Rău-platnicii la proiectul de management al deşeurilor nu vor  avea parte de sprijin de la buget   

·        Aprobarea suportării unei rate la SMID din sumele pentru echilibrarea bugetelor locale ar însemna o nedreptate pentru celelalte 67 de unităţi administrativ-teritoriale care şi-au onorat contribuţia, este de părere alesul PSD, Mihai Grozavu.

·         „Nu cred că acest amendament poate fi aprobat într-un format legal”, reliefat Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean. 

Cele 47 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava care au datorii în contul contribuţiei la Proiectul „Sistemul de management integrat al deşeurilor” nu vor primi ajutor financiar de la Consiliul Judeţean. Un amendament în acest sens a fost făcut ieri, în şedinţa ordinară, de consilierul Vasile Ilie, liderul grupului liberal din deliberativul judeţean. 

„Propunem să diminuăm proporţional la toate comunele din judeţul Suceava, pentru a asigura o rată la toţii cei care au de plătit la SMID, în acest an, în aşa fel ca să nu trezim în postura de de a da în judecată 47 de localităţi”, a spus Vasile Ilie.Consilierul social democrat Gheorghe Iacob a opinat că aprobarea propunerii ar însemna încălcarea legii, deoarece Legea bugetului de stat pe 2016 nu prevede alocarea de bani pentru cheltuieli de genul celei amintite. Ioan Cătălin Nechifor a reamintit că în fiecare an Consiliul Judeţean a alocat bani pentru SMID, întrucât, la repartizarea sumelor pentru echilibrare, legislaţia permitea şi acoperirea „altor categorii de cheltuieli”.   Şeful administraţiei locale a dat exemplificat  cu hotărâri de consiliul din 2011, 2012 şi 2013, când, cu prioritate, sumele erau alocate pentru sistemul de management integrat al deşeurilor”.  „Am dat expres bani, de cel puţin 3 ori, pentru SMID. Din păcate, unele localităţi nu au ţinut cont de acest lucru, iar drept urmare nu cred că acest amendament poate fi aprobat într-un format legal”, reliefat Ioan Cătălin Nechifor. Alesul PSD Mihai Grozavu a arătat că aprobarea suportării unei rate la SMID din sumele pentru echilibrarea bugetelor locale, ar însemna o nedreptate pentru celelalte 67 de unităţi administrativ-teritoriale care şi-au onorat contribuţia. 

„Ca atare aşteptăm să vedem ce va stabili justiţia, după care vom proceda în consecinţă”, a subliniat Mihai Grozavu. La rându-i, consilierul PNL Radu Pentiuc, a atras atenţia că este în interesul judeţului Suceava să finalizeze proiectului european SMID, o soluţie fiind suportarea unei rate a contribuţiei datorate de rău platnici. Amendamentul a obţinut 12 voturi favorabile, 20 de voturi împotrivă, iar 2 consilieri s-au abţinut, acest fiind, bineînţeles, respins. În că de la finele lui 2015, Consiliului Judeţean Suceava a iniţiat  procedura prealabilă pentru acţionarea în instanţă a celor 47 de unităţi administrativ-teritoriale rău-platnice.  Primăriile prinse în SMID aveau de achitat datorii totale de 9,8 milioane de lei, municipiul Suceava datorând 2 milioane de lei, municipiul Fălticeni-270.000 de lei, Vatra Dornei-345.000 de lei. Oraşele Gura Humorului şi Siret nu au contribuit la SMID cu niciun leu, deşi primul datorează peste 669.000 de lei, iar cele de al doilea 400.000 de lei, având deja sistemele de gestionare a deşeurilor finalizate.                              

Printre comunele restante se numără Baia-300.000 de lei; Bălcăuţi-110.000 de lei; Bilca-120.000 de lei; Bogdăneşlti-94.000 de lei;  Brodina-146.000 de lei; Ciprian Pormbescu-93.0000 de lei; Cărlibaba-236.000 de lei; Dărmăneşti-232.000 de lei; Dorneşti-82.000 de lei; Dumbrăveni-373.000 de lei, Iaslovăt-100.000 de lei; Marginea 169.000 de lei; Moara 198.000 de lei; Păltinoasa 248.000 de lei: Preuteşti 269.000 de lei: Vereşti 270.000 de lei

Comunele care nu au cerut bani, primesc, până la urmă, câte 15.000 de lei

·        Este vorba despre Botoşana, Mitocu Dragomirnei, Ilişeşti, Mănăstirea Humorului, Vatra Moldoviţei şi Baia, banii fiind adunaţi prin diminuarea sumelor care erau destinate celorlalte unităţi administrativ-teritoriale din judeţ.

Consilierii judeţenei suceveni au aprobat ieri, în şedinţă extraordinară, repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2016. Aceasta după ce, vinerii proiectul de hotărâre nu a trecut de votul plenului, împotriva iniţiativei exprimându-se, în principal, aleşii PNL şi independenţii. Consilierii judeţeni PNL şi-au explicat opţiunea prin aceea că 4 comune, respectiv Baia, Ilişeşti, Mitocu Dragomirnei şi Mănăstirea Humorului nu figurau pe lista beneficiarelor de fonduri. De altfel, Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean precizase că respectivele comune nici măcar nu răspunseseră solicitării de a înainta necesarul de finanţare către administraţia judeţeană. Pe de altă parte, alte 7 unităţi administrativ-teritoriale nu au cerut bani de la judeţ, acestea motivând că nu au nevoie de finanţare.      La propunerea consilierilor din Comisia de buget, ieri s-a aprobat acordarea a câte 15.000 de lei către 6 comune, care între timp au venit cu solicitări. În cauză sunt Botoşana, Mitocu Dragomirnei, Ilişeşti, Mănăstirea Humorului, Vatra Moldoviţei şi Baia, banii fiind adunaţi prin diminuarea sumelor care erau destinate celorlalte unităţi administrativ-teritoriale din judeţ.   Consiliului Judeţean a repartizat ieri, prin hotărâre a deliberativului, 13,63 de milioane de lei cu titlul de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, şi încă 9,78 de milioane de lei, sume alocate din impozitul pe venit. La repartizarea sumelor nu s-a ţinut cont de arieratele înregistrate de unităţile administrativ-teritoriale la data de 30 noiembrie 2015, întrucât, pentru achitarea integrală acestora prin HG nr. 995/2015 au fost alocate sume din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului. Potrivit legii bugetului de stat, 20% din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi din cota de 18,5% din impozitul pe venit sunt repartizate prin hotărâri ale consiliilor judeţene, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, în scopul achitării arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau capital, în ordinea cronologică a vechimii respectivelor datorii restante. De asemenea, fondurile repartizate prin hotărâri a deliberativelor judeţene vor lua calea rambursării ratelor la împrumuturile contractate în baza OUG nr. 2/2015 şi OUG nr. 46/2015, pentru susţinerea financiară a programelor de dezvoltare locală şi altor proiecte care presupun cofinanţare de la bugetele locale.

