Fraudă prin încasarea de beneficii familiale de acelaşi tip în două sau mai multe state ale Uniunii Europene

 >  Inspectorii sociali au identificat 214 de asemenea cazuri, plăţile necuvenite însumând 1,43 de milioane de lei

> Solicitată a fost şi recuperarea sumei de 578.455 de lei acordată de la instituţii din alte membre ale UE

În anul 2023, la Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava s-au primit de 6.825 de formulare necesare lucrătorilor emigranţi. Aceasta în scopul gestionării eficiente a schimbului de date cu instituţiile din alte state membre Uniunii Europene, accentul punându-se pe monitorizarea aplicării unitare a prevederilor legale referitoare la stabilirea dreptului la beneficii familiale. „O atenţie deosebită a fost acordată şi prevenirii fraudei prin încasarea de beneficii familiale de acelaşi tip în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, monitorizării drepturilor stabilite pentru lucrătorii emigranţi şi a plăţilor efectuate” se arată într-o informare a AJPIS Suceava, semnată de directorul executiv Dan Ionuţ Adomniţei. Potrivit sursei citate, în sensul celor menţionate, în anul 2023 au fost constituite nu mai puţin de 214 debite a căror valoare însumează la 1,43 de milioane de lei. Din totalul amintit, recuperată a fost suma 762.501 de lei, o alta, de 98.03 de lei fiind predată spre recuperare ANAF. Totodată, un debit de 5.624 de lei a fost stornat, în urma verificărilor şi corespondenţei cu instituţiile solicitante”, se evidenţiază în informarea Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava. Conform informării amintite, în vederea eliminării neregulilor, zilnic este acordată consiliere pe marginea aspectelor de aplicare a prevederilor regulamentelor europene. De asemenea, a fost solicitată recuperarea sumei de 578.455 de lei acordată cu titlul de beneficii familiale de la instituţiile competente din alte state membre, ca urmare a efectuării unor plăţi necuvenite. 

 
În ultimii 6 ani

Suprafaţa cultivată cu cartofi s-a micşorat cu aproape 13%

> Cea cultivată cu floarea soarelui a ajuns la 11.347 de hectare cu un spor de 279%, la porumb creşterea fiind de aproape o cincime

> În 2023, producţia medie de legume a crescut cu 4.155 kg la hectar, faţă de 2018 cea de fructe fiind mai mare cu 4.505 kg la hectar

Suprafaţa totală cultivată cu cartofi în judeţul Suceava a scăzut de la 19.529 de hectare în anul 2018, la 14.919 de hectare în 2023, respectiv cu 4.610 de hectare. Aşa se arată într-o analiză a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, conform căreia în aceşti 6 ani reducerea este de 12,60%, maximumul cultivat fiind înregistrat în 2018, respectiv cel de 21.063 de hectare. Diminuare cu 7.890 de hectare a fost consemnată la plante de nutreţ, suprafaţa însămânţată fiind de 62.593 de hectare în 2018 şi de 54.703 de hectare în 2023. Creşteri de 8.870 de hectare sunt evidenţiate la porumb, adică de la 36.211 de hectare în 2018, la 45.081 de hectare în 2023, însemnând un salt de 19,67%. Anul trecut a fost remarcată cea mai mare suprafaţă cultivată cu floarea soarelui în perioada analizată, cea de 11.347 de hectare. Faţă de 4.058 de hectare în 2018, sporul din cei 6 ani luaţi în calcul este de 7.289 de hectare, adică de 279%. În ceea ce priveşte producţiile obţinute, la grâu media din anul trecut a fost una de 4.800 kg la hectar, în comparaţie cu media anilor 2018-2023, cea de 3.771 kg pe hectar. În cazul porumbului, cea mai mare producţie medie a fost obţinută în 2018, respectiv de 7.210 kg la hectar, în 2023 aceasta coborând la o medie de 6.000 kg la hectar. La floarea soarelui, media recoltată în 2023 a avut nivelul de 3.000 kg la hectar, comparativ cu media de 2.586 kg la hectar a intervalului 2018-2022. În cazul culturii de rapiţă, faţă de producţia medie de 2.308 de hectare din perioada 2018-2022, în 2023 s-a recoltat o medie de 3.000 kg la hectar. În ultimii 5 ani, o creştere importantă, în medie 4.155 kg la hectar, a avut-o producţia de legume. Aceasta a crescut de la 16.795 kg la hectar în 2019, la media de 20.950 kg la hectar în 2023, cu un minimum de 14.070 kg la hectar în 2022. La fructe,  de la o medie de 13.745 kg la hectar, în 2019, s-a ajuns la o medie de 18.250 kg la hectar în 2023, adică cu 4.505 kg la hectar mai mult. Maximumul mediu de 18.890 kg la hectar a fost consemnat în 2022,  cel de 18.890 kg la hectar. Judeţul Suceava are un total de 354.819 de hectare de teren agricol, dintre care 180.181 de hectare de teren arabil, 93.052 de hectare de păşuni, 78.404 de hectare fâneţe şi 3.182 de hectare de livezi. 

