Luxul de a fi agricultor

După ce ani buni au bătut calea tribunale pentru a-şi lua pământul înapoi, s-a ajuns ca ţăranilor să li se facă lehamite de munca slab răsplătită. Neobţinând mare lucru de pe urma trudei zilnice, sătenii renunţă să mai cultive terenurile agricole. Întâmplător, am surprins o discuţie dintre doi orăşeni, fiecare cu mici moşteniri funciare la ţară. „Anul trecut nu am pus nimic pe pământul pe care îl am şi nici nu ştii ce liniştit am fost”, spuse încântat de ispravă primul. La care afirmaţie, al doilea îi răspunse că a vrut să-şi dea parcela în arendă, cuiva din sat, însă nu a găsit vreun amator. Nu prea se îmbulzesc mulţi care să robotească din zori şi până în noapte, doar ca în toamnă să dea arendatorului o a treia parte din recoltă. S-au scumpit motorina, seminţele, îngrăşămintele şi pesticidele, iar înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea sunt peste posibilităţile simplilor săteni. Iar dacă mai au şi nenorocul unui an meteorologic advers, secetos sau fără ploi, o pun, cu toţii, de... „mămăligă”. Apropo, se plângea cineva că, pentru a-şi aduce acasă ştiuleţii şi cocenii de pe tarla, a dat atâţia bani cât să cumpere făină pentru tot anul. Şi asta fără să trebuiască să tragă la sapă şi coasă, precum calul la plug. Deseori sătenii, cei mai mulţi vârstnici, au recolte proaste, iar la bilanţ se aleg doar cu colbul de pe tobă... Se consolează că şi-au făcut totuşi datoria, nelăsându-i inima să nu crească măcar câteva păsări, un purcel, o văcuţă şi un căţel. Însă, de cealaltă parte, nici roadele bogate nu sunt întotdeauna motiv de mare bucurie. Chiar şi atunci când producătorii cred că au izbândit, tot mai intervine câte un bucluc, de să li se taie pofta de agricultură. De pe urma aşa-zisului belşug profită samsarii, preluând de la ţărani marfa pe mai nimic şi a o revinde de trei-patru ori mai scump. Deoarece, nu-i aşa? avem economie de piaţă, iar la o producţie abundentă preţurile produselor nu pot altfel decât mici. Din păcate, acest lucru este valabil numai pentru truditorii pământului, la piaţă şi în supermaketuri, legumele proaspete, ouăle, laptele şi carnea devenind aproape un lux.  

 Fermierii sunt obligaţi să protejeze animalele împotriva temperaturilor foarte scăzute, vântului puternic şi căderilor masive de zăpadă

> „La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor, deţinătorul are obligaţia să anunţe urgent medicul veterinar” arată dr. Dănuţ Corneanu, director executiv adjunct al DSVSA Suceava 

Pe fondul evoluţiei unor fenomene meteorologice severe, fermierii sunt obligaţi să ia măsuri de protejare animalelor, informează dr. Dănuţ Corneanu, director executiv adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Potrivit oficialului DSVSA, în perioadele cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă, fermierii trebuie să asigure un adăpost corespunzător, care să ferească animalele de acţiunea directă a frigului şi ninsorii. 

De asemenea, necesară este asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje, corespunzătoare atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Totodată, o atenţie deosebită se va acorda instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţare a acesteia, în cazul fermelor comerciale impunându-se şi verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electrică.

„La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor, precum şi la apariţia unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă. De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, proprietarii au obligaţia  de a anunţa de urgenţă primăria sau DSVSA, pentru a fi luate măsurile necesare” punctează dr. Dănuţ Corneanu, director executiv adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. În condiţii meteorologice cu temperaturi negative, căderi masive de zăpadă şi viscol „animale vii vor fi transportate doar dacă este neapărat necesar”. Prin lege, transportatorii respectivi sunt obligaţi să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile.

 

 Anul trecut

Comisarii de mediu suceveni au suspendat 30 de activităţi şi au desfiinţat două lucrări

> „Pentru faptele de natura infracţională, s-au întocmit 7 sesizări ale organelor de cercetare penală” arată comisarul-şef Adriana Iordache, menţionând că amenzile date au însumat 3 milioane de lei

În anul 2022, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava a  avut 1.209 controale în domeniile poluării industriale, biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate. Comisarul-şef Adriana Iordache, informează că dintre acestea 167 au fost controale planificate, 1.038 controale neplanificate, iar 4 inspecţii au vizat substanţele chimice periculoase. Din total, şefa instituţiei sucevene accentuează asupra verificărilor privind transferul de deşeuri prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret (aproximativ 300); punerea pe piaţă şi utilizarea produselor biocide; salubrizarea cursurilor de apă; clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, cât şi pe cele referitoare la  activităţilor cu impact asupra calităţii aerului înconjurător. Comisarii de mediu suceveni au controlat operatorii economici care gestionează vehicule scoase din uz, acumulatori, anvelope şi uleiuri uzate; colectorii şi tratatorii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice; operatorii staţiilor de epurare a apelor uzate; activităţile de extragere a agregatelor minerale, precum şi balastierele din judeţul Suceava. Verificate au fost inclusiv Grădina zoologică Rădăuţi şi Menajeria zoologică Iliseşti, la toate acestea adăugându-se acţiunile de prevenire şi combatere a braconajului pe cursurilor naturale de apă cu potenţial piscicol. Urmare a acţiunilor de control întreprinse pe durata anului 2022, comisarii de mediu suceveni au dat 318 sancţiuni contravenţionale, respectiv 201 de amenzi totalizând de 3,036 de milioane de lei, cât şi 117 avertismente. Totodată, s-au aplicat şi 32 sancţiuni contravenţionale complementare constând în 30 de suspendări de activitate şi două dispoziţii de desfiinţare a lucrărilor. „Pentru faptele de natura infracţională, s-au întocmit 7 sesizări ale organelor de cercetare penală” a declarat Adriana Iordache, şefa Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava.

