Ultimele zile pentru declararea veniturilor agricole, în vederea impozitării  
• Până pe data de 27 mai 2013, inclusiv, persoanele care desfăşoară o activitate agricolă, pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, trebuie să depună o declaraţie specifică, respectiv „formularul 221”. 
• Aplicarea impozitului pe venitul agricol nu va duce la creşterea suprafeţelor agricole abandonate, crede Vasile Schipor, şeful DAJ Suceava. 
„Impozitul pe venitul agricol nu va speria pe agricultorii români”, crede Vasile Schipor, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava. „Nu sunt de speriat aceste impozite, ţinând cont că agricultura din România primeşte, în fiecare an, subvenţii de la stat”, arată responsabilul judeţean sucevean.  Schipor face aceste precizări, întrucât, până la data de 27 mai 2013, inclusiv, şi pentru anul în curs, persoanele care desfăşoară o activitate agricolă, pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, trebuie să depună, la organul fiscal de domiciliu o declaraţie specifică, respectiv „formularul 221”. Iniţial, data limită a fost stabilită pentru 25 mai 2013, însă aceasta este o zi de sâmbătă, respectiv una nelucrătoare, motiv pentru care declaraţii de impunere pot fi depuse şi luni.     
Potrivit Direcţiei Generale a Finanţelor publice Suceava veniturile agricole care fac obiectul impunerii sunt cele realizate din cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi alte asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală. Veniturile din activităţile agricole sunt impozitate prin aplicarea cotei de impozitare de 16% asupra normei de venit stabilite pe unitatea de suprafaţă(ha), cap de animal  sau pe familie de albine. DGFP Suceava informează că, în cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţia depunerii declaraţiei revine asociatului care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei. Pe baza declaraţiei depuse, organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite decizia de impunere. Plata impozitului anual, stabilit conform deciziei anuale, se efectuează către bugetul de stat în doua rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 octombrie, inclusiv; 50% din impozit până la data de 15 decembrie, inclusiv. În cazul veniturilor obţinute din activităţi agricole, pentru care venitul net anual se determină în sistem real, în perioada 1 ianuarie-1 februarie 2013, nu se mai stabilesc plăţi anticipate, iar venitul net anual se declară până pe 25 mai 2014. 
În cazul veniturilor realizate din silvicultură şi piscicultură, plăţile anticipate se fac în 4 rate egale, până ziua de 25, inclusiv, a ultimei luni din trimestru. Plata impozitului anual se face în termen de 60 zile de la data comunicării deciziei de impunere.
• Dacă agricultorii beneficiază de sprijin financiar de la stat, în mod obligatoriu trebuie să avem şi responsabilităţi, pe care ni le achităm”, precizează Schipor.

Deşi consideră că impozitul pe venitul agricol încă nu ar fi trebuit introdus, şeful DAJ Suceava este de părere că şi agricultorilor, ca şi celorlalţi contribuabili, le revine  datoria de a participa la formarea bugetului naţional. „Cu toate că impozitele sunt mici, acestea nu ar fi trebuit  încă puse. Însă, ţinând cont de faptul că banii din agricultură provin şi din afara acestui sector, trebuie ca şi agricultura să contribuie la bugetul de naţional. Aceasta pentru că avem nevoie de drumuri, de şcoli, grădiniţe, spitale şi altele. Dacă agricultorii beneficiază de sprijin financiar de la stat, în mod obligatoriu trebuie să avem şi responsabilităţi, pe care ni le achităm”, precizează Schipor. Oficialul DADR crede că sunt doar pură demagogie afirmaţiile partidelor din opoziţie, potrivit cărora, ceea ar încasa fermierii din prime şi subvenţii impozite, ar da înapoi, în contul impozitului pe venitul agricol. „Este o poziţie demagogică şi nelalocul ei, o demagogie de prost gust. Impozitul agricol este stabilit în limite de bun simţ şi ale productivităţii pe care ferma o are”, opinează şeful Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava, accentuând că respectivele cuantumuri nu sunt de natură să descurajeze, ci să aibă o influenţă pozitivă asupra bugetului naţional. Şeful DAJ Suceava apreciază că, în primul rând, ar trebui să se manifeste preocupare pentru împiedicarea creşterii preţurilor la motorină, îngrăşăminte chimice, pesticide şi alte imput-uri din agricultură, astfel încât fermierul să poată avea un profit rezonabil, din care să achite şi impozitul pe venitul agricol datorat. Schipor a apreciat, de asemenea, că aplicarea impozitului pe venitul agricol, nu va duce la creşterea suprafeţelor agricole abandonate. „Sunt în cunoştinţă de cauză şi pot spune că nu se va întâmpla acest lucru”, a precizat directorul executiv al DAJ, Vasile Schipor.
• Plătitorii de impozit pe veniturile agricole datorează şi contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate.  
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava informează că  persoanele care realizează venituri din activităţi agricole nu datorează contribuţie de asigurări sociale. În schimb, sunt datorate contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate. Acestea sunt calculate prin aplicarea cotei de 5,5% asupra valorii lunare a normei de venit(valoarea anuală, împărţită la cele 12 luni ale anului). În cazul persoanelor care realizează numai venituri din activităţi agricole, şi nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, dacă valoarea lunară a normei de venit este sub nivelul venitului minim brut pe ţară         (de 750 lei în primele 6 luni din 2013 şi de 800 lei în ultimele 6 luni), contribuţia lunară de 5,5% se aplică la o treime din salariul de bază minim brut pe ţară. Astfel,  impozitul datorat va fi de 5,5% x 250 lei = 14 lei lunar, pentru primele 6 luni din 2013,  respectiv de 5,5% x 267 = 15 lei pe lună, pentru următoarele luni ale anului 2013. Încadrarea în plafonul de mai sus se face de către organul fiscal, după încheierea anului fiscal, pe baza declaraţiilor fiscale.
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate de 5,5% datorează şi persoanele care realizează venituri din silvicultură şi piscicultură. Contribuţia se calculează prin aplicarea cotei de 5,5% asupra bazei lunare de calcul, care este reprezentată de diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor, raportate la cele 12 luni. În cazul persoanelor care realizează numai venituri din aceste activităţi, şi nu fac parte din familii beneficiare de ajutor social, dacă baza lunară este sub nivelul minim brut pe ţară, contribuţia datorată este aplicată la o treime din salariul minim brut pe ţară. În ambele cazuri menţionate, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate se achită odată cu impozitele corespondente pe veniturile agricole.   