 Peste 3.700 de suceveni au lucrat „cu ziua”

>  O persoană nu poate fi folosită în mod continuu, pentru activităţi de tip sezonier, mai mult de 25 de zile calendaristice

În 2023, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, în aplicaţia informatică „Columbo” au fost înregistrate de 108 de registre de zilieri, acest tip de activitate „ocazională” fiind tot mai căutată. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, în întregul an 2023, registrele în cauză au cumulat „67.822 poziții, cu un număr de 3.702 zilieri distincți activi. Aceasta în condiţiile în care, cu un an în urmă, la ITM Suceava  s-au înregistrat 93 de registre active de zilieri, cu un total de 72.822 de poziţii, însă cu 3.308 de zilieri activi distincţi, respectiv cu 394 mai puţini.  Conform legislaţiei în domeniu, beneficiarii şi utilizatorii acestui tip de muncă au obligaţia înfiinţării, completării şi transmiterii Registrului electronic de evidenţă a zilierilor. În Registrul electronic sunt înregistrate toate persoanele care exercită activităţi cu caracter ocazional, documentul trebuind a fi transmis înainte de începerea activităţii, pentru fiecare lucrător care se va afla în raport de muncă cu beneficiarul. Potrivit legislaţiei în vigoare, într-un an calendaristic, o persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile. Excepţie fac zilierii care desfăşoară activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv, prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada de lucru poate fi de 180 de zile. Pe de altă parte, un beneficiar nu poate utiliza o persoană mai mult de 25 de zile calendaristice, în mod continuu, în activităţile de tip sezonier.

Casa de Pensii a făcut 46 de plângeri penale  vizând „suspiciuni cu privire la veridicitatea actelor depuse” la dosarele pentru acordarea drepturilor de asigurări sociale

> La începutul anului 2024, în diferite faze procesuale, pe rolul instanţelor judecătoreşti se aflau 752 de dosare în care instituţia suceveană era parte

> Silvicultorii şi foştii angajaţi ai Termica au dat în judecată CJP, reclamând recunoaşterea muncii lor ca fiind încadrabilă în condiţii speciale de muncă 

În anul 2023, Casa Judeţeană de Pensii a avut calitate procesuală în 1.349 de dosare, faţă de 992 în anul precedent, cu o creştere de 357 de procese. Potrivit Raportului privind activitatea Casei Judeţene de Pensii, din totalul dosarelor, 738 sunt litigii noi, 611 fiind cauze „promovate” până pe 1 ianuarie 2023, dar nesoluţionate la data respectivă. „Sentinţele definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti au fost puse în executare din oficiu de Casa Judeţeană de Pensii, fiind evitată executarea acestora prin executori judecătoreşti, aspect care ar fi condus la plata cheltuielilor de executare” se arată în informarea semnată de directorul executiv Constantin Boliacu, în care se subliniază că, la începutul anului 2024, în diferite faze procesuale, pe rolul instanţelor judecătoreşti se aflau 752 de dosare. Conform sursei citate, obiectul litigiilor în derulare constau în valorificarea veniturilor realizate în acord global; utilizarea unui stagiu de cotizare de 20 de ani la determinarea punctajului mediu anual, dar şi recunoaşterea activităţii desfăşurate de personalul silvic, cât şi a celor care au lucrat la fosta Termica drept încadrabilă în condiţii speciale.  În rândul cauzelor pe rol mai sunt enumerate cele privitoare la reconstituirea vechimii în muncă; valorificarea adeverinţelor privind grupa de muncă; acordarea indicelui de corecţie; acordarea punctelor suplimentare pentru grupa de muncă; înscrierea la diferite categorii de pensii; recalcularea pensiilor minerilor, conform Legii nr. 351 din 2022. Din totalul litigiilor în derulare, 141 vizează personalul silvic, 145 se referă la valorificarea de sporuri şi venituri proprii, 173 reclamă obligarea la utilizarea stagiului de cotizare de 20 de ani la determinarea punctajului mediu anual, 35 vizează Legea nr. 197 din 2021, recunoaşterea activităţii ca fiind desfăşurată în condiţiile prevăzute de art. 30, alin. 1, lit. i, Legea nr. 263 din 2010, în timp ce 50 de litigii au ca obiect recalcularea pensiilor prin raportare la Legea nr. 351 din 2022. Conform Raportului, „în situaţii în care au existat suspiciuni cu privire la veridicitatea actelor depuse”, în anul 2023 Casa Judeţeană de Pensii a formulat 46 de plângeri penale.

 Inspectorii sanitari veterinari verifică „autenticitatea produselor lactate”

> În urma controalelor făcute,  ca urmare a neregulilor depistate, o firmă a fost amendată cu nu mai puţin de 10.000 de lei

Direcţia Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Suceava a desfășurat controale tematice pentru verificarea autenticității și a parametrilor de calitate ai produselor alimentare obținute prin procesarea laptelui și/sau a produselor lactate comercializate pe piața națională. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, inspectorii sanitari veterinari au  făcut controale la diverse obiective, printre care depozite alimentare autorizate, unități de reambalare a produselor lactate, magazine alimentare, unități de alimentație publică, piețe en gros și magazine alimentare din incinta piețelor și complexurilor comerciale. Supuse verificării au fost loturi de produse alimentare obținute prin procesarea laptelui și/sau a produselor lactate provenite din state membre UE și țări terțe. De asemenea, s-au prelevat mostre pentru analize de laborator în vederea determinării parametrilor fizico-chimici, conform informațiilor de pe etichetă, şi a identificării „speciilor de lapte utilizate în fabricarea acestor produse, precum și detectării adăugirilor de grăsimi vegetale și proteine de soia”. Cele 60 de controale ale inspectorilor sanitari veterinari suceveni au vizat unităţile autorizate sau înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, vizată fiind „determinarea profilului lipidic sau a proteinei vegetale,  respectiv identificarea speciei”. În acest sens,  recoltate au fost probe de produse lactate. Pe durata controalelor, ca urmare a neregulilor depistate, inspectorii DSVSA au aplicat 10 avertismente şi o amendă în valoare de 10.000 de lei. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc,  deficienţele descoperite au constat în manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, lipsa documentelor de sănătate ale angajaţilor, cât şi a certificatelor de absolvire a cursurilor de igienă.  De asemenea, lipsea planul de autocontrol sau, dacă exista, acesta nu era respectat, spaţiile de depozitare nu erau întreţinute, termograma era necompletată, mijloacele auto nefiind înregistrate sanitar veterinar.