 Venitul maxim pe membru de familie pentru obţinerea sprijinului financiar de urgenţă acordat de Primăria Suceava creşte la 1.575 de lei

>În 2022, în situaţii de boală şi deces, precum şi în cazul exploziei din apartamentul din Burdujeni s-au aprobat 33 de ajutoare  însumând 782.400 de lei

> În urmă cu un an, consilierii locali aprobau dublarea plafonului pentru ajutorul bănesc de urgenţă, creşterea fiind de la 1.000 de lei la 1.500 de lei pe membru de familie

Autorităţile locale din municipiul Suceava au modifică plafonul de venit pe membru de familie până la care poate fi acordat ajutorul financiar de urgenţă pentru situaţii de necesitate.    Măsura vine pe fondul majorării, începând cu 1 ianuarie 2023, a valorii punctului de pensie, indemnizaţiei minime sociale, salariului minim brut garantat în plată, „corelând, astfel, legislaţia specifică de acordare a beneficiilor sociale cu acordarea ajutorului de urgenţă”. Ca referinţă sunt luate, de asemenea, noile plafoane de venit până la care se poate acorda sprijinul financiar pentru încălzirea locuinţelor, respectiv până la 1.386 de lei pe membru de familie şi 2.053 de lei, în cazul persoanei singure. Un proiect de hotărâre iniţiat de primarul Ion Lungu a fost aprobat în şedinţa Consiliul Local, iar potrivit acestuia venitul maxim pe membru de familie pentru care poate  se va acorda sprijinul ajungând la 1.575 de lei, adică triplul valorii indicatorului social de referinţă (ISR), de 525 de lei). Ajutorul social de urgenţă se poate acorda la cerere, o singură dată într-un an calendaristic, în baza anchetei sociale efectuată de serviciul de specialitate al Primăriei. Beneficiarii sunt familiile care trebuie să repatrieze rude de gradul I decedate în străinătate şi care nu au primit ajutor de deces de la alte instituţii sau în baza unei poliţe de asigurări. Se acordă ajutor financiar de urgenţă familiilor sau persoanelor singure care se află situaţii de necesitate pricinuite de calamităţi naturale, incendii, accidente, epidemii, epizootii, precum şi în alte cazuri speciale care ar conduce la risc de excluziune socială, inclusiv în cazul decesului persoanei beneficiare de ajutor social. „O altă situaţie cu care ne-am confruntat recent este cea a deflagraţiei şi a exploziei din 5 decembrie 2022, când un număr de 28 de familii au avut de suferit, avariate fiind locuinţele, precum şi structura de rezistenţă a blocului” se arată în raportul de specialitate al Direcţiei de Asistenţă Socială. Potrivit acestuia, în 2022, acordate au fost 73 de ajutoare de urgenţă în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de locuit, achitării unor cheltuieli de întreţinere sau costurilor legate de starea de sănătate, valoarea acestora însumând 40.000 de lei. Totodată, prin hotărâre a Consiliului Local, pentru situaţii deosebit de grave cauzate de boală şi deces, precum şi de explozie s-au acordat 33 de ajutoare totalizând 782.400 de lei. În anul 2021, prin Direcţia de Asistenţă Socială, de la bugetul municipiului Suceava au fost achitate 45 de ajutoare de urgenţă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, cheltuielilor de întreţinere şi a costurilor legate de starea de sănătate, toate acestea ridicându-se la 25.000 de lei. Pentru situaţii deosebit de grave şi deces, prin hotărâre a deliberativului municipal a fost aprobată acordarea a 3 ajutoare de urgenţă, într-un total de 50.000 de lei. Reamintim că, în urmă cu un an, cu votul consilierilor locali,  ajutorul bănesc de urgenţă a fost majorat cu 50%, de la de la 1.000 de lei la 1.500 de lei. 

 

Înspre Thermonet

Douăzeci de milioane de lei pentru o încălzire centralizată ieftină   

> În 2023, o altă sumă, cea de 17,74 de milioane de lei, va compensa diferenţa dintre cheltuielile TPL şi valoarea efectivă a călătoriei cu mijloacele de transport în comun

În 2023, bugetul municipiului Suceava va susţine financiar, cu titlul de subvenţii, sistemul termoficare şi transportul în comun de călători, valoarea prevăzută cu destinaţiile amintite fiind de 37,74 de milioane de lei. Subvenţiile din bugetul local au fost stabilite în concordanţă cu actele normative specifice fiecărui tip de activitate, cât şi fundamentării făcute de societăţile în cauză şi compartimentele de specialitate ale executivului municipal. Astfel, din vistieria municipală, la transportatorul distribuitorul şi furnizorul Thermonet de energie termică, cât şi la producătorul Bioenergy, în 2023 va ajunge un total de 20 de milioane de lei. Suma este necesară acoperirii diferenţa diferenţei dintre costul total real al energiei termice şi cel de 240 de lei pe gigacalorie, achitat efectiv de consumatorii racordat la sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă şi căldură. „Avem noroc că primim sume importante de la bugetul de stat. Deja au venit 11 milioane de lei subvenţii de la Guvern pentru 50% din plata facturilor la biomasă”   arată primarul Ion Lungu. La societatea comercială Transport Public Local (TPL) vor ajunge 17,74 de milioane de lei, sumă care vine compenseze diferenţa dintre cheltuielile totale şi valoarea efectivă achitată pentru o călătorie cu mijloacele de transport de persoane în comun. Pe de altă parte, o sumă de 1 milion de lei va lua calea Spitalului Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava, cu titlul de transferuri din bugetul Consiliului Local pentru acordarea unor ajutoare către unităţile aflate în situaţii de extremă urgenţă, respectiv către instituţii sanitare. Aceasta în urma solicitărilor SJU şi avându-se în vedere că „mai mult de jumătate dintre pacienţii trataţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava sunt din municipiul Suceava”.

 
În 2022,

În judeţul Suceava au fost emise 1.876 de certificate de încadrare a copiilor în grade de handicap

> Conform comisiei de specialitate, 388 reprezintă cazurile noi, iar aproape jumătate din total, respectiv 899 de copii sunt încadraţi în grad de handicap grav

În anul 2022, Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului Suceava a analizat 2.832 de cazuri încadrare într-un grad de handicap (faţă de 2.600 în 2021), pentru aceasta fiind  ţinute 24 de şedinţe ordinare şi 13 şedinţe extraordinare. Conform unei informări a structurii care funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean, pe durata anului trecut au fost eliberate 1.876 de certificate de încadrare a copiilor în diferite grade de handicap (cu 235 mai multe în comparaţie cu anul anterior), 388 din total fiind cazuri noi. În anul recent încheiat, 899 de copii au fost încadraţi în grad de handicap grav, 616 în grad de handicap accentuat, 342 în grad de handicap mediu, iar 29 în grad de handicap uşor. Potrivit sursei citate, Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului a adoptat, printre altele, 5 hotărâri de admitere în sistemul de protecţie, 279 de hotărâri de menţinere în sistemul de protecţie şi 17 hotărâri de înlocuire a măsurilor anterioare cu câte o altă măsură. În acest din urmă caz s-au făcut înlocuiri ale plasamentelor la asistenţi maternali profesionişti cu plasamente în sistem rezidenţial, precum şi invers, dar şi înlocuiri de plasamente la asistenţii maternali profesionişti cu altele, către familii extinse sau către familii fără vreun grad de rudenie cu copiii respectivi. Totodată, în 2022 dispuse au fost şi 180 de măsuri de încetare a măsurii speciale de protejare. Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului funcţionează în cadrul Consiliului Judeţean având atribuţii în ceea ce priveşte stabilirea măsurilor de protejarea specială a copiilor; menţinerea măsurilor pentru tinerii care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi au beneficiat de o măsură de protejare specială; eliberarea sau, după caz, reînnoirea, suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal; revocarea sau, după caz, înlocuirea măsurii de protejare socială stabilită; stabilirea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi eliberarea certificatului de încadrare aferent. Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului are 7 membri, este condusă de secretarul judeţului, Petru Tănasă, având ca vicepreşedinte Georgeta Nadia Creţuleac, director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava. 

