Iţcănenii inundaţi ar putea fi despăgubiţi de primărie
· O mare parte a necazurilor revine şi unui canal din zona depoului CFR Iţcani, acesta fiind colmatat şi plin de gunoaiele aruncate de localnici
Municipalitatea sceveană ar putea despăgubi pe locuitorii de pe mai multe străzi din cartierul Iţcani ale căror gospodării au avut de suferit stricăciuni de pe urma invaziei apelor scăpate de sub control. Şeful administraţiei locale, Ion Lungu a declarat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale că, în acest sens, va înainta o propunere legislativă Consiliului Local. Primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ susţine că o mare parte a necazurilor revine şi unui canal din zona depoului CFR Iţcani, acesta fiind colmatat şi plin de gunoaiele aruncate de localnici. „Vom face o adresă scrisă la CFR, să vedem ce este de făcut. În măsura în care nu vom găsi o soluţie, va interveni primăria, în aşa fel încât să curăţim acel canal, pentru că acesta s-a umplut cu apă şi a deversat în mai multe curţi. La sfârşitul săptămânii vom face un bilanţ şi vom încerca să intervenim în Consiliul Local, astfel încât, funcţie de pagubele înregistrate de locuitorii din Iţcani, să putem acorda despăgubiri”, subliniază dl. Lungu.
Edilul şef spune că lucrătorii Serviciului pentru situaţii de urgenţă al administrativului au lucrat zi şi noapte la îndepărtarea urmărilor inundaţiilor, ieri 4 pompe îndepărtând încă apa din curţile gospodăriilor şi grădinile oamenilor.Precipitaţiile abundente, precum şi ruperea digului unui iaz din zona Pătrăuţi, au dus la inundarea a 39 de gospodării iţcănene de pe străzile „Depoului”, „Liliacului” şi „Aurel Vlaicu”. De suferit au avut şi 50 de hectare de terenuri agricole, gara şi depoul de locomotive, precum şi o serie de societăţi comerciale de pe malul râului Suceava.

Comisia a stabilit
Clasamentul concursului dintre asociaţiile de proprietari
O comisie care are ca preşedinte pe primarul Ion Lungu, vicepreşedinte pe viceprimarul Lucian Harşovchi, iar ca membri pe mai mulţi consilieri locali şi lucrători ai executivului, au stabilit câştigătorii concursului între asociaţiile de proprietari „Toţi pentru curăţenia oraşului”.
În competiţie s-au înscris 57 de asociaţii de proprietari din totalul de 104, în perioada martie-aprilie având loc 3 evaluări intermediare. Din cauza slabei implicări a asociaţiilor în programul de salubritate, autorităţile locale au hotărât ca anul acesta să nu mai acorde premiul întâi. „Comisia care a făcut evaluări a considerat că gradul de implicare a asociaţiilor a fost insuficient. Ca atare, în acest an premiul întâi nu se mai dă, dar acesta se redistribuieşte, suma de 20.000 de lei fiind împărţită în 4 noi menţiuni”, a precizat primul gospodar al urbei. Astfel, în urma deliberării comisiei, premiul al doilea a fost luat de Asociaţia 23+27 Obcini, care a totalizat 65 de puncte, premiul al doilea fiind adjudecat de Asociaţia 32 Burdujeni, cu 62 de puncte. Cele 5 menţiuni s-au îndreptat către asociaţiile 16 Centru, 44 Burdujeni, 10 Centru, 34 Burdujeni şi 25 Centru. Totodată, decernate sunt şi 7 premii diplome de participare fără premii în bani. Primăria a decis să stimuleze asociaţiile de proprietari antrenate în campania de curăţenie de primăvară. În acest sens, la fel ca şi anul trecut, municipalitatea a organizat un concurs, cele mai merituoase participante fiind răsplătite cu premii în bani. În consecinţă, administrativul local a pus la bătaie 50.000 de lei, prima clasată trebuind să se aleagă cu 20.000 de lei, cea de doua cu 15.000 de lei, a treia cu 10.000 de lei, iar a patra cu o menţiune de 5000 de lei. Ca urmare a dezinteresului pentru ameliorarea imaginii urbanistice şi întreţinerea curăţeniei, premiul de 20.000 de lei a mai luat calea unui singur câştigător, ci s-a împărţit, sub formă de menţiuni, la încă 4 asociaţii.

De vină pentru inundaţii nu este natura, ci guvernanţii
· Crede liderul judeţean al PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei
Organizaţia suceveană a Partidului România Mare remarcă lipsa unei strategii de prevenire şi combatere a efectelor inundaţiilor. Liderul filialei, ex senatorul Gheorghe Acatrinei, a declarat, într-o conferinţă de presă, că în ultimii 20 ani, autorităţile române au dat dovadă de neputinţă în realizarea a ceea ce alte ţări au pus la punct, în urmă sute de ani, respectiv un sistem hidrografic sigur. Domnia sa precizează că, deşi România este o ţară săracă, statul trebuie să găsească resurse pentru întreţinerea şi refacerea infrastructurii hidrografice învechite. „În loc să cheltuim sute de milioane de euro la fiecare dezlănţuire a stihiilor, mai bine investim sistematic şi riguros în lucrări de amenajare şi îndiguire a cursurilor de apă, care vor dura de lungul zecilor de ani”, a precizat dl. Acatrinei, adăugând că pe lângă bugetul de stat, se poate recurge la contractarea de credite sau la accesarea de proiecte europene de finanţare. Gheorghe Acatrinei consideră că vinovate de această situaţie se fac atât guvernarea PD-L, cât şi cea a tuturor partidelor care s-au perindat pe la putere din 1989 încoace. „Vinovată de această catastrofă nu este natura, ci guvernanţii. Nimeni nu se îngrijeşte de sinistraţi, oamenii politici de la putere, dar şi ceilalţi nefiind mânaţi decât de propriile interese”, a relevat liderul judeţean al PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei, „decretând” că ajutoarele de înmormântare şi despăgubirile pentru sinistraţi sunt tardive, reflectând „incapacitate şi incompetenţa” autorităţilor.

54 de localităţi sucevene sub teroarea ploilor diluviale şi vijeliei
· Doi suceveni erau daţi dispăruţi, 5 au fost găsiţi decedaţi, puhoaiele distrugând 13 case şi avariind altele 936
Ploile puternice, vijelia, torentele şi revărsările de apă de luni au afectat grav 54 de localităţi din judeţul Suceava. Potrivit unei informări a Prefecturii, până ieri dimineaţă la ora 5.00, evacuate fuseseră 270 de persoane(cele mai multe de la Grămeşti, Zamostea, Zvoriştea, Pătrăuţi şi Şerbăuţi), 8 localnici s-au adăpostit în podul caselor, doi suceveni erau daţi dispăruţi, 4 au fost găsiţi decedaţi, iar o persoană a fost rănită. Conform aceleiaşi surse, puhoaiele au distrus în totalitate 13 case(la Pătrăuţi şi Dărmăneşti), 936 s-au ales cu avarii, iar altele 402 erau izolate de ape.
Dezafectaţi sunt 8 km de drumuri judeţene, 25 km de drumuri comunale, iar distruse au fost 9 poduri, 3 podeţe, 7 stâlpi de înaltă tensiune şi 5 stâlpi de joasă tensiune, precum şi 100 de metri de apărări de maluri. Avarii parţiale sunt consemnate la 17 km de drumuri judeţene, 135 km de drumuri comunale, 0,72 km de drumuri naţionale, 21 de poduri, 84 de podeţe şi 100 de metri de apărări de maluri. Inundate au fost, de asemenea, 1166,5 hectare de terenuri agricole şi păşune. Calea ferată din judeţ a avut de suferit pe 6 tronsoane, cel mai avariat de pârâul Pătrăuceanca fiind Suceava-Dărmăneşti, în dreptul localităţii Pătrăuţi.
Ieri dimineaţă, blocate erau 13 drumuri judeţene, respectiv Zvoriştea-Zamostea-Grămeşti; Pătrăuţi; Şerbăuţi Dragomirna; Arbore; Iaslovăţ; Dărmăneşti; Cacica; Vicovu de Jos; Gura Humorului – Ilişeşti; Comăneşti; Frătăuţi şi Marginea.
În mare parte, problemele au fost create de cele trei iazuri ale căror diguri au cedat, respectiv cele de la Grăniceşti, Crujana(Pătrăuţi) şi Mitocu Dragomirnei. Apele învolburate au cauzat stricăciuni digului lacului de acumulare de la Berchişeşti, de alimentare cu apă a municipiului Suceava, dar şi celui de la Baia, de aprovizionare a municipiului Fălticeni, la acesta din urmă pompele fiind duse la vale.

Vântoasa a lăsat pe întuneric 32 de localităţi, distruse fiind 7 linii electrice de medie tensiune, 12 lini având parţial de suferit, la fel ca şi 379 de posturi de transformare. Echipaje ale ISU, IPJ, IJJ şi IJPF împreună cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă acţionează în continuare pentru căutarea şi salvarea persoanelor aflate în pericol şi pentru diminuarea efectelor viiturilor.

Viitura a rupt un pilon de la podul de supratraversare cu conducte de utilităţi a râului Suceava
· O conductă de apă din Programul ISPA a cedat, în pericol fiind cea de gaze naturale, precum şi magistrala pentru asigurarea apei calde în municipiu
· Până vineri se mai anunţă furtuni şi ploi abundente. primăria fiind în stare de alertă la inundaţii

Două conducte noi montate în cadrul Programului ISPA şi care supratraverează râul Suceava, în aval de podul rutier de lângă Bazar, au fost afectate de viitura din noaptea de luni înspre marţi, una dintre acestea rupându-se în dimineaţa zilei de ieri. Potrivit primarului Ion Lungu, care s-a deplasat la faţa locului, unul dintre picioarele aşa numitului pod tehnologic de peste cursul apă a cedat, de suferit având şi o conductă de gaze naturale. De asemenea, puhoaiele au exercitat presiune şi asupra magistralei de transport a agentului termic de la Termica înspre municipiu, existând pericolul distrugerii acesteia şi sistării furnizării apei calde la robinete. „Din cauza ploilor abundente şi creşterii nivelului cursului de apă, a cedat un pilon de la podul tehnologic, iar noi încercăm să vedem ce mai putem face. Sigur, conductele pe ISPA vor fi puse din nou şi trebuie să o salvăm pe cea de termoficare. În caz contrar, este pusă în pericol alimentarea cu apă caldă a oraşului”, a subliniat edilul şef. Dl Lungu a precizat că ploile masive şi viitura nu au făcut stricăciuni importante în municipiu, însă râul Suceava a depăşit cota de pericol existând pericole mari în zona depoului CFR Iţcani, precum şi pe străzile „Tudor Vladimirescu” şi Liliacului”. „Din informaţiile pe care le avem, nivelul apei este în scădere, însă, în acelaşi timp, în următoarele zile, până vineri se anunţă furtuni şi ploi abundente. De aceea suntem într-o stare de alertă în ceea ce priveşte inundaţiile şi sperăm să depăşim acest moment critic”, a declarat primarul Ion Lungu. Din cauza preciptaţiilor puternice nu a fost o săptămână bună nici pentru lucrările ISPA de pe raza urbei reşedinţă. Precipitaţiile au stat în calea intervenţiilor la reabilitarea reţelelor de apă şi a celor de canalizare, dar şi la cele de readucere la starea iniţială a străzilor care au fost afectate de săpături.

Alimente şi apă minerală de la rezerva de stat pentru sinistraţi
· Guvernul s-a mobilizat pentru acordarea de ajutoare, în vederea sprijinirii sinistraţilor, preşedintele CJ, Gheorghe Flutur, lansând un apel umanitar şi către parlamentari
După inundaţiile de ieri, conducerea Consiliului Judeţean Suceava a solicitat deblocarea de la rezervele statului a unor cantităţi de alimente şi apă minerală, precum şi de saltele şi pături pentru sinistraţii aflaţi în condiţii grele.
Preşedintele executivului judeţean, Gheorghe Flutur spune că la Grămeşti şi Pătrăuţi localnicii, printre care şi foarte mulţi copii sunt cazaţi în şcoli şi grădiniţe, instituţiile abilitate primind sarcini de asigura acestora medicamente şi asistenţă medicală. De asemenea, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va proceda la ecarisarea teritoriului, foarte multe animale, mai ales păsări fiind înecate de viitură.
Ieri se lucra intens la deblocarea drumurilor din localităţile potopite, dl Flutur sperând că nu vor mai fi înregistrate şi alte pierderi umane, iar cei dispăruţi vor fi găsiţi în viaţă.
Potrivit şefului administraţiei judeţene, noile stricăciuni s-au suprapus peste cele făcute de revărsările de ape de la finele lui iulie 2008. „Atunci a fost o perioadă foarte grea, după care s-au alocat bani puţini, iar infrastructura judeţului nu a fost reparată cum trebuie”, a reliefat dl Flutur.
Preşedintele Consiliului Judeţean a făcut cunoscut că are informaţii conform cărora Guvernul s-a mobilizat şi va acorda ajutor judeţelor Suceava, Botoşani şi Bacău, pentru sprijinirea sinistraţilor dl Flutur lansând un apel umanitar şi către parlamentari.
Pentru ieri după amiază Administraţia Naţională de Meteorologie anunţase un nou front de precipitaţii, preşedintele Gheorghe Flutur spunând că acesta ar fi putu lovi tot la graniţa României cu Ucraina. „Avertizarea a fost trimisă către primari şi ceilalţi factori de răspundere”, a declarat Gheorghe Flutur.

Consiliul Judeţean preia managementul asistenţei medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă
Aleşii judeţeni au aprobat, în şedinţa extraordinară de ieri, preluarea managementului asistenţei medicale a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava de către Consiliul Judeţean Proiectul de hotărâre a obţinut sufragiile consilierilor, mai puţin a celor doi aleşi ai PNL. Prin vocea lui Brînduşel Nichitean, liberalii au invocată insuficienta fundamentare a iniţiativei legislative, reclamând lipsa unei priviri asupra datoriilor spitalului, activităţii de perspectivă a unităţii spitaliceşti, precum şi a finanţării acesteia. „Pentru mine acest proiect de hotărâre este o nebuloasă totală. Voiam o prezentare mult mai amplă, pentru a fi informaţi şi noi despre ceea ce se întâmplă. Este un lucru sensibil, de aceea vrem să ne dăm votul în cunoştinţă de cauză”, a spus dl Nichitean.
Preşedintele administraţiei judeţene Gheorghe Flutur a reliefat că Spitalul Judeţean de Urgenţă este deja proprietate a Consiliului Judeţean şi că prin noua hotărâre este pus în aplicare actul normativ privind descentralizarea din sistemul sănătăţii. Potrivit dlui Flutur, 80% din finanţarea unităţii spitaliceşti sucevene revine Casei de Asigurări de Sănătate, 13% reprezintă alocări de la bugetul de stat, iar diferenţa de 7% se asigură de la bugetele judeţean şi local, precum şi din surse proprii ale spitalului. Cheltuielile cu salariile sunt de 58% din cele totale, şefului executivului judeţean considerând că Suceava este un caz fericit din acest punct de vedere şi în comparaţie cu alte instituţii similare din ţară. „Trebuie să apreciez managementul corect din această perioadă de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava”, a precizat dl Flutur. Domnia sa îşi susţine afirmaţia prin aceea că, la 31 mai, datoriile curente erau de 2,5 milioane de lei, în timp ce de la Casa de Asigurări de Sănătate trebuie să se primească 10,2 milioane de lei, fonduri care vor acoperi toate cheltuielile, inclusiv salariile. „Consiliul Judeţean a alocat bani Spitalului Judeţean şi în anii trecuţi şi orice om poate să vadă că acolo s-a întâmplat ceva bun”, a evidenţiat Gheorghe Flutur.

Fermierii care nu anunţă culturile inundate pierd sprijinul european la hectar
Fermierii care au depus cereri pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă şi ale căror culturi au fost inundate sunt obligaţi să anunţe, în scris, Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA).
Anunţul este făcut de directorul coordonator al instituţiei, Angela Coroleucă, care subliniază că demersul trebuie să aibă loc termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la apariţia cazului de forţă majoră. Astfel, agricultorii cu terenuri afectate trebuie să transmită la APIA o înştiinţare însoţită de mai multe acte doveditoare. În cazul în care suprafeţele inundate nu se află în zonele declarate calamitate în baza unui act normativ naţional, fermierii vor anexa o copie după procesul verbal de calamitate sau adeverinţa de la primărie şi/sau o copie după procesul verbal de constatare a pagubelor emis de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Agricultorii ale căror culturi afectate se găsesc în perimetre declarate calamitate prin ordonanţă de urgenţă sau hotărâre de guvern vor transmite la Centrul Judeţean doar înştiinţarea în cauză, fără alte acte doveditoare însoţitoare. „Este important de menţionat că fermierii care nu înştiinţează APIA cu privire la apariţia unui caz de forţă majoră, respectiv despre culturile calamitate, riscă să piardă sprijinul financiar”, explică Angela Coroleucă.

Ploile în exces dăunează culturilor agricole
· Bolile foliare la cereale sunt în expansiune, cartofii vor fi afectaţi de mană, iar porumbul se va coace mai târziu
Precipitaţiile importante cantitativ căzute în judeţul Suceava fac rău mai tuturor culturilor agricole. „Cantitatea de precipitaţii este peste cea care era necesară pentru alimentarea solului, manifestându-se exces de umiditate, iar pe alocuri băltiri. Problemele încă nu sunt grave, însă dacă ploile continuă şi în săptămâna următoare situaţia se agravează”, declară Vasile Tofan, specialist în cadrul Direcţie pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Dl. Tofan spune că, pe acest fond, se dezvoltă bolile foliare la cereale, precum şi mana la cartofi, terenul moale nepermiţând aplicarea tratamentelor specifice. Din aceleaşi motive, nu se poate interveni la praşilele mecanice, buruienile făcând deja ravagii.
Pe de altă parte, din cauza diferenţei de temperatură dintre noapte şi zi, plantele sunt supuse stressului termic, creşterea acestora având suferit. De pe urma nivelului scăzut al mercurului din termometre afectat este şi porumbul, cultură care se va coace mai târziu în toamnă.Speranţele pentru o recoltă bună la grâu se păstrează, în Suceava treieratul la cereale păioase începând abia la finele lunii viitoare. „Mai avem o lună de zile, iar în perioada aceasta se mai pot face tratamente la bolile foliare şi la spic. Majoritatea culturilor de păioase au un aspect vegetativ bun, iar în intervalul următar important este să avem vreme bună, cu soare şi căldură”, a subliniat Vasile Tofan, specialist la DADR Suceava

Sute de persoane din 12 localităţi, evacuate din cauza debitului în creştere de pe Siret
Riveranii din 12 localităţi sucevene din bazinul hidrografic al râului Siret, au primit, ieri, înştiinţare de părăsire a gospodăriilor, în baza unui ordin dat de şeful Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul Sorin Arcadie Popescu. Decizia survine unei avertizări hidrologice, conform căreia nivelul râului Siret avea să crească cu 50 de centimetri. Prefectul a precizat că, din cauză că barajul de la Rogojeşti nu mai poate suporta acest debit, necesară era deversarea controlată a apei. În acest condiţii, câteva sute de persoane trebuiau a lua calea şcolilor, bisericilor şi cămine culturale, unde respectivele se vor adăposti până la retragerea apelor.Ieri la ora 12.00, debitul Siretului era de 1055 de metri pe secundă, informaţiile primite de la partea ucraineană arătând că acesta va creşte şi în perioada următoare. Aceasta şi în condiţiile în care, pentru după amiază fuseseră emise două avertizări de averse de ploaie pentru orele 15.00 şi 20.00, acestea vizând zonele deja afectate de ploi şi inundaţii. Evacuaţi urmau să fie localnicii din perimetrele inundabile din satele Grămeşti, Zamostea, Zvoriştea, Adâncata, Hînţeşti, Bereşti, Siminicea, Dumbrăveni, Vereşti, Fântînele, precum şi din oraşele Liteni şi Dohasca. „Toate comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi primarii au fost anunţaţi despre această urgenţă, la rându-le aceştia trebuind să informeze populaţia. În zonele respective au fost comasate şi forţe de poliţie, de jandarmi şi lucrători ai ISU, pentru ai convinge pe cei în cauză că viaţa este mai importantă decât bunurile”, a declarat prefectul Sorin Arcadie Popescu.

Asociere pentru ridicarea unui nou campus universitar
Municipiul Suceava se asociază cu Consiliul Judeţean, comuna Şcheia, comuna Moara şi Universitatea „Ştefan cel Mare”. Aceasta în urma unei adrese prin care importantul centru universitar sucevean îşi exprimă intenţia dezvoltării de relaţii în vederea susţinerii intereselor comune, dar şi în sensul promovării şi implementării de programe şi proiecte de interes local, regional, naţional şi internaţional. În esenţă, este vorba despre proiectul amenajării unui nou campus universitar la limita celor 3 localităţi unităţi administrativ-teritoriale, după un proiect deja aprobat. Reamintim că, în anul 2007, prin hotărâre de guvern, Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava i s-a repartizat o suprafaţă de 30 de hectare în scopul construirii unui campus universitar în prejma localităţii Moara.
În noua locaţie este prevăzută ridicarea de spaţii de învăţământ pentru Facultăţile de silvicultură şi Facultatea de Educaţiei Fizică şi Sport, de centre de cercetare în nanotehnologii şi biotehnologii, a unui laborator de restaurare, precum şi unui muzeu universitar. De asemenea, vor fi amenajate o bibliotecă centrală universitară, 5 cămine studenţeşti, o sală polivalentă cu 4500 de locuri, un bazin de înot olimpic, terenuri de sport, un lac nautic, un parc dendrologic, o grădină botanică, un complex de sere şi un restaurant studenţesc.

Pericol
Ridicarea subvenţiilor va duce la pierderea încrederii în sistemul centralizat de termoficare
· Municipiul Suceava are un avantaj în comparaţie cu alte localităţi din ţară, 80% dintre consumatorii casnici rămânând în sistem
„Pericolul cel mai mare este cel al debranşării consumatorilor şi pierderii încrederii în sistemul centralizat de termoficare”, pune în vedere primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, care face această afirmaţie pe fondul vehiculatelor măsuri de ridicare a diferitor forme de subvenţionare a energiei termice.
În acest sens, şeful municipalităţii sucevene spune că, în 2010, tariful pentru populaţie nu va creşte cu mai mult de 10%, ajungând la aproape 200 de lei, faţă de 176 de lei pe gigacalorie în prezent. Pe de altă parte, la licitaţiile din iulie, atât conducerea administrativului, cât şi cea a Termica, vor să prindă o ofertă cât mai avantajoasă la constituirea stocurilor de combustibili pentru sezonul rece 2010-2011. În aceste circumstanţe, pentru a nu greva bugetele beneficiarilor casnici, primăria şi producătorul, furnizorul şi distribuitorul de agent termic va apela la un credit. „A fost dată o ordonanţă de urgenţă prin care se permite ca primăria să angajeze credite cu dobândă subvenţionată de 6,5 %”, explică primarul Ion Lungu, adăugând că, în iarna care vine, sucevenii sigur nu vor avea de suferit de pe urma lipsei apei calde şi căldurii.
Edilul şef relevă că, pe termen scurt, sunt intensificate demersurile de construire a unei centrale termice noi, dimensionată la nevoile actuale de consum ale Sucevei. Ocupantul fotoliului din Areni crede că, astfel, mulţi dintre debranşaţii municipiului reşedinţă de judeţ se vor întoarce la sistemul centralizat de încălzire, în caz contrar toate investiţiile făcute până acum în magistrale şi puncte termice putând fi în zadar. „Ne interesează să păstrăm piaţa de energie termică, acesta fiind lucrul cel mai important. În măsura în care vom reuşi să asigurăm o gigacalorie ieftină, la un preţ rezonabil, un serviciu civilizat de termoficare, am convingerea că o parte dintre peroanele fizice, societăţi comerciale, supermarket-uri şi alte unităţi care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Suceava, se vor întoarce la sistemul centralizat”, relevă primarul. Ion Lungu evidenţiază că municipiul Suceava are un avantaj în comparaţie cu alte localităţi din ţară, 80% dintre consumatorii casnici rămânând în sistem. În curtea termica se află 15.000 de tone de huilă rămase de anul trecut, stocurile urmând a fi completate până la necesarul de 130.000 de tone.

În 5 localităţi sucevene,
Aproape 150 de hectare de culturi agricole potopite de ape
· Cea mai bătută de intemperii a fost Boroaia, cu 90 de hectare inundate
Ploile torenţiale şi revărsările de ape din ultima perioada au pricinuit stricăciuni culturilor agricole din 5 localităţi sucevene. Directorul coordonator al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Valeria Simioniuc, spune că este vorba despre Păltinoasa, Frasin, Gura Humorului, Boroaia şi Vadu Moldovei, suprafaţa afectată ridicându-se la aproape 150 de hectare. Culturile agricole nu au fost distruse în totalitate, parte dintre acestea având şanse să-şi revină. Cea mai bătută de ploi, din acest punct de vedere, a fost Boroaia, localitate în care de suferit au avut 20 de hectare de cartofi, porumb şi sfeclă; 30 de hectare de plante furajere şi 40 de hectare de fâneţe. În Păltinoasa au fost inundate 13 hectare de cartofi, porumb şi păşune, iar la Frasin apa a pătruns pe 1 hectar cu aceleaşi culturi. La Gura Humorului, zona Bogdăneasa, ponoase au tras, de pe urma torentelor, 2 hectare de cartofi şi 3 de păşune, în timp ce, la Vadu Moldovei, sub ape au ajuns 20 de hectare cultivate cu grâu şi 15 cu floarea soarelui, terenuri aparţinând unei societăţi comerciale din zonă. În judeţul Suceava, în teritoriu au fost stabilite 7 zone de monitorizare a consecinţelor fenomenelor meteorologice, responsabilii de la camerele agricole ţinând legătura şi comunicând evenimentele produse la DADR.

Patru sute de job-uri pentru sucevenii care vor să presteze în spaţiul economic european
Sucevenii care îşi doresc o slujbă peste graniţe pot să opteze pentru unul din cele circa 400 de job-uri disponibile, face cunoscut Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Potrivit directorului coordonator Aurelia Focşa, în această perioadă oferta angajatorilor din străinătate totalizează un număr de 406 de locuri de muncă vacante.
Astfel, 3 pomicultori sunt solicitaţi de angajatorii din Danemarca; 10 farmacişti şi 3 asistenţi sociali de cei din Marea Britanie, iar 6 muncitori în bucătărie sunt „curtaţi” de firmele din Italia. Un medic chirurg poate lucra în Suedia; un aplicator de pardoseli industriale-în Spania, în timp ce 20 farmacişti şi 200 asistenţi medicali au o şansă în Malta; Cea mai consistentă cerere de forţă de muncă vine din Cipru, societăţile cipriote având nevoie de 19 sudori, 45 brutari şi ajutori de brutari, 4 strungari, 3 operatori chimişti, 6 îngrijitori pentru persoane în vârstă, 4 desenatori tehnici, 3 electromecanici la reparaţii moto-stivuitor, 4 mecanici moto-stivuitor, 6 farmacişti şi 3 operatori pe maşină de produse farmaceutice. Tot în Cipru ar putea fi angajaţi 4 ingineri mecanici, 3 medici generalişti, 10 asistente medicale, 2 frigotehnişti, 3 tăietori şi montatori de sticlă, 3 tehnicieni la instalaţii de aer condiţionat, 18 montatori de piscine şi 6 tinichigii.

Suceava: un sfert din controalele protecţiei consumatorului din Regiunea de Nord Est
· În urma verificărilor, comisarii suceveni au dat amenzi de 1,41 milioane lei
Judeţul Suceava se remarcă la capitolul verificări ale comisarilor pentru protecţia consumatorilor. Astfel, potrivit datelor oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică, în judeţ s-au desfăşurat 24,5% din totalul acţiunilor de control efectuate, până la finele lunii aprilie, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. DJS Suceava are ca sursă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, conform căreia, în intervalul 1 ianuarie-30 aprilie 2010, în judeţul Suceava s-au organizat 1119 acţiuni de control, din acest punct de vedere, în clasament Suceava fiind urmat de judeţele Bacău cu 21,3% din totalul descinderilor, Vaslui-cu 16,1%, Iaşi-cu 14,6%, Botoşani-cu 12,8% şi Neamţ-cu 10,7%. Verificate, astfel, au fost produse şi servicii neconforme în valoare de 704.246 lei, din care aproximativ 400.000 lei reprezintă doar valoarea celor extra-comunitare. În urma inspecţiilor la care s-a procedat, comisarii suceveni ai protecţiei consumatorului au dat amenzi de 1,41 milioane lei, valoarea vărsămintelor la bugetul de stat şi încasate operativ şi prin executări silite fiind de 410.200 lei.
Numărul acţiunilor de control desfăşurate în judeţul Suceava reprezintă, de asemenea, 2,9% din totalul acţiunilor înregistrate la nivel naţional.

Doar 6 slujbe vacante din 145 se adresează lucrătorilor cu facultate

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă(AJOFM) Suceava pune la dispoziţia amatorilor mai multe job-uri vacante în această perioadă. Astfel, până joi, angajatorii din judeţul Suceava scot la bătaie nu mai puţin de 145 de locuri de muncă disponibile, şeful instituţiei menţionând că oferta este reînnoită săptămânal şi că aceasta poate fi consultată şi pe pagina web a AJOFM, http://www.suceava.anofm.ro/. În aceste zile căutate sunt 44 de persoane necalificate, acestea urmând a presta la ambalat, demolat clădiri, întreţinere drumuri şi poduri, silvicultură, dar şi în industria confecţiilor. Cei 95 de calificaţi pot opta să lucreze ca gaterist la tăiat de buşteni, cameristă, şofer, mecanic auto, ospătar, ajutor de ospătar, agent de vânzări, operator pe calculator sau electrician. Oferta are ca ţintă şi 6 persoane cu studii superioare şi având specializările de inginer proiectant în construcţii, director de vânzări sau analist de preţuri „Oferta pentru această săptămână totalizează un număr de 145 de locuri de muncă, informaţii putând fi obţinute apelând 0230/523279 sau direct parterul sediului instituţiei”, arată dna Focşa, adăugând că la dispoziţia doritorilor stau cu 14 locuri de muncă mai puţin comparativ cu săptămâna trecută.

Tinerii şomeri suceveni, interesaţi să-şi completeze bagajul de cunoştinţe
· Aceştia ocupă aproape jumătate din locurile din băncile cursurilor de formare organizate de AJOFM
Aproape 800 de şomeri suceveni s-au decis, de la începutul acestuia an, să-şi completeze cunoştinţele profesionale prin intermediul Agenţiie Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Directorul coordonator, Aurelia Focşa spune că un interes deosebit pentru cursurile de formare organizate de instituţia pe care o conduce îl acordă şomerii de la sate, aceştia depăşindu-i numeric pe cei din mediu urban. „Numărul de şomeri care s-au înscris la cursuri de formare profesională, de la începutul anului, a ajuns la 793 de persoane, din care 464 provin din mediul rural, iar 605 sunt şomeri indemnizaţi”, declară dna Focşa. Meseriile cele mai solicitate şi în care preferă se califice şomerii anul acesta sunt cea de bucătar, pentru care au optat 146 de persoane, precum şi cele de coafor(120 de persoane), operator calculator(112 persoane), ospătar(95 de persoane), instalator (94 de persoane), precum şi pentru cea de lucrător în confecţii piele şi înlocuitori(69 de persoane). Pe de altă parte, Aurelia Focşa remarcă şi faptul că hotărâţi pentru a căpăta noi cunoştinţe profesionale sunt şi tinerii, aceştia ocupând aproape jumătate din locurile din bănci. „Remarcabil pentru această perioadă este numărul de şomeri tineri, sub 25 de ani, care au ales să urmeze un curs de formare profesională, ponderea acestora în total şomeri cursanţi atingând 47,2%”, a încheiat directorul coordonator al Agenţiei judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Aurelia Focşa.

Nepăsarea autorităţilor şi indiferenţa unui supermarket fac victime
· Lipsa semafoarelor din intersecţia bulevardului „1 Decembrie 1918” cu strada „Bistriţei” din cartierul Obcini poate lăsa loc unor accidente cu consecinţe deosebit grave
Abandonarea de către municipalitatea suceveană a proiectului de semaforizare a intersecţiei bulevardului „1 Decembrie 1918” cu strada „Bistriţei” din cartierul Obcini poate lăsa loc unor accidente cu consecinţe deosebit grave, semnalează preşedintele organizaţiei municipale Suceava a Partidului România Mare, Aurele Jescu. Dl. Jescu a dat ca exemplu, într-o conferinţă de presă, accidentul petrecut zilele trecute la întretăierea arterelor cu pricina, eveniment care numai printr-un fericit concurs de împrejurări nu s-a soldat cu decesul conducătorilor auto implicaţi, precum şi al pasagerilor din cele două autoturisme care s-au ciocnit. Fost consilier local, Aurel Jescu arată că, în acest sens, în intervalul 2004-2008, a făcut numeroase intervenţii în plenul deliberativului, dar şi la conducerea executivului, acestea nefiind însă luate în seamă de factorii de răspundere. Şeful Filialei Suceava a PRM evidenţiază că singura măsură a avut în vedere amplasarea unor „balize” separatoare de sens, pentru interzicerea intrării directe a maşinilor în curtea supermarketului din preajmă, dar nici măcar aceasta nu se mai aplică. La fel, susţine liderul municipal PRM, în intersecţie nu-şi mai fac simţită prezenţa nici măcar agenţii de la Serviciul Poliţiei Rutiere. „Ştiu că, încă de anii trecuţi, primăria şi conducerea centrului comercial din prejmă au convenit la mutarea intrării în curtea acestuia din urmă, precum şi la introducerea de semafoare, însă, se pare, aceste angajamente au fost uitate. Este vorba despre o intersecţie deosebit de expusă la riscuri, iar dacă nu se intervine cât mai rapid, vom putea avea neplăcerea înregistrării de accidente soldate şi cu victime umane”, pune în vedere Aurel Jescu, adăugând că, pe lângă aspectul negativ semnalat, pentru a ajunge pe arterele principale, sucevenii din Obcini trebuie să aştepte cu maşinile, la coadă, chiar şi zeci de minute.

Natura dezlănţuită a făcut stricăciuni de 7,5 milioane lei
· Distrugerile cele mai mari, de circa 3,7 milioane de lei, se regăsesc la drumurile judeţene care trec prin cele 14 localităţi afectate
Dezlănţuirea naturii din ultima perioadă a produs importante pagube materiale în judeţul Suceava. Aşa reiese dintr-o informarea a Prefecturii, potrivit căreia stricăciunile făcute de mişcările atmosferice puternice şi revărsările de apă au fost evaluate la peste 7,5 milioane lei(75 de miliarde de lei vechi). Până ieri, inventariate au fost doar efectele condiţiilor meteorologice nefavorabile în 14 din cele 16 localităţi sucevene afectate în zilele de 21, 22, 23 şi 24 iunie. Conform situaţiei Prefecturii, puhoaiele au pătruns peste 25 de case, 29 de anexe gospodăreşti şi 8 obiective socio-economice. De suferit au avut, de asemenea, 8 km de apărări de maluri, 5 km de drumuri judeţene, 74 de km de infrastructură rutieră comunală, 21 de podeţe, precum şi 6 poduri.
Distrugerile cele mai mari, de circa 3,7 milioane de lei, se regăsesc la drumurile judeţene care trec prin cele 14 localităţi.

Rata şomajului scade pentru a doua lună consecutiv
· În regres simţitor sunt disponibilizările colective, acelaşi trend descrescător anunţându-se şi pentru perioada imediat următoare
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţă diminuarea ratei şomajului înregistrată în judeţul Suceava. Conform unei informări a AJOFM, la sfârşitul lunii trecute s-a consemnat o valoare a ratei şomajului de 7,73%, în scădere cu 0,51% faţă de luna anterioară. „Rata şomajului este în scădere pentru a doua lună consecutiv, aceasta fiind cu 0,51% mai mică faţă de valoarea de la finele lunii aprilie 2010, şi cu 0,94% mai redusă comparativ cu sfârşitul lui martie 2010”, declară directorul coordonator al instituţiei, Aurelia Focşa. Şeful AJOFM evidenţează că în regres simţitor sunt disponibilizările colective, acelaşi trend descrescător anunţându-se şi pentru perioada imediat următoare. În luna mai, pe piaţa muncii au fost absorbite 1338 de persoane, dintre care 729 de şomeri indemnizaţi, 30 de absolvenţi de învăţământ şi 579 de şomeri neindemnizaţi. La nivel naţional, valoarea înregistrată a ratei şomajului plasează judeţul Suceava într-o poziţie cu 0,12 procente peste media pe ţară consemnată pentru această perioadă, respectiv cea de 7,67%.
În evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă figurează un total de 19.669 persoane, 10.936 fiind beneficiari de indemnizaţie de şomaj. Structura pe categorii socio-profesionale a şomerilor arată că 74% dintre aceştia din urmă au studii primare şi profesionale, 22% au pregătire medie sau post-liceală, în timp ce şi 4% sunt absolvenţi de studii superioare.