 

În 2023,

Fermierii suceveni au luat subvenţii pe suprafaţă de aproape 40 de milioane de euro

La Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) au fost autorizate, în anul 2023, plăţi pe suprafaţă însumând nu mai puţin de 196,089 de milioane de lei, echivalentul a 39,484 de milioane de euro. Aceasta potrivit unei statistici a instituţiei sucevene în şedinţa Colegiului prefectural de pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Suceava,

conform căreia, în intervalul 1 martie-31 mai 2023, cererile de plată au fost depuse la Centrul Judeţean al APIA Suceava, cât şi la cele 9 centre locale. Este vorba despre un total de 41.824 de cereri, pentru 207.637,97 de hectare eligibile. Cererile au putut fi depuse şi după 31 martie, dar cu o penalizare de „1% pentru fiecare zi lucrătoare, aplicată sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul”. Potrivit sursei amintite, plata finală către fermierii care au depus cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă a demarat pe 1 decembrie  2023. De precizat este faptul că, anual, campania depunere a cererilor demara pe 1 martie. Însă, în 2024, aceasta a fost amânată, APIA anunţând, încă din 29 februarie, că „în acest moment se modifică legislația europeană”, iar „legislația națională va fi armonizată” cu normele europene. „(…) prrocesul de depunere a cererilor de plată pentru anul 2024 va fi posibil după aprobarea tuturor actelor normative necesare” semnalează sursa citată, reliefând că „decalarea termenului de depunere nu va <impacta> campania de plăți în avans pentru anul de cerere în curs, care va începe la data de 16 octombrie 2024”.

 „Specii de interes comunitar, strict protejate”

Acţiune de estimare a evoluției populațiilor de carnivore

>Vizate sunt efectivele de urs, lup, râs şi pisică sălbatică, în cazul semnalării de pagube sau pericole putând fi acordate derogări în vederea îndepărtării amenințărilor

Agenția pentru Protecția Mediului Suceava anunță publicul interesat că în perioada 1 aprilie-15 mai 2024 va avea loc acțiunea de estimare și monitorizare a efectivelor de urs, lup, râs şi pisică sălbatică, „specii de interes comunitar, strict protejate”. Potrivit directorului executiv Maria Mădălina Siminiuc, acțiunea se va desfășura în fondurile cinegetice de pe teritoriul județului Suceava. Datele vor fi colectate de echipe formate din gestionarii fondurilor cinegetice şi reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului, la care pot participa și cei ai unităților de cercetare și de învățământ din domeniile cinegetic şi biodiversității, cât şi ai organizaţiilor neguvernamentale cu implicare directă. „Până la data de 20 martie 2024, cei interesați pot solicita, în scris, intenția de participare la acțiune. Scopul acestei acțiuni este de a realiza o estimare cât mai corectă a evoluției  populațiilor de carnivore mari, respectiv de urs, lup râs, pisică sălbatică, la nivelul județului Suceava. În cazul semnalării unor pagube asupra animalelor domestice sau a unor pericole pentru sănătatea și securitatea populației, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului poate acorda derogări gestionarilor fondurilor cinegetice, în vederea îndepărtării acestor amenințări” subliniază Maria Mădălina Siminiuc, director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Suceava.

 
Ajunsă la numărul 8,

Revista „Pentru localnici”, lansată sub sloganul „partea plină a paharului”

> Proiectul este realizat în asociere cu Primăria și Consiliul Local Suceava, având ca scop promovarea și încurajarea consumului de produse și servicii locale

„Pentru localnici”, „revista care scoate la lumină antreprenorii locali și care prezintă povești de succes din Regiunea de Nord-Est”, a lansat, vineri, pe 15 martie, într-un eveniment desfășurat la Camera de Comerț și Industrie Suceava, numărul 8 al publicaţiei. Lansarea a avut loc sub sloganul „Partea plină a paharului”, la eveniment participând mulți dintre cei care și-au spus povestea în edițiile anterioare: reprezentanți ai mediului de afaceri, Primăriei, Consiliului Local și Camerei de Comerț și Industrie Suceava. Petre Gherman, președintele Asociației „Pentru localnici” le-a spus celor prezenţi că „trebuie să se vorbească și despre partea plină a paharului, cea a lucrurilor bune din Suceava”. „Cea mai mare satisfacție pe care o avem este că am reușit să punem în legătură oameni, să împărtășim experiențe”  a  subliniat Petre Gherman. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a spus că gândeşte pozitiv, dar, „din păcate, sunt mulți dintre noi care văd doar partea negativă a lucrurilor”. „Dumneavoastră adunați oameni aici, oameni care au realizări în domeniul lor de activitate și autoritățile locale. Mă regăsesc în unele articole, este o revistă diversificată, o inițiativă bună. Sperăm să ne vedem la numărul 9” a punctat Ion Lungu. Subprefectul Cristian Șologon a remarcat că „inițiativa își dă mâna cu promovarea și cu locul unde afacerile trebuie să crească”, considerând că Revista trebuie să ofere „un pahar potrivit pentru afacerile care se dezvoltă în județul Suceava”. Niculai Barbă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, a declarat că „promovarea ar putea să aducă un plus acestei regiuni”, iar dacă „Primăria sau Consiliul Județean sunt factori de coagulare a acestor eforturi, fără partea privată nu se poate”. 