Baza legală a acestei proceduri o reprezintă art. 73  din Codul fiscal, referitor la stabilirea venitului anual din activităţi agricole pe bază de norme de venit. Astfel:
 (1) Venitul dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă (ha)/cap de animal/familie de albine.
(3) Normele de venit corespunzătoare veniturilor definite la art. 71, alin. (1) sunt stabilite pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013, cuprinsă între 1 februarie 2013 şi până la sfârşitul anului fiscal, potrivit tabelului următor:
______________________________________________________________________________
|     Produse vegetale       | Suprafaţa destinată producţiei | Norma de venit |
|                            | vegetale/cap de animal/familie |     - lei -    |
|                            | de albine                      |                |
|____________________________|________________________________|________________|
| Cereale                    | peste 2 ha                     |            449 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Plante oleaginoase         | peste 2 ha                     |            458 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Cartof                     | peste 2 ha                     |          3.488 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Sfeclă de zahăr            | peste 2 ha                     |            697 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Tutun                      | peste 1 ha                     |          1.060 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Hamei pe rod               | peste 2 ha                     |          1.483 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Legume în câmp             | peste 0,5 ha                   |          4.001 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Legume în spaţii protejate | peste 0,2 ha                   |          8.033 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Leguminoase pentru boabe   | peste 1,5 ha                   |            801 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Pomi pe rod                | peste 1,5 ha                   |          4.709 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Vie pe rod                 | peste 0,5 ha                   |          1.385 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Flori şi plante ornamentale| peste 0,3 ha                   |         11.773 |
|____________________________|________________________________|________________||                            |
|____________________________|________________________________|________________|
|          Animale           |                                |                |
|____________________________|________________________________|________________|
| Vaci şi bivoliţe           | peste 2 capete                 |            453 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Ovine şi caprine           | 10 - 50 de capete              |             23 |
|                            |________________________________|________________|
|                            | peste 50 de capete             |             65 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Porci pentru îngrăşat      | 6 - 10 capete                  |             56 |
|                            |________________________________|________________|
|                            | peste 10 capete                |            177 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Albine                     | 50 - 100 de familii            |             70 |
|                            |________________________________|________________|
|                            | peste 100 de familii           |             98 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Păsări de curte            | 100 - 500 de capete            |              3 |
|                            |________________________________|________________|
|                            | peste 500 de capete            |              2 |
|____________________________|________________________________|________________|

Venituri din activităţi agricole în limitele prevăzute la art.72, alin (2), din Codul fiscal.
72(2) Veniturile definite la art. 71 alin. (1) sunt venituri neimpozabile în limitele stabilite potrivit tabelului următor:
 _____________________________________________________
|       Produse vegetale      |       Suprafaţă       |
|_____________________________|_______________________|
| Cereale                     | până la 2 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Plante oleaginoase          | până la 2 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Cartof                      | până la 2 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Sfecla de zahăr             | până la 2 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Tutun                       | până la 1 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Hamei pe rod                | până la 2 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Legume în câmp              | până la 0,5 ha        |
|_____________________________|_______________________|
| Legume în spaţii protejate  | până la 0,2 ha        |
|_____________________________|_______________________|
| Leguminoase pentru boabe    | până la 1,5 ha        |
|_____________________________|_______________________|
| Pomi pe rod                 | până la 1,5 ha        |
|_____________________________|_______________________|
| Vie pe rod                  | până la 0,5 ha        |
|_____________________________|_______________________|
| Flori şi plante ornamentale | până la 0,3 ha        |
|_____________________________|_______________________|
|                             |                       |
|_____________________________|_______________________|
|          Animale            | Nr. de capete/Nr. de  |
|                             | familii de albine     |
|_____________________________|_______________________|
| Vaci şi bivoliţe            | până la 2             |
|_____________________________|_______________________|
| Ovine şi caprine            | până la 10            |
|_____________________________|_______________________|
| Porci pentru îngrăşat       | până la 6             |
|_____________________________|_______________________|
| Albine                      | până la 50 de familii |
|_____________________________|_______________________|
| Păsări de curte             | până la 100           |
|_____________________________|_______________________|

Nereguli în brutăriile sucevene

·        Inspectorii de muncă au descoperit lucrători la negru, instruire neadecvată pe linie de protecţie a muncii.

Inspectorii de muncă suceveni au depistat mai multe deficienţe şi au aplicat sancţiuni contravenţionale agenţilor economici cu activitate în domeniul panificaţiei. Acestea sunt rezultatul unei campanii privind combaterea muncii nedeclarate şi de verificare a modului de respectare a prevederilor legale de securitate şi sănătate în muncă în unităţile care au ca obiect de activitate fabricarea produselor de brutărie şi produselor făinoase.     

 În urma verificărilor făcute, inspectorii de muncă suceveni au descoperit 3 angajatori care aveau la muncă tot atâtea persoane fără forme legale de angajare în formă scrisă, aşa cum prevăd actele normative în vigoare. Potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, respectivii agenţii economici au fost sancţionaţi contravenţional cu amenzi care însumează 20.000 de lei. Pe linia relaţiilor dintre angajatori şi angajaţi, inspectorii de muncă au mai descoperit că, cei dintâi nu au evaluat activitatea profesională desfăşurată de angajatori în 2012; nu au respectat prevederile privind acordarea repausului săptămânal, la control nefiind prezentat, de asemenea, regulamentul de ordine internă, întocmit conform legii. Totodată, unii dintre operatorii economici controlaţi nu au putut face dovada iniţierii negocierilor colective, în vederea încheierii contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.  În ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă, un singur angajator, dintre cei 4 controlaţi, s-a ales cu 3 avertismente. Neregulile priveau instruirea neadecvată, instrucţiunile necorespunzătoare şi nedesemnarea persoanelor care să acorde primul ajutor în caz de accidente.      