„Cum nu a mai fost vreodată”

Susţinere cu peste 10 milioane de lei a sportului sucevean

>Pentru handbalul universitar obiectivul este clasarea între primele opt echipe, iar Foresta nu mai are „cale de întors”, ţinta fiind promovarea în Liga a II-a, a declarat primarul Ion Lungu

Din bugetul fondurilor publice care urmează a fi gestionat în anul 2023, finanţate vor fi şi activităţile non-profit de interes general. Drept urmare, conform bugetului municipiului Suceava, aprobat în Consiliul Local,  pentru activităţile sportive este rezervată suma de 10,25 de milioane de lei, dintre care 5,42 de milioane de lei pentru structuri sportive de drept public, conform Legii educaţiei fizice şi sportului, şi 4,32 de milioane de lei pentru structuri sportive de drept privat, în baza Legii nr. 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice pentru activităţi non-profit.  „Vom sprijini în continuare sportul sucevean, cu cele două criterii de performanţă: clasarea între primele opt echipe la handbal masculin şi, la fel de important, nu mai avem cale de întors -  promovarea în Liga a II-a, la fotbal” a subliniat Ion Lungu. Pentru ramurile sportive ale Clubului Sportiv Municipal (CSM) şi handbalul masculin, totalul disponibil este, aşa după cum am menţionat deja, de 5,42 de milioane de lei. Astfel, CS Universitatea îi revine, suma de 3,8 milioane de lei, în cazul seniorilor, şi încă 1,62 de milioane de lei, în cel al juniorilor. La fotbal, ACS Foresta poate accesa prin licitaţie de proiecte suma de 3 milioane de lei. „Sunt sume foarte mari, cum nu au mai fost vreodată, pentru sportul de performanţă şi echipele de juniori” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei. În 2023, bugetul municipiului Suceava susţine cu 2,05 milioane de lei activităţile culturale, iar suma 6,5 milioane de lei va fi acordată, cu titlul de sprijin, financiar unităţilor de cult conform Ordonanţei de Guvern nr. 82 din 2001.      

 

În ultima lună a anului

Cinci firme sucevene au fost sancţionate de inspectorii ITM pentru muncă nedeclarată 

> Ca urmare a deficienţelor depistate în domeniul relaţiilor de muncă, amenzile date au însumat 168.500 de lei

În ultima lună a anului 2022, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au efectuat 245 de controale, dintre care 197 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 48 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnariu, ca urmare a neregulilor constatate, controlorii ITM au aplicat 89 de sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora însumând 168.500 de lei. Numai în ceea ce priveşte relaţiile de muncă, inspectorii specializaţi suceveni au avut 197 de acţiuni de control. Acestea s-au soldat cu 44 de sancţiuni contravenţionale, amenzile date totalizând 146.500 de lei. În luna decembrie 2022, inspectorii ITM au depistat 8 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care 2 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu fuseseră transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, o persoană care muncea peste programul de lucru stabilit prin contractul cu timp parţial şi o persoană prezentă la serviciu deşi avea contractul suspendat. Încă 4 persoane au fost depistate lucrând fără contract individual de muncă. Inspectorul şef Romeo Butnariu spune că, pentru muncă nedeclarată, sancţionaţi au fost 5 angajatori, amenzile aplicate ridicându-se la 65.000 de lei. Pe durata controalelor inspectorilor Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, cele mai frecvente deficienţe constatate în domeniul relaţiilor de muncă au fost cele privind neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă; netransmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, dar şi netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor. Pe lângă acestea, s-a mai constat  încălcarea prevederilor legale privind munca suplimentară şi obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, cât şi a normelor referitoare la acordarea concediilor de odihnă şi repausului săptămânal.

Pe fondul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei

Procesatorii suceveni de făină de grâu şi cei de lapte  beneficiază de granturi de 7,55 de milioane de lei

> Sprijinul  este acordat ca urmare a perturbărilor lanţurilor de aprovizionare şi a creşterii preţurilor energiei electrice, combustibililor şi transportului

Direcţia Judeţeană pentru Agricultură Suceava informează că în această perioadă se fac plăţile către beneficiarii grantului acordat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 154 din 2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru  sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, uleiurilor şi grăsimilor, produselor lactate şi a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Valoarea maximă care putea fi acordată unui beneficiar a fost în sumă de 500.000 de euro, totalul orientat înspre beneficiarii din judeţul Suceava fiind de aproximativ 7,55 de milioane de lei. Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană informează că 2,49 de milioane de lei au primit 3 procesatori din sectorul procesării făinii de grâu, iar 4,89 de milioane lei au ajuns la 13 unităţi din sectorul procesării laptelui de consum şi al produselor lactate. În cele din urmă, cu 165.382 de lei s-au ales 3 beneficiari din sectorul de procesare a hranei pentru animalele de fermă. Schema de sprijin a fost acordată în contextul restricţiilor manifestate pe piaţă că urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a perturbărilor lanţurilor de aprovizionare şi a creşterii majore a preţurilor la energia electrică, combustibil şi transport. Sprijinul a fost acordat unităţilor de procesare care au constituit stocuri în perioada 15 august-1 noiembrie 2022.