Prof dr. inginer universitar Mihai Dimian, noul rector al USV, a reliefat că programul său „încearcă transformarea de la o universitate orientată către educație și cercetare la o universitate care adaugă această componentă antreprenorială și orientată către societate”. „Universitatea Suceava a dezvoltat peste 50 de firme în ultimii 3-4 ani, pe care le susținem în continuare, oferim cursuri facultative gratuite în domeniul antreprenoriatului” a evidenţiat rectorul Mihai Dimian.  Lucian Gheorghiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, a precizat că „trebuie să sprijinim afacerile locale, să le susținem mai mult, acesta este mesajul nostru!”. La rându-i, deputatul Bogdan Gheorghiu (PNL) a apreciat că „Este important să avem asemenea inițiative, iar afacerile locale să prospere în toate domeniile”. Echipa „Pentru localnici” este formată din peste 20 de profesioniști cu experiență în mass-media, comunicare și marketing, determinați să sprijine producătorii locali și să promoveze valorile comunității. Proiectul este realizat în asociere cu Primăria și Consiliul Local Suceava, tirajul revistei fiind de 3.000 de exemplare, distribuite gratuit în diverse locuri publice și la evenimente de afaceri locale. Revista „Pentru localnici” este un proiect susținut de rețeaua VIVA FM, având ca scop promovarea și încurajarea consumului de produse și servicii locale pentru a sprijini o economie sustenabilă. 

Sucevenii pot investi în titluri de stat cu dobânzi de până la 6,85%

> Veniturile obținute nu sunt impozabile

Sucevenii pot investi în titlurile de stat Tezaur, cu maturități de 1 și 3 ani, cu dobânzi anuale de 6,10% și, respectiv, 6,85%. Anunţul este făcut de către Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava conform căreia, titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată. Până 11 aprilie 2024 acestea pot fi cumpărate online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV (Spaţiul Virtual Privat). La fel, până pe 12 aprilie titlurile sunt disponibile la sediul unităților Trezoreriei statului, iar până pe 11 aprilie, în mediul urban, și până pe 10 aprilie, în mediul rural, acestea pot fi achiziţionate la subunitățile poștale ale CN Poșta Română. Conform Oanei Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și răscumpărabile în avans. Eligibile sunt persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri. Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Fondurile obținute ca urmare a emisiunii de titluri de stat, „vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice”.

Rentierii viageri agricoli sunt pe cale de dispariţie

> Până pe 31 august 2023, la APIA fuseseră vizate 108 de carnete de rentier viager agricoli, faţă de 360 în urmă cu 14 ani

> În 2010 a fost sistată preluarea de noi dosare de acordare a rentei, în viziunea UE această facilitate fiind „ajutor de stat”

Pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2023, până pe 31 august 2024 rentierii agricoli trebuie să-i vizeze carnetele. Aplicarea vizei se face prin prezenţa fizică la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, fie prin mijloace de comunicaţii, poştă sau curier. Solicitanţii vor avea asupra lor următoarele documente, în original: carnetul de rentier agricol, actul de identitate; decizia de la comisia de expertiză medicală (pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I  și II); procură notarială autentificată, curatelă sau hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original (doar în cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal). Necesare mai sunt contractele de arendare încheiate până la data de 30 septembrie 2011; extrasul de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei şi declaraţia pentru obţinerea vizei anuale. În cursul anului 2023, respectiv în intervalul 1 martie-31 august, la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava au fost vizate 108 de carnete de rentier viager agricoli. Către aceştia, pentru anul 2022 a fost autorizată şi plătită o sumă de 137.353,57 de lei. Plata rentei viagere agricole se fac într-o singură rată, până pe 30 noiembrie 2024, prin mandat poştal sau virament bancar. Cuantumul rentei viagere agricole, reprezentând echivalentul în lei a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut, respectiv contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan dat în arendă. Începând cu 1 ianuarie 2010, Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă Suceava nu a mai întocmit noi dosare de acordare a rentei viagere agricole. Preluarea documentaţiilor şi înregistrarea de noi carnete au fost sistate în baza prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, deoarece, în viziunea organismelor comunitare, această facilitate era considerată ajutor de stat. În 2010, an în care a fost preluat de APIA, în evidenţele Biroului Judeţean pentru Rentă Viageră Agricolă Suceava se aflau 360 de rentieri, aceştia primind, pentru terenul înstrăinat sau cel dat în arendă, echivalentul unei sume de peste 61.000 de euro. Biroului Judeţean pentru Rentă Viageră Agricolă Suceava a fost deschis în 2006, la acea dată rentierul agricol fiind proprietarul în vârstă de peste 62 de ani, care înstrăina prin acte între vii sau da în arendă o suprafaţă de cel mult 10 hectare de teren. După exprimarea opţiunii pentru vânzare sau darea în arendă, rentierul nu putea rămâne proprietar decât pe o suprafaţă de maxim jumătate de hectar.