Anul acesta,

Program bogat de peticiri asfaltice, în municipiul Suceava  

·        „Am vrea şi noi să avem străzile la cheie, însă, din păcate, nu există posibilităţi financiare”, a declarat primarul Ion Lungu.  

De la începutul săptămânii următoare, 4 echipe de muncitori ai operatorului de întreţinere şi reparare a străzilor vor fi prezente în principalele cartiere ale municipiului Suceava, a anunţat primarul Ion Lungu. Edilul şef a ţinut să precizeze că, din cauza contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice care nu-şi achită dările restante, în oraş nu se vor turna covoare asfaltice, făcându-se doar peticiri.  „Nu vom face lucrări de covoare asfaltice, ci doar plombări. Am vrea şi noi să avem străzile la cheie, însă, din păcate, nu există posibilităţi financiare. Avem de încasat de la populaţie şi agenţi economici, din impozite şi taxe locale, circa 50 de milioane de lei. Însă, populaţia nu are bani, puterea de plată fiind scăzută. Ne chinuim cu executări silite, cu portărei pe la poartă, însă mare lucru nu am reuşit”, precizează ocupantul fotoliului din Areni. Cu toate acestea, Primăria se laudă cu un bogat program de reparaţii.  Lungu precizează că formaţii ale constructorului SUCT Suceava şi Florconstruct Suceava vor interveni în cartierele Burdujeni, Zamca, „George Enescu” şi Obcini. În cartierul Iţcani, se execută asfaltări cu fonduri europene în cadrul POR, în perioada care vine urmând a se intra pe strada „Aurel Vlaicu”, una cu mari probleme şi care adunat numeroase reclamaţii la Primărie. Pe de altă parte, şeful municipalităţii a atras atenţia că prioritate la reparaţii vor avea străzile care adună fluxurile principale de circulaţie. „Fiecare dintre noi dorim alei asfaltate în faţa blocului nostru. Însă, acest lucru este mai puţin probabil, pentru că vor avea prioritate străzile mai importante din cartiere, care adună străduţe, alei, fluxuri”, subliniat primarul Sucevei, Ion Lungu. Infrastructura rutieră municipală suceveană va consuma, anul acesta, 14% din bugetul local, adică un total de 37,9 milioane de lei, sumă în care intră inclusiv lucrările de executat cu finanţare europeană.

Suceava are nevoie de 25.000 de locuri de parcare

·        În faţa şi în jurul blocurilor municipiul reşedinţă nu vor fi acordate locuri de parcare cu taxă,  acestea urmând a fi folosite după principiul <primul venit primul servit>”.

Conducerea Primăriei municipiului Suceava a respins propunerea asociaţiilor de proprietari, aceea de amenajare, în faţa şi în jurul blocurilor, a locurilor de parcare cu plată pentru maşinile ocupanţilor apartamentelor în cauză. Diriguitorii de asociaţii au cerut ca proprietarii de autoturisme să suporte cheltuielile cu lucrările, urmând ca, până la acoperirea sumelor consumate cu amenajarea, municipalitatea să nu le mai perceapă taxele de parcare.  Primarul Ion Lungu a declarat că majoritatea parcărilor de pe lângă blocuri se află pe terenul public al Primăriei, iar potrivit legii, administrarea acestora nu se poate face decât prin licitaţie. „Dacă în faţa unui bloc există 10 locuri de parcare şi 30 de maşini, trebuie să organizăm licitaţie. Sunt multe parcări de făcut, însă aş merge pe ideea ca, mai întâi, să reparăm străduţele, iar mai la urmă va veni şi rândul acestora, dacă vom avea posibilităţi”, a reliefat primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ. Lungu a amintit că, într-o perioadă anterioară, în Suceava au fost atribuite locuri de parcare cu plată, însă veniturile realizate la bugetul local erau insignifiante, de circa 20.000 de lei pe an.

·        Strategia noastră este de a face parcări de reşedinţă şi parcări supraetajate, declară Lungu.

Pe de altă parte, la Primărie era mereu scandal, cei care plăteau taxe venind şi reclamând că locul de parcare le este ocupat de către altcineva. „Nu vrem să redeschidem cutia Pandorei. Strategia noastră este de a face parcări de reşedinţă şi parcări supraetajate. Ne trebuie circa 25.000 de locuri de parcare, cele pe care le vom amenaja urmând a fi folosite după principiul <primul venit primul servit>”, a declarat şeful executivului municipal sucevean, Ion Lungu.  La sfârşitul anului trecut, în centrul Sucevei au fost inaugurate cele două corpuri ale parcărilor subterane amenajate cu fonduri POR, care însumează 162 de locuri  disponibile. De asemenea, în anii trecuţi, pe Bulevardul „George Enescu” - zona „Belvedere”  au fost amenajate 50 de noi locuri de parcare  de reşedinţă; pe Aleea „Jupiter”-30; pe strada „Lazăr Vicol”-20; pe strada „Ştefan cel Mare”-80 de locuri; pe strada „Baladei”-20, iar pe strada „Iacob Zadic”-80 de locuri de parcare.  Anterior amenajări similare s-au făcut şi în cartierul Burdujeni

Cositul spaţiilor verzi, afectat de neplata taxei de salubritate

·        În luna ianuarie, Consiliul Local a diminuat taxa de salubritate de la 4 lei pe lună şi persoană, la 3 lei pe lună şi persoană.

Campania de cosit iarba de pe spaţiile verzi şi de tuns gardurile vii din municipiul Suceava are de suferit de pe urma slabei încasări a sumelor datorate bugetului local din taxa de salubritate. Primarul Ion Lungu a declarat că populaţia nu îşi achită într-o măsură acoperitoare contribuţia pentru curăţenia oraşului, chiar dacă aceasta  este cea mai mică din ţară. Astfel, în ultimi 2 ani, restanţele sucevenilor în contul acestei taxe au ajuns la 3 milioane de lei. „Iarăşi, ne întoarcem la bani. Nu am ascuns-o niciodată, şi spun, din nou, populaţia are datorii de circa 30 de miliarde de lei din taxa de salubritate. Aceasta în condiţiile în care avem cea mai mică taxă de salubritate din ţară. Nu putem bate cu pumnul în masă la Rosal, în măsura în care plăţile către această societate sunt aşa cum sunt”, a accentuat primarul Ion Lungu. Săptămâna aceasta, personalul specializat al firmei de salubritate Rosal a fost prezent cu moto-cositoarele de mână în zona asociaţiilor de proprietari nr.1, nr. 104, nr. 26, nr.25, „Măgura”, nr. 14, nr. 8+30 şi nr. 23+27.  În săptămâna care vine, este rândul asociaţiilor de proprietari nr. 24 şi nr. 25 din zona centrală, nr. 35 şi nr. 50 din cartierul Burdujeni, 8+30 din cartierul Obcini, T 46, T 47, nr. 48 şi nr. 18 din cartierul „George Enescu”. În luna ianuarie, Consiliul Local a diminuat taxa de salubritate de la 4 lei pe lună şi persoană, la 3 lei pe lună şi persoană, demersul având menirea de a compensa creşterea cu 16% a impozitelor şi taxelor pe clădiri, terenuri şi autovehicule. 

Ministerul Finanţelor aprobat creditul de 12 milioane de lei pentru stingerea arieratelor Termica

Ministerul Finanţelor Publice a aprobat, Primăriei municipiului Suceava, contractarea unui credit în valoare de 11,96 de milioane de lei, anunţat ieri, primarul Ion Lungu, în urma pe care discuţiilor pe care le-a avut, pe această temă, în Bucureşti, cu vicepremierul Daniel Chiţoiu, ministru al Finanţelor. Lungu a declarat că, în ultimul timp, a făcut demersuri multiple în acest sens, banii urmând a lua calea achitării datoriilor Primăriei către Termica, precum şi stingerii arieratelor pe care această societate comercială le înregistrează către furnizori şi bugetul consolidat al statului.  Acest lucru a fost posibil ca urmare a modificării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.3/2013, prin Legea nr. 140/2013, „Mulţumesc pentru sprijinul acordat domnului vicepremier şi ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, precum şi celor doi copreşedinţi ai USL Suceava, Cătălin Nechifor şi Alexandru Băişanu”, a declarat, primarul Ion Lungu. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, aprobată pe fondul problemelor deosebit de grave de Termica şi necesităţii diminuării volumului arieratelor cu cel puţin 85%, până la 31 martie 2013, creditul respectiv ar urma să fie angajat pentru o perioadă de 5 ani. În conformitate cu OUG nr.3/2013 unităţile administrativ-teritoriale pot lua împrumuturi de la Ministerul Finanţelor Publice, banii putând fi folosiţi pentru achitarea arieratelor înregistrate faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi executanţii de lucrări. La sfârşitul anului 2012, datoriile municipalităţii sucevene către Termica erau de 16,5 milioane de lei, reprezentând subvenţia restanţă la diferenţa dintre costul real al  gigacaloriei şi cel achitat efectiv de consumatorii casnici.      

La Bucureşti,

Lungu a obţinut 2,3 milioane de lei pentru reabilitarea punctelor termice

·        „Avem prins în buget 1 milion de lei pentru confinanţare, lucrările urmând a  fi scoase la licitaţie”, a declarat edilul şef.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a mers la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru a cere disponibilizarea de fondurile necesare reabilitării sistemului de transport şi distribuţie a energie termice, precum şi modernizării punctelor termice. „Vrem să procedăm, în continuare, la reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie, precum şi a punctelor termice. Este vorba, în principal despre zona centrală a municipiului, în care există puncte termice vechi, care trebuie modernizate”, a declarat Lungu. Edilul şef spune că, după ce s-a întâlnit cu factorii decizionali din Capitală, a smuls acestora promisiunea îndreptării înspre Suceava a sumei de 2,3 milioane de lei. Şeful executivului local arată că banii sunt alocaţi în cadrul în Programul guvernamental „Termoficare 2008-2015”, bugetul central suportând 70% din finanţare, iar bugetul local venind cu diferenţa de 30%.  „Noi avem prins în bugetul local 1 milion de lei pentru confinanţare şi, cu banii care vin de la bugetul de stat, în perioada următoare vom scoate la licitaţie lucrările pentru unele puncte termice şi reţelele secundare”, precizează şeful municipalităţii sucevene. Lungu spune că pe listă se află 6 puncte termice cu proiecte deja aprobate şi care aşteaptă la rând să intre în modernizare. „Sper ca fondurile să vină la timp, pentru că, în unii ani, acestea au fost date în octombrie sau noiembrie, şi nu au putut fi cheltuite. Fondurile fiind prevăzute pe execuţia bugetară anuală, la 31 decembrie au  trebuit să fie date înapoi”, a conchis primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Până acum, în Suceava au fost modernizate 19 puncte termice, din totalul celor 50 existente pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Cu circa 30 de milioane de lei, municipiul Suceava este pe o poziţie fruntaşă în ţară la sumele luate în cadrul Programului „Termoficare 2006-2015”.                     

Noi investiţii în şcoli, doar după achitarea datoriilor

Şcolile din municipiul Suceava nu vor mai primi bani pentru investiţii, deşi presiunile în acest sens sunt multe, a pus în vedere primarul Ion Lungu, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii Curţii de Conturi, directorilor şi contabililor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din reşedinţa de judeţ. Lungu le-a atras atenţia responsabililor din educaţia suceveană că Legea finanţelor publice are prevederi stricte în această privinţă şi că investiţiile noi şi lucrările de reparaţii vor fi declanşate doar în urma consultării şi aprobării Primăriei.               

„Există, mai ales în perioada de  vară, presiuni pentru lucrări de investiţii sau de reparaţii, însă trebuie să respectăm Legea finanţelor, aşa cum este ea astăzi. În primul rând, trebuie să achităm arieratele, în al doilea rând să finalizăm investiţiile în curs şi, abia în al treilea rând, să începem investiţii noi”, a puncta Lungu. Şeful administraţiei locale, în calitatea de ordonator principal de credite, a precizat că respectă autonomia centrelor bugetare din învăţământul preuniversitar sucevean şi strategiile stabilite în consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare, responsabilitatea pe această linie revenindu-le. Lungu a menţionat că a întâlnit şi directori de unităţi de învăţământ care şi-au declinat competenţa în materie de contabilitate, edilul şef susţinând că aceasta nu este o scuză pentru eventualele nereguli. „Din moment ce funcţia de director este acceptată, trebuie ştiute şi contabilitate şi de toate”, a iterat primarul Ion Lungu.