Ion Lungu, la aprobarea veniturilor şi cheltuielilor pentru 2023:

„Nu este un buget perfect, dar este unul 100% al dezvoltării”

 
> Infrastructura rutieră beneficiază de 134 de milioane de lei, cea mai mare sumă de după Revoluţie, 115 milioane de lei mergând la învăţământ, pentru investiţii şi reparaţii

> Aproximativ 60 de milioane de euro reprezintă valoarea contractelor cu fonduri europene în curs de derulare, cât şi cele afrente Planului Naţional de Redresare şi rezilienţă       

Consiliul Local a aprobat, ieri, în şedinţă ordinară, programul de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar-fiscal  2023. Astfel, bugetul local al municipiului Suceava este de 943,008 de milioane de lei pe partea de venituri şi de 957,967 de milioane de lei pe partea de cheltuieli, cu un deficit de 14,95 de milioane de lei. La secţiunea de funcţionare este prevăzută suma de 413,261 de milioane de lei, în timp ce la secţiunea de dezvoltare este estimată suma de 544,705 de milioane de lei, cu un deficit de 14,959 de milioane de lei. Programul de investiţii pe anul 2023 cuprinde investiţii totale de 602,411 milioane de lei, dintre care 117,818 de milioane de lei lucrări în continuare, 423,390 de milioane de lei lucrări noi, iar 61,203 milioane de lei studii şi achiziţii de bunuri. Din bugetul local vor fi finanţate investiţii în valoarea totală de 537,518 de milioane de lei, în acest total 292,840 de milioane de lei reprezentând proiecte cu finanţare europeană, cât şi proiecte finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). De asemenea, din creditele interne contractate de Primăria Suceava sunt susţinute investiţii de 13,895 de milioane de lei, de la bugetul de stat fiind finanţate investiţii de 42,419 milioane de lei, bugetul fondurilor externe nerambursabile fiind de 8,487 de milioane de lei. Bugetul cheltuielilor de personal a fost stabilit la 101,74 de milioane de lei, dintre care 95,514 de milioane de lei pentru bugetul local, iar 6,24 de milioane de lei pentru bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate parţial din sau integral din venituri proprii. „Este un buget optimist, aşa cum obişnuim să-l facem, în ideea că, dacă ai un buget mai mare, poţi realiza mai mult. Dacă se propune puţin, se realizează mai puţin. Este un buget foarte mare, un buget al dezvoltării, 60 de milioane de euro reprezentând contracte cu fonduri europene în curs de derulare, cât şi cele semnate pe PNRR. Nu este un buget perfect, dar este un buget al dezvoltării 100%. Mi-aş dori ca anul acesta să putem executa cât mai mult din acest buget. În 2022, în valoare absolută, bugetul a fost de 75 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o creştere de trei ori faţă de acum 18 ani când am câştigat conducerea Primăriei. Cu siguranţă, în 2023 va fi mai mare această execuţie” a reliefat primarul Lungu.

>„Aliaţii noştri la nivel naţional nu au votat bugetul” a spus edilul-şef, aleşii PSD şi USR abţinându-se sau votând împotrivă

 Şeful executivului municipal a remarcat că, în 2023, pentru întreţinerea, reparaţiile şi investiţiile în infrastructura rutieră este alocată cea mai mare sumă de după Revoluţie, cea de peste 134 de milioane de lei. De asemenea 115 milioane de lei, circa 23 de milioane de euro, merg la învăţământul preuniversitar, pentru ceea ce însemnă cheltuieli de investiţii şi reparaţii. În ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor în bugetul pe anul 2o23, pentru Transporturi se alocă 33,60% din total, Învăţământul are alocate 16,23%; Locuinţele, serviciile şi dezvoltarea publică-13,97%; Cultura recrearea şi o religia-8,63%, Protecţia mediului-6,92%; Combustibilul şi energia-5,12%; Asigurările şi asistenţa socială-4,92%; Autorităţile executive-4,20%; Acţiunile generale economice, comerciale şi de muncă-2,62%; ordinea publică şi siguranţa naţională-1,88%; Datoria publică-0,95%; Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor-0,88%, iar Sănătatea-0,71%.Bugetul local al municipiului Suceava a fost votat cu 13 voturi „pentru” şi 4 „împotrivă”, înregistrându-se şi 3 abţineri. Voturile nefavorabile au venit din partea aleşilor PSD şi USR. „În asta constă democraţia: aliaţii noştri la nivel naţional nu au votat bugetul. Mulţumesc PMP, mulţumesc Pro România, mulţumesc consilierilor care au votat şi celor care nu au votat. Sper să fie un an bun, să realizăm cât mai mult din acest buget” a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

 Excepţie făcând Panaci  

Localităţile sucevene nu îndeplinesc obligaţia de colectare separată a minimum 50% din deşeurile menajere

> Suceava atinge 48,18%, Vatra Moldoviţei (47,94%), Bilca (47,89%), Fălticeni (44,71%), Suceviţa (42,98%), Vicovu de Sus (38,25%), Horodnicu de Sus (38,63%) şi Ciocăneşti (38%)

> Cu grad de colectare selectivă până la 1% se evidenţiază localităţile Baia, Capu Câmpului, Dolhasca, Drăguşeni, Forăşti, Hârtop, Ostra şi Vadu Moldovei

Comisariatul Judeţean al Gărzii de mediu Suceava a verificat stadiul de realizare a măsurilor prioritare de guvernanţă privind gestionarea deşeurilor municipale, cât şi gradul de atingere a obiectivelor de reciclare în 2021.  Controalele au vizat toate cele 114 de unităţi administrativ-teritoriale, operatorii de salubritate şi Centrul de Management Integrat al Deşeurilor Moara. Potrivit Adrianei Iordache, şeful instituţiei sucevene, cu prilejul acţiunilor de control s-a constat că toate cele 114 de unităţi administrativ-teritoriale au încheiat contracte de delegare a serviciului de salubritate către operatori autorizaţi, având implementat sistemul de colectare separată a deşeurilor. „Nicio unitate administrativ-teritorială, cu excepţia comunei Panaci, nu a îndeplinit obligaţia privind atingerea unui nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a minimum 50% din masa totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenite din deşeurile menajere sau asimilabile. Dar procentajele de colectare separată s-au îmbunătăţit comparativ cu anul 2020, iar în statisticile din anului 2022 se constată o continuare a tendinţei de creştere” arată comisarul-şef Adriana Iordache.

> Primăriile cu procentaje de colectare separată sub 20% au fost amendate cu un total de 775.000 de lei

În judeţul Suceava, procentajele de colectare separată a deşeurilor reciclabile sunt cuprinse între 0% şi 61,56%. Cu până la 1% se evidenţiază localităţile Baia, Capu Câmpului, Dolhasca, Drăguşeni, Forăşti, Hârtop, Ostra şi Vadu Moldovei. Cu cele mai mari procentaje de colectare selectivă se remarcă Panaci (61,56%), Suceava (48,18%), Vatra Moldoviţei (47,94%), Bilca (47,89%), Fălticeni (44,71%), Suceviţa (42,98%), Vicovu de Sus (38,25%), Horodnicu de Sus (38,63%) şi Ciocăneşti (38%). Unităţile administrativ-teritoriale cu procentaje reduse de colectare separată, respectiv sub 20%, au fost sancţionate contravenţionale. Astfel, comisarii de mediu suceveni au aplicat 27 de avertismente şi 54 de amenzi cuprinse între 5.000 de lei şi 15.000 de lei, totalul acestora fiind de 775.000 de lei.   