 Camera de Conturi a depistat

Plăţi majorate nelegal la modernizarea drumului judeţean Panaci-Bilbor

> Conform auditorilor, achitate nejustificat au fost „cantităţi de lucrări în sumă de 346.251,60 de lei, care nu au fost identificate în teren ca fiind executate”

Prejudicierea bugetului local şi denaturarea conturilor de execuţie ale unităţii administrativ teritoriale judeţul Suceava au fost constate cu prilejul misiunii de audit a Camerei de Conturi Suceava asupra situaţiilor financiare centralizate ale Consiliului Judeţean Suceava. Astfel, potrivit scrisorii nr. 43470 din 14 iunie 2023, înaintată CJ, auditorii au constatat majorarea nelegală cu 413.632,16 de lei a plăţilor efectuate  pentru obiectivul de investiţii Modernizare drumului judeţean 174C Panaci-Bilbor, km 0+000 – 3+600. Conform Camerei de Conturi, este vorba despre achitarea nejustificată „a unor cantităţi de lucrări în sumă de 346.251,60 de lei, care nu au fost identificate în teren ca fiind executate, precum şi a sumei de 67.380,56 de lei, reprezentând ajustarea preţurilor conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 47 din 2022 privind ajustarea preţurilor contractelor de achiziţie publică, contractelor sectoriale, contractelor de concesiune, acordurilor cadru, pentru lucrările neexecutate, contrar prevederilor legale. „Entitatea a dispus măsuri în vederea recuperării prejudiciului în sumă de 413.632,16 lei, prin compensarea unor lucrări, conform contractului nr. 295 din 5 mai 2022 şi încasarea accesoriilor aferente” se subliniază în comunicarea ajunsă la Consiliului Judeţean. În acest context, Camera de Conturi Suceava a dispus verificarea, până la finele anului 2023, „a operaţiunilor de cheltuielile de capital acceptate la plată, achitate efectiv sau nu, stabilirea întinderii prejudiciului, recuperarea acestuia şi a foloaselor nerealizate, în toate cazurile în care s-au efectuat şi decontat nelegal cheltuieli de capital”.
 

 

Douăzeci de calculatoare pentru copiii și tinerii din reţeaua de asistenţă maternală suceveană

>  Nu mai puţin de 333 de copii și tineri din sistemul de protecţie se află în plasament la rude sau la familii fără vreun grad de rudenie cu aceştia

Fundația Te aud România și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava derulează, în perioada martie-iunie 2024, în cadrul Programului „Dăm click pe România”, Proiectul „Educație digitală pentru viitor”, „ proiect educațional în sprijinul celor vulnerabili”, organizat de Asociația ateliere fără frontiere. Proiectul „Educație digitală pentru viitor” își propune „să echipeze”, „cu instrumentele necesare de care aceștia au nevoie pentru a-și crea oportunități de dezvoltare personală și profesională”, 20 de copii și tineri  cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani din sistemul de protecție socială al județului Suceava. Potrivit Oanei Vasiliu, coordonatoarea de programe a Fundației Te aud România, este vorba despre 20 de calculatoare vor ajunge la copiii și tinerii din cadrul Serviciului de asistență maternală al DGASPC Suceava. „Deprinderile dobândite (…) îi vor deservi pe acești tineri pe întreg parcursul vieții lor, parteneriatul de lungă durată cu Fundația te Aud România demonstrând că, împreună, putem construi un viitor mai bun pentru beneficiarii noștri” a declarat Georgeta Nadia Crețuleac, director executiv  al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava. În prezent, în sistemul de protecție al județului Suceava există 1.105 de copii și tineri, din care 333 sunt în plasament la rude sau familii fără vreun grad de rudenie cu aceştia. Cea mai mare concentrare de copii și tineri din sistemul de protecție  este cea aferentă rețelei de asistență maternală, cu pondere majoritară în zona localităților din mediile rural și urban mic.

Douăzeci şi trei de noi contracte de muncă colectivă, perfectate după o intensă campanie de promovare desfăşurată de ITM

> Acestea aduc beneficii pentru atât pentru angajatori, şi pentru angajaţi, începând de la condiţii superioare de muncă şi venituri stabile, până la productivitate îmbunătățită şi  asigurarea păcii sociale

