A treia tentativă de aprobare a banilor pentru susţinerea sportului sucevean

·        Pentru a înlătura blocajul, primarul Ion Lungu va propune alocarea unui supliment de 40.000 de lei de la Fondul de rezervă. 

·         „Sper să  o putem aproba, pentru că toate ramurile sportive au mare nevoie de aceşti bani”, a reliefat şeful executivului.

Aleşii locali suceveni au, astăzi, o a treia tentativă de aprobarea a fondurilor destinate finanţării, în 2014, a activităţii ramurilor sportive din municipiul Suceava. Şedinţa este convocată de  către primarul Ion Lungu şi survine dezbaterilor de vineri, ţinute în cadrul Comisiei pentru sport a Consiliului Local.  Reamintim că, luni, pe 3 martie, adică exact cu săptămână în urmă, consilierii PDL convocaseră o întrunire de „îndată”, însă, pe motiv de „orgolii politice” - aşa cum avea să susţină primarul Lungu -, aleşii USL au boicotat-o, refuzând să participe la aceasta. De altfel, pentru siguranţa întrunirii cvorumului, şeful executivului declarase că va convoca personal următoarea şedinţă a legislativului.  Faţă de ce s-a întâmplat până acum, noutatea constă că pe masa aleşilor va ajunge o propunere de suplimentare cu 40.000 de lei a fondurilor de 2,5 milioane de lei prinse iniţial în bugetul local pentru finanţarea din fondurile publice destinate susţinerii ramurilor sportive.  Şeful municipalităţii a arătat că banii vor fi luaţi din Fondul de rezervă al bugetului, astfel încât să fie acoperite solicitările suplimentare făcute de consilieri în ordinara de la finele lui februarie. Cu toate că înaintea acesteia avuseseră loc mai multe runde de consultări între primarul Lungu şi consilierii locali, aleşii tot nu reuşiseră să ajungă la un consens. Lucur văzut în cadrul şedinţei, în care alesul PNL, Corneliu Vornicu, şeful Comisiei pentru sport, a venit cu  propunerea tăierii de fonduri de la echipa de handbal C.S. „Universitatea” şi distribuirea banilor către ramuri mai slab finanţate sau care nu au fuseseră prinse deloc în program. „Vrem să deblocăm finanţările pentru sport. Aşa cum am mai spus, repartizarea este întârziată, de aceea sper să  o putem aproba, pentru că toate ramurile sportive au mare nevoie de aceşti bani”, a reliefat primarul municipiului  Suceava, Ion Lungu.

Din Planul Naţional de Dezvoltare Locală,

Judeţul Suceava, 25 de milioane de lei pentru apă ,canalizare şi drumuri

·        „Fondurile aşteptate sunt foarte importante, referindu-se la localităţile care au proiecte în derulare, cu un grad de execuţie de peste 70%”, şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor.

·        În 2013, Consiliul Judeţean Suceava a beneficiat de 13,7 milioane de lei, „bani pentru dezvoltarea infrastructurii  rutiere şi de utilităţi”.

Judeţul Suceava ava avea parte de o importantă alocare financiară în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), anunţă preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. Suma se ridică la 25 de milioane de lei, fonduri disponibilizate de Guvernul României în vederea finanţării intervenţiilor de la reţele de apă, reţele de canalizare, infrastructură rutieră comunală şi judeţeană, inclusiv, la poduri şi podeţe. Nechifor spune că banii vor ajunge în Suceava în curând, alimentările cu apă din 15 comune şi 7 localităţi urbane urmând înghiţi circa 10 milioane de lei. Înspre lucrările de la reţelele de canalizare vor fi îndreptate aproximativ 5,3 milioane de lei, fonduri de care vor beneficia localităţi din 10 comune ale judeţului. Alte 6 investiţii, de 2,1 milioane de lei, vor fi făcute în poduri şi podeţe, în timp ce 2,25 de milioane de lei vor lua calea reparării drumurilor din 6 comune, De cealaltă parte, un singur oraş sucevean se va alege, de asemenea, cu circa 522.000 de lei, iar drumurile judeţene au rezervată suma de 5,2 milioane de lei. În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, preşedintele CJ arată că este în curs de contractare creditul aprobat prin hotărâre a deliberativului, fonduri care vor fi orientate către lucrările în derulare, după care vor fi abordate şi tronsoane noi. Aceasta ţinând cont că judeţul Suceava are o vastă reţea de drumuri judeţene, în lungime de 1.153 km.     

 „Fondurile aşteptate sunt foarte importante, referindu-se la localităţile care au proiecte în derulare, cu un grad de execuţie de peste 70%. Acum, Guvernul pune o piatră importantă la temelia infrastructurii judeţene, atât de apă şi canalizare, cât şi de drumuri comunale şi judeţene”, a explicat şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor.  

În scopul dezvoltării locale, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), în 2013 Consiliul Judeţean Suceava a primit fonduri în sumă de 13,7 milioane de lei, „bani care au fost alocaţi la nivelul întregului judeţ, pentru dezvoltarea infrastructurii  rutiere şi de utilităţi”. 

În anul trecut,

Diminuare cu peste o cincime a volumului tăierilor ilegale din pădurile sucevene

·        Sub topoare şi drujbe au căzut ilegal la pământ 12.800 de metri cubi de masă lemnoasă, volumul tăierilor neautorizate fiind mai mic cu 3.700 de metri decât cel înregistrat anul precedent.

Amploarea doborârilor abuzive de arbori din pădurile judeţului s-a diminuat într-o proporţie însemnată, lasă de înţeles datele oferite publicităţii de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava. Potrivit inspectorului şef Daniel Constantin Coroamă, în 2013, activităţile de control privind respectarea regimului silvic s-au concentrat asupra tuturor formelor de proprietate asupra pădurii, efectiv având loc nu mai puţin de 3.545 de inspecţii în fondul forestier, precum şi în vegetaţia forestieră din afara acestuia din urmă. Astfel, cu prilejul descinderilor, verificată a fost o suprafaţă de 60.000 de hectare, ceea ce reprezintă 14% din suprafaţa pădurilor, dar şi cele 71 fonduri de vânătoare existente în judeţul Suceava. De-a lungul anului, controlorii specializaţi au depistat că sub topoare şi drujbe au căzut ilegal la pământ 12.800 de metri cubi de masă lemnoasă, volumul tăierilor neautorizate fiind mai mic cu 3.700 de metri decât cel înregistrat anul precedent. „În urma controalelor, s-a constatat că volumul tăierilor ilegale la nivel de judeţ a scăzut cu 22%, în 2013, faţă de 2012, respectiv la 12.800 metri cubi de masă lemnoasă, comparativ cu 16.500 de metri cubi de masă lemnoasă în anul anterior”, a subliniat Daniel Constantin Coroamă, şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava. În altă ordine de idei, în 2013, pe raza judeţului Suceava s-au desfăşurat lucrări de regenerare a pădurilor pe o suprafaţă de 1.400  de  hectare din fondul forestier de stat şi pe alte 260 de hectare din fondul forestier privat, valoare acestora fiind de peste 8,4 milioane de lei. Intervenţiile de îngrijire pentru dezvoltarea şi asigurarea stabilităţii arboretelor au vizat 9.882 de hectare din pădurile proprietate publică a statului şi o suprafaţă de 740 de hectare ale altor proprietari, pentru care s-au încheiat contracte de administrare sau pază. 

