiuni în 2014, cu menţiunea că efectivul lucrătorilor specializaţi, a scăzut de la un an la altul, de la 17 la 16 de persoane. Chiar şi în aceste circumstanţe, sumele atrase suplimentar din debitele persoanelor fizice au fost de 6,93 milioane de lei, cu un spor de 20,87% în raport cu anul precedent. La acestea se adaugă accesoriile  de 730.386 de lei, în creştere cu 30,06% comparativ cu anul anterior. Inspectorii fiscali suceveni au aplicat contribuabililor persoane fizice în neregulă amenzi în valoare de 162.900 de lei, reprezentând doar 55,98% din totalul sancţiunilor contravenţionale aferente anului 2014. „Se observă o creştere a sumelor suplimentar atrase pe un inspector cu un procentaj de 26,07%, în perioada ianuarie-decembrie 2015, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014”, arată Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al AJFP. Pe durata acţiunilor de control, în 2015 lucrătorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice a făcut 6 sesizări penale în cauze în care prejudiciul însumat se ridică la aproximativ 1 milion de lei, cele 8 măsuri asigurătorii vizând recuperarea a 1,86 de milioane de lei. Cu un înainte, inspectorii fiscali au întocmit doar două sesizări penale cu prejudiciu de aproape 200.000 de lei, cele 4 măsuri asigurătorii fiind „operate” pentru 1,15 milioane de lei. Nu în cele din urmă, de precizat este faptul că anul trecut au fost contestate 2,1% din totalul deciziilor de impunere emise, comparativ cu 0,41% în 2014.  

Poştaşii suceveni vor concedii şi reducerea vârstei de pensionare

·        În mediul rural, judeţul Suceava are 99 de agenţi poştali, dintre care 51 de femei şi 48 de bărbaţi, aceştia neefectuându-şi concediul de odihnă încă din anul 2013.

Revendicările Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, Filiala Suceava au fost pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a Comisiei de Dialog Social de pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Suceava. Sindicaliştii de la „Poştă” solicită modificarea articolului nr. 83 din Codul Muncii, astfel încât, în perioada concediului de odihnă, să fie permisă angajarea unor înlocuitori ai angajaţilor poştali din mediul rural. Este vorba de locuri de muncă unice care, pentru continuitatea serviciilor poştale, trebuie să funcţioneze zilnic, conform programului de lucru stabilit. Potrivit prevederilor legale actuale, întrucât pe durata concediului de odihnă posturile în cauză nu sunt declarate vacantate, în lipsa titularului nu poate fi angajat un înlocuitor.  „În lipsa identificării rapide a unei soluţii legale, aceştia nu-şi vor putea efectua concediile de odihnă nici în anul acesta şi nici în anii următori. Din punct de vedere economic, Poşta Română nu poate plăti pe parcursul anului doi angajaţi, dintre care unul să desfăşoare activitate doar atunci când titularul se află în concediu de odihnă”, se arată într-un comunicat al Instituţiei Prefectului. Pe de altă parte, ca urmare a specificului activităţii desfăşurate, agenţii şi factorii poştali solicită, de asemenea, ca locurile lor de muncă să fie încadrate în grupa celor în „condiţii deosebite de muncă”, cu reducerea vârstei la care se va face pensionarea. Constantin Harasim, prefectul de Suceava, a asigurat că - pentru o analiză şi o soluţionare cât mai rapidă - solicitările membrii sindicatului vor fi transmise Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională. Poşta Română are peste 3800 de salariaţi care lucrează în mediul rural. În judeţul Suceava îşi desfăşoară activitatea 99 de agenţi poştali, dintre care 51 de femei şi 48 de bărbaţi, aceştia neefectuându-şi concediul de odihnă încă din anul 2013. Pe lângă reprezentanţii Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, Filiala Suceava, la întâlnire au participat oficiali ai Instituţiei Prefectului, Consiliului Judeţean, Inspectoratului Teritorial de Muncă, Casei Judeţene de Pensii, Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, Oficiului Judeţean de Poştă Suceava, precum şi ai Filialei Suceava a Blocului Naţional Sindical.