În anul 2023,

Două obiective de investiţii pentru prevenirea inundaţiilor pe râurile sucevene sunt finanţate cu 16,43 de milioane de lei   

> SGA are în curs 12 obiective de asemene de investiţii, în această lună pe Bistriţa fiind deja recepţionate lucrări la Broșteni, Șaru Dornei, Valea Neagră-Broșteni şi Poduri (Podul Iacobeni)

Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava are în derulare mai multe obiective de investiţii pentru prevenirea inundaţiilor, informează directorul executiv Daniel Drăgoi. Potrivit şefului SGA este vorba despre amenajarea complexă de la Vârfu Câmpului pe râul Siret; amenajarea râului Sucevița şi afluenţilor în comuna Sucevița; amenajarea râului Bistriţa şi afluenţilor pe sectorul Iacobeni-Sabasa; regularizarea pârâului Solca şi a afluenţilor, decolmatarea lacului de acumulare şi punerea în siguranţă a barajului din zonă; refacerea amenajării râului Suceava în zona sursei de alimentare cu apă a oraşului Rădăuţi; regularizarea râului Putna şi afluenţilor pe sectorul Putna-Gura Putnei; amenajarea râului Suceava şi afluenţilor pe traseul Ulma-Brodina-Straja; amenajarea râului Dorna pe sectorul Poiana Stampei-Vatra Dornei şi regularizarea în regim barat a pâraielor Horodnic şi Toplița, în localitatea Horodnicu de Sus. De asemenea, în judeţul Suceava mai sunt în curs lucrări de supraînălţare a digului pe malul stâng al râului Suceava pe tronsonul Vicovu de Sus-Frătăuții Noi; amenajarea râului Moldova şi afluenţilor pe sectorul Fundu Moldovei-Gura Humorului, dar şi de amenajare a râului Sucevița și afluenţilor, în comuna Sucevița. Conform şefului SGA, din totalul de 12 obiective de investiţii, în anul 2023 finanţare au obţinut două lucrări, valoarea  totală a acestora fiind de 16,43 milioane de lei. În cauză sunt lucrările de regularizare a pârâului Solca şi a afluenţilor, pe tronsonul Solca-Arbore, decolmatarea acumulării Solca, cu punere în siguranţă a barajului, precum şi amenajarea râului Bistriţa şi afluenţilor pe sectorul Iacobeni-Sabasa, judeţele Suceava şi Neamţ. Daniel Drăgoi, director executiv al Sistemului de Gospodărire a Apelor mai evidenţiază că, în ceea ce priveşte această din urmă investiţie,  în luna ianuarie 2023 au fost recepţionate obiectivele Broșteni, Șaru Dornei, Valea Neagră-Broșteni şi Poduri (Podul Iacobeni).

Ultimul episod din „blestemul Termica”

> Pentru instalaţiile care trebuie să ajungă la Thermonet, lichidatorii fostului operator de termoficare ar fi de acord să încaseze aproape 18 milioane de lei, faţă de 40 de milioane de lei cât cereau în urmă cu 10 ani

> În Lunca Sucevei, divergenţele cu aceştia pun în pericol proiecte europene de zeci de milioane de euro, de aceea primarul Ion Lungu ar agrea achitarea integrală a sumei pe durata anului 2023, aşa cum pretind creditorii

Suma necesară pentru achiziţionarea bunurilor din patrimoniul fostei firme de termoficare Termica, cele care deserveau transportul şi distribuirea energiei termice, este prinsă în proiectul bugetului anului 2023 supus aprobării Consiliului Local în şedinţa ordinară de astăzi. Activele necesare bunei prestări a serviciului nu au fost predate noului concesionar Thermonet Suceava, la acel moment aleşii locali aprobând închirierea de către municipalitate a echipamentelor şi instalaţiilor disputate. Primarul Ion Lungu a anunţat, ieri, că în urma finalizării evaluării comandate de Primăria municipiului Suceava, acestea ar costa 17,98 de milioane de lei, faţă de 40 de milioane de lei, sumă pretinsă de lichidatori în urmă cu un deceniu. „De 10 ani ne tot judecăm cu Termica. Am mai vrut să cumpărăm aceste bunuri, dar nu s-a putut deoarece la vremea respectivă se cerea o sumă destul de mare. Creditorii de la Termica sunt de acord cu această evaluare, cu o singură condiţie, aceea ca suma să fie plătită toată în acest an.  Sigur, este un efort, dar unul care merită, în ideea că, astfel, putem accesa proiecte europene în valoare de zeci de milioane de euro. Este o problemă foarte delicată, de sistem, peste tot în ţară întâmplându-se acelaşi lucru. Nu mai departe, la Botoşani, într-o speţă similară, Primăria are de plătit la fosta societate de termoficare circa 17 milioane de euro. De aceea sper să fie ultimul episod din <blestemul Termica>” punctează ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Conform edilului-şef Ion Lungu, divergenţele cu creditorii fostului prestator al serviciului de termoficare în sistem centralizat încurcă proiectul cu finanţare europeană nermbursabilă de 40 de milioane de euro pentru reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei termice, cât şi a punctelor termice, depunerea acestuia fiind condiţionată de calitatea de proprietar a Primăriei asupra activelor cu pricina. De asemenea, piedici sunt puse şi proiectului de amenajare a parcului fotovoltaic, dar şi celui al parcului tehnologic, în condiţiile în care lichidatorii au intentat acţiune în instanţă pentru revendicarea suprafeţei de 155 de hectare aferentă Centralei Electrice de Termificare (CET). Primăria Suceava a obţinut câştig de cauză la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă reclamanţii au introdusă o notificare la cartea funciară, drept care „terenurile nu sunt libere de sarcini”, posrură în care au devenit neeligibile în proiectele menţionate. „Suntem într-un blocaj total. Cât de cât, am găsit deschidere la creditorii de la Termica şi încercăm să cumpărăm aceste bunuri, astfel încât să depunem proiectele cu fonduri europene. Sperăm ca în acest an să se încheie falimentul, iar Primăria să rămână cu cele 155 de hectare de acolo. Se ştie foarte bine că Primăria nu se poate dezvolta din cauză că nu avem terenuri, înregistrându-se, practic, cu un minus de 260 de hectare, pe care trebuia să le compensăm cu suprafeţe de la ADS sau Staţiunea de Cercetări Agricole Suceava, lucru care nu s-a întâmplat” a conchis Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Pe 30 iunie 2015, Tribunalul Suceava a dispus intrarea în procedura de faliment a societăţii comerciale Termica Suceava, desemnând drept lichidator judiciar provizoriu pe practicienii în insolvenţă MGA Insolvency SPRL Suceava şi Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL. Dată fiind această situaţie excepţională, după licitaţiile de rigoare, contractul de delegare prin concesionare a serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice a fost semnat pe 15 octombrie 2015 între administraţia locală şi societatea comercială Thermonet Suceava.