În cadrul POS Mediu

Nechifor speră ca, în acest an, să se treacă la etapa doua a proiectelor de apă şi canalizare

·        Suceava, printre primele judeţe din ţară, evaluate din punct de vedere al întocmirii master planului pentru POS Mediu, etapa a doua.

Judeţul Suceava a fost monitorizat de către Jaspers, firmă de consultanţă selectată de către Guvernul României pentru a verifica prevederile master planului pentru extinderea reţelelor  de alimentare cu apă, reţelelor de canalizare şi sistemelor de apă uzată, anunţat preşedintele Consiliului judeţean, Cătălin Nechifor. „Judeţul Suceava a fost printre primele judeţe vizitate în teren de compania Jaspers şi care a reliefat faptul că propunerile pe care le-am avansat la etapa a doua din POS Mediu, de apă, canal şi apă uzată din localităţile urbane şi rurale cu populaţie relativ mare au fost bine formulate de către specialiştii de la ACET, Consiliul Judeţean şi primăriile vizate”, a arătat şeful executivului judeţean. Nechifor reliefează că îmbucurător este că, deja, toate localităţile membre ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară Asociaţia Judeţeană de Apă şi Canalizare(AJAC) s-au angajat să asigure partea lor de cofinanţare a proiectelor cu fonduri europene nerambursabile din cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu. „Este un element important ca aceste localităţi să dispună de fonduri pentru a cofinanţa  proiectele de apă-canal. În perioada următoare, aşteptăm finalizarea master planului, aşa cum  l-am propus şi cum a fost verificat în teren de către specialiştii de la Jaspers şi cei de la Ministerul Mediului”, subliniază şeful administraţiei judeţene. Cătălin Nechifor şi-a exprimat speranţa că, în acest an, odată cu încheierea procedurilor pe care statul român, ca membru UE, le face în perspectiva programării europene 2014-2020, să se treacă  efectiv la accesarea fondurilor disponibile pentru materializarea proiectelor de apă şi canalizare.  Astfel, în judeţul Suceava ar urma să intre circa 190 de milioane de euro, bani care vor fi orientaţi înspre noi reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare şi staţii de epurarea apelor menajere.               

Judeţul Suceava se apropie de 108.000 de lucrători cu contract individual de muncă

·        Potrivit şefului ITM, Romeo Butnariu, 100.826 sunt contracte pe durată nedeterminată, iar 6.895 au durată determinată.

În prima  lună a anului 2014, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au desfăşurat un total de 489 de controale, 311 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 178 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă, informează Romeo Butnariu, şeful instituţiei, care precizează că, urmare a deficienţele constatate, s-au dat 148 de amenzi, valoare acestora fiind de 88.300 de lei. Cele mai mari sancţiuni contravenţionale s-au aplicat pe linia angajator-angajat, cele 59 de amenzi însumând 76.300 de  lei. Inspectorii ITM au sancţionat cu 10.000 de lei fiecare, două firme care au primit la muncă câte o persoană, fără ca lucrătorilor cu pricina să li se încheie contracte individuale de muncă în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă. Tot în acest domeniu, cele mai frecvente abateri rămân cele referitoare la încălcarea de către agenţii economici a  prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă; repausului săptămânal, precum şi cu privire la munca suplimentară şi evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. În domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, controlorii ITM au constatat 89 de sancţiuni contravenţionale, suma amenzilor aplicate fiind de 12.000 lei. Ca nereguli depistate, predomină cele legate de lipsa instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă; neefectuarea controlului medical periodic; neorganizarea activităţii de acordare a primului ajutor şi  neevaluarea riscurilor la locul de muncă. În prima lună anului 2014, în judeţul Suceava au fost înregistrate şi supuse cercetării 5 evenimente din categoria accidentelor de muncă.  Ca urmare a interogării registrului general de evidenţă a salariaţilor s-a constatat faptul că, la data de 31 ianuarie 2014, în evidenţe figurau 107.721 de contracte individuale de muncă active. Dintre acestea, potrivit sursei citate, 100.826 sunt pe durată nedeterminată, iar 6.895 cu durata determinată.  În prima lună a anului, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava au fost înregistrate 110 petiţii, iar 81 au primit soluţionare.  În aceeaşi lună s-ai luat în evidenţă  61 contracte colective de muncă şi acte adiţionale la acestea. Inspectorii instituţiei au acordat, de asemenea, 74 consultanţe legate de contractele colective de muncă. 

Suceava, rată de angajări mai mare decât cea naţională 

·        Printre ocupări, figurează şi 15 contracte individuale de muncă de încheiat cu persoane din comunitatea romă din Valea Moldovei

În 2014, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  are stabilit, ca indicator, o rată de ocupare de 50%, informează directorul executiv, Mirela Adomnicăi. Aceasta în timp ce, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi-a propus, pentru anul în curs, o rată de ocupare de 43%, ceea ce înseamnă că Suceava trebuie să depăşească limita stabilită la nivel naţional. Pentru monitorizarea ratei de ocupare în mediul urban şi mediul rural, în judeţul Suceava au fost alese, în cel dintâi caz, oraşul Frasin, în care urmează a se face 95 de angajări, dintre care 15 pe perioadă determinată. În mediul rural, monitorizate vor fi localităţile Drăgoieşti, cu 55 de încadrări şi Gălăneşti, cu 45 de angajări. În cadrul programului de monitorizare a romilor, aleasă a fost localitatea Valea Moldovei, indicatorul constând în încheierea a 15 contracte individuale de muncă pentru persoane din comunitate. „Ca indicator pentru 2014, noi avem un număr de 32.000 de persoane pe care trebuie le trecem printr-o măsură activă. Printre altele, acestea vor fi consiliate şi vor urma cursuri de profesională, 18.620 trebuind a fi ocupate. Avem speranţă că vom depăşi această cifră, întrucât suntem parteneri în 3 proiecte cu fonduri europene declarate eligibile şi pentru care contractele ar urma să fie semnate la sfârşitul lunii martie. Vrem să reuşim ca şi din fonduri europene să desfăşurăm aceste măsuri active, pentru că bugetul asigurărilor de şomaj are o anumită anvelopă în cadrul căreia trebuie să ne încadrăm, în ceea ce priveşte cursurile de formare profesională”, a  declarat Adomnicăi. Şefa AJOFM, Mirela Adomnicăi a precizat că formarea profesională este cea costisitoare măsură finanţată din bugetul asigurărilor de şomaj, în 2014, la cursuri urmând a participa 1.000 de şomeri. Alte 600 de persoane  din evidenţa AJOFM ar putea fi cuprinse în cursurile organizate în urma accesării de fonduri europene nerambursabile.    