La Primăria Suceava, Afacerea „Panseluţa” nu a funcţionat niciodată

·        Nu se fac achiziţii de material floricol, în această primăvară 400.000 de răsaduri, bulbi, butaşi provenind din serele proprii ale Direcţiei Domeniului Public, cu cheltuieli minime din bugetul local.

Acţiunea „Oraşul florilor” va demara după Sărbătorile pascale, anunţă Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Primul gospodar al urbei capitală de judeţ arată că în pregătire sunt 400.000 de răsaduri, bulbi, butaşi şi ghivece de plante şi arbuşti ornamentali, însă la campania efectivă de amenajare a spaţiilor va fi iniţiată la debutul lunii mai. Lungu a ţinut să precizeze că nu există motive de suspiciune asupra corectitudinii achiziţionării materialului floricol, acesta fiind produs, cu alocări minime de la buget, în serele proprii ale Direcţiei Domeniului Public. „Aşa după cum se ştie, la Primăria municipiului Suceava, de când sunt primarul municipiului Suceava, capitolul <panseluţa> nu a funcţionat niciodată. Noi ne face răsadurile noastre şi cheltuim cât mai puţini bani în acest sens. Sper să avem un  oraş cât mai frumos”, a punctat Ion Lungu ocupantul fotoliului administrativ din Areni.     

Pe de altă parte, au început acţiunile din concursul cu premii „Toţi pentru curăţenia oraşului”, care se va desfăşura pe cartiere, până  de Sărbătorile de Paşti. Fondul total de premiere este de 50.000 de lei, asociaţia de proprietari clasată pe prima poziţie urmând a fi premiată cu 25.000 de lei, locul secund fiind răsplătit cu 15.000 de lei, iar cel de al treilea cu 10.000 de lei. La aceasta se adaugă şi intervenţiile firmelor de salubritate, care demarează în Obcini şi Burdujeni, în săptămâna 14-18 martie acţionând  câte o echipă în fiecare din cartierele amintite. 

Grupul statuar ecvestru de pe Dealul Cetăţii intră în reabilitare   

·        „În măsura în care lucrarea va fi finalizată, va fi pusă în valoare atât statuia cât şi Cetatea”, a explicat primarul Ion Lungu. 

·        Lucrările costă peste 260.000 de euro, de-a lungul timpului  monumentul deteriorându-se şi aflându-se într-o evidentă stare de degradare.

Primăria municipiului Suceava a recepţionat studiul reactualizat pentru modernizarea statuii ecvestre a domnitorului Ştefan cel Mare de pe platoul Cetăţii de Scaun. Primarul Ion Lungu a anunţat ieri că indicatorii tehnico-economici ai investiţiei vor fi supuşi aprobării deliberativului municipal, după care va lucrările vor fi scoase la licitaţie. „Ne propunem să facem placajul soclului, cu plăci de travertin, să procedăm la refacerea basoreliefului din bronz de pe faţada de est, montarea sistemului de iluminat arhitectural şi ambiental, atât jos, cât şi sus, realizarea unor bănci din beton armat, realizarea unor jardiniere din beton şi realizarea unor rampe pentru persoane cu dizabilităţi”, a precizat Ion Lungu. Valoarea de deviz a lucrărilor 263.432 de euro, durata de realizare este estimată la 1 an, indicatorii tehnico-economici vor fi aprobaţi în şedinţa Consiliului Local, după care va fi ţinută licitaţie pentru desemnarea constructorului. 