O echipă de audit de la Camera de Conturi Botoşani va face, până la sfârşitul lunii iunie o auditare a activităţii financiar-contabile a ordonatorilor terţiari de credite, respectiv a unităţilor de învăţământ  preşcolar şi şcolar din municipiul Suceava.

Cornelia Obreja, director în cadrul Camerei de Conturi Suceava, precizat că Inspectoratul Şcolar Judeţean Şcolar a făcut o evidenţă a investiţiilor începute încă din 1999, toate actele contabile privind  derularea acestora trebuind a fi revăzute şi actualizate.          

Luna trecută,

Amenzi de 220.000 de lei, pentru muncă fără forme legale

·        Inspectorii de muncă au depistat 17 angajatori care au primit la muncă persoane fără forme legale de angajare, la aceştia desfăşurându-şi activitatea, în lipsa unui contract individual de muncă în formă scrisă, 22  de lucrători.

Luna trecută, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au avut 455 de descinderi, dintre care 336 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 119 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul şef Romică Butnariu anunţă că, în total, pentru deficienţele constatate, controlorii au dat 303 amenzi în valoare de 426.100 de lei. Pe linia relaţiilor angajator-angajat, inspectorii de muncă au aplicat 128 de sancţiuni contravenţionale, agenţii economici prinşi în neregulă fiind amendaţi cu 352.600 de lei. Numai pentru munca la negru, amenzile prescrise au însumat 220.000 lei. Inspectorii de muncă au depistat 17 angajatori care au primit la muncă persoane fără forme legale de angajare, la aceştia desfăşurându-şi activitatea, în lipsa contract individual de muncă în formă scrisă, 22 de lucrători.  Controlorii au mai depistat şi alte deficienţe, printre cele mai frecvente fiind nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă; repausului săptămânal; munca suplimentară, precum şi cele vizând dispoziţiile referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat. Pe latura sănătăţii şi securităţii în muncă, lucrătorii ITM au dat aplicat 175 sancţiuni de contravenţionale, acestea însumând 73.500 lei. În aprilie, Inspectoratul Teritorial de Muncă a înregistrat, şi are în curs de cercetare, 12 accidente de muncă, dintre care 3 soldate cu decesul victimelor. Cu prilejul verificărilor s-au mai constatat abateri legate de instruirea insuficientă a lucrătorilor; lipsa autorizaţiei de funcţionare din punct de vedere al securităţii muncii; neevaluarea riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională, precum şi de neîntocmirea fişelor de identificare a factorilor de risc profesional. 

Gheorghe Acatrinei:

Filiala Suceava vrea reformarea Partidului România Mare

·        „Am primit multe reproşuri din partea membrilor de partid şi simpatizanţilor, vizavi de comportamentul general al conducerii partidului”, spune liderul judeţean sucevean.

Organizaţia judeţeană a PRM Suceava s-a angajat într-un proces „foarte hotărâtor” de reorganizare a activităţii partidului, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele sucevean al formaţiunii politice, Gheorghe Acatrinei. Ex-senatorul PRM precizează că, la solicitarea membrilor de la Suceava, pe 18 iunie va avea loc şedinţa Consiliului Naţional, prilej cu care vor fi luate măsuri organizatorice la „vârful” partidului. „Suntem prima filială care a solicitat conducerii partidului convocarea Consiliului Naţional. Acest organism este singurul în măsură să decidă cum anume trebuie să mergem mai departe. Am primit multe reproşuri din partea membrilor de partid şi simpatizanţilor ,vizavi de comportamentul general al conducerii partidului. Aceştia ne-au cerut să venim cu măsuri concrete, astfel încât să putem participa la guvernare şi să ne punem în practică programul”, precizează preşedintele PRM Suceava.          Acatrinei subliniază că delegaţii suceveni merg la Bucureşti cu gândul de „clarifica problemele legate de  conducere” şi de reforma partidul.  Liderul judeţean sucevean nu a putut să spună dacă preşedintele Corneliu Vadim Tudor va fi înlocuit din funcţie, „însă unele măsuri vor fi luate”. „Există prevederi statutare, iar acestea prevăd clar când există posibilitatea suspendării din funcţie a celor care se fac vinovaţi de nerespectarea statutului partidului. Oricum, trebuie făcută curăţenie, iar la Consiliul naţional vor ava loc nişte schimbări forate mari”, a reliefat Gheorghe Acatrinei, preşedintele PRM Suceava, neexcluzând ca în partid să se reîntoarcă lideri marcanţi care, de-a lungul timpului, au fost nevoiţi să părăsească formaţiunea.                

Sucevenii riscă un sezon estival fără apă caldă la robinete

·        Consumatorii sistemului centralizat de termoficare sunt cu plata facturilor restante încă la nivelul anului 2012.      

Directorul general al Termica, Ovidiu Dumitrescu, a semnalat ieri, în cadrul unei întâlniri cu preşedinţii şi administratorii de asociaţii de proprietari, că s-a ajuns într-un moment dificil, atât pentru prestatorul de servicii publice de termoficare, cât şi pentru abonaţii acestuia. Dumitrescu a reliefat că, în cea mai mare parte, sucevenii branşaţi la sistemul centralizat sunt în urmă cu plăţile, achitând încă facturile  aferente consumului de agent termic din anul 2012. Responsabilul de la Termica a atras atenţia că, în cazul în care încasările nu cresc, din octombrie şi până pe 9 noiembrie, când ar urma să fie dată în folosinţă central nouă a Adrem Invest,  sucevenii riscă să tremure de frig în apartamente.  „Va fi foarte greu, dacă nu aproape imposibil ca, în toamnă, după 1 octombrie, când va fi nevoie de furnizare de încălzire, şi până pe 9 noiembrie, măcar o lună de zile, să fim pregătiţi tehnic şi financiar să dăm căldură produsă pe gaze naturale”, a accentuat directorul general al Termica.          