 

În 2023

Cheltuieli de patru ori mai mari cu iluminatul public

> Investiţii de modernizare cu lămpi LED se vor face pe 50 de străzi

„Avem un buget generos la iluminat public” a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Conform edilulu-şef, prin proiectul de buget sunt o prevăzute alocări de aproximativ 14 milioane de euro,  o sumă cvadruplă în comparaţie cu anul precedent. „Suma pentru iluminat public în acest an este 13,99 de milioane de lei, de patru ori mai mare decât anul trecut. Sigur, aici intră şi cele două proiecte importante pe ca noi le avem depuse la Ministerul Mediului. Pentru unul deja am semnat contractul, cel de-al doilea fiind depus pentru obţinerea de finanţare în vederea modernizării iluminatului cu lămpi de tip LED” precizează Ion Lungu, şeful executivului sucevean. Reamintim că Primăria municipiului Suceava a semnat cu Administraţia Fondului pentru Mediu un contract de 4,34 de milioane de lei pentru modernizarea iluminatului public. Primarul Ion Lungu informează că obiectul finanţării îl fac 30 de artere şi străzi din reşedinţa de judeţ. De asemenea, pe 30 decembrie 2022, depus a fost încă un proiect de atragere de finanţare pentru modernizarea iluminatului public de cartierele oraşului. Acesta are valoarea de 2,35 de milioane de lei şi vizează străzile Cabanei, 22 Decembrie, Traian Ţăranu, Petru Ţuţea, Octavian Goga, Roma, Morii, Suceviţa, Voroneţ, Bazarului, Bazelor, Aleea Dumbrăvii, Iraclie Porumbescu, Zamcei, Fundăturii, Aurel Vlaicu, Dobrilă Eugen, Făgetului, Molidului, Triajului şi Petre Comărnescu. Celor menţionate li se adaugă investiţii în extinderea reţelei electrice pentru viitorul Complex sportiv al Sucevei, respectiv la Sala polivalentă, cât şi montarea de instalaţii de semaforizare.    

 

Turul ciclist al României 2023 debutează la Suceava

>Reşedinţa de judeţ va fi gazdă a competiţiei timp de 3 zile, aceasta fiind transmisă pe canalul Eurosport

>Din bugetul local se alocă 400.000 de lei, bani necesari pentru cazarea şi masa a 480 de participanţi

Turul ciclist al României 2023 va debuta de la Suceava, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ, menţionând că decizia a fost luată în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii Federaţiei Române de Ciclism, la începutul lunii decembrie 2022, la sediul Primăriei. Şeful municipalităţii reliefează că este „un lucru deosebit de important pentru promovarea oraşului nostru”, competiţia fiind transmisă pe canalul de sport  Eurosport. În competiţie sunt înscrise 25 de echipe, cu participarea a 150 sportivi din 15 ţări. Evenimentului cunoscut ca „mica buclă” se va desfăşura între 3 şi 10 septembrie 2023, iar la „Cetatea de Scaun a Sucevei va avea loc prologul”. Municipiul Suceava va fi gazda turului pe durata a 3 zile, interval în care sunt programate prezentarea echipelor (pe 4 septembrie), contratimp individual/cursa copiilor (5 septembrie) şi startul etapei I (pe 6 septembrie). Contribuţia municipiului Suceava constă în asigurarea finanţării de 400.000 de lei, sumă necesară asigurării cazării şi mesei pentru 480 de participanţi, identificarea locaţiilor în care se va  desfăşura evenimentul, în restricţiile de circulaţiei, cât şi în obţinerea avizelor necesare. „Este un eveniment care se încadrează în noua strategie de turism a oraşului nostru, şi anume în aceea de a organiza cât mai multe manifestări în urbea noastră”  a evidenţiat Ion Lungu, primarul Sucevei.

 Cu prilejul „Săptămânii verzi”

Produse autohtone şi materiale de promovare ale sectorului agroalimentar sucevean sunt expuse în Berlin

> Participarea la târg vine „în completarea promovării de care se bucură produsele din judeţul Suceava, atât pe plan naţional, cât şi internaţional” a declarat Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană

Direcţia Judeţeană pentru Agricultură Suceava informează că în perioada 20-29 ianuarie 2023, la Berlin, se desfăşoară Expoziţia Internaţională „Săptămâna verde” (Internaționale Grune Woche-Berlin), cel mai mare eveniment din Europa, destinat sectorului agricol şi industriei alimentare. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale participă cu un spaţiu alocat promovării politicilor aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, precum şi produselor agroalimentare autohtone. Directorul executiv Elena Claudia Gogu precizează că, în cadrul acestui stand, prin intermediul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava sunt expuse produse şi materiale de promovare ale sectorului agroalimentar din judeţul Suceava. Astfel, la Berlin au ajuns produse de patiserie ale firmelor Mopan şi  Bujor, produse lactate de la Niro Serv Com şi Tudia, preparate din carne ale Raitar, dar şi ulei de nucă şi fructe uscate de la Vital. Nu lipsesc păstrăvul afumat în cobză de brad, Platourile Bucovinene de Râșca, precum şi lădiţele  manufacturate de către Cornel Șchipor din Vicovu de Sus. Nu în ultimul rând, cu sprijinul Biroului de turism, consultate pot fi materiale de promovare a judeţului, editate de către Consiliul Judeţean Suceava. Ca element de noutate, societatea comercială Bucovina Tradițional Kosher cu sediul în județul Suceava, participă cu produse provenind din toată ţara, dar care, în urma unui audit extern realizat de către experţi ai comunităţii evreieşti, au primit certificare Kosher.  Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale asigură firmelor participate la Târgul Internațional de la Berlin spaţiu de prezentare în cadrul unor emisiuni audio-video de profil. „Acţiunile vin în completarea promovării de care se bucură produsele din judeţul Suceava, atât pe plan naţional, cât şi internaţional” declarat Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană.  