Primăria închiriază, pe baza unor informaţii neconcludente,  bunuri de la falita Termica 

·        În raportul ROMCONTROL se arată că, în vederea stabilirii nivelului chiriei de 100.000 de lei pe lună, la criteriile de evaluare pe baza pieţei şi costului cantitatea informaţiilor a fost „nesatisfăcătoare, neobţinându-se informaţii suficiente”.

Primăria municipiului Suceava închiriază de la Termica în faliment bunuri strict necesare prestării serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice. Un proiect de hotărâre în acest sens este supus analizei deliberativului municipal, în şedinţa extraordinară de pe 13 ianuarie, iar dacă acesta va fi aprobat, pentru echipamentele şi instalaţiile aflate în patrimoniului fostului operator de transport de la bugetul local va fi plătită suma de 100.000 de lei pe lună.  Estimarea chiriei a fost făcută de ROMCONTROL Bucureşti, iar în raportul de evaluatorului se arată, printre altele, că pentru fundamentarea rezultatelor, selectarea şi alegerea valorii finale, la criteriile de evaluare pe baza pieţei şi costului cantitatea informaţiilor a fost „nesatisfăcătoare, neobţinându-se informaţii suficiente”. În raportul  citat se concluzionează că pe potrivit informaţiilor din piaţa specifică de furnizare, transport şi distribuţie a agentului termic, primordial în estimarea chiriei de piaţa a fost impactul negativ de scădere drastică, cu peste 80%, a cantităţii de agent termic furnizat consumatorilor din municipiul Suceava. „Efectul acestei scăderi s-a materializat pin intrarea în faliment şi implicit în faliment a societăţii comerciale Termica. Totodată, mare parte din maşinile, echipamentele şi instalaţiile care compun reţelele de furnizare, transport şi distribuţie a agentului termic au fost trecute în conservare, nemaifiind în exploatare(redundante). În aceste condiţii, este fundamentat procentul actual de exploatare, apreciat la 25% din capacitatea proiectată, cu o presiune asupra valorii exercitată de un marketing limita(starea de faliment a societăţii), dar şi de inexistenţa surselor alternative de producere a energie termice (poziţie dominată a societăţii comerciale Bioenergy Suceava”, se subliniază în raportul ROMECONTROL. Noul operator, succesor al Termica, este societatea comercială Thermonet, câştigător al negocierilor privind atribuirea în concesiune a serviciului de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat.

De precizat este faptul că, Primăria municipiului Suceava, cu o creanţă în valoare de 3,5 milioane de lei, a fost admisă în tabelul definitiv al creditorilor societăţii comerciale în faliment, Termica Suceava.                            

Constructorul pentru viitoarea Zonă de agrement „Tătăraşi” va fi cunoscut luna aceasta

Societatea care va amenaja viitoarea Zonă de agrement „Tătăraşi” ar putea fi cunoscută până la sfârşitul lunii ianuarie 2016, anunţă Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Şeful executivului sucevean spune că pentru realizarea obiectivului a fost contractat un credit de 10 milioane de lei, caietul de sarcini pentru organizarea licitaţiei fiind lansat, lucrările efective urmând a demara în primăvară. „Documentaţia pentru licitaţiei este făcută. Sperăm ca în această lună licitaţia să aibă loc, după cum se ştie creditul pentru desfăşurarea lucrărilor fiind de circa 10 milioane de lei”, a declarat şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu. Zona de agrement „Trei iazuri”, din spatele fostei Uzine electrice, va avea spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii şi alei pietonale, platforme de tip amfiteatru, precum şi construcţii cu destinaţia de cazare, servicii, alimentaţie publică şi manifestări culturale. Locuri distincte sunt rezervate unui lac ambiental şi spaţiilor verzi, dar şi lacului de agrement pentru ambarcaţiuni uşoare, de tipul bărcilor sau hidrobicicletelor. Perimetrul de sport şi servicii a fost proiectat cu terase, spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, terenuri de baschet, mini-golf şi tenis, acestea din urmă cu „gradenele” aferente. De asemenea, din peisaj nu ar trebui să lipsească cabinetul medical şi grupurile sanitare.

Creditul este acordat de CEC Bank, pentru o dobânda anuală de 1,5% peste cea de referinţă, la care se adaugă comisionul de administrare de 0,65%. În urma contractării acestuia, gradul de îndatorare al administraţiei locale a crescut cu 1%, respectiv de la 14% la 15%.  

În anul recent încheiat,

Comisarii de mediu suceveni au suspendat activitatea a 12 unităţi poluatoare

·        În 2015, aceştia au dat 77 de amenzi, în valoare totală de peste 1 milion de lei.

 Lucrătorii specializaţi ai Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava au desfăşurat, în 2015, 1.012 de acţiuni de control, dintre care 446 planificate, iar 536 neplanificate. În total, 676 au urmărit poluarea industrială, face cunoscut şeful instituţiei, Adriana Iordache, precizând că alte 336 de inspecţii au vizat respectarea reglementărilor legale privind biodiversitatea, biosecuritatea şi ariile naturale protejate. Comisarul şef Iordache evidenţiază că nu mai puţin de 225 de inspecţii s-au axat pe verificarea sesizărilor şi petiţiilor primite pe adresa instituţiei, 8 s-au concentrat pe realizarea măsurilor impuse cu prilejul descinderilor anterioare, în timp ce 39 de acţiuni s-au întreprins ca urmare a autosesizării. De asemenea, 169 de controale au fost dispuse de Comisariatul General al Gărzii de Mediu; 5 inspecţii ai fost impuse de investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului; 8 inspecţii s-au operat pentru identificarea unor obiective noi, 2 inspecţii au avut scopul verificării modului de respectare a condiţiilor impuse prin actul de reglementare şi încă 80 de verificări au fost întreprinse împreună alte autorităţi.        

Pe durata anului 2015, comisarii judeţeni de mediu au constatat 154 de sancţiuni contravenţionale, aplicând 77 de avertismente şi dând 77 de amenzi, acestea din urmă în valoare totală de 1,028 de milioane de lei. În 12 cazuri, lucrătorii Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu au procedat la suspendări de activitate, iar în încă 2 s-a făcut propunerea de suspendare a actelor de reglementare. Într-o singură situaţie, s-a impus măsura desfiinţării lucrărilor.  

Reţele de transport şi distribuire  a energiei termice, investiţii de 50 de milioane de euro din fonduri europene    

·        POIM 2014-2020 oferă oportunitatea finanţării modenizării/extinderii reţelelor termice primare şi secundare din sistemele de alimentare cu energie termică, inclusiv a punctelor termice.

Primăria municipiului Suceava intenţionează să reabiliteze cu fonduri europene reţelele de transport şi distribuire a energiei termice. Ion Lungu, şeful administraţiei locale a declarat, într-o conferinţă de presă, că vizată este o finanţare de 50 de milioane de euro, proiectul urmând a fi depus  în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare POIM 2014-2020, Axa prioritară 7 - „Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare”. „Intenţionăm să accesăm fonduri în valoare de 50 de milioane de euro pentru reabilitarea reţelelor termice. Săptămâna viitoare voi merge la Bucureşti, tocmai pe această temă”, a precizat şeful executivului municipal. Cu alt prilej, Lungu susţinea că, în cadrul Programului guvernamental „Termoficare 2006-2015”, municipiul Suceava este campion la atragerea de finanţări de la bugetul de stat, însă în ultimii ani, ritmul şi consistenţa  disponibilizării fondurilor au scăzut. Astfel, reabilitate au fost 18 puncte termice din cele 49 existente, adică aproximativ 40% din total; conducte secundare în lungime de 62 km, din totalul de 152 km(36,7 %), în timp ce reţelele principale au fost înlocuite în proporţie de 28,6% din total. Începând din 2004 şi până în prezent, în sistemul de  termoficare sucevean au fost investite, inclusiv prin Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, nu mai puţin de 25 de milioane de euro.        

·        Pentru POR 2014-2020, municipiul reşedinţă are un portofoliul de proiecte de peste 40 de milioane de euro.

Axa prioritară 7 - „Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare” a Programului Operaţional Infrastructura Mare POIM 2014-2020 are în vedere modenizarea/extinderea reţelelor termice primare şi secundare din sistemele de alimentare cu energie termică, inclusiv  a punctelor termice, precum şi achiziţionarea/modernizarea echipamentelor necesare bunei funcţionări a sistemelor de pompare a agentului termic şi implementarea de sisteme de măsurare, control şi automatizare. Potenţialii beneficiari sunt autorităţile publice din localităţile selectate.  

 În ceea ce priveşte  Programul Operaţional Regional POR 2014-2020, Lungu spune că, deşi nu au fost lansate ghidurile specifice, municipiul reşedinţă are un portofoliul de propuneri de proiecte în valoare de peste 40 de milioane de euro. „Ghidul general încă nu este dat pe piaţă, însă Suceava are propuse, pentru 2014-2020, proiecte în valoare de 40,47 de milioane de euro”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.           

Autoturisme cu 24 de persoane, blocate în maşini, pe drumurile viscolite

·        Intervenţiile de salvare au durat între 40 de minute şi 1 oră şi jumătate, iar nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

·        Opt gospodării au fost inundate în Broşteni, ca urmare a revărsării pârâului Neagra.

În intervalul 7 ianuarie, ora 12.00-8 ianuarie, ora 06.00, judeţul Suceava s-a aflat sub informare de cod galben de ninsori. Primele probleme au fost semnalate joi după-amiază, în jurul orei 17:30, când potrivit unei informări hidrologice, pe pârâul Neagra, în zona oraşului Broşteni, a avut loc o creşteri bruşte de nivel şi de debit, cauzată de suprapunerea unor formaţiuni de gheaţă. „Aceasta a făcut ca apa să iasă din cursul normal şi să inunde 8 curţi, 4 anexe, un beci şi un iaz.  La faţa locului s-a intervenit cu utilaje de la Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Broşteni, de la Secţia Dumuri Naţionale Câmpulung Moldovenesc şi de la Ocolul Silvic Broşteni, cu sprijinul pompierilor militari de la Detaşamentul Vatra Dornei”, a făcut public, prefectul Constantin Harasim, care a precizat că situaţia a revenit la normal în jurul orei 19:00, când s-a asigurat curgerea normală a pârâului Neagra. Constantin Harasim a informat că ninsoarea abundentă a îngreunat circulaţia pe drumurile din judeţ, semnalându-se, prin 4 apeluri la numărul de urgenţă 112, trafic îngreunat în 4 locaţii, blocate fiind de 14 de autoturisme, în care se aflau 24 de persoane. Porţiunile de drum afectate au fost cele de pe DJ 209C, între localităţile Moara şi Drăgoieşti, cu 10 autoturisme şi 17 persoane; DJ 208E, între Forăşti şi Manolea, cu un autoturism şi o persoană); DJ 208 B între Siminicea şi Dumbrăveni, cu un autoturism şi 2 persoane, precum şi DC 70A între Bosanci şi Cumpărătura cu 2 autoturisme şi 4 persoane.

Conform reprezentantului Guvernului în teritoriu, echipaje de la comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din cadrul primăriilor din zonă, împreună cu secţiile de „Drumuri Naţionale” şi „Drumuri Judeţene”, poliţişti şi pompieri au intervenit cu forţe şi utilaje, deblocând toate maşinile. „Intervenţiile de salvare au durat între 40 de minute şi 1 oră şi jumătate. Nicio persoană nu a fost afectată şi nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. De altfel, echipajele pompierilor militari, cu ambulanţa SMURD, au monitorizat traseele afectate pentru a acorda primul ajutor medical, în cazul în care ar fi fost nevoie”, a precizat prefectul Constantin Harasim, accentuând că în judeţ nu mai există drumuri cu circulaţie îngreunată. 

Punerea în posesie şi eliberarea titlurile de proprietate vor fi încheiate până pe 1 ianuarie 2017

·        Termenul, iniţial  a fost 1 ianuarie 2016, însă autorităţile centrale l-au prorogat, ca urmare a apariţiei unor impedimente legate de asigurarea serviciilor topografice şi de suprapunerea titlurilor de proprietate.

·        În judeţul Suceava, activitatea de inventariere a terenurilor a fost încheiată, în toate cele 114 de unităţi administrativ-teritoriale, încă  de pe 23 septembrie 2015.

Îndreptăţii la constituirea dreptului de proprietatea asupra terenurilor agricole şi terenurilor forestiere din judeţul Suceava vor intra în posesia titlurilor de proprietate cel mai târziu la finele anului 2016, susţine prefectul Constantin Harasim.  Conform unei situaţii a Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, în perioada 1 ianuarie-31 ianuarie 2015, Comisia judeţeană de fond funciar s-a întrunit în 6 şedinţe, în care a  validat dreptul de proprietate asupra 72,19 de hectare, dintre care 18,71 de hectare de terenuri agricole şi 53,48 de hectare de terenuri forestiere. Astfel, anul trecut au fost luate 153 de hotărâri, beneficiarii fiind 74 de persoane fizice şi o unitate de cult. Prefectul Harasim precizează că Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, a suspendat  activitatea Comisiei judeţene de fond funciar, cât şi a comisiilor locale, mai puţin în ceea ce priveşte aplicarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile. De la momentul suspendării s-a trecut la inventarierea terenurilor disponibile la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în 2014, în vederea aplicării unitare a noilor prevederi legale, Instituţia Prefectului judeţului Suceava a elaborat o procedură operaţională, iar pentru soluţionarea problemelor ivite a organizat mai multe întâlniri între reprezentanţii instituţiei în comisiile locale şi cei ai Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. De asemenea, preşedinţii comisiilor locale au convocat şedinţe ale acestora din urmă ori de câte ori a fost nevoie, iar drept urmare, pe 23 septembrie 2015 activitatea de inventariere a fost încheiată în toate cele 114 de unităţi administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava. Astfel, pe data de 4 noiembrie 2015, situaţia centralizatoare a fost înaintată Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, „care trebuia să demareze procedurile necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor care fac obiectul respectivei situaţii, aflate în proprietatea publică a statului, şi ce trecere a acestora, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, pentru a fi afectate restituirii în natură sau după caz, valorificării punctelor acordate”.

·        Menţinerea termenului de 1 ianuarie 2016, ar fi condus la „o gravă afectare a dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite”.

Iniţial, prin art. 11, alin. (1)  Lgea nr.165/2013, stabilea, în sarcina comisiilor locale şi comisiilor judeţene de fond funciar, obligaţia de a soluţiona, până la 1 ianuarie 2016, toate cererile restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate. Art. 20 al legii prevede că terenurile nerestituite foştilor proprietari intră de drept, de la 1 ianuarie 2016, în Fondul Naţional al Terenurilor Agricole şi al altor Imobile, în art. 27 , alin. (1)  stabilindu-se că punctele acordate prin decizia de compensare pot fi valorificate începând cu aceeaşi dată, prin achiziţionarea de imobile din Fondul în cauză. Însă, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2913, a modificărilor şi completărilor aferente, „ca urmare a apariţiei unor impedimente obiective, legate, în special, de asigurarea serviciilor topografice şi de suprapunerea titlurilor de proprietate, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6, alin. (1), termenul iniţial de finalizare a inventarierii a fost prorogat prin Legea nr. 65/2015. Constantin Harasim arată că, până în momentul acesta, procesul de inventariere a fost realizat în proporţie de 98%, ceea ce condus, în mult localităţi din ţară, la identificarea a numeroase suprafeţe aflate în rezerva locală sau în proprietatea statului, care pot fi atribuite foştilor proprietari. Prorogarea termenului de inventariere a condus, însă, şi la suspendarea, pe o perioadă suplimentară, a activităţii comisiilor de fond funciar. În aceste condiţii, termenul de 1 ianuarie 2016 nu a mai fost considerat fezabil pentru finalizarea procesului de restituire, astfel încât, prin proiectul legii de aprobare a OUG nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.165/2013, precum şi în baza OUG nr.94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparţinut cultelor din România, s-a propus prorogarea termenelor amintite până la 1 ianuarie 2017. Dar şi de această dată a intervenit un impediment, prin aceea că, pe 16 decembrie 2015, Curtea Constituţională a României, în cadrul controlului de constituţionalitate anterior promulgării, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României asupra legii de aprobare a OUG nr. 21/2015. Ca o consecinţă directă, până  la 31 decembrie nu mai putut intra în vigoare prevederile prin care se intenţiona prorogarea termenelor în cauză. „În această situaţie, s-ar fi menţinut termenul de 1 ianuarie 2016, ceea ce ar fi condus la o gravă afectare a dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite, care nu ar mai avea posibilitatea de a intra în posesia fostelor proprietăţi”, se precizează într-o informare a Instituţiei Prefectului Judeţului Suceava.     Dată fiind această situaţie, salvarea  venit de la OUG nr. 66  de pe 30 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 986 de 31 decembrie, termenele cu pricina fiind totuşi prorogate până pe data de 1 ianuarie 2017, „perioadă în care vor fi soluţionate  toate cererile privind constituirea/reconstituirea dreptului de proprietate”.

Şapte comune sucevene nu au anevoie de bani pentru echilibrarea bugetelor locale  

·        Bilca, Botoşana, Cîrlibaba, Iacobeni, Satu Mare, Slatina şi Vatra Moldoviţei nu au solicitat sume pentru achitarea ratelor la credite sau pentru susţinerea financiară a programelor de dezvoltare locală şi altor proiecte care presupun asigurarea cofinanţării.         

Consiliul Judeţean Suceava a solicitat consiliilor locale o situaţie privind valoarea arieratelor la data de 30 noiembrie 2015, a ratelor de capital anuale care trebuie achitate în contul împrumuturilor contractate, precum şi necesarul de cofinanţare pentru programele de dezvoltare locală şi susţinerea proiectelor de infrastructură. Aceasta în vederea stabilirii repartizării pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2016, însă 4 comune, respectiv Baia, Ilişeşti, Mitocu Dragomirnei şi Mănăstirea Humorului nu au răspuns solicitării administraţiei judeţene. Pe de altă parte, alte 7 comune, adică, Bilca, Botoşana, Cîrlibaba, Iacobeni, Satu Mare, Slatina şi Vatra Moldoviţei nu au solicitat niciun ban pentru echilibrarea bugetelor locale. Prin adresa Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice, Consiliului Judeţean i s-au comunicat, în vederea repartizării prin hotărâre a deliberativului 13,63 de milioane de lei cu titlul de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi încă 9,78 de milioane de lei, sume alocate din impozitul pe venit. La repartizarea sumelor nu s-a ţinut cont de arieratele înregistrate de unităţile administrativ-teritoriale la data de 30 noiembrie 2015, întrucât, pentru achitarea integrală acestora prin HG nr. 995/2015 au fost alocate sume din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului. Potrivit legii bugetului de stat, 20% din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi din cota de 18,5% din impozitul pe venit sunt repartizate prin hotărâri ale consiliilor judeţene, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, în scopul achitării arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau capital, în ordinea cronologică a vechimii respectivelor datorii restante. De asemenea, fondurile repartizate prin hotărâri a deliberativelor judeţene vor lua calea rambursării ratelor la împrumuturile contractate în baza OUG nr. 2/2015 şi OUG nr. 46/2015, pentru susţinerea financiară a programelor de dezvoltare locală şi altor proiecte care presupun cofinanţare de la bugetele locale.          

Peste 10.000 de contravenienţi suceveni au interdicţie la plata dărilor

·        Persoanele fizice juridice şi persoanele fizice în cauză au amenzi totale de 11 milioane de lei, iar în cazul în care nu se conformează, nu vor putea să-şi achite celelalte obligaţii.      

Primăria municipiului Suceava îşi deschide casieriile începând de luni, 11 ianuarie. Ion Lungu, şeful administraţiei municipale spune că, pentru beneficia de bonificaţia de 10%, la ghişee se vor putea reprezenta toţi contribuabilii din reşedinţa de judeţ, mai puţin cei care nu au fost sancţionaţi contravenţional şi care nu şi-au achitat amenzile în cauză.  „Taxele şi impozitele locale pot fi plătite începând cu data de lunii 11 ianuarie. S-a schimbat Codul fiscal, este mult de lucru, însă, la început, obligatoriu este să fie plătite amenzile. Deci, îi rog pe sucevenii care ştiu că au amenzi - chiar dacă vin cu bună credinţă, să plătească taxele pe teren, pe clădiri sau pe maşină -, să-şi achite respectivele amenzi, întrucât nu avem voie să procedăm astfel”, a pus în vedere ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Potrivit edilului-şef Ion Lungu, la finele anului 2015 Primăria avea de încasat din amenzi circa 11 milioane de lei, acestea fiind puse în sarcina a 10.100 de  contravenienţi din reşedinţa de judeţ.  Pentru o garsonieră se va plăti 64 de lei pe an, iar pentru un apartament cu 4 camere -193 de lei, respectiv cu 1 leu mai puţin decât în anul 2015. Sucevenii care locuiesc în apartamente cu 2 camere sau în apartamente cu 3 camere vor avea de scos din buzunar aceeaşi sumă ca şi în anul trecut. Pentru anul 2016, valabilă rămâne acordarea bonificaţiei de 10% pentru plata cu anticipaţie, până pe 31 martie 2016, a impozitului pe clădiri, impozitului pe teren şi impozitului pe mijloacele de transport, datorate de persoanele fizice şi persoanele juridice. Veniturile proprii ale bugetului local sunt constituite din impozitul şi taxa pe clădiri, impozitul şi taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozitul pe spectacole, alte taxe locale, amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale, precum şi taxele extrajudiciare de timbru. 

Primăria Suceava ia un credit de 5 de milioane de euro pentru noul Complex sportiv  

·        Valoarea totală a investiţiei este de 17 milioane de euro, diferenţa urmând a fi acoperită din alte surse de finanţare.

Primăria municipiului Suceava ar putea contracta un credit de 25 de milioane de lei (circa 5 milioane de euro), cu rambursarea în 10 ani şi o perioadă de graţie de 2 ani, pentru demararea lucrărilor de amenajare a Complexului sportiv de la intrarea în reşedinţa de judeţ dinspre Fălticeni. Primarul Ion Lungu spune că a fost făcută o simulare, în condiţiile accesării creditului gradul de îndatorare a administraţiei locale urmând a ajunge la 17,99%, în 2016, după care va scădea în anii următori.  Întrucât pentru ridicarea de obiective sportive nu este prevăzută nicio formă de finanţare nerambursabilă europeană, diferenţa de bani ar putea proveni, în principal, din surse guvernamentale.       „Eu cred că, în 4 ani de zile putem termina această Sală polivalentă. Sigur, am putea obţine ajutor şi din altă parte, pentru că nimeni nu poate finanţa acest obiectiv în totalitate.  Banii ar veni inclusiv de la Compania Naţională de Investiţii, de la Guvern, însă important este să o începem, deoarece avem nevoie de această sală polivalentă, care va avea destinaţie atât sportivă, cât şi culturală, fiind introdusă şi în strategia aferentă proiectului ”, a iterat Lungu. Potrivit proiectului avansat încă din anul 2011, valoarea totală a investiţiei este evaluată la circa 17 milioane de euro, termenul de realizare fiind de 4 ani. Obiectivul urmează a fi construit pe o suprafaţă de 12 hectare şi va include un stadion cu 15.000 de locuri, sală polivalentă cu 5.000 de locuri, bazin olimpic de înot, precum şi terenuri în aer liber, de handbal, baschet, volei şi tenis. Complementar dotărilor sportive, în zonă vor fi amenajate spaţii verzi sub formă de insule, cât şi parcuri. Nu vor lipsi spaţiile tehnice, parcările, spaţiile comerciale şi de servicii, dar şi amenajările cu destinaţia de locuire, inclusiv cu funcţiunile aferente. „Eu cred că este un lucru realizabil şi ar trebui să ne apucăm să facem această Sală polivalentă, întrucât, dacă vom găsi alte surse de finanţare, este bine să demonstrăm că am început-o prin eforturile Consiliului Local”,  a conchis Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.        

Un milion de euro pentru descongestionarea traficului din zona supermarketurilor din Lunca Sucevei

·        În cazul în care podul de la Bazar nu permite extinderea cu încă două benzi, în calcul este luată construirea a unuia nou.   

În bugetul local pentru anul 2016, vor fi prinse fonduri pentru amenajarea unei rute ocolitoare pe traseul podul de peste râul Suceava-Termica-DN 29, înspre Botoşani, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul Sucevei. Propunerea de finanţare avansată se ridică la 1 milion de euro, şeful executivului exprimându-şi speranţa că membrii deliberativului vor vota pentru asigurarea finanţării lucrărilor care vor descongestiona traficul din zona comercială din Lunca Sucevei.      Investiţia include două etape, prima presupunând expertizarea actualului pod, în vederea extinderii numărului de benzi ale  acestuia. „În cazul în care nu se poate, va trebui să facem un pod nou. Acesta trebuie construit tot în zonă, în caz contrar, trebuind a fi finanţate şi lucrările pentru arterele aferente, care trec pe proprietăţi private, condiţii în care lucrurile se blochează”, a avansat edilul-şef sucevean, Ion Lungu. În situaţia în care amenajarea a două benzi suplimentare pe actualul pod nu este posibilă, noul pod ar putea fi ridicat în prelungirea străzii „Solidarităţii”, la intersecţia cu strada „Traian Vuia”, cu ieşire în dreptul supermarketului Iulius Mall.  Până atunci, prioritate o are ruta de ocolire a fostei zone industriale, actuala zonă comercială, cu „înţepare” în Calea Unirii, la Bazar, cu „coborâre” în aval, pe malul râului Suceava, şi cu racordare la DN 29,  în prejma satului Plopeni.        

În această iarnă, concedieri colective de la zece firme sucevene

·        Disponibilizaţi sunt 539 dintre cei 1.254 de salariaţi ai societăţilor aflate în această situaţie, respectiv circa 30% din total.

·        „Odată cu îmbunătăţire vremii, implicit cu reînceperea lucrărilor, personalul disponibilizat va fi reangajat cu prioritate”, subliniază Romeo Butnariu, şeful ITM.

În intervalul septembrie-noiembrie 2015, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava au fost înregistrate 10 notificări de concedieri colective pentru sezonul rece 2015-2016. Inspectorul şef Romeo Butnariu face cunoscut că acestea provin din domenii precum, construcţiile civile, construcţiile industriale, extracţia pietrişului şi nisipului, dar şi din activitatea de colectare a reziduurilor. Afectaţii de disponibilizări sunt 539 din cei 1.254 de salariaţi ai societăţilor aflate în această situaţie, respectiv circa 30% din total, invocate fiind finalizarea lucrărilor angajate, dar şi condiţiile meteorologice nefavorabile activităţii prestate. Totodată, măsura trimeterii „la vatră” a muncitorilor a fost luată ca urmare a restrângerii activităţii, reorganizării acesteia şi închiderii punctelor de lucru la care activitatea nu se poate desfăşura pe timp de iarnă, precum şi în vederea diminuării costurilor operaţionale. De regulă, în domeniile amintite nu se lucrează 3 luni, angajaţii fiind rechemaţi la muncă din martie „În special în domeniul construcţiilor, concedierile au fost făcute pentru perioada sezonului rece, respectiv pentru lunile decembrie, ianuarie şi februarie, urmând ca odată cu îmbunătăţire vremii, implicit cu reînceperea lucrărilor, personalul disponibilizat să fie reangajat cu prioritate”, a subliniat Romeo Butnariu.         

Cu două sezoane în urmă, adică în iarna 2013-2014, la ITM au fost înregistrate 13 notificări privind concedierile colective de muncă, firmele în cauză manifestându-şi intenţia de a disponibiliza 734 din 4.870 de angajaţi pe care îi aveau, adică sub 15% total. Printre domeniile de activitate cele mai afectate au fost construcţiile, construcţiile industriale şi civile, drumurile, podurile, construcţiile hidrotehnice, extracţia pietrişului şi nisipului, producerea de betoane şi mortare, activităţile de pază şi protecţie, lucrările de instalaţii sanitare, încălzire şi aer condiţionat, silvicultura şi comerţul.

Pensia medie din judeţul Suceava, mai mică cu 12,4% faţă de media pe ţară

·        În Regiunea de Dezvoltare Nord Est, pensii mai mici decât sucevenii au doar vârstnicii din judeţele Vaslui şi Botoşani.

·        Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat îl depăşeşte pe cel mediu al salariaţilor, raportul fiind de 1,39.

În judeţul Suceava, pensia medie de asigurări sociale de stat  este în creştere. Astfel, potrivit Buletinului statistic pe luna octombrie, dat recent publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, în trimestrul al treilea al anului 2015 pensia medie de asigurări sociale de stat  a  fost de 776 de lei, în creştere cu 33 lei (4,4%), raportat la trimestrul omolog din 2014.  Cu toate acestea, la momentul la care facem referire, pensia medie de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava era cu 12,4% faţă de pensia medie pe ţară, aceasta din urmă fiind de 886 lei. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava se află pe locul 4 din punct de vedere al mărimii pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat. Astfel, pensii mai mari au persoanele de vârsta a treia din judeţele Bacău (879 de lei), Iaşi (868 de lei) şi Neamţ (838 de lei), pensii mai mici decât sucevenii încasând doar vârstnicii din judeţele Vaslui (741 lei) şi Botoşani (715 lei). Judeţul Suceava ocupă ce de a 32-a poziţie la nivel naţional, în ordine descrescătoare, în ceea ce priveşte mărimea pensiei medii de asigurări sociale de stat.

·        Într-un singur an, numărul pensionarilor suceveni s-a diminuat cu 0,7 la sută.

În trimestrul al treilea al anului 2015, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava a fost de 137.721 de persoane, mai mic cu 167 persoane faţă de trimestrul anterior, respectiv cu 0,1%. Pe de altă parte, în comparaţie cu trimestrul III al anului 2014, numărul  mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat a scăzut cu 950 persoane, adică cu 0,7%. Pensionarii de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava deţineau 19,6% din numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi 2,9% din totalul existent la nivel naţional. Din punct de vedere al numărului mediu de pensionari de asigurări sociale de stat, judeţul Suceava se află pe locul 13 pe ţară în ordine descrescătoare. În trimestrul al treilea al anului 2015, gradul de dependenţă economică, calculat ca raport între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi numărul mediu al salariaţilor a fost de 1,39. 

Nivelul pensiei sociale minime garantate rămâne la 400 de lei pe lună

·        De la 1 ianuarie, ajutorul de deces este de 2.681 de lei, în situaţia în care decedatul este asigurat sau pensionar, respectiv de 1.341 de lei, atunci când decedatul este membru al familiei asiguratului sau pensionarului.

Casa Judeţeană de Pensii Suceava aduce la cunoştinţa beneficiarilor de pensie, angajatorilor şi persoanelor asigurate pe baza de contract de asigurare socială că, de la 1 ianuarie 2016, valoarea punctului de pensie este de 871,7 lei, indicele de corecţie prevăzut de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice fiind de 1,09.

Potrivit CJP Suceava, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2016 este de 2.681 de lei, cotele de contribuţie de asigurări sociale fiind de 26,3% în cazul condiţiilor normale de muncă; de 31,3% în cel al condiţiilor deosebite de muncă şi de 36,3% pentru condiţii speciale de muncă. Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 10,5%, indiferent de condiţiile muncă. Nivelul minim al venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială pentru anul 2016 este de 938 de lei, iar cel maxim este de 13.405 lei. În ceea ce priveşte ajutorul în caz de deces, de la 1 ianuarie acesta este de 2.681 de lei în situaţia în care decedatul este asigurat sau pensionar, respectiv de 1.341 de lei, atunci când decedatul este membru al familiei asiguratului sau pensionarului.

De asemenea, conform Casei Judeţene de Pensii Suceava începând cu 1 ianuarie, cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor, în cazul pensionarilor de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate este în cuantum de 80% din valoarea punctului de pensie, adică de 698 de lei. Nu în cele din urmă, de precizat  este că nivelul pensiei sociale minim garantate rămâne la 400 de lei pe lună. 

Prefectura Suceava, verificată de Corpul de control al MAI  

·        Instituţia suceveană ieşit bine la controale, cu toate că 21 de măsuri au fost îndeplinite parţial sau sunt în curs de realizare, iar, din motive obiective, 5 nu au putut fi implementate.

Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne a verificat, pe final de 2015, modul de îndeplinire a măsurilor stabilite în urma inspecţiei efectuate la Instituţia Prefectului judeţului Suceava în luna iunie a anului trecut, a anunţat prefectul Constantin Harasim. Conform şefului serviciilor desconcentrate ale ministerelor şi ale celelalte organe ale administraţiei publice centrale, în urma verificărilor s-a constatat că din cele 130 de măsuri dispuse, 104 sunt implementate integral, 21 sunt îndeplinite parţial sau în curs de realizare, iar 5 nu au putut fi implementate, din motive obiective. „Faptul că au fost îndeplinite mare parte din măsurile dispuse prin raportul aprobat de conducerea MAI, a determinat o îmbunătăţire reală a activităţii desfăşurate de către structurile ce au fost supuse inspecţiei. În acest context, prefectul, prin aparatul de specialitate, a manifestat preocupare pentru a fi duse la îndeplinire măsurile dispuse în urma inspecţiei, în vederea exercitării prerogativelor conferite de actele normative în vigoare, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu’’, concluzionează raportului Corpul de control al MAI. Constantin Harasim, prefectul de Suceava a declarat că, în calitate de conducător al instituţiei, cât şi de reprezentant al Guvernului în teritoriu, mulţumeşte tuturor structurilor Ministerului Afacerilor Interne din subordine pentru munca depusă în cursul anului 2015, apreciind că, la final de an, „activitatea instituţiei s-a ridicat la cerinţele conforme cu standardele legale în vigoare”. 

Încep pregătirile pentru Festivalul Mondial al Cinematografiei Nonprofesionale

·        În septembrie 2015, o delegaţie a municipiului Suceava a participat la cea de 77-a ediţie de la Sankt Petersburg,  prilej cu care primarul Ion Lungu a preluat steagul „Unica” şi la adus în reşedinţa de judeţ.

Factorii responsabili din municipiul Suceava au ales comitetul de organizare al Festivalului Mondial al Cinematografiei Nonprofesionale, ediţia a 78-a, 2016. Membrii structurii urmează a face propuneri pentru cheltuielile necesare manifestării, acestea urmând să fie prinse în proiectul bugetului local pe anul în curs. „Acest comitet de organizare funcţionează începând cu 2016. Ne vom întâlni periodic, să vedem în ce stadiu ne aflăm cu organizarea. Urmează propunerea bugetului proiectului, care va fi prins în bugetul local pe 2016, astfel încât să ne prezentăm onorabil, fiind un proiect important pentru oraşul nostru”, a precizat Ion Lungu, şeful administraţiei locale sucevene.  Preşedintele de onoare al comitetului local de organizare este primarul Ion Lungu, preşedinte executiv fiind Viorel Ieremia, coordonatorul Clubului „Video art”, de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” . În calitatea de membri, din comitet fac parte prof. dr. ing, Mihai Dimian, prorector ştiinţific la USV; Viorel Varvaroi, managerul Centrului Cultural „Bucovina”; Valentin Ianoş, preşedintele Casei de Cultură a Studenţilor; Anca Greculeac, director adjunct al Colegiului Naţional „Petru Rareş”; Emil Mateiaş, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Cinecluburilor din România şi Cezar Olaru, de la Compartimentul de turism al Primăriei Suceava. România a fost aleasă să organizeze Festivalul în 2016, în ţara noastră, pe lângă Bucovina, fiind propuse mai multe zone în care ar fi putut avea acţiunile în cauză, iar în concurenţă au intrat înclusiv litoralul Mării Negre, Băile Herculane şi municipiul Braşov.       

Suceava a câştigat în faţa municipiului Constanţa în competiţia pentru găzduirea Festivalului şi Congresului Uniunii Internaţionale de Cinema(UNICA), manifestările desfăşurându-se  august anul acesta. Printre condiţiile cerute pentru găzduirea Festivalului Mondial al cinematografiei Nonprofesionale se numără asigurarea unei săli de spectacole cu 300 de locuri, în care să se poată proiecta realizările cinematografice ale amatorilor participanţi. Pe de altă parte, sala de conferinţe multimedia cu 60 de locuri este asigurată la Centrul de conservare a tradiţiilor populare, municipalitatea trebuind să ofere şi inclusiv masă şi cazare.  În septembrie 2015, o delegaţie a municipiului Suceava a participat la cea de 77-a ediţie a Festivalului Mondial al Cinematografiei Nonprofesionale de la Sankt Petersburg,  prilej cu care, în cadrul unei seri româneşti, primarul Ion Lungu a preluat steagul „Unica” şi la adus în reşedinţa de judeţ. 

Bani alocaţi de Guvern prea târziu, nefructificaţi la Primăria Suceava

·        Guvernul a alocat sumele pentru achitarea arieratelor în ultima decadă a lui decembrie, în condiţiile în care, la începutul lunii, administraţia suceveană îşi onorase deja mai mult de jumătate din datoriile restante.

Pe ultima sută a anului 2015, Primăria municipiului Suceava a avut alocată de la bugetul de stat, pentru stingerea arieratelor, suma de 3,74 milioane de lei. Primarul Ion Lungu  a declarat că municipalitatea s-a putut folosi doar de 1,5 milioane de lei, întrucât, anterior, condiţionat de primirea sumelor defalcate prin intermediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice, Primăria stinsese deja datorii restante în valoare de 2,2 milioane de lei. Astfel, s-ar pute spune că bugetul local a mers în pierdere, întrucât o compensare ulterioară  cu suma alocată de la „centru” nu  a fost posibilă. „Din păcate, noi am primit această sumă pe 23 decembrie, în timp ce, anterior, pe 7 decembrie, ca să putem primi cotele defalcate - conform repartizării de la Finanţe -, am fost obligaţi să plătim, la vremea respectivă, arierate de 2,2 milioane de lei. Aşa se face că, din suma de 3,74 de milioane de lei, am putut consuma doar 1,5 milioane de lei, restul întorcându-se la Guvern. Asta este situaţia, însă chiar şi aşa orice leu este binevenit”, a explicat ocupantul fotoliului administrativ din Areni.  Ion Lungu a spus că banii au fost „recepţionaţi” în baza unei dispoziţii de primar, în zilele următoare urmând a fi convocată o şedinţă a Consiliului Local pentru rectficarea bugetului municipal.          

Cu un an înainte, respectiv la finele lui 2014, în baza unei ordonanţe de urgenţă,  pentru Primăria municipiului Suceava s-a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de 6,42 milioane de lei. Banii au fost folosiţi la stingerea arieratelor către bugetul de stat sau alţi operatori pe care firmele în relaţii cu administraţia locală le-au înregistrat până la momentul în cauză. Astfel, 5 milioane de lei au servit Termica, atunci firma termoficare onorându-şi o parte din facturile pentru transportarea cărbunelui, precum şi datorii din taxe, impozite şi contribuţii către bugetul consolidat al statului. Societatea de transport local TPL s-a ales cu circa 224.000 de lei, operatorul de salubritate Rosal Grup-cu aproximativ 550.000 de lei, iar SCCF Group Colas cu peste 638.000 de lei. Arieratele constau în obligaţiile financiare ajunse la scadenţă şi neachitate, adică datoriile a căror dată scadentă a fost depăşită cu 90 de zile.

Explozie de noi străzi, în municipiul Suceava

·        Bazarul din Suceava are stradă proprie atribuirea acestei  denumirii unei artere de circulaţie de lângă Complexul comercial survenind edificării, în preajmă, a mai multor imobile de locuit.

Zeci de noi străzi au apărut în municipiul Suceava în ultimii ani, dezvoltarea din sectorul imobiliarelor concretizându-se inclusiv în apariţia de unor întregi cartiere.    Astfel, atribuirea de denumiri unor noi străzi din cartierul Burdujeni a făcut şi obiectul ultimei şedinţe ordinare din anul 2015 a Consiliul Local Suceava. Prima arteră de circulaţie „botezată” este cea în lungime de  836 de metri, paralelă cu râul Suceava, la o distanţă de circa 260 de metri de cursul de apă, cu intrare dinspre Calea Unirii, pe partea dreaptă a Complexului comercial „Bazar” şi care se va numi, de acum înainte, cum altfel decât strada „Bazarului”. Potrivit expunerii de motive la proiectul de hotărâre,  demersurile autorităţilor sucevene survin edificării, în anumite, zone ale reşedinţei de judeţ, a mai multor imobile de locuit. O altă arteră, a cărei denumire va fi - după votul aleşilor - strada „Triajului”, este cea în lungime de 825 de metri, aflată de-a lungul căii ferate Suceava Nord-Bucureşti, având acces tot dinspre Calea Unirii, dar înspre Piaţa angro. „Arterele de circulaţie nou-create nu au denumire şi, în consecinţă, imobilelor de locuit de pe aceste străzi nu li se pot elibera certificate de nomenclatură stradală şi adresă. Pentru întocmirea documentelor respective este necesară atribuirea de denumiri stradale acestor artere”, se arată în expunerea citată.  

·        Europa s-a mutat pe Dealul „Tătăraşi”, străzile din noul cartier purtând numele capitalelor din UE.     

În ultimii ani, municipiul Suceava s-au amenajat o puzderie de noi străzi de acces, acestea fiind urmare directă a dezvoltării sectorului imobiliar.  Astfel, în 2013, aleşii locali suceveni au aprobat atribuirea denumirii de Cartierul „Europa” noii zone de destinată construirii de locuinţe, situată la ieşirea din municipiul Suceava, înspre comuna Ipoteşti, pe strada Brădetului, după livada şi iazurile care au aparţinut RAAPPS, pe versantul nordic al Dealului  Tătăraşi. Cu acelaşi prilej, consilierii locali au votat şi atribuirea de denumiri stradale arterelor de circulaţie din acest cvartal, acestea din urmă fiind botezate cu numele unor capitale europene, precum Berlin, Paris, Madrid, Londra, Roma şi Viena. Pentru a păstra un oarecare echilibru, noile artere din zona livezi-iazuri, a aceluiaşi acelaşi cartier, au primit denumiri ale renumitelor mănăstiri din Bucovina, precum Voroneţ, Suceviţa şi Moldoviţa.  În 2012, 4 artere din zona cimitirului „Eternitatea” din cartierul Burdujeni, au luat numele „Titu Maiorecu”, „Marin Preda”, „Liviu Rebreanu” şi „Camil Petrescu”, iar altele 3 din noul cartier rezidenţial din apropierea fostului Complex „Avicola”, au fost denumite „Petre Tuţea”, „Lucian Blaga” şi „George Călinescu”. Tot în cartierul Burdujeni, au aparut străzile „Marin Sorescu” şi „Tudor Arghezi”, ambele intersectându-se cu „Jean Bart”. În viitorul cartier care se va ridica pe dealul „Tătăraşi”, de către tinerii în vârstă de până la 35 de ani, au primit denumiri străzile „Nichita Stănescu”, „Nicolae Titulescu”, Iuliu Maniu” şi „Emil Cioran”. În cartierul Iţcani, în apropierea Staţiei de tratare a apei potabile a  apărut strada „Cezar Petrescu”, iar în zona Orfelinatului creştin „Nathanael” s-a ivit o nouă  arteră, care poartă denumirea „I.C. Brătianu”. În 2009, ca urmare a extinderii continue a intravilanului şi construirii de noi locuinţe private, municipiul reşedinţă de judeţ s-a îmbogăţit cu 27 de noi străzi.  Acestea poartă denumirea unor marcante personalităţi ale vieţii culturale judeţene, naţionale şi de peste graniţă,  printre care Magda Isanos, Artur Gorovei, Grigore Vieru, Joseph Schmidt, Octavian Goga, Ioan Slavici, Calistrat Hogaş, Spiru Haret, George Topîrceanu, Tudor Vianu, Teodor Bălan, Traian Popovici, Ion Irimescu etc.

·        Un cartier nou a „crescut”, din fonduri private, în Burdujeni, sub pădurea „Dumbrava”.    

În 2005, după ce în municipiul Suceava s-a ridicat un nou cartier, în Burdujeni, în perimetrul delimitat de strada Gheorghe Doja, Aleea Dumbrăvii, Pădurea „Dumbrava” şi strada „Pictor Romeo Calancea”, în interiorul acestuia au apărut 5 artere de circulaţie, care, până la această dată, nu aveau nici o denumire. Acestea au fost botezate unor renumite personalităţi româneşti, precum Eugen Lovinescu, Nicu Gane, Anton Holban, Ion Dragoslav,  Mihai Băcescu şi Nicolae Istrati. Tot în această zonă, în preajma fostei societăţi de creştere şi abatorizare a păsărilor „Avicola”, au a fost denumite străzile „Fagului”, „Arţarului”, „Frasinului”, „Socului” şi „Plopului”. În Burdujeni-sat, potrivit Planului urbanistic general, există o zonă de dezvoltare pentru instituţii publice, servicii şi spaţii verzi, prevăzută cu o arteră de circulaţie. În preajmă se află complexul de agrement „Cabana Căprioara”, noua stradă preluând denumirea acesteia. O altă stradă a apărut ad-hoc în cartierul Iţcani. În urma retrocedării terenurilor către proprietarii de drept, în zona Ştrandului s-a iţit un cartier rezidenţial, calea de comunicaţie fiind denumită strada „Ştrandului”. În acelaşi an 2005, în cartierul rezidenţial de la ieşirea din Suceava înspre Fălticeni, două căi de comunicaţie au fost botezate cu numele maestrului „Ion Irimescu” şi doamnei cântecului popular bucovinean, „Sofia Vicoveanca”.