În luna februarie, la Inspectoratul Teritorial de Muncă au fost încheiate şi înregistrate Suceava 23 de noi contracte colective de muncă. Anunţul este făcut de inspectorul-şef Romeo-Butnariu, care subliniază că acesta este rezultatul Campaniei de promovare a negocierii colective în întreprinderile mici şi mijlocii. Legea nr. 367 din 2022 a dialogului social instituie obligativitatea negocierii colective la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi, în judeţul Suceava vizaţi fiind, în vederea informării, 2.294 de angajatori care au încadraţi, cu contract individual de muncă, 78.322 de lucrători. În acest sens, la sediul ITM avut loc o întâlnire cu reprezentanţii IMM, ai organizaţiilor patronale şi ai celor sindicale, făcute fiind inclusiv 101 de informări. Totodată, pe linia promovării negocierii colective, materiale informative  au fost distribuite pe adresa de e-mail a 53 de angajatori cu 2.583 de salariaţi. Alţi 48 de angajatori, cu 2.020 de salariaţi, au beneficiat de îndrumări pe durata controalelor efectuate de către inspectorii de muncă suceveni. „Au fost oferite informaţii detaliate cu privire la negocierea colectivă, plecând de la principalele beneficii pentru angajaţi şi angajatori. Pentru angajaţi printre avantaje se numără mai multă justiţie socială, condiţiile de superioare de muncă, egalitate de şanse şi tratament, venituri stabile, cât şi concilierea vieţii profesionale cu cea de familie. De cealaltă parte, angajatori se bucură de asigurarea păcii sociale şi a unui climat de muncă favorabil performanţei, productivitate și loialitate îmbunătățite, participare la locul de muncă, rezolvarea timpurie a litigiilor de muncă, eficacitate şi planificare bugetară” a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.

 

Terapie pentru persoane adulte cu dizabilităţi

> În noul centrul de zi din Suceava vor fi oferite servicii de dezvoltare sau menținere a deprinderilor de viață independentă, abilitare sau reabilitare funcțională, formare a abilităţilor lucrative, de integrare şi participare socială şi civică

Primăria municipiului Suceava a eliberat autorizația de construire nr. 50 din 08 martie 2024 pentru înfiinţarea, în reşedinţa de judeţ, a unui centru de zi cu o capacitate de 30 beneficiari, amenajat și dotat conform standardelor de calitate  corespunzătoare persoanelor adulte cu dizabilități. Convenția de finanțare nerambursabilă a Proiectului Centrul de zi „Terapia”  a fost semnată în cadrul Programului  de înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro, centre de criză şi de locuinţe protejate, în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din „instituţii de tip vechi”, dar şi a prevenirii instituţionalizării acestora. Valoarea proiectului este de 578.907 de lei, cu o cofinanțare de 60.907 de lei din partea Consiliului Județean, termen de finalizare fiind 30 noiembrie 2024. Georgeta Nadia Creţuleac, director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava informează că noul centru are ca scop furnizarea, către persoanelor adulte cu dizabilități rezidente în locuinţe minim protejate, precum și  a celor din comunitate, a unui ansamblu de activități urmărind  dezvoltarea sau menținerii deprinderilor de viață independentă, abilitarea sau reabilitarea funcțională, dezvoltarea abilităţilor lucrative, cât şi integrarea şi participarea socială şi civică. „Serviciul social nou înființat va oferi un ansamblu de activități adecvate nevoilor specifice ale beneficiarilor, vizând creșterea gradului de autonomie personală, a nivelului de abilitare/reabilitare și a achiziției de noi deprinderi de viață independentă, în scopul valorificării potențialului restant și a facilitării integrării sociale și profesionale. Centrul de zi va urmări promovarea drepturilor beneficiarilor, a unei imagini pozitive a acestora, dar şi prevenirea situaţiilor de dificultate la care sunt expuse categoriile vulnerabile” a Georgeta Nadia Creţuleac, director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava.  

 

În cadrul Programului Horizon Europe

Municipiul Suceava a depus contractul climatic

> Acesta include proiecte de creştere a eficienței energetice, reabilitare a sistemului de termoficare şi de reciclare de deșeuri

> În urma implementării acestor proiecte urmărim creșterea calității vieții în orașul nostru” a declarat primarul Ion Lungu

Contractul Climatic (Climate City Contract) al municipiului Suceava a fost depus marţi, anunţă primarul Ion Lungu. Şeful municipalităţii sucevene informează că documentaţia depusă a fost finalizată şi asumată în parteneriat cu Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, reprezentanți ai mediului de afaceri, operatori locali de servicii publice și cu societatea civilă. Proiectele înaintate în cadrul Programului Horizon Europe, Misiunea „Orașe inteligente și  neutre din punct de vedere al impactului asupra climei până în 2030” vizează, în primul rând, reabilitarea și creșterea eficienței energetice a clădirilor publice şi a celor rezidențiale; reabilitarea sistemului de transport şi de distribuire a energiei termice, dar şi utilizarea surselor de energie alternativă pentru iluminatul public. De asemenea, printre proiectele în cauză sunt cele referitoare la creșterea gradului de reciclare a deșeurilor provenite din construcţii; producerea de energiei din surse alternative; eficientizarea sistemului de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor; extinderea sistemului de transport public electric în Zona metropolitană, precum şi la sistemul inteligent de management al traficului. Nu în cele din urmă, în cadrul Programului Horizon Europe, Misiunea „Orașe inteligente și  neutre din punct de vedere al impactului asupra climei până în 2030” incluse sunt proiectele de reabilitare a Pădurii-parc Șipote și Pădurii-parc Zamca, dar şi achiziţionarea şi montarea de noi stații de încărcare pentru vehicule electrice. „În urma implementării acestor proiecte urmărim creșterea calității vieții în orașul nostru” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Parte a Grupului francez Lactalis  

Dorna Lactate a fost amendată de Consiliul Concurenţei, după investigaţia privind „posibile înțelegeri” la stabilirea preţului untului

> Amenda totală de 2,9 de milioane de euro a vizat şi companiile Albalact şi Covalact, acestea „refuzând să ofere acces la unele informații, în timpul inspecțiilor inopinate”