Sucevenii pot cere diminuarea poluării şi utilizarea eficientă a resurselor naturale

> Până pe 20 februarie, APM este deschisă propunerilor de dezvoltare a educaţiei ecologice şi de promovare a activităţilor cu impact minim, scopul fiind remedierea problemelor de mediu

Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului a încheiat acţiunea de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Suceava, informează directorul executiv Maria Mădălina Nistor, care precizează că revizuirea a fost operată în intervalul mai-decembrie 2022. Varianta revizuită a Planului Local de Acţiune pentru Mediu pentru perioada 2023-2027  poate fi consultată pe pagina web la APM http://apmsv.anpm. ro, la secţiunea dezvoltare durabilă-planificare de mediu,  „pentru dezbatere publică, până pe data de 20 februarie 2023”. „Acesta este cea de-a patra revizuire, primul Plan Local de Acţiune pentru Mediu fiind elaborat în 2004” face cunoscut şefa APM Suceava, menţionând că „scopul dezbaterii este stabilirea consensului între autorităţi, instituţii, agenţi economici, organizaţii neguvernamentale şi cetăţeni, cu privire la remedierea problemelor de mediu”. Planul Local de Acţiune pentru Mediu este un instrument de punere în practică la nivel judeţean a politicilor de mediu pe termene scurt, mediu şi lung. PLAM este necesar soluţionării problemelor de mediu, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile şi în concordanţă cu planurile, strategiile şi documente legale locale, regionale şi naţionale. Planul vizează, în general, diminuarea poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile şi a celor neregenerabile, dezvoltarea educaţiei ecologice şi promovarea activităţilor social-economice cu impact minim asupra mediului natural. Procesul de planificare de mediu cuprinde patru etape, respectiv cele de organizare; realizare a profilului de mediu; întocmirea programului de acţiune (cu larg consens) şi de monitorizare, analizare şi evaluare a rezultatelor, urmate de actualizare ori revizuire. Directorul executiv Maria Mădălina Nistor invită publicul interesat să ia parte la dezbaterea finală a PLAM 2023-2027, transmiţând observaţii şi comentarii pe adresa de e-mail: office@apmsv.anpm.

Inspectorii sanitari-veterinari, aproape 250 de controale pentru prevenirea şi combaterea influenţei aviare

> O exploataţie de pui broiler nu completase dezinfectorul  rutier cu soluţie dezinfectantă, firmei cu pricina dându-i-se avertisment, cât şi un termen pentru remedierea deficienţelor

Pe linia prevenirii apariţiei pestei porcine africane, în trimestrul al IV-lea al anului 2023, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a procedat la intensificarea controalelor în traficul rutier. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al instituţiei sucevene, informează că scopul respectivelor acţiuni a constat în descurajarea comerţului ilegal cu porcine vii, carne sau produse din carne porc şi de mistreţ. Astfel, în colaborare cu reprezentanţi ai Biroului de Protecţie a Animalelor al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, cât şi cu cei ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Suceava, în trafic şi în zonele adiacente târgurilor de animale organizate şi desfăşurate au fost 11 acţiuni de control. Conform dr. Voloşeniuc, pentru abateri de la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aplicate au fost 17 amenzi, baza legală fiind prevederile Hotărârii de Guvern nr. 984 din 2005.  Valoarea totală a sancţiunilor contravenţionale s-a ridicat la 24.900 de lei, acestea vizând transportul animalelor vii neînsoţite de documentele prevăzute de legislaţia în vigoare, cât şi folosirea de mijloace de transport neautorizate. În exploataţiile comerciale de porcine, cele trei controale au urmărit verificarea respectării legislaţiei sanitare veterinare care reglementează comerţului intracomunitar de suine. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc mai evidenţiază că în cele din urmă, sub aspectul prevenirii şi combaterii influenţei aviare, în trimestrul al IV-lea al anului 2023, verificările au vizat inclusiv 241 de exploataţii nonprofesionale. Pe durata controlului, la o exploataţie comercială de pui broiler s-au constatat deficienţe legate de completarea registrului de necropsie, precum şi lipsa soluţie dezinfectante din dezinfectorul  rutier. Fermei cu pricina i s-a un aplicat avertisment, în acelaşi context fiind stabilit şi un termen de remediere a deficienţelor. La începutul anului 2023, ca urmare a patrulărilor preventive dispuse pe iazurile şi cursurile de apă, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au identificat, pe lacul Şomuz din Fălticeni, 15 lebede şi o raţă moarte din cauza infecţiei cu virusul H5N1 la gripei aviare.

La un operator economic

Gardienii forestieri suceveni au descoperită o „gaură” de 160 mc de cherestea rășinoase

> Lipsa nejustificată din gestiune a fost sancţionată cu amendă de 30.000 de lei, dispusă fiind şi confiscarea a 140.688 de lei

> La un al doilea operator economic, verificările sunt încă curs de desfăşurare, implicând şi cercetări din sfera penală

În baza informaţiilor deţinute cu privire la trasabilitatea materialelor lemnoase, Garda Forestieră Suceava, în colaborarea cu lucrători de poliţie din cadrul Serviciului Ordine de Publică al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ, a desfăşurat, în perioada 9 ianuarie-20 ianuarie 2023, verificări la punctele de lucru a doi operatori economici de pe raza localităţii Trifești, judeţul Neamţ, unul dintre aceştia având sediul social pe judeţul Suceava. Potrivit unui comunicat de presă al Gărzii Forestiere, la unul din operatorii economici s-a constatat o lipsă nejustificată în gestiune de 161,71 de metri cubi de lemn de lucru de cherestea din răşinoase, drept care s-a procedat la aplicarea unei amenzi de 30.000 de lei, cât şi la confiscarea a 140.688 de lei reprezentând valoarea cantităţii de materiale lemnoase. Sancţionate au fost alte două aspecte contravenţionale, respectiv nedelimitarea între punctele de lucru din aceeaşi incintă ale celor doi agenţi economici, dar şi faptul că pe avize, din fotografiile ataşate în aplicația SUMAL 2.0, nu poate fi distinsă (focalizată) încărcătura. Astfel, în urma acţiunii de control, s-au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 35.000 de lei. În cel priveşte pe cel de-al doilea operator economic, verificările sunt încă curs de desfăşurare, implicând şi cercetări din sfera penală. Conform Gărzii Forestiere, unul din operatorii economici produce lambriu, utilizând ca materie primă cheresteaua de rășinoase. Lambriul, fiind produs finit, nu circulă cu avize de însoţire a materialelor lemnoase care pot fi urmărite prin GPS cu ajutorul sistemului de monitorizare SUMAL, ci cu avize de marfă, ceea ce face ca transportul ilegal al acestor tip de materiale să se facă mult mai uşor decât în cazul materialelor lemnoase. „Momentul efectuării controlului a surprins societatea controlată <în gaură> de 160 de metri cubi de cherestea din rășinoase. Punctele de lucru ale celor doi operatori economici în cauză nu sunt delimitate între ele, iar materialul lemnos era amestecat, ceea ce a făcut dificilă efectuarea verificărilor. Garda Forestieră Suceava atrage din nou atenţia că faptele ilegale din domeniul forestier sunt şi vor fi drastic pedepsite, în perioada următoare urmând a se intensifica acest tip de controale” se reliefează în comunicatul de presă al Gărzii Forestiere Suceava.