Consiliul  Judeţean Suceava,

Plan de mobilizare şi buget de război

·        Respectivele documentaţii sunt revăzute periodic, nefiind o „neapărată legătură cu situaţia din Ucraina şi Crimeea”.

·        „Riscuri există, de aceea trebuie să fim pregătiţi, să respectăm legea şi dreptul românilor de fi protejaţi în orice situaţie”, a explicat preşedintele, Cătălin Nechifor

Consiliul Judeţean Suceava va reactualiza planul de mobilizare şi va aproba un buget pentru război, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă şeful acestei instituţii, Cătălin Nechifor. Preşedintele Consiliului Judeţean a ţinut să asigure că nu există niciun motiv de panică, demersul „neavând neapărată legătură cu situaţia din Ucraina şi Crimeea”. Respectivele documentaţii sunt, de regulă, revăzute la un interval care variază între 1 şi 4 ani, iar în următoarea perioadă, la solicitarea Guvernului, se va proceda la o analiză concretă a atribuţiilor şi cerinţelor care revin, pe această linie, administraţiei publice locale şi judeţene. „România ca stat UE şi membru NATO are obligaţia de a pregăti aceste tipuri de situaţii posibile şi, drept urmare, o să ne încadrăm în termenul care este avansat de către Guvern, respectiv de 14 martie 2014. Până la această dată, trebuie ca noi să facem propuneri pentru asigurarea resurselor financiare, pentru că alocarea de bani se face  centralizat. Însă, până atunci, noi va trebui să identificăm toate elementele care interesează tot acest sistem naţional, dar şi cele cu amprentă locală. Mă refer la toate instituţiile pe linie militară, de siguranţă şi ordine publică”, a precizat Nechifor. Preşedintele Consiliului Judeţean spune că, de asemenea, revăzute vor fi adăposturile de apărare civilă, respectiv modul în care acestea se conformează şi respectă condiţiile prevăzute prin legislaţia în vigoare. Totodată, verificată va fi partea privind  existenţa şi asigurarea stocurilor de produse alimentare, apă şi carburanţi, pe plan judeţean aplicându-se inclusiv prevederi referitoare la pregătirea resurselor umane şi mobilizarea populaţiei. Şeful executivului judeţean spune că planul de mobilizare în situaţii de război este încă valabil, dar că obligatorie este o reactualizare a acestuia, în funcţie de elementele cu caracter de noutate. Aceasta deoarece, fiind un judeţ de frontieră, în Suceava lucrurile sunt „mai speciale, pentru că ameninţarea vine din nord-est”. „Este bine că acest plan se va reface, în acest moment, în teritoriile de la est de România situaţia fiind inflamată. Acum putem identifica şi scenarii posibile care, în anumite situaţii, pot să se întâmple la graniţa de est şi de nord a României. Riscuri există, de aceea trebuie să fim pregătiţi, să respectăm legea, dar şi dreptul românilor de fi protejaţi în orice situaţie”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor.     

Primarul Lungu va da, şi în acest an, cu măturoiul prin oraş 

·        Ţinând cont de campania electorală pentru europarlamentare, ediul-şef şi-a exprimat speranţa că la măturat vor participa şi unii politicieni, la fel cum aceştia au făcut-o şi cu prilejul alegerilor locale din urmă cu 2 ani.

Campania „Toţi pentru curăţenia oraşului” a debutat, deja, în municipiul Suceava, cu prima etapă, cea îndepărtării gheţii, eliberarea rigolelor de antiderapant, greblarea spaţiile verzi, măturare manuală a trotuarelor, adunarea deşeurilor, ingienizarea euro-containerelor şi desfiinţarea depozitelor de gunoi necontrolate, face cunoscut şeful administraţiei locale, Ion Lungu.  Primarul precizează că, personal va ieşi la măturat, împreună cu muncitorii operatorului de salubritate Rosal Grup, la fel cum, de altfel, a procedat în toţi cei 10 ani de când este la conducerea executivului.  „Voi participa şi în acest an, pentru al zecelea an consecutiv, însă nu din populism, din demagogie, ci din dorinţa de a da un semnal de responsabilitate civică. Pentru că nu este ruşine ca să pui mâna pe măturoi, ca să faci curăţenie în oraş sau în faţa blocului”, a arătat primul gospodar al Sucevei. În etapa a doua, derulată în intervalul 10 martie-18 aprilie, cea destinată pregătirii municipiului pentru Sărbătorile de Paşti, echipele Rosal şi cele de la Domeniu Public vor interveni, succesiv, în toate cartierele reşedinţei de judeţ. Lungu a precizat că ultima săptămână a campaniei de ecologizare este rezervată unităţilor de cult, care „vor fi pregătite aşa cum se cuvine pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului”. În acţiunile de înfrumuseţare vor fi angrenate asociaţiile de proprietari, însă acestea nu vor mai primi material săditor, la fel ca altădată. Gardurile vii vor fi completate, iar arbuştii vor fi sădiţi de către lucrătorii de la Direcţia Domeniului Public, deoarece, spune ediul-şef, în anii anteriori, „respectivul material săditor era valorificat în altă parte”. De asemenea, în anumite zone, atraşi în campanie, alături de Primărie vor fi şi elevii din unităţile şcolare de pe raza oraşului, precum şi angajaţii de la Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu ori alte instituţii publice. Una dintre ţinte este şi Parcul dendrologic Şipote, aparţinând de Ocolul silvic Pătrăuţi, dar care se află prejma centrului Sucevei şi care suferă cronic de pe urma lipsei de salubritate. Primarul Ion Lungu şi-a exprimat speranţa că, ţinând cont de campania electorală pentru europarlamentare, la măturat vor participa şi unii politicieni, la fel cum aceştia au făcut-o şi cu prilejul alegerilor locale din urmă cu 2 ani. 

Din cauza intervenţiilor în subteran,

Zeci de artere cu trafic auto restrictiv  

·        Străzile pentru care au fost eliberate avize de săpături sunt în număr de 101, până acum fiind terminate şi predate lucrările de pe 20 de artere.

Lunile martie şi aprilie aduc restricţii în traficul auto pe zeci de străzi din municipiul Suceava, a anunţat primarul Ion Lungu.  Cele mai multe sunt din cartierul Iţcani al urbei reşedinţă de judeţ, însă şi din zona Parcului Cetăţii de Scaun, intervenţiile pe arterele în cauză făcând parte din proiectul de extindere şi reabilitare a reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare în cadrul Programului Programului Operaţional Sectorial Mediu. Întrucât deja s-au înregistrat reclamaţii cu privire la disconfortul creat, Lungu a făcut apel la suceveni să dea dovadă de înţelegere, precizând va face tot posibilul ca firmele constructoare „să fie scoase cât mai repede” de pe străzile din program. „Să nu uităm că este un proiect care, în unele zone, precum Iţcani, aduce în premieră apa şi canalizarea. Este clar că se provoacă disconfort, dar trebuie să înţeleagă şi cetăţenii că proiectul este unul de interes public, pe multe dintre străzi de pământ neputându-se trece la asfaltare fără a se amenaja reţele de apă şi canalizare”, pune în vedere primul gospodar al Capitalei de judeţ.  Lungu a dat ca exemplu ceea ce s-a petrecut pe strada „Mihai Sadoveau”, pe care trebuia să se facă lucrări la reţele în urmă cu 10 ani, însă  riveranii s-au împotrivit pe motiv că, dată fiind lăţimea mică arterei, aceştia nu mai puteau circula cu autoturismele.  În perioada 4 martie - 30 aprilie, străzile pe care nu se va putea circula în voie cu maşina sunt: „Constantin Moraru”, „Pictor Constantin Calancea”, „Socului”, „Frasinului” „Decebal”, „Dragomirna”, „Zamca”, „Mihail Sadoveanu”, „Lascăr Luţia”, „Petru Rareş”, „Ioan Păun Pinciul”, „Aurel Vlaicu”,  „Depoului”, „Alexandru Voievidca”, „Lipoveni”, „Petru Comănescu”, „Izvoarele Cetăţii”, „Şipotului”, „Mihai Şeptilici”, „Micşunelelor”, „Mihail Kogălniceanu”, „Tăbăcarilor” şi „Stadionului”. În municipiul Suceava, în total, străzile pentru care au fost eliberate avize de săpături sunt în număr de 101, până acum fiind terminate şi predate lucrările de pe 20 de artere. La această dată se intervine pe 81 de străzi, 37 având avize de săpături până la finele lunii martie, iar altele 44, până la sfârşitul lui aprilie.

Consilierii locali suceveni votează după indicaţiile de la partid

·        „Din acest punct de vedere, nu găsesc un beneficiu în ceea ce înseamnă această îngrădire a libertăţii de opinie şi de exprimare a consilierilor locali”, relevă primarul Ion Lungu, pe fondul discuţiilor privind viitoare licitaţie de concesionare a serviciului de transport agent termic.

·        În caz că aleşii vor cădea de acord, procedurile de licitaţie vor dura, în cel mai fericit caz, până pe 15 iunie, dată la care, dacă nu vor exista contestaţii, va fi desemnat noul operator.

Aprobarea studiului de oportunitate şi caietului de sarcini privind organizarea licitaţiei pentru delegarea prin concesionare a serviciului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic este un „act de voinţă politică”.   O şedinţă extraordinară a deliberativului va avea loc pe 13 martie, şi cu toate că membrii deliberativului au avut nenumărate consultări pe tema stabilirii consensuale a prevederilor documentaţie pentru licitaţie, până acum nu s-a ajuns la ajuns la un punct de vedere comun. Primarul de Suceava, Ion Lungu, s-a arătat dezamăgit de acest lucru, mai ales că, potrivit unei hotărâri a legislativului municipal, contractul de concesionare cu firma de termoficare Termica încetează pe 31 martie. Pe deasupra, administratorul judiciar al societăţii din Lunca Sucevei a cerut rezilierea în instanţă a respectivului contract, demers motivat de refuzul autorităţilor locale de aproba majorarea tarifului de transport al agentului termic, cât şi suportarea contravalorii pierderilor din sistem. Edilul-şef sucevean constată că impasul în care s-a ajuns este urmare a faptului că membrii deliberativului nu au un cuvânt  decisiv de spus, poziţia adoptată de aceştia depinzând de indicaţiile primite de la conducerea partidului din care fac parte.     „Consilierii nu au nici un cuvânt de spus,  tot cineva de la partid vine şi spune: votaţi într-un fel sau altul(...). Consilierii, chiar dacă negociezi ceva cu ei, nu au nicio posibilitate, nicio putere de decizie, trebuie să ia aprobarea partidului, pentru că, dacă nu, le retrage sprijinul politic de pe listă. La fiecare partid este un şef şi acela spune cum se votează, nu cum stabilesc consilierii locali. Din acest punct de vedere, nu găsesc un beneficiu în ceea ce înseamnă această îngrădire a  libertăţii de opinie şi de exprimare a consilierilor locali ”, relevă Lungu. Pentru a se găsi o soluţie, discuţii cu liderii politici care coordonează partidele reprezentate în Consiliul Local au fost purtate, de către şeful executivului sucevean, Ion Lungu, încă din cursul săptămânii trecute, ocupantul fotoliului din Areni aşteptând punctul de vedere al acestora.  „Am discutat  cu domnul deputat Bălan, domnul senator Donţu şi domnul deputat Băişanu, le-am expus punctul meu de vedere, aştept un punct de vedere al dumnealor, iar consilierii să facă amendamente până a sfârşitul săptămânii”,  subliniază Lungu. Şeful administraţiei sucevene crede că, în condiţiile în care studiul de oportunitate şi caietul de sarcini vor fi aprobate în şedinţa de pe 13 martie, procedurile de licitaţie vor dura, în cel mai fericit caz, până pe 15 iunie, dată la care va fi desemnat noul operator de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic. Aceasta doar dacă licitaţia nu este contestată. „Dacă nu se aprobă, asta este situaţia. Eu încerc să-mi fac datoria, concesionarea fiind singura soluţie”, a explicat primarul Sucevei, Ion Lungu, accentuând că delegarea directă nu este posibilă, deoarece Primăria nu poate angaja personal. În plus, o societate a executivului - care să participe la licitaţie -  nu poate fi înfiinţată, întrucât lista de investiţii a fost aprobată de la începutul lui 2014, iar o rectificare bugetară este operabilă abia în a doua parte anului.     

Prin Programul Operaţional Regional,

Posibilă finanţare europeană pentru lucrările abandonate de la unităţile şcolare din Suceava 

·        O problemă o constituie faptul că, potrivit ghidului solicitantului, titularul proiectelor trebuie să fie Primăria, iar obiectivele respective nu figurează pe lista de investiţii a executivului.

Primăria Suceava ar putea depune 6 proiecte de finanţare pentru finalizarea a 3 obiective de investiţii în tot atâtea unităţi şcolare sucevene. Lucrările au debutat în anul 2007, cu fonduri alocate de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Educaţiei, însă, în prezent, acestea stagnează din cauza lipsei de finanţare. Primarul Ion Lungu  a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că a întrevăzut o rezolvare, banii necesari putând fi obţinuţi în cadrul unei noi măsuri a Programului Operaţional Regional.            „Sunt investiţii începute de către Guvern, prin ministerul Educaţiei, încă din 2007, acestea nefiind finalizate nici astăzi. A fost lansată o măsură prin Programul Operaţional Regional, cu fonduri europene, iar  noi încercăm să promovăm nişte proiecte europene pentru aceste şcoli”, precizează şeful executivului local. În cauză sunt campusul  şcolar de la Liceul cu Program Sportiv, cu stadiu fizic de executare de 48% şi valoarea achitată de 38%; extinderea şi modernizarea sălii de sport de la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, cu 19% stadiu fizic şi tot atâta valoare achitată, precum şi de Centrul de informare de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, executat fizic în proporţie de 19,06% şi cu plăţi de 18,66%. La Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” în calcul sunt luate 3 proiecte, respectiv cele referitoare la reabilitarea termică unui corp de grădiniţă, mansardarea şi extinderea de alte corpuri, stadiile de execuţie fiind cuprinse între 19% şi peste 60%. O problemă o constituie, faptul că, potrivit ghidului solicitantului, titularul proiectelor trebuie să fie Primăria municipiului Suceava, în timp ce obiectivele respective nu figurează pe lista de investiţii a executivului. De aceea, autorităţile locale caută soluţii pentru transferarea acestora în patrimoniul municipal. „Am avut discuţii la Consiliul Local, Prefectură, precum şi cu senatorul Ovidiu Donţu, care este la putere, să vedem cum putem transfera aceste investiţii de la ministere, în lista de investiţii a Consiliului Local, în aşa fel încât să obţinem diferenţele de bani din fonduri europene şi să finalizăm lucrările respective. Există elemente neclare, în legătură cu elementele inventarierii, cum se face predarea- primirea, iar aceste lucruri trebuie lămurite în perioada următoare”, a declarat edilul-şef, Ion Lungu menţionând că, în acest sens, va merge personal la Bucureşti.

Impozite mai mari pentru sucevenii de pe străzile proaspăt asfaltate şi cu acces recent acces la utilităţi     

·        Reîmpărţirea oraşului pe zone de impozitare, abandonată în 2011, se va face în scursul acestuia an.

Municipiul Suceava va avea o nouă împărţire pe zone de impozitare, a anunţat ieri primarul Ion Lungu. Edilul-şef spune că demersul  survine unor reclamaţii ale sucevenilor care au constat că, deşi nu au acces la toate utilităţile, plătesc la bugetul local tot atât de mulţi bani ca şi cei care se bucură de toate facilităţile. În acest sens, şeful municipalităţii a dispus constituirea unei comisii care va proceda la clasarea ori, după caz, declasarea unor străzi, astfel încât impunerea să fie una echitabilă.  „Am numit o comisie, cu oameni de specialitate din Primărie, de la urbanism, cadastru, fond funciar, în aşa fel încât să facem o reinventariere a acestor străzi în zona intravilană, cât şi cea extravilană a oraşului”, a precizat şeful administraţie locale.  Lungu spune că reanalizate vor fi poziţiile faţă de reţele edilitare şi dotarea cu reţele de utilităţi, subliniind că noua zonare va fi valabilă începând din anul bugetar 2015.      Reamintim că, la sfârşitul anului 2011, edilul-şef declara că renunţă la zonarea pe clase de impozitare, iniţiativă anunţată anterior. La acea dată, Lungu arăta că, în urma consultării specialiştilor, s-a concluzionat că demersul ar fi unul pripit, din moment ce investiţiile de pe raza urbei reşedinţă erau în plină derulare, iar altele tocmai urmau a fi declanşate. „Multe discuţii s-au ivit în legătură cu cartierele Iţcani şi Burdujeni-sat. Unde este apă şi canalizare, nu se găseşte gaz metan, şi invers. Aceste lucruri vor fi rezolvate în perioada următoare, prin accesarea de fonduri în cadrul POS-Mediu, care prevede introducerea reţelelor de apă şi canalizare în cartierul Iţcani şi derularea investiţiilor de aducerea gazelor naturale în Burdujeni-sat şi utilităţilor în cartierul Tinereţii”, explica Ion Lungu.  

Municipiul Suceava are 4 zone de impozitare a terenurilor, respectiv A, B, C şi D, mărimea impozitului pe metrul pătrat fiind stabilită, printre altele, în funcţie de distanţa faţă de centrul oraşului şi de utilităţile de care dispune zona respectivă.

Străzi pline mocirlă, din cauza lucrărilor la reţele de apă şi cele de canalizare   

În primul comandament din anul acesta, organizat la sediul Primăriei Suceava, pe tema intervenţiilor la infrastructura subterană de alimentare cu apă şi de canalizare, şeful administraţiei locale, Ion Lungu, le-a cerut societăţilor constructoare ca, împreună cu serviciile executivului, să asigure o circulaţie normală pe arterele afectate, cât şi accesul în curţile locuinţelor din zonele respective. Primarul Sucevei a făcut această solicitare, pe fondul reclamaţiilor venite de la sucevenii care au de suferit din cauza lucrările începute încă de anul trecut şi care nu au fost încheiate cu readucerea la starea iniţială a carosabilului, cât şi a celor demarate cu peste o săptămână în urmă.   Pe de altă parte, Lungu a precizat că există multe străzi de pământ, care, în această perioadă de debut de primăvară, cu dezgheţ şi ploi, sunt pline de mocirlă. „Sigur că sunt condiţii grele, se lucrează la adâncime de 5-6 metri, iar cetăţenii de acolo trebuie să înţeleagă că se fac nişte lucrări în interesul comunităţii, în interesul lor. Până la urmă este necesară şi o clemenţă din partea lor, dar, în acelaşi timp, firmele de construcţii trebuie să-şi facă datoria”, arată primul gospodar al Sucevei, exemplificând cu străzile „Depoului”, „Dragomirna” şi „Traian Vuia”, care sunt aproape necirculabile. Lungu apreciază că graficele întocmite de constructori sunt foarte optimiste, termenul cel mai îndepărtat de finalizare a lucrărilor, pentru cele 33 de străzi pe care se intervine în prezent, fiind 30 aprilie.  „Sper să fie aşa, întrucât se apropie şi perioada sărbătorilor de Paşti, şi ne dorim ca, în municipiul Suceava să avem asigurate străzi circulabile”, a accentuat edilul şef. Primarul Ion Lungu a ţinut să mai arate că nu a dorit să vină cu ameninţări de represalii încă din primul comandament pe tema lucrărilor POS Mediu, însă a menţionat că, în condiţiile în care firmele de construcţii nu-şi vor respecta angajamentele, acestea vor fi sancţionate contravenţional. În total, prin POS-Mediu, în municpiul Suceava, extinderea cu circa 31,3 km a reţelelor de alimentare cu apă ar urma să se facă pe 76 de străzi, iar reabilitările au în plan 25,4 de km de conducte de pe 67 străzi din toate cartierele, mai puţin centrul oraşului.  Reţelele de canalizare de pe 70 de artere vor fi extinse cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, vor intra în reabilitare.

Produse tradiţionale din judeţul Suceava, trecut, prezent şi viitor

·        Suceava este un judeţul „cu mare greutate” în domeniul produselor tradiţionale.

Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Suceava a organizat ieri, la sediul Instituţiei, simpozionul cu tema „Produse tradiţionale din judeţul Suceava, trecut, prezent şi viitor”. În deschiderea manifestării, Beatrice Botuşan, şefa compartimentului specializat al Direcţie pentru Agricultură a Judeţului Suceava, a declarat că, în perioada 2005-2013, în judeţul Suceava au fost atestate 126 de produse tradiţionale, cererile venind din partea a 35 de operatori. „Vârful de sarcină” îl reprezintă anul 2006, cu 86 de produse tradiţionale atestate, în ultimii 2 ani nefiind înregistrată nicio solicitare în acest sens. Din totalul produselor atestate, 87 sunt din carne, 35 din lapte, 3 de bere, iar unul din peşte. La această dată, dintre cei 35 de procesatori de produse tradiţionale atestate mai funcţionează doar 25, dintre care 13 în domeniul prelucrării laptelui, 11 în cel al prelucrării cărnii şi peştelui, iar unul în producţia de bere.   Beatrice Botuşan a arătat că atestarea produselor tradiţionale favorizează diversificarea producţiei agricole, aduce beneficii considerabile economiei rurale şi sporeşte veniturile producătorilor agricoli. Beatrice Botuşan a prezentat, de asemenea, celor câteva  zeci de participanţi noutăţile legislative aduse de recentul ordin al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale  privind atestarea produselor tradiţionale. Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Suceava, Vasile Schipor, a remarcat că Suceava este un judeţ „cu mare greutate” în domeniul produselor tradiţionale. „Cred că suntem printre puţinele judeţe care, în acest domeniu, excelează”, a spus Vasile Schipor. Subprefectul Constantin Harasim a iterat că produsele tradiţionale din judeţul Suceava sunt râvnite de toată lumea.   „Ne dorim ca zona Bucovinei  să fie o zonă de interes, o zonă alimentelor sănătoase”, a subliniat Harasim. Manifestarea s-a încheiat cu o degustare a produselor expuse de către operatorii  atestaţi participanţii al simpozion.               

Finanţele sucevene, peste 100 de lei milioane de lei din executări silite 

·        În 2013, au fost înregistrate creşteri la încasările din impozitul pe profit, impozitul venit şi accize.

În scopul recuperării creanţelor bugetare datorate bugetului general consolidat al statului, în urma aplicării măsurilor de executare silită în judeţul Suceava s-a încasat suma de 105 milioane de lei, se arată în raportul privind activitatea Administraţiei Judeţene a Finanţelor  Publice Suceava, în care se accentuează că obiectivul prioritar al administraţiei fiscale este creşterea conformării voluntare a contribuabililor.     Conform acestei surse, în 2013 activitatea de inspecţie fiscală  a instituţiei amintite s-a concretizat prin 1.411 acţiuni de control la persoane juridice, sumele suplimentare nete atrase la bugetul statului fiind de 134,3 milioane de lei. Alte  1.213 de controale  au avut drept ţintă persoanele fizice, totalul net intrat la vistieria statului fiind în valoare de 70,6 milioane de lei. În ceea ce priveşte activitatea de trezorerie, raportul AJFP evidenţiază că, în anul 2013, comparativ cu 2012, s-a înregistrat o creştere cu 10,7% numărului contribuabililor persoane juridice şi cu 10,6% a contribuabililor persoane fizice. Astfel, în anul la care facem referire, totalul veniturilor încasate a fost de circa 6.129 milioane de lei, în timp ce volumul plăţilor efectuate din conturi de cheltuieli bugetare sau de disponibilităţi s-a ridicat la 4.783 milioane de lei. Potrivit raportului de activitate al AJFP, în 2013, încasările la  bugetul general consolidat al statului au însumat 1.237 milioane de lei. La principalele categorii de venituri au fost înregistrate creşteri, astfel că încasările din impozitul pe profit au fost de 68,77 de mii de lei, faţă de 63,21 de mii lei; la impozitul pe venit de 221,47 mii de lei, comparativ cu 183,67 de mii de lei, iar la accize încasările au totalizat 10,84 de mii de lei, faţă de 6,28 de mii de lei. Pe de altă parte, subliniat este faptul că,  în anul precedent, principalele venituri bugetare înregistrate în urma operaţiunilor vamale de control a fost de circa 173 milioane de lei. De precizat este faptul că, începând cu data de 1 august 2013, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava funcţionează după o noua  formă de organizare, sub denumirea de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Iaşi.

Răzvan Bernicu:

 Handbalul nu are culoare politică

·        „Este necesar să punem cu toţii osul pentru sportul sucevean, inclusiv pentru handbal”, precizează antrenorul CS „Universitatea” Suceava. 

Răzvan Bernicu, antrenorul echipei de handbal masculin CS „Universitatea” Suceava a apreciat, ieri, că amânarea repetată a identificării şi materializării unei soluţii de finanţare a activităţii handbalistice pune în dificultate clubul universitar sucevean. Prezent la şedinţa extraordinară cu această tematică a Consiliului Local, întrunire anulată din cauza lipsei cvorumului, Bernicu precizat că, la începutul sezonului competiţional, în septembrie, echipa se înscrisese deja „pe drumul reintegrării”, şi aceasta graţie celor 300.000 de lei alocaţi de la bugetul local, în schimbul promovării imaginii municipiului Suceava. Pe fondul neînţelegerii dintre consilierii locali, legate de finanţarea ramurilor sportive, oficialul de la CS „Universitatea” a ţinut să remarce că sportul nu are culoare politică şi că elevii săi sunt motivaţi să lupte pentru a readuce handbalul sucevean acolo unde îi este locul. „Ne-am revenit cât de cât în lunile noiembrie şi decembrie, însă există din nou probleme. Noi nu avem nicio culoare politică, ci vream doar să menţinem handbalul universitar  sucevean şi, de ce nu?, să-l readucem acolo unde îi este locul”, a subliniat antrenorul handbaliştilor universitari, menţionând că, nu ştie cât elevii săi vor „mai înţelege să se antreneze şi să joace fără bani”. Bernicu a opinat că o nouă şedinţă a Consiliului Local ar trebui se ţină cât mai repede, întrucât echipa este înscrisă în sistemul competiţional „play out”. Dmersul este oblgatoriu, astfel încât „jucătorii să fie plătiţi la zi, să fie mulţumiţi şi să-şi îndeplinească obiectivele”.  Antrenorul Bernicu a precizat că Clubul universitar a solicitat de la Primărie o finanţare de 1 milion de lei, la fel ca şi în anii anteriori. „Este o etapă de reconstrucţie, de tranziţie, iar toată lumea trebuie să înţeleagă că este necesar să punem cu toţii osul pentru sportul sucevean, inclusiv pentru handbal”, a încheiat Răzvan Bernicu, antrenorul CSH „Universitatea” Suceava Reamintim că în şedinţa de joi a deliberativului municipal sucevean, consilierul PNL Corneliu Vornicu a propus tăierea a 200.000 de lei din suma propusă pentru handbalul universitar şi îndreptarea acestor bani înspre fotbalul de liga a doua. 

Consilierii USL au boicotat şedinţa convocată de către aleşii PDL pe tema finanţării sportului

·        „Nu sunt deschişi la dialog şi, din păcate, sportul sucevean, are de suferit”, a subliniat democrat-liberalul Lucian Harşovschi.

·        „Cred că la mijloc sunt, mai mult, orgolii politice, de aceea trebuie să deblocăm această situaţie”, a opinat şeful executivului, Ion Lungu.

Convocată pentru ieri, de către aleşii PDL, şedinţa extraordinară a Consiliului Local, în care se repunea în discuţie finanţarea ramurilor sportive din municipiul Suceava, nu a mai fost ţinută. Motivul a fost lipsa de cvorum, după 15 minute de la ora la care dezbaterile trebuiau să înceapă în sală fiind prezenţi doar 9 consilieri din totalul de 23. Lipsă a fost inclusiv un consilier al PDL, consilierii de la PSD şi PNL, precum şi cel al PPDD, absentând în grup. Convocarea făcută ce cei de la PDL survine respingerii, în şedinţa de joia trecută, a proiectului de hotărâre privind Programului anual la finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, acesta căzând la vot din cauză că alesul liberal Corneliu Vornicu a propus tăierea de fonduri de la activitatea hanbalistică şi îndreptarea banilor respectivi înspre fotbal şi unele ramuri sportive care nu figurau  deloc pe lista potenţialilor beneficiari. Dată fiind această situaţie, primarul Ion Lungu a declarat că, în vederea „evitării acestei lupte a orgoliilor politice” între partidele reprezentate în Consiliul Local, personal va convoca o nouă şedinţă al legislativului.  „După cum s-a văzut, echipele sucevene, Universitatea, la handbal şi Rapid, la fotbal, au luat bătaie în weekend, iar una dintre cauze poate fi şi lipsa de finanţare. Cred că la mijloc sunt, mai mult orgolii politice, de aceea trebuie să deblocăm această situaţie”, a explicat şeful executivului. Primarul Ion Lungu a făcut apel la responsabilitate şi calm din partea grupurilor de consilieri, astfel încât, ţinând cont de procedura relativ îndelungată a licitaţiei pentru alocare finanţărilor, banii să ajungând la ramurile sportive cel mai devreme pe 15 aprilie.

·        Pe motiv de absenţi nemotivat, consilierul PDL, Niculai Barbă cere demisia viceprimarilor Doroftei şi Vârvara.   

Preşedintele de şedinţă, Lucian Harşovschi, unul dintre cei 3 consilieri semnatari ai proiectului de hotărâre, alături de Niculai Barbă şi Cristinel Creţu, a ţinut să precizeze că şedinţa a fost convocată în scopul deblocării situaţiei din sportul sucevean. Harşovschi a arătat că a discutat în prealabil cu reprezentaţii PSD, PNL şi cu alesul PPDD, asigurându-i pe aceştia că - în situaţia în care nu îşi vor putea convoca numărul necesar de consilieri pentru a-şi promova interesele -, aleşii PDL vor fi dispuşi la negocieri.  Consilierul PDL a remarcat că unii dintre aleşii USL se aflau în sediul Primăriei, unde participau la discuţii pe marginea scoaterii la licitaţie a serviciului de transport agent termic şi nu sinchisit să urce până sala de şedinţe a Consiliului Local. „Un asemenea lucru eu nu am mai păţit de 6 ani de când sunt consilier local, ca un anumit grup, în speţă cel al USL, să nu vină la şedinţă, pentru că nu poate să îşi strângă un cvorum, pentru a vota cum vor ei. Nu sunt deschişi la dialog şi, din păcate, sportul sucevean, fotbalul, handbalul şi celelalte ramuri sportive au de suferit”, a subliniat democrat-liberalul Lucian Harşovschi, adăugând că grupul PDL este dispus la discuţii pentru a se ajunge la un consens în ceea ce priveşte finanţarea sportului din reşedinţa de judeţ. Colegul său de partid, Neculai Barbă, a cerut soluţii pentru preîntâmpinare unor situaţii similare, adăugând că este regretabil că viceprimarii Ovidiu Doroftei şi Gavril Vârvara, în calitate de consilieri, nu au luat parte la şedinţa de ieri. „Dacă cei doi viceprimari nu sunt astăzi la serviciu, vă rog să prezentaţi public absenţa lor nemotivată, iar dacă acest lucru va continua, cer demisia viceprimarilor Vârvara şi Doroftei”, s-a adresat consilierul PDL primarului Ion Lungu, adăugând că demişi ar trebuie să fie şi membrii comisiei de sport, care au refuzat dialogul pe tema listei cu defalcarea finanţării pe ramuri sportive. Niculai Barbă a mai cerut organelor abilitate să se sesizeze „în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă al echipa de handbal”, opinând că ar exista „interese pentru desfiinţarea echipei de handbal şi a handbalului din municipiul Suceava”.   

Modernizarea aerogării,

Ultima piatră de temelie la Aeroport

·        „Prin banii pe care îi alocăm, vom reuşi să demonstrăm că Suceava va deţine un aeroport care îndeplineşte toate cerinţele necesare”, evidenţiază Cătălin Nechifor

Odată cu adoptarea, în Consiliul Judeţean, a indicatorilor tehnico-economici pentru modernizarea Aerogării de la Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava,  s-a pus, practic, ultima piatră la temelia viitoarei unităţi aeroportuare modernizate, a declarat şeful executivului judeţean sucevean, Cătălin Nechifor.     „Pe lângă lucrările care sunt pe programul major de investiţii  finanţate din bani europeni, pe lângă ce am făcut în anii trecuţi, prin transfer de la Consiliul Judeţean către regia Autonomă, reuşim în această perioadă, să convergem toate eforturile financiare şi logistice, în şa fel încât în octombrie- noiembrie, din acest an, să putem spune că am încheiat lucrările pe Aeroport”, a  declarat Nechifor. În acest context, şeful administraţiei judeţene a reamintit despre hotărârea pe care consilierii judeţeni au aprobat-o în vederea contractării unui credit, atât pentru cofinanţarea intervenţiilor cu fonduri nerambursabile, cât şi în vederea modernizării aerogării, achiziţionării de echipamente specifice activităţii aeroportuare, respectiv, a unei scări pentru pasageri, unui mijloc de transport multifuncţional, precum şi a echipamentelor de pornire a motoarelor aeronavelor. Preşedintele Consiliului Judeţean reliefează că, prin intermediul unei firme privată specializată, pe Aeroportul „Ştefan cel Mare” se poate furniza inclusiv carburant specific aviaţiei. Înaltul oficial judeţean opinează că, graţie tuturor acestor eforturi, pe pista de la Salcea  vor putea opera aeronave Boeing 737 şi Airbus A320, „cele mai uzuale, în acest moment, în transportul scurt şi mediu curier”. „În acest fel, vom putea pune ca ofertă deja existentă, tot ceea ce înseamnă capacitate tehnică pe Aeroport. Prin efortul financiar pe care îl facem în prezent, prin banii pe care îi alocăm, vom reuşi să demonstrăm că Suceava va deţine un aeroport care îndeplineşte toate cerinţele necesare”, evidenţiază Cătălin Nechifor, şeful administraţiei judeţene sucevene. Potrivit indicatorilor tehnico economici-aprobaţi în deliberativul judeţean, totalul investiţiilor în modernizarea Aeroportului „Ştefan cel Mare”  se ridică la 167,7 de milioane de lei, valoarea lucrărilor de construcţii-montaj  fiind de 133,9 de milioane de lei. Creditul pe care Consiliul Judeţean îl va contracta pentru cofinaţarea intervenţiilor de pe Aeroport  este de 6 milioane de lei. 

De astăzi,

Fermierii suceveni pot depune cererile pentru sprijinul pe suprafaţă 

·        „Eşti fermier european. Depune cererea de sprijin! 2014, anul tranziţiei către nou politică agricolă comună”, este sloganul cu care APIA îi stimulează pe agricultori.   

Astăzi debutează Campania de primire a cererilor pentru acordarea sprijinului pe suprafaţă, anunţă Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava. Campania se desfăşoară în intervalul 3 martie-15 mai, dosarele putând fi depuse inclusiv până pe 9 iunie, însă cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul fermierilor şi să exploateze o suprafaţă agricolă de cel puţin 1 hectar, o parcelă neputând avea sub 0,30 hectare. La cerere vor fi anexate actul de identitate, iar pentru persoanele juridice, actele care atestă forma de organizare şi certificatul de înregistrare fiscală. De asemenea, sunt necesare adeverinţă de la primărie, contracte de arendă, concesiune, închiriere, dar şi copii după cardurile de exploataţii. Pentru buna desfăşurarea campaniei, în curs este o şi acţiune de informare care are loc sub sloganul „Eşti fermier european. Depune cererea de sprijin! 2014, anul tranziţiei către nou politică agricolă comună”. Aceasta pune accent pe informarea eficientă a fermierilor cu privire la aplicaţia de identificare online a parcelelor, prin care beneficiarii îşi pot vizualiza, prin conexiune la internet, propriile parcele digitizate, identificate pe ortofotoplanurile disponibile. „Buna informare a fermierilor reprezintă una dintre primele şi cele mai importante condiţii pentru derularea la timp şi corectă a întregului proces de derulare a fondurilor europene”,  declară directorul executiv al Centrului Judeţean al APIA Suceava, Eugen Mogoş. În perioada următoare, centrele locale ale APIA vor organiza sesiuni de informare şi instruire a fermierilor şi, respectiv, a administraţiei agricole din primării, cu privire la perioada de depunere a  cererilor de sprijin pentru plăţi pe suprafaţă anului  2014, modalitatea de completare, condiţiile de eligibilitate, tipurile de controale, precum şi la pachetele financiare care pot fi accesate.    

190 de milioane de euro, bani pentru noi sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare

·        În program vor intra localităţile care pot asigura confinanţarea, iar populaţia are capacitatea de achita consumul lunar de apă.

„Am început şi continuăm să reluăm activitatea pe toate şantierele din etapa întâi a POS Mediu, în aglomerările urbane care beneficiază de lucrări de investiţii pe apă-canal”, anunţă Cătălin Nechifor, şeful executivului judeţean. În acest context, Nechifor face cunoscut că, recent, în judeţul Suceava au fost prezenţii reprezentanţii auditorului pentru etapa a doua a Programului Operaţional Sectorial-Mediu, etapă care presupune extinderea intervenţiilor de introducerea a reţelelor de apă şi a celor de canalizare, nu doar în aglomerările urbane, ci şi în localităţile rurale.  „S-a vizualizat în teren, la faţa locului, mai multe variante de lucru, în aşa fel încât, după această perioadă, când banii europeni vor fi disponibili după noua formulă  2014-2020, să putem ataca şi alte fronturi de lucru”, relevă preşedintele Nechifor. Cu titlul de noutate, în program sunt prinse şi localităţi care nu au mai avut parte de investiţii de acest gen, dar care, obligatoriu, sunt membre ale Asociaţiei Judeţene de Apă şi Canalizare(AJAC). Pe de altă parte, localităţile în cauză trebuie să aibă capacitatea asigura partea locală de finanţare, întrucât, chiar dacă procentajul de participare financiară este mic, valoarea proiectelor este destul de mare. Cătălin Nechifor arată că o variantă de finanţare fost discutată cu reprezentanţii auditorului, aşteptându-se raportul final în urma căruia în judeţul Suceava ar urma să intre circa 190 de milioane de euro, bani care vor fi orientaţi înspre noi sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare.  „Obiectivul final este acela de crea un operator regional puternic, în speţă ACET, capabil să ofere servicii de calitate şi care să devină o companie sustenabilă”, precizează şeful administraţiei judeţene. Cătălin Nechifor subliniază că în program ar putea fi cuprinse administraţiile locale care au potenţial şi în care populaţia are capacitatea de achita consumul lunar de apă. Localităţile care nu au posibilitatea asigurării cofinanţării vor fi integrate în AJAC, alături de celelalte 34 de unităţi administrativ-teritoriale, iar finanţarea va fi asigurată în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Locală sau din fonduri europene, alte decât POS-Mediu.