De-a lungul timpului, sub acţiunea factorilor naturali, intervenţiei antropice, dar şi ca urmare a lipsei lucrărilor de  întreţinere, monumentul s-a deteriorat, aflându-se într-o evidentă stare de degradare. Astfel, s-au înregistrat exfolieri ale placajelor, lăsarea platformei soclului şi destabilizarea basoreliefului, existând risc de prăbuşire a acestor componente. „În măsura în care lucrarea va fi finalizată, va fi pusă în valoare atât statuia cât şi Cetatea”, a explicat primarul Ion Lungu.  Primăria Suceava a intrat în posesia studiului de fezabilitate privind reabilitarea statuii ecvestre a domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare, din preajma Cetăţii de Scaun, în luna iulie 2009. Ulterior, proiectul de hotărâre privind indicatorii  tehnico-economici a fost aprobat de consilierii locali. La acea dată, valoarea totală a investiţiei de reabilitare era de 735.000 de lei, respectiv circa 175.000 de euro, lucrările urmând a dura 12 luni. Grupul statuar din Dealul Cetăţii de Scaun  a fost dezvelit la 16 septembrie 1977, înscriindu-se într-un program de dezvoltare a artei monumentale din judeţul Suceava întocmit în 1974 şi având ca scop omagierea descălecătorilor şi întemeietorilor de ţară. Pentru statuia ecvestră  a lui Ştefan cel Mare, la concursul din februarie 1975 au fost prezentate 17 propuneri, aleasă fiind cea a sculptorului Iftimie Bîrleanu. 

35% din străzile sucevene sunt neasfaltate

·         „Ne dorim să asfaltăm cât mai multe străzi nemodernizate”, a reliefat edilul-şef Ion Lungu.

Primarul Ion Lungu pregăteşte o strategie de modernizare cu finanţare europeană a străzilor din municipiu Suceava, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, edilul-şef sucevean. Astfel, propuse pentru asfaltare sunt 100 de artere din reşedinţa de judeţ, proiecte în acest sens urmând a fi întocmite şi depuse în perioada următoare. Într-o primă fază, vizate sunt 40 de străzi, pentru care vor fi cheltuite, în medie, câte 200.000 de euro. Acestea se vor adăuga celor 15 căi rutiere modernizate cu finanţare locală şi europeană, începând din 2004, de când Ion Lungu este şef al executivului din reşedinţa de judeţ. În cauză sunt bulevardele principale şi traseele pentru transportul în comun. „Ca strategie, în următorii 5 ani vom aloca câte 5 milioane de euro pe an. Noi am accesat deja câte 2 proiecte de 8 milioane de euro din fonduri europene, pentru reparat străzi. În ideea că vom obţine măcar încă 8 milioane de euro, aceasta însemnă câte 200.000 de euro pentru fiecare din cele 40 de străzi. La suma amintită se vor adăuga şi fondurile proprii, iar în 5 ani toate acestea străzi vor putea fi modernizate”, a subliniat şeful administraţiei locale sucevene, accentuând că succesul iniţiative depinde şi de recuperarea cele 15 milioane de euro pe care contribuabilii le au către bugetul municipal. În acest an, de la bugetul municipiului Suceava se vor cheltui cu infrastructura rutieră peste 33 de milioane de lei (7,57 de milioane de euro), dintre care 20 de milioane de lei, pentru reparaţii, iar diferenţa cu investiţiile. Reparaţiile vor cuprinde 200 de străzi, pe 12 turnându-se covoare asfaltice integral. Altele 7 artere de circulaţie vor fi modernizate. În evidenţa Primăriei municipiului Suceava se află 311 străzi, faţă de anul 2004, când erau 237 de artere, cu 74 mai puţine. Din total, 201 de artere,  adică 65%, sunt asfaltate, iar 110, respectiv 35% sunt nemordernizate. „Au apărut 74 de străzi noi, în principal pe Aleea Dumbrăvii, Dealul Mănăstirii, Zona Lanişte şi Zona Autoservice. Ne dorim să asfaltăm cât mai multe străzi nemodernizate”, a reliefat edilul-şef. Printre cauzele obiective ale acestei situaţii, Ion Lungu a enumerat ritmul alert de apariţie de noi artere, cât şi obligaţia introducerii, înaintea asfaltării, a reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare. Pe de altă parte, există probleme de lămurire a statutului juridic al unora dintre noile căi rutiere, acestea din urmă nefiind proprietate a municipiului Suceava. 

De 8 martie,

Florar din Iaşi, ameninţat cu un cuţit şi furat în Suceava

Pe 8 martie, în jurul orei 12.19, Poliția municipiului Suceava a fost sesizată prin ,,SNUAU 112”, de un tânăr de 19 ani, din judeţul Iaşi, care susţinea că două tinere şi un bărbat i-au sustras mai multe flori pe care le vindea în zona „Curcubeu”, din localitate.  În urma activităților operative întreprinse de polițiști, au fost identificaţi doi dintre autori, respectiv un tânăr de 23 de ani, din comuna Şcheia, şi o minoră de 14 ani, din comuna Comăneşti, care au recunoscut faptul că au sustras florile, iar acestea se află la cea de a treia persoană, o tânără de 18 ani, din comuna Şcheia. Din primele cercetări, polițiștii suceveni au stabilit faptul că, după ce minora și tânăra de 18 ani au sustras buchete de flori, tânărul de 23 de ani, a amenințat partea vătămată cu un cuțit, pentru a le asigura scăparea celor două suspecte. În urma probatoriului administrat, în cauză s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de tânărul de 23 de ani, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie calificată. Acesta a fost reținut pentru 24 de ore, iar cele două tinere sunt acuzate de săvârşirea infracţiunii de furt calificat. Suspectul a fost încarcerat în arestul IPj Suceava, pe 9 martie fiind prezentat instanței de judecată, cu propunere de arestare preventivă.

Peste 1.000 de producători şi două unităţi de procesare a laptelui au dispărut în ultimul an

Compartimentul pentru Administrarea Cotelor de Lapte din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava  a distribuit şi prelucrat, pe durata anului trecut, 10.173 de declaraţii anuale privind gestionarea cotelor de vânzări directe, se arată într-o informare a instituţiei sucevene, în care se subliniază că, astfel, s-a urmărit respectarea, atât de către producători, cât şi de către procesatori, a legislaţiei europene şi naţionale privind piaţa laptelui şi a cotelor de lapte. Potrivit informării citate, judeţul Suceava se evidenţiază cu 49.171 de producători de lapte faţă de 50.235 cu un an în urmă,  în scădere cu 1.064 de producători. Totodată, înregistrate sunt 22 de unităţi autorizate pentru cumpărarea şi procesarea laptelui, 2 în minus în comparaţie cu 2014. În intervalul amintit, s-au desfăşurat lucrări specifice noului an de cotă primindu-se, verificându-se şi prelucrându-se 536 de cereri pentru vânzarea-cumpărarea cotei; 519 de cereri de înscriere de noi producători; 307 de cereri de conversie a cotei şi alte 105 de cereri pentru cedarea drepturilor.

Pe de altă parte, în 76 de cazuri cota de lapte a fost transferată către moştenitori, înregistrându-se şi 15 de cazuri de preluare la rezerva naţională. În 659 de situaţii s-a procedat la schimbarea cumpărătorului, consemnându-se şi 111 de cereri de modificare a datelor. Nu în cele din urmă, în perioada la care ne referim s-au făcut şi 8.170 de declaraţii de vânzări directe. 
Compartimentul pentru Administrarea Cotelor de Lapte a eliberat documente privind cota de lapte pentru crescătorii de vaci din zona defavorizată, dar şi producătorilor beneficiari ai ajutorului naţional tranzitoriu pentru producţia de lapte. Fermierii suceveni au beneficiat inclusiv de consultanţă de specialitate privind eliminarea cotelor de lapte începând cu 31 martie 2015, cât şi pe linia măsurilor de piaţă ce s-au impus după această dată.

Cazurile de abuz, neglijare şi exploatare aproape că s-a dublat

·        Dacă în 2010 fuseseră confirmate 225 de situaţii, pe durata anului trecut s-au înregistrat 518.   

·        Abuzate sexual au fost 11 fetiţe, două având între 7 şi 9 ani; 15 între 10 şi 13 ani, iar 13 fiind cu vârsta cuprinsă de 14-17 ani.  

În 2015, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava au fost înregistrate 736 de sesizări de violenţă în familie, se arată într-o informare privind activitatea instituţie sucevene în anul 2015, în care se precizează că 518 de cazuri au fost confirmate. Dintre acestea, 410 au fost cazuri de neglijare, 30 de abuz fizic, 11 de abuz sexual, iar altele 67 de abuz emoţional. Oficialii DGASPC informează că în 165 de situaţii a fost stabilită o măsură specială de protecţie, 353 de copii fiind menţinuţi în familie, cu monitorizare şi acordare de servicii de specialitate, precum consiliere psihologică, consiliere şi mediere familială sau consiliere primară şi juridică. 

În ceea ce priveşte cazurile de abuz, neglijare şi exploatare se constată o evoluţie îngrijorătoare, deoarece în ultimii 6 ani numărul acestora aproape că s-a dublat. Astfel, dacă în 2010, fuseseră confirmate 225 de situaţii de abuz, neglijare şi exploatare, în anii următori s-au înregistrat câte 327, 285 şi 419, ajungându-se la 489 de cazuri în 2014 şi, respectiv, 518 pe durata anului trecut. Potrivit DGASPSC, în 2015 abuzate sexual au fost 11 fetiţe, două având vârsta între 7 şi 9 ani; 15 între 10 şi 13 ani, iar 13 fiind cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani. De pe urma abuzului fizic au avut de suferit 33 de băieţi şi 17 fete, în timp ce abuzul emoţional s-a răsfrânt asupra a 33 de minori de gen masculin şi 34 de sex feminin. Nu în cele din urmă, de remarcat este faptul că cele mai multe sunt cazurile de neglijare, pe parcursul lui 2015 în judeţul Suceava având parte de acest tratament 209 de băieţi şi 201 de fete. În cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului funcţionează Centrul multifuncţional destinat victimelor violenţei în familie, de serviciile căruia, în 2015, au beneficiat 37 de persoane, atât minori cât şi adulţi.

Noi planuri generale de urbanism, avizate la mai mult de 5 ani de la expirarea celor vechi 

·        Municipiul Suceava funcţionează de 6 ani fără Plan Urbanistic General, documentaţia având termenul de valabilitate până 2009.

·        (PUG) este instrumentul de lucru în baza căruia administraţia locală eliberează certificatele de urbanism şi  autorizaţiile de construire.

Pe parcursul anului trecut, în judeţul Suceava, în urma studierii documentaţiilor prezentate de unităţile administrativ-teritoriale au fost avizate 6 planuri generale de urbanism, informează a Direcţia „Arhitectului şef” din cadrul Consiliului Judeţean, în cauză fiind PUG ale comunelor Muşeniţa, Moara, Grăniceşti, Fîntînele, Fundu Moldovei şi Horodniceni. Acestea se adaugă altor 11 PUG avizate în anul 2014, adică celor din Siret, Ostra, Ipoteşti, Volovăţ, Şcheia, Satu Mare, Zamostea, Vale Moldovei, Arbore, Sadova, şi Dorna Arini. Documentaţiile cu pricina sunt finalizate şi implementate cu mare întârziere, cu mai mulţi ani în urmă Consiliul Judeţean Suceava făcând demersuri la Ministerul Dezvoltării în vederea disponibilizării fondurilor necesare întocmirii noilor proiecte urbanistice ale localităţilor judeţului. Aceasta deoarece documentaţiile cu pricina au durata de valabilitate de 10 ani, şi din moment ce au intrat în vigoare jurul anului 2000, majoritatea şi-a încetat demult valabilitatea.