·        Echipele mixte ale termica şi asociaţiilor vor bate pe la uşi, pentru a-i stimula pe suceveni să-şi onoreze obligaţiile. 

La rându-i, primarul Ion Lungu, a avertizat că în caz de neplată a facturilor, locuitorii municipiului Suceava vor avea parte de un sezon estival fără apă caldă la robinete. „Primăria şi Termica au făcut supra-eforturi în această perioadă  şi mulţumim lui Dumnezeu că am ajuns până aici. În măsura în care eforturile noastre nu sunt completate şi cu cele ale populaţiei, nu vom putea asigura furnizarea ape calde pe toată pe toată perioada anului, până va fi dată noua centrală în funcţiune”, a declarat edilul şef, menţionând că abonaţii firmei de termoficare din Lunca Sucevei continuă să aibă datoria de 20 de milioane de lei. Lungu a pus în vedere că populaţia trebuie să menţină ritmul plăţilor şi că, indiferent care va fi operatorul de termoficare, „nimeni nu va mai consuma fără să plătească”. Edilul şef, Ion Lungu a cerut conducerilor Termica şi asociaţiilor de proprietari ca prin comandamentele pe care le-au constituit, şi care au dat roade până în prezent, să continue acţiunea de stimulare la plată a consumatorilor.

Dacă nu mai recuperează din creanţe,

„ACET se blochează”

·        „Vom trece, din nou, la măsurile de sistare a furnizării apei la scările care înregistrează restanţele cele mai mari”, a explicat directorul general al ACET, Ştefan Groza.

În situaţia în care nu încasează facturile contravaloarea serviciilor furnizate şi nu îşi onorează datoriile către E.on Electrica şi Compania Naţională Apele Române, societatea de utilităţi comunale ACET Suceava riscă blocajul, a declarat ieri, directorul general Ştefan Groza.                 

„Începând de luna aceasta, dacă nu se fac plăţile conform graficului convenit în luna octombrie, ACET se blochează. Avem deja 2 milioane de lei, facturi restante din luna martie, la E.on şi Apele Române. Aşa cum am mai spus, dacă o lună nu ţinem pasul, se declanşează tăvălugul. La restanţele amintite am primit facturile pe luna aprilie, iar după data de 25 mai încep scadenţele. Deocamdată suntem încă în termenul de 45 de zile în care se calculează majorări, dar nu suntem ameninţaţi cu debranşarea”, relevă directorul general al ACET.

Groza a precizat că îşi pune mari speranţe în creditul de trezorerie, în valoare de 12 milioane de lei, pe care Primăria municipiului Suceava intenţionează să-l contracteze pentru stingerea arieratelor, astăzi, edilul şef Ion Lungu urmând a face, în acest sens, demersuri la Ministerul Finanţelor.

Pentru apa rece consumată, Termica plăteşte către ACET abia factura din luna decembrie 2011, operatorul de alimentare cu apă, canalizare şi tratare-epurare având de încasat de la scietatea de termoficare 11,2 milioane de lei. În ceea ce priveşte consumatorii casnici, Ştefan Groza, arată că aceştia achită factura din urmă cu 2 luni. ACET are grafice de eşalonare a plăţilor cu 16 asociaţii de proprietari, 5 dintre acestea nerespectându-le. „De săptămâna viitoare, vom reanaliza aceste grafice,  iar acolo unde nu sunt respectate, vom trece, din nou, la măsurile de sistare a furnizării apei la scările care înregistrează restanţele cele mai mari”, a explicat directorul general al ACET, Ştefan Groza.

Din cauza incidentelor,

Primăria ţine la secret locurile din care vor fi colectaţi câinii fără stăpân

·        „Vrem să nu încurajăm reacţiile adverse din partea celor care înţeleg greşit măsurile pe care le luăm noi”, a precizat viceprimarul Doroftei.

De astăzi, Primăria municipiului Suceava va scoate în teren mai multe echipe de lucrători de la Serviciul  de ecarisaj şi Direcţia Domeniului Public, care vor intensifica acţiunile de strângere de pe străzi a maidanezilor.  Primarul Ion Lungu a recunoscut că, demarată înainte de Paşte, campania de populare a noului adăpost pentru cânii fără stăpân s-a derulat „în mod timid”, o cauză fiind şi existenţa a doar 3 persoane specializate pe această linie. Pe de altă parte, viceprimarul Ovidiu Doroftei a ţinut să sublinieze că nu va face anunţa locurile în care se vor deplasa hingherii, astfel încât  sucevenii  să nu sară în ajutorul caninelor vagabonde. „Nu voi spune niciodată public unde se află aceste echipe, pentru a nu încuraja reacţiile adverse din partea celor care înţeleg greşit măsurile pe care le luăm noi”, a precizat adjunctul şefului executivului local. Doroftei susţine că în timpul acţiunii desfăşurate în cartiere, mai multe persoane au pus în dificultate pe lucrătorii de la ecarisaj, fiind nevoie chiar de intervenţia poliţiştilor comunitari. „Am avut unele incidente şi am avut chiar nevoie de intervenţia Poliţie Locale, care va fi prezentă acolo unde va fi nevoie. Îi asigurăm pe cei care iubesc animalele, cât şi cei care nu le doresc pe  stradă, că vom continua demersurile, până vom eradica acest fenomen. Este mult mai bine ca iubitorii  de animale să vină la adăpost să le îngrijească, să le dea mâncare, să se ofere voluntari, şi a face ceva pentru a le asigura un trai mai bun. Toate acestea în adăpost şi nu şi nu pe stradă, pentru a nu fi puse alte persoane în pericol şi a nu se ajunge în situaţia în care am găsit câini otrăviţi printre blocuri ”, a spus viceprimarul Ovidiu Doroftei, adăugând că asemenea imagini nu sunt demne de Suceava anului 2013.

Inhibitori de miros, la Staţia de epurare a Sucevei

• Societatea de utilităţi comunale ACET ar putea trece la executarea garanţiei depuse de constructorul spaniol Ditras.