Consiliul Concurenței a finalizat 14 investigații privind încălcarea Legii concurenței, aplicând amenzi în valoare totală de 160 milioane lei, respectiv 32,1 milioane euro, dintre care 77% reprezintă sancțiuni aplicate pentru înțelegeri între companii. Aşa se evidenţiază în informarea privind activitatea autorităţii de concurenţă în anul 2023, remisă Cotidianului Crai nou Suceava, în care se reliefează că printre cele mai importante amenzi se numără cea de 123 milioane de lei (25 de milioane de euro) cu care au fost sancţionate SEROM, Dante International, Altex România și Flanco Retail, pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială pe piața comercializării televizoarelor și telefoanelor mobile, precum şi o  alta, de 20,5 milioane lei (aproximativ 4,1 de milioane de euro), aplicată companiilor Dataware Consulting, Kontron Services Romania și Tema Energy, pentru participarea cu oferte trucate la licitația organizată de Ministerul Afacerilor Interne, în vederea realizării centrului de furnizare de servicii electronice. „La sfârșitul anului 2023, Consiliul Concurenței avea în derulare 54 de investigații privind posibila încălcare a Legii concurenței, din care 44% vizează înțelegeri de tip cartel” se subliniază în bilanţul activităţii desfăşurate în anul 2023, semnată de Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. La cele menţionate se adaugă amenzi însumând 14,3 milioane lei, adică aproximativ 2,9 milioane euro, date companiilor Albalact, Covalact și Dorna Lactate, parte din grupul francez Lactalis, „acestea refuzând să ofere acces la unele informații, în timpul inspecțiilor inopinate derulate în cadrul investigației privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piața producției și comercializării de unt”. „În 2023 am avut o activitate intensă: am deschis cele mai multe investigații din ultimii ani și am derulat, de asemenea, mai multe inspecții inopinate decât în alți ani. Am acordat o atenție deosebită sectorului alimentar, care a fost, de altfel, vizat de mai multe intervenții ale statului, pe care le-am monitorizat în colaborare cu alte instituții. În același timp, ne-am continuat activitatea în domeniul ajutorului de stat, astfel încât să nu existe întârzieri în procesul de absorbție al fondurilor europene”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

 Cel mai probabil

Fermierii suceveni vor putea depune cereri pentru subvenţiile APIA abia după jumătatea acestei luni

> Anual, campania începea pe 1 martie, însă normele europene au suferit modificări, iar legislaţia naţională trebuie  armonizată cu acestea

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că lansarea campaniei de primire a cererilor de plată pentru anul 2023 a fost amânată. Conform unui comunicat de presă al instituţiei, „în acest moment se modifică legislația europeană”, iar „legislația națională va fi armonizată” cu normele europene. Anual, acţiunea de depunere a cererilor începea pe 1 martie, însă, anul acesta, pe 29 februarie, APIA anunţa că demararea campaniei „va fi realizată în aproximativ 2 săptămâni”.  „Având în vedere aspectele prezentate mai sus, procesul de depunere a cererilor de plată pentru anul 2024 va fi posibil după aprobarea tuturor actelor normative necesare” semnalează sursa citată, comunicatul APIA reliefând că „decalarea termenului de depunere nu va <impacta> campania de plăți în avans pentru anul de cerere în curs, care va începe la data de 16 octombrie 2024”. În campania pentru anul 2023, cererile de plată au fost depuse la Centrul Judeţean al APIA Suceava, cât şi la cele 9 centre locale, în intervalul 1 martie-31 mai. Este vorba despre un total de 41.824 de cereri, pentru 207.637,97 de hectare elegibile. Cererile au putut fi depuse şi după 31 martie, dar cu o penalizare de „1% pentru fiecare zi lucrătoare, aplicată sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea ar fi fost depusă până pe 9 iunie 2023”. 
 

 

Scădere cu peste 11% a numărului firmelor sucevene nou-înfiinţate

> În 2023, în judeţ au intrat în insolvenţă 75 de firme, numărul agenţilor economici şi-au suspendat activitatea crescând cu 2,66%

În anul 2023, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost înmatriculate, din judeţul Suceava de firme 2.985, faţă de 3.369 în 2022, cu o scădere de 11,40%. Cele mai multe noi înregistrări sunt cele de societăţi cu răspundere limitată (SRL), respectiv 2.079, urmate de persoanele fizice autorizate (PFA)-684, întreprinderile individuale (II)-209, întreprinderile familiale (IF)-12 şi o cooperativă agricolă (CA). În ceea ce priveşte înmatriculările de societăţi cu răspundere limitată-debutant, la finele lui 2023 judeţul Suceava figura cu un total de 518 de SRL-D. În activitate sau alte stare erau doar 413, restul de 105 fiind radiate. În schimb, aveau rezervări de nume 68 de societăţi cu răspundere limitată-debutant, în curs de înfiinţare fiind 29. Pe de altă parte, în baza facilităţilor acordate prin HG nr. 166 din 2003, în judeţul Suceava au fost înmatriculate, în total, 488 de firme ale studenţilor, în funcţiune sau altă stare fiind 217. De-a lungul timpului, supuse radierii au fost 278 de societăţi comerciale înfiinţate de studenţi, dintre care 111 au fost radieri voluntare, 228 intervenind perioadei de 3 ani de funcţionare. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2023 în judeţul Suceava au intrat în insolvenţă 75 de firme, faţă de 73 în intervalul omolog din 2023, cu o  creştere de 2,74%%. Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a crescut cu 2,66%, respectiv de la 414 în 2023, la 425 în 2023. Pe durata anului trecut, în judeţul Suceava au fost dizolvaţi 739 de agenţi economici, cu creştere de 13,52% în raport cu 2023, când procedura dizolvării a vizat 651 de firme. În 2023, de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost radiate 1.373 de firme sucevene, cu o creştere de 1,33% în comparaţie cu 2022, când obiectul radierii l-au făcut 1.335 de agenţi economici.           

Învăţământul dual, o soluţie pentru „lipsa acută de forţă de muncă”

> „Nu este nicio ruşine să fii muncitor cu înaltă calificare, acesta fiind foarte apreciat, la fel ca un absolvent de studii superioare” este de părere Ion Lungu, primarul Sucevei

Primăria municipiului Suceava a depus, la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în cadrul Programului Operaţional Regional POR 2021-2027, Proiectul de reabilitare, echipare, modernizare a infrastructurii şcolare de la Colegiul Naţional Tehnic Samuil Isopescu. Valoarea proiectului este de 3,5 milioane de euro, termenul de implementare fiind de 24 de luni. Primarul Ion Lungu informează că modernizate urmează a fi 8 ateliere, respectiv cele de electrice şi electrotehnice, construcţii,  auto, lăcătuşerie, acţionări, desen tehnic, electronic şi automatizări, cât şi de materiale regenerabile. „Am participat la un forum organizat de IMM din România, unul dintre subiecte fiind cel referitor la învăţământul dual. Am prezentat poziţia municipalităţii, aceasta fiind foarte apreciată, deci iată că ne facem datoria” subliniază şeful municipalităţii. Lungu a subliniat că, atrasă fiind finanţare europeană nerambursabilă, două proiecte privind învăţământul dual au fost deja materializate la Colegiul Naţional Petru Muşat şi Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară. „În exerciţiul financiar anterior am pregătit infrastructura educaţională pentru două unităţi de învăţământ, proiecte care au fost finalizate. S-au înfiinţat ateliere, s-a modernizat micro-fabrica de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară şi s-au făcut dotări cu utilaje noi. La fel, în noul exerciţiu european 2021-2027, avem alte două unităţi de învăţământ, Colegiul Naţional Tehnic Samuil Isopescu şi Colegiul Naţional Alexandru Ioan Cuza. Le pregătim pentru învăţământul dual, un lucru foarte important, având în vedere faptul că România se confruntă cu lipsa acută de forţă acută de muncă calificată, iar noi facem tot ce trebuie să rezolvăm această problemă” a remarcat şeful executivului sucevean. Lungu precizează învăţământul dual este un parteneriat între municipalitate, unităţile de învăţământ şi agenţii economici interesaţi, aceştia din urmă trebuind să asigure o bursă de 200 de lei, „pe lângă cea pe care o dă şcoala”.„Din experienţele pe care le avem, absolvenţii de învăţământ dual, în proporţie de 70% rămân acolo. Diferenţa de 30% se pierde pe drum, s-a discutat despre semnarea unui contract, de legarea cursanţilor de glie, dar nu aceasta este soluţia. Dacă facem acest lucru, nu mai vine nimeni la această formă de pregătire. Nu este nicio ruşine să fii muncitor cu înaltă calificare, acesta fiind foarte apreciat, la fel ca un absolvent de studii superioare. De aceea, trebuie să pregătim muncitori calificaţi în anumite domenii de activitate” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.
 

 În unităţile de cazare

În luna Sărbătorilor de iarnă, scădere cu 6,4% a numărului de înnoptări ale vizitatorilor judeţului Suceava 

> În decembrie 2023, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică a fost de 28%, unul mai mic cu 2 puncte procentuale comparativ cu decembrie 2022

În luna decembrie 2023, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică din judeţul Suceava au fost înregistrate 43.354 sosiri, număr mai mic cu 0,4% faţă aceeaşi lună din 2022, se arată în Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică. Potrivit analizei DJS, 94,2% au fost turişti români, iar 5,8% turişti străini, 95,2% dintre aceştia din urmă provenind din Europa (24% din ţările Uniunii Europene). În luna decembrie 2023, pe ţări de provenienţă, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în judeţ au fost din Ucraina (55,6%), Republica Moldova (8,8%), Regatul Unit (5,2%), Germania (5,0%), Italia (4,8%), Spania (2,4%) şi Franța (2,0%). În conformitate cu Buletinul statistic lunar, în perioada 1 ianurie-31 decembrie 2023, în structurile de primire turistică din judeţul Suceava au fost înregistrate 531.891 sosiri, cu 5,7% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În luna decembrie 2023, consemnate au fost 91.645 de înnoptări, mai puține cu 6,4% faţă de luna decembrie 2022. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2023, în structurile de primire turistică din judeţul Suceava au fost înregistrate 1.120.316 înnoptări, cu 5,7% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În luna decembrie 2023, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost de 28%, mai mic cu 2 puncte procentuale comparativ cu decembrie 2022. Conform Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2023 indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în structurile de primire turistică din judeţul Suceava a fost 29,5%, mai mic cu 0,6 puncte procentuale  raportat la indicele din aceeaşi perioada a anului 2022.