Un exemplu relevant este cel al municipiului Suceava, care de 6 ani funcţionează fără Plan Urbanistic General, documentaţia specifică ieşind din termenul de valabilitate  încă din 2009. La aceasta se adaugă şi lipsa îndelungată a cadastrului tehnico-edilitar, a cărui finalizare a fost amânată în mod repetat, pe motiv că reşedinţa de judeţ este sub asaltul investiţiilor. Primarul Ion Lungu reliefa că acestea din urmă trebuie obligatoriu prinse în documentaţia amintită, caz în care se procedează doar la o înregistrare parţială şi progresivă a acestora. Edilul-şef sucevean anunţa că Planul Urbanistic General va fi recepţionat la finele lui 2015, o dezbatere publică pe marginea acestuia fiind ţinută în tomna trecută.  Ion Lungu crede că prin elaborarea şi punerea în aplicare a PUG şi regulamentului de aplicare a acestuia haosul din urbanismul sucevean va fi eliminat. Planul Urbanistic General (PUG) este instrumentul de lucru în baza căruia administraţia locală eliberează certificatele de urbanism şi  autorizaţiile de construire.

30%  din firmele sucevene se ocupă de comerţ

·        Este vorba despre 10.567 din totalul  de 30.127 de firme, în agricultură, silvicultură şi pescuit fiind înregistraţi 3.384 de agenţi economici; în construcţii-2.825, iar în industria prelucrătoare-2.662.

În judeţul Suceava  există 30.127 de firme, relevă statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, cu menţiunea că se face referire la toţi agenţii economici, respectiv la firmele încă neradiate. Potrivit datelor citate, 18.714 sunt peroane juridice, în rândul acestora majoritatea covârşitoare este cea societăţilor cu răspundere limitată (SRL), cu 18.286 de agenţi economici din această categorie. În judeţul Suceava funcţionează doar 232 de societăţi comerciale pe acţiuni (SA), în ordine descrescătoare urmând societăţile cooperative (SC)-77; societăţile în nume colectiv (SNC)-76; cooperativele agricole (CA)-29; regii de interes local (RIL)-5; cooperativele de consum (CC)-4; organizaţiile cooperatiste de credit (OCC)-3; cooperative meşteşugăreşti (CM)-2. Din judeţul Suceava, la Oficiului Naţional al Registrului Comerţului sunt înregistrate 11.413 persoane fizice, dintre care cele mai multe, adică 5.974, sunt persoane fizice autorizate (PFA). De asemenea, în aceeaşi categorie intră cele 3.911 de întreprinderi individuale (II) şi 1.528 de întreprinderi familiale (IF). Interesant de remarcat este faptul că 10.567 din totalul  de 30.127 de firme din judeţul Suceava, adică în jur de 30%  dintre acestea au în domeniul de activitate comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor. În agricultură, silvicultură şi pescuit sunt înregistraţi 3.384 de agenţi economici; în construcţii-2.825; în industria prelucrătoare-2.662; în transport şi depozitare-2.284, iar în domeniul hotelurilor şi restaurantelor sunt în evidenţă 2.284 de firme. Între alţii,  1.844 de genţi economici suceveni au activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; 608 sunt din sfera informaţiilor şi comunicaţiilor; 401 se ocupă cu intermedieri financiare şi asigurări, iar 371 desfăşoară activităţi de spectacole, culturale şi recreative. Pentru sănătate şi asistenţă socială au optat 248 de firme, iar pentru tranzacţiile imobiliare încă 245. Producţia şi furnizarea de energie electrică, energie termică, apă caldă şi aer condiţionat  sunt apanajul a 229 de genţi economici, în timp ce distribuirea, apei, salubritatea, gestionarea deşeurilor şi activităţile de  decontaminare sunt în sarcina 160 de firme înscrise la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.