Două măsuri ar putea fi luate pentru eliminarea mirosului urât emanat de la Staţia de tratare-epurare a apelor uzate menajare a municipiului Suceava, anunţă primarul Ion Lungu. Prima dintre acestea este una imediată şi are în vederea împrăştierea de inhibitori de miros, precum şi acoperirea cu prelate a depozitului de nămol din Lunca Sucevei, aflat la sud de zona comercială Burdujeni. Cea de a doua, este o soluţie tehnică, care implică fonduri suplimentare pentru gestionarea corespunzătore a nămolului rezultat după procesul de tratare-epurare a apei menajere adunată din reţeaua de canalizare a oraşului.                       „Sunt luate în calcul două tipuri de soluţii. Este vorba despre una pe termen scurt, de folosire a unor cantităţi mari de var şi de alţi inhibitori, care să mai ţină sub control mirosul în cauză. De asemenea, vom căuta să acoperim, cu prelate, cât mai bine acele depozite de nămol. Pe termen mediu, este căutată o soluţie definitivă şi sunt convins că o vom identifica, astfel încât să rezolvăm această problemă care provoacă foarte mult disconfort sucevenilor”, precizează primul gospodar al oraşului. Lungu recunoaşte că, la instalaţiile modernizate în cadrul Programului ISPA, probele tehnologice nu au fost făcute, recepţia finală fiind prevăzută pentru 31 august, anul acesta. Ediul şef a arătat că, în cazul în care neconformităţile nu vor fi remediate societatea de utilităţi comunale ACET ar putea trece la executarea garanţiei depuse de constructor. „Sunt optimist şi cred că vom găsi soluţiile, atât cea financiară, cât şi cea tehnică, menite a rezolva definitiv neregulile de acolo”, a încheiat primarul Sucevei, Ion Lungu.  Vinovată de neregulile în cauză s-ar face firma spaniolă Ditras care în prezent se află în procedură de insolvenţă şi care a mai avut lucrări similare în Paşcani şi Tîrgu Mureş.     

În cadrul Programului ISPA, Ditras a lucrat la modernizarea staţiei de tratare-epurare, intervenţiile pe latura de extindere şi de modernizare a reţelelor de apă au fost câştigate de TMUCB Bucureşti, iar cele de pe componenta de canalizare, de către compania austriacă Pfeiffer. Valoarea totală a investiţiilor s-a ridicat la 52,68 milioane euro, din care 33,442 milioane euro reprezentă finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, 12,55 milioane euro – participare a Guvernului României şi 6,68 milioane euro – împrumut al Primăriei de la banca germană KFV.

Covor nou de asfalt pe Bulevardul „Sofia Vicoveanca”

·        Modernizarea nu s-a putut face cu fonduri europene, întrucât, necesară fiind o lărgire a benzilor, se risca intrarea în conflict cu proprietarii expropriaţi.

La început de săptămână, municipalitatea suceveană de declanşează lucrările de turnare a unui covor proaspăt de asfalt pe Bulevardul „Sofia Vicoveanca”, la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni. Bulevardul, care acum este cârpit cu pavele,  face joncţiunea cu magistrala rutieră principală a urbei reşedinţă de judeţ, anul trecut aceasta fiind modernizată cu fonduri europene, în cadrul Programului Operaţional Regional. Primarul Ion Lungu spune că starea arterei cu pricina, până la porţiunea modernizată era necorespunzătoare,  mai ales în condiţiile în care Bulevardul „Sofia Vicoveanca” este considerat poarta de intrare în Suceava.  „Ne propunem să atacăm porţiunea rămasă până la magistrala principală, începând de la  staţia de 110 kV, de la intrarea în municipiul Suceava, în asfaltări intrând Bulevardul Sofia Vicoveanca. Intenţionăm să facem o lucrare de calitate în acea parte a oraşului, unde există foarte multe peticiri cu pavele,  o soluţie temporară bună adoptată în perioada de sfârşit de iarnă. Aceasta  este poarta de intrare în oraş, de aceea vrem să turnăm un covor asfaltic de calitate”, arată şeful administrativului local sucevean, Ion Lungu.

Deşi au fost luate în calcul, modernizarea Bulevardului „Sofia Vicoveanca”, până la intersecţia cu Bulevardul „1 Decembrie 1918”, nu a putut face obiectul intervenţiilor cu fonduri europene. La sfârşitul anului 2011, primarul Ion Lungu constata că, necesară fiind o lărgire a benzilor, se risca intrarea în conflict cu proprietarii expropriaţi,  iar din cauza proceselor, şi pierderea finanţării comunitare pentru restul proiectului de modernizare. La finele săptămânii trecute au fost finalizate lucrările de plombarea a străzilor „Mihai Viteazu”, „Traian Vuia” şi o porţiune din DN 29, artere suferinde de pe urma îngheţului şi dezgheţului  repetate din sezonul friguros care a trecut.         

De joi,

Fermierii suceveni, penalizaţi pentru depunerea cu întârziere a  cererilor de plată la subvenţia pe suprafaţă  

·        Solicitările pot fi înaintate şi după 15 mai, însă cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere.

Eugen Mogoş, directorul  executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava atrage atenţia că  fermierii care depun cu întârziere cererile de sprijin pe suprafaţă vor fi penalizaţi. APIA a lansat la campania pe acest an la data de 1 martie, iar pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, agricultorii au trebuit se prezinte, la cele 9 centre  teritoriale, până pe 15 mai 2013. Cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere, solicitările pot fi înaintate şi începând cu 16 mai, însă cererile depuse mai târziu de 10 iunie, mai sunt admise la calcul. Potrivit şefului APIA Suceava, Eugen Mogoş, pot beneficia de măsurile de sprijin pe suprafaţă persoanele fizice şi/sau juridice care exploatează terenul agricol, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari sau administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune. Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va reveni celui care lucrează terenul. Eligibile la plată sunt exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 hectar şi formate din parcele agricole de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este obligatoriu a fi de cel puţin 0,1 hectare. De asemenea, solicitantul trebuie să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, precum şi cerinţele legale în materie de gestionare, pe toată suprafaţa fermei. În 2012, au depus cereri 58.393 de agricultori suceveni, pentru o suprafaţă de 217.380 de hectare de teren agricol.

În primul trimestru,

Cheltuielile judeţene sucevene, date peste cap din cauza aprobării cu întârziere a bugetului

·        Bugetul de venituri şi cheltuieli a fost aprobat pe 27 martie, prioritate având prioritate plata salariilor şi cheltuielile de funcţionare.

·        Din cauza ritmului scăzut de execuţie la proiectul de management integrat al deşeurilor, la secţiunea de dezvoltare cheltuielile au fost de doar 7,47%.  

Veniturile pentru primul trimestru al anului 2013 au fost realizate în proporţie de 98,67% faţă de prevederea bugetară trimestrială, se arată în  raportul privind aprobarea conturilor de execuţie ale bugetelor judeţului Suceava. Încasările totale au fost de 69,43 milioane de lei, dintre care 12,11 milioane de lei venituri proprii,  30,87 de milioane de lei sume defalcate din taxa pe valoare adăugată, 211,8 milioane de lei reprezentând donaţii şi alte transferuri,  iar 23,394 milioane de lei subvenţii pentru susţinerea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare şi finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap. Tot în cadrul acestei din urmă sume intră subvenţiile de la bugetul de stat pentru susţinerea Camerei Agricole Judeţene, susţinerea programelor de interes naţional derulate de către Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, sumele primite de administraţiilor locale în cadrul programelor FEGA implementate de APIA, alte 2,92 milioane de lei fiind rambursări din fonduri externe nerambursabile. În ceea ce priveşte  cheltuielile, execuţia a fost de 70,07% din prevederea bugetară trimestrială de 81,12 milioane de lei. „Ritmul de cheltuieli a fost unul normal, însă guvernat de principiile prudenţei şi eficienţei cheltuirii banului public, întrucât bugetul de venituri şi cheltuieli a fost aprobat pe 27 martie, prioritate având prioritate plata salariilor şi, strict, cheltuielile de funcţionare”, se arată în raportul privind aprobarea conturilor de execuţie ale bugetelor judeţului Suceava. Faţă de prevederile bugetare pe primele 3 luni ale anului, plăţile au fost de 96,18% în cadrul secţiunii de funcţionare şi, respectiv de 7,47% în cel al secţiunii de dezvoltare. Dimensiunea mică a acestui din urmă procentaj, este motivată prin ritmului scăzut de execuţie a obiectivelor din cadrul proiectului de management integrat al deşeurilor din judeţul Suceava.     

Consistente sume de la bugetul local, pentru sport şi cultură

·        „Susţinem toate sporturile, însă, nu oricum, ci condiţionat de performanţă”, declară primarul Ion Lungu.

Pe 20 mai, are loc a doua etapă a licitaţiei pentru alocarea fondurilor nerambursabile de la bugetul local, potrivit legii, anunţă primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Edilul şef a precizat că sume consistente vor fi îndreptate înspre activitatea sportivă, dar şi înspre cea culturală. „Discutăm despre sume mai importante pentru sport, iar la acest capitol cu toţii sperăm ca echipa de fotbal Rapid să se salveze de la retrogradare. De asemenea, este vorba despre activitatea culturală, respectiv despre susţinerea programului săptămânal al Fanfarei municipiului Suceava”, a precizat primarul Lungu. Şeful municipalităţii a precizat că pentru rugbi sunt prevăzute 200.000 de lei, iar pentru volei-150.000 de lei, celelalte ramuri sportive având prevederi mai reduse. Fanfara municipiului Suceava ar urma să beneficieze de 100.000 de lei.  „La fel am procedat de când sunt primarul municipiului Suceava, încercând să susţinem toate sporturile. Însă, nu oricum, ci condiţionat de performanţă. De altfel, în contractul cu echipa de fotbal CFR rapid, am pus o clauză, iar în măsura în care nu vor rămâne în liga a doua, aceasta va beneficia doar de 50% din suma de 1,1 milioane de lei aprobată”, a încheiat Ion Lungu. Finanţările nerambursabile se acordă pe bază de proiecte, din fondurile publice pentru activităţi non‑profit de interes local. Beneficiari ai finanţărilor nerambursabile sunt persoanele fizice sau juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile, fundaţiile sau cultele religioase, în condiţiile legii. În prima etapă de selecţie la licitaţie a proiectelor de acordare a fondurilor nerambursabile,  Clubul Sportiv de Handbal „Universitatea” Suceava  s-a ales, de la bugetul local, cu 1 milion de lei.  Echipa de fotbal Rapid CFR Suceava şi-a adjudecat fonduri în valoare de 1,1 milioane de lei, însă disponibilizarea sumei este condiţionată de rămânerea acesteia în Liga a II-a. 

Mâine,

Ultima zi pentru declararea cotelor de lapte

·        Începând cu data de 15 mai, pentru fiecare zi calendaristică de întârziere sunt calculate penalităţi.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava reaminteşte cumpărătorilor care achiziţionează lapte, precum şi producătorilor deţinători de cotă de lapte pentru vânzări directe că, mâine, 14 mai, inclusiv,  este ultima zi depun pentru depunerea declaraţiile anuale de cotă de lapte, fără aplicarea penalităţilor. „Precizăm că producătorilor de lapte care nu depun în termenul legal stabilit declaraţia anuală privind cantităţile comercializate, li se aplică penalitatea de retragere a cotei individuale de lapte la rezerva naţională”, declară directorul executiv Eugen Mogoş.  Potrivit şefului APIA Suceava,  cotele individuale nu vor fi retrase dacă producătorii deţinători de cotă vor transmite împreună cu declaraţia anuală şi o justificare scrisă, datată şi semnată, asupra imposibilităţii transmiterii acestei declaraţii în termenul legal. Pentru cumpărătorii de lapte care nu depun în termen declaraţia anuală privind cantităţile achiziţionate, sunt calculate penalităţi pentru fiecare zi calendaristică de întârziere, începând cu data de 15 mai. Penalitatea reprezintă suma corespunzătoare taxei datorate pentru o depăşire de 0,01 % din cantităţile de lapte care i-au fost livrate de producători pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. Suma trebuie să fie cuprinsă între 100 şi 100.000 euro. De asemenea, cumpărătorul care nu trimite declaraţia anuală riscă să piardă dreptul de a achiziţiona lapte de la deţinătorii de cotă, prin retragerea aprobării.