 Pentru salvarea şi punerea în valoare a Casei de Cultură

Instalaţiile de climatizare şi husele din sălile de spectacole ar putea fi înlocuite cu 300.000 de lei din bugetul Sucevei

> „Ar păcat să irosim acest obiectiv de patrimoniu deosebit”  susţine primarul Ion Lungu

> Cu prilejul unor evenimente, Primăriei i se va pune gratuit la dispoziţie Sala mică

Primăria municipiului Suceava are în pregătire un proiect de contract de asociere în participaţiune cu Casa de Cultură, prin care din bugetul local ar putea fi alocate sume necesare unor lucrări absolut necesare obiectivului cultural din centrul reşedinţei de judeţ. „Începem timid, dar începem, să facem un contract de asociere, de participaţiune, o să vedem cum o să-l denumim, pentru că încă lucrăm la acesta. Purtăm discuţii cu specialiştii din Primărie, pe partea de patrimoniu, cu secretarul municipiului, pentru a găsi cele mai bune soluţii juridice, astfel încât să putem ajuta, de câte ori este nevoie, să salvăm şi să punem în valoarea Casa de Cultură” a anunţat, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Pentru început, în vederea înlocuirii huselor din sălile de spectacole, cât şi pentru noi dotări la instalaţiile de climatizare, autorităţile administraţiei publice locale vor aloca o sumă de 300.000 de lei, una conformă proiectului şi devizului întocmite de conducerea instituţiei culturale. În schimb, cu prilejul unor evenimente, sau de câte ori va fi nevoie, Primăriei i se vor pune la dispoziţie gratuit anumite spaţii, în mod special oferindu-i-se acces la Sala mică a Casei de Cultură. „Este o situaţie delicată. De 18 ani, de când sunt primar, despre casele de cultură, care sunt ale sindicatelor şi... ale nimănui, pe româneşte, s-a discutat cu toţi prim-miniştrii, cu toţi preşedinţii. Casa de Cultură de la Suceava aparţine de patru confederaţii sindicale care, la rândul lor, sunt contestate de altele patru federaţii susţinând că al lor ar fi respectivul patrimoniu. Pare o frază dură, nu vreau să fie interpretat cumva anume, dar cred că aceste case ar trebui naţionalizate şi trecute în patrimoniul administraţiilor locale. Dar, până una alta, ar fi păcat să irosim acest obiectiv de patrimoniu deosebit” a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Reamintim că lucrările la Casa de Cultură din Suceava au început în 1965, inaugurarea având loc în 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Imobilul este asemănător cu cel din Baia Mare.

Schimbare de macaz

Unităţile de învăţământ: orientare prioritară pe finanţările neramabursabile prin proiecte PNRR şi POR

>  În proiectul de buget sunt prinse 34 de miliarde de euro, 25 de milioane de euro fiind rezervate lucrărilor de reparaţii şi celor de investiţii

> Sigur, este mai comod să vii să ceri bani de la Primărie, decât să implementezi un proiect european” punctează primarul Ion Lungu

Unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Suceava se vor axa prioritar pe accesarea finanţărilor nerambursabiel disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi Programul Operaţional Regional (POR) 2021-2027. Aşa a cerut primarul Ion Lungu în cadrul discuţiilor purtate cu directorii şi contabilii-şefi pe marginea prevederilor la capitolul învăţământ al proiectului bugetului local pe anul 2023. „Au fost discuţii constructive, dar le-am spus foarte clar că este bine să ne orientăm înspre fonduri europene. Atât timp cât există această posibilitate, am tăiat toate investiţiile cerute în domeniul digitalizării, de genul table interactive şi alte echipamente. Pentru acestea avem posibilităţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, există finanţări prin Programul Operaţional Regional, dar nu numai” a pus în vedere primul gospodar al oraşului, menţionând că acelaşi lucru este valabil şi în cazul proiectelor de creştere a eficienţei energetice  a imobilelor cu destinaţie şcolară. 

Primarul Sucevei reliefează că, în 2023, prin proiectul de buget, pentru finanţarea învăţământului preuniversitar din capitala de judeţ sunt prinse finanţări de 155,921 de milioane de lei, reprezentând aproximativ 34 de miliarde de euro. Din acest total - exluzând salariile, care sunt achitate prin intermediul Inspectoratului Şcolar Judeţean -, 25 de milioane de euro sunt rezervate lucrărilor de reparaţii şi celor de investiţii. „Deci, există proiecte prin care se poate obţine finanţare din fonduri europene nerambursabile. Sigur, este mai comod să vii să ceri bani de la Primărie, decât să implementezi un proiect european” a punctat şeful executivului municipal din Areni.

Astfel, în rândul investiţiilor, primarul Ion Lungu evidenţiază pe cele aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru care au fost semnate contracte de finanţare, cum ar fi cele de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Şcoala Gimnazială nr. 9, Şcoala Gimnazială nr. 7, Şcoala Gimnazială nr. 3 şi cantina de la Colegiul Naţional Petru Rareş. Prin Programul Operaţional Regional (POR) 2021-2027, pregătite sunt proiecte de reabilitare energetică la Şcoala Gimnazială nr. 5, Şcoala Gimnazială nr. 6, Şcoala Gimnazială nr. 10, proiecte de mansardare la Şcoala Gimnazială nr. 11 şi proiecte de construire de săli de sport la Şcoala Gimnazială nr. 1, Şcoala Gimnazială nr. 4 şi la Şcoala Gimnazială nr. 8. La Colegiul Naţional Tehnic Alexandru Ioan Cuza şi Colegiul Naţional Tehnic Samuil Isopescu sunt în derulare proiecte de modernizare a clădirilor, în vederea dezvoltării învăţământului dual. Cu finanţare din bugetul municipiului Suceava vor demara lucrări la Şcoala Gimnazială nr. 10, în pregătire fiind proiectele pentru Grădiniţa cu Program Prelungit din cartierul Obcini şi Grădiniţa cu Program Normal de pe lângă Şcoala Gimnazială nr. 1. „Avem un buget destul de consistent pentru şcoli şi, tocmai de aceea, am făcut apel la directori să desemneze o persoană care să stea în contact specialiştii de la Direcţia de Fonduri Europene, în aşa fel încât să putem coopera. Acum lucrăm la Măsura 15, pe dotare cu mobilier şi materiale didactice, inclusiv cu echipamente digitale. La fel, lucrurile nu merg cum ar trebui, nu toate şcolile au trimis răspuns la solicitările noastre. Le-am spus foarte clar: dacă vor să-i ajutăm, trebuie să ne ajute! Să aducă la timp documentele, atunci când le cerem” a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei.