Reabilitare termică la Şcoala Gimnazială nr. 3, o investiţie de circa 2 milioane de euro

> „Făcând aceste lucrări, practic noi pregătim şcolile pentru încă o generaţie” a reliefat primarul Ion Lungu

A fost semnat contractul pentru creşterea eficienţei energetice a Şcolii Gimnaziale nr. 3, face cunoscut Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Licitaţia a fost adjudecată de societatea comercială Test Prima Suceava, valoarea contractului fiind 9,8  milioane de lei. „Sigur, cu proiecte de reabilitare mai există şi alte unităţi de învăţământ, precum Colegiul Naţional Mihai Eminescu şi Şcoala Gimnazială nr. 9 Ion Creangă, la care deja se lucrează. Am avut discuţii cu conducerea şcolilor şi cu reprezentanţii grupurilor de părinţi. Este clar că este un disconfort când se lucrează în şcoală şi, în acelaşi timp, se desfăşoară activitatea şcolară. Totuşi, noi cu aceşti bani nu ne mai întâlnim niciodată” precizează şeful municipalităţii sucevene. La Şcoala Gimnazială nr. 3 se vor face lucrări de înlocuire a elementelor structurale ale şarpantei, afectate de umiditate; termoizolarea pereţilor exteriori; termoizolarea soclului clădirii; înlocuirea tâmplăriei exterioare neperformante; montarea unei instalaţii de climatizare de tip ventilatoare de căldură; montarea de pompe de căldură de tipul aer-apă, cu integrarea acestora în sistemul de încălzire; înlocuirea cu tâmplărie performantă energetic uşilor şi ferestrelor exterioare; montarea unui sistem de panouri fotovoltaice pentru asigurarea parţială a consumului electric şi montarea unei instalaţii de panouri solare termice cu tuburi vidate, care să asigure apa caldă menajeră. „Iată o investiţie de circa 2 milioane de euro, pe care, dacă nu facem acum, nu vom mai face vreodată. Primăria nu poate dispune de atâţia bani şi, făcând aceste lucrări, practic noi pregătim şcolile pentru încă o generaţie” a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei, adăugând că urmează ca de proiecte de creştere a eficienţei energetice să beneficieze şi alte unităţi de învăţământ din reşedinţa de judeţ.             

Într-un deceniu

Judeţul Suceava a pierdut peste 25.000 de hectare cultivate în sistem ecologic

> Între 2012 şi 2022, suprafaţa cuprinsă în agricultura organică judeţeană a scăzut de la 30.817 de hectare la 5.724 de hectare   

> În acelaşi interval de 10 ani, suprafaţa cultivată în judeţ cu principalele culturi a crescut cu 12.752 de hectare

După o perioadă de relativ avânt, de-a lungul anilor, în judeţul Suceava, interesul pentru agricultura ecologică este în scădere.  Cel puţin aşa se poate concluziona din Raportul privind starea mediului în 2022, al Agenţiei pentru Protecţia Mediului conform cărora, în 2012 în judeţ erau cultivate în sistem ecologic 30.817 de hectare de terenuri, în 2013 această suprafaţă diminuându-se la 14.860 de hectare, pentru ca în 2020 să coboare la un minimum de 5.225 hectare. În anul următor s-a înregistrat o creştere până la  6.537 de hectare, în 2022 suprafaţa cultivată în agricultura ecologică suceveană regresând, din nou, până la un nivel de 5.724 de hectare. „Se constată o tendinţă de scădere a suprafeţelor cultivate în agricultură ecologică, fiind evidentă şi o scădere a ponderii acestor suprafeţe în raport cu suprafeţele totale cultivate cu principalele culturi în judeţul Suceava” se evidenţiază în  raportul citat. Astfel, după o evoluţie sinuoasă, între 2012 şi 2022, respectiv într-un deceniu, agricultura judeţeană a pierdut 25.093 de hectare de terenuri cultivate în regim ecologic. Potrivit sursei citate, agricultura ecologică poate fi definită ca fiind un sistem de producţie care pune accent pe protecţia mediului şi a animalelor, prin reducerea sau eliminarea utilizării organismelor modificate genetic şi a produselor chimice sintetice de tipul fertilizatorilor, pesticidelor şi regulatorilor de creştere. În Uniunea Europeană agricultura „organică” este diferenţiată de alte abordări ale producţiei agricole, prin aplicarea unor standarde reglementate, de proceduri de certificare şi a unei scheme caracteristice de etichetare, conducând la apariţia unei pieţe specifice. Conform Raportului Agenţiei pentru Protecţia Mediului, în intervalul 2012-2022, în judeţul Suceava suprafaţa cultivată cu principalele culturi crescut de la 168.271 de hectare la 181.023 de hectare, respectiv cu 12.752 de hectare.  

Fermierii suceveni îşi primesc subvenţiile în avans

> Este vorba despre 70%, respectiv 85%, din drepturile cuvenite, în funcţie de fondurile din care se fac plăţile

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat, începând de pe 16 octombrie, campania de autorizare a plăţilor în avans aferente cererilor depuse în anul 2023. Astfel, fermierii vor beneficia de sprijin financiar prin intervenţii şi măsuri aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic. Este vorba despre plăţile directe decuplate, plăţile directe cuplate, ajutoarele naţionale tranzitorii (plăţi din bugetul naţional) şi despre măsurile de dezvoltare rurală pentru plăţi compensatorii. Iniţial, pentru depunerea cererilor de plată aferente campaniei pe anul 2023 disponibilă a fost perioada 1 martie-15 mai. Ulterior, a fost aprobată prelungirea termenului limită, fără penalizări, până la data de 31 mai, inclusiv. Potrivit Centrului Judeţean Suceava al APIA, statele membre pot acorda plăţi pentru intervenţii şi măsuri, cu încadrarea în procentajul de maximum 70% în ceea ce priveşte cuantumul sprijinului din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi de 85% din cel al măsurilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Plăţile pentru intervenţiile finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei pe euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 septembrie 2023. Plăţile pentru măsuri finanţate din FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei pe euro, stabilit de Banca Centrală Europeană pe 30 decembrie 2022.

 
În primele 9 luni ale anului 2023, fără cote defalcate,

Judeţul Suceava şi-a asigurat doar 6,07% din necesarul de finanţare

>Din 394,285 milioane de lei reprezentând încasări totale la bugetul local, doar 27,63% au fost la capitolul venituri proprii

>Cu funcţionarea Consiliului Judeţean s-au făcut 73,10% din cheltuieli, plăţile pentru dezvoltare fiind de numai 28,90%

Consiliul Judeţean Suceava şi-a realizat peste 72% din bugetul programat pentru 9 luni trecute din 2023. Aceasta potrivit informării referitoare la execuţia bugetului local la finele trimestrului al treilea, postată pe pagina oficială a execuţiei judeţean. Astfel, în conformitate cu sursa citată, la 30 septembrie 2023, veniturile totale încasate la bugetul local la judeţului s-au ridicat la 394,285 de milioane de lei, în comparaţie cu 543,997 de milioane de lei venituri totale programate, gradul de realizare fiind de 72,48%. În cadrul acestora, veniturile proprii realizate au fost de 108,924 de milioane de lei din totalul de venituri proprii programate de 95,757 de milioane de lei, cu un grad de realizare de 113,75%, respectiv cu o depăşire de 13,167 de milioane de lei.  În totalul veniturilor încasate la bugetul local al judeţului Suceava, veniturile proprii deţin o pondere de 27,63%, indicatorul reprezentând gradul de finanţare din această ultimă sursă. Însă, dacă eliminând cotele defalcate din bugetul de stat, încasările din surse proprii în primele 9 luni ale anului 2023 sunt de aproximativ 23,948 de milioane de lei, ceea ce, conform informării citate, înseamnă un grad de autofinanţare de numai 6,07%. În ceea ce priveşte partea de cheltuieli a bugetului local al judeţului Suceava, din totalul de 346,611 de milioane de lei plăţi făcute în perioada la care facem referire, cu funcţionarea Consiliului Judeţean şi a instituţiilor subordonate s-au cheltuit 253,368 de milioane de lei, reprezentând o pondere de 73,10% din totalul aprobat. La secţiunea de dezvoltare a bugetului local al judeţului Suceava, plăţile efectuate au avut valoarea de 93,243 de milioane de lei, acestea deţinând 26,90% din totalul menţionat mai sus. În cadrul secţiunii de funcţionare, diferenţa dintre veniturile încasate şi plăţile efectuate plus plăţile restante este de 18,989 de milioane de lei. În cazul secţiunii de dezvoltare, respectiva diferenţă este de 28,683 de milioane de lei. Conform Legii nr. 273 din 2006 a finanţelor publice locale, ordonatorii principali de credite ai instituţiilor publice locale au obligaţia publicării indicatorilor amintiţi pe pagina web a unităţilor administrativ-teritoriale.

Riveranii şi pensionarii din centrul Sucevei vor plăti abonamentele de parcare diminuate cu 50%

> Sumele achitate în plus de către cei deja abonaţi vor fi regularizate cu taxele şi impozitele locale din anul 2024

 > În parcările de reşedinţă cu plată din Obcini, George Enescu şi Burdujeni, abonamentele pentru vor costa 100 de lei pe an

În şedinţa ordinară a Consiliului Local din luna aceasta, primarul Ion Lungu va propune un amendament la hotărârea legislativului municipal de pe 6 iunie, prin care au fost aprobată introducerea de noi parcometre în 18 parcări de reşedinţă. „În acest fel, suma care trebuie plătită pentru aceste parcări va fi de 100 de lei pe an, atât pentru persoanele riverane, cât şi pentru pensionari. Am luat această decizie, deoarece o parte din aceste parcări se află în cartierele Obcini, George Enescu şi Burdujeni, deci nu sunt în zona centrală” a declarat edilul-şef. Lungu a ţinut să menţioneze că, în ceea ce priveşte restul parcărilor cu plată, respectiv cele din zona centrală a Sucevei, va propune, în aceeaşi şedinţa deliberativului local, diminuarea cu 50% a valorii abonamentelor. Astfel, acestea ar urma să fie diminuate de la 600 de lei la 300 de lei pe an, în cazul riveranilor, şi de la 500 de lei la 250 de lei pe an, în cazul pensionarilor. „Voi propune ca sumele achitate în plus să fie regularizate la începutul anului 2024, atunci când vor fi plătite taxele şi impozitele locale”  a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. 

Parcările cu plată în cazul cărora abonamentul va fi 100 de lei sunt în număr de 18. Este vorba despre cele de pe strada Mărășești, de la intersecţia dintre Bulevardul 1 Mai şi până la intersecţia cu Bulevardul George Enescu; strada Mărăști, de la intersecţia cu Bulevardul George Enescu şi strada Veronica Micle; parcarea din Parcul Mărăşești, lângă MPO, zona Catedralei de pe strada Mărășești, cu intrare din strada Mărăști; strada Mihai Viteazul, de la intersecţia cu strada Mărășești şi intersecţia cu strada Nicolae Bălcescu; strada Simion Florea Marian, respectiv parcările din jurul parcului Simion Florea Marian; strada Republicii, de la intersecţia cu strada Mihai Viteazul şi până la intersecţia cu strada Vasile Bumbac; Calea Burdujeni, de la intersecţia dintre Calea Unirii şi strada Cuza Vodă; parcările cuprinse între strada Dimitrie Onciul şi strada Vasile Alecsandri (Punctul termic nr. 89 și Sinagoga Gah); parcările cuprinse între strada Dimitrie Onciul, strada Plăieșilor și strada Meseriașilor (în zona Oficiului Judeţean de Poştă şi Parcului Curtea Domnească); strada Dimitrie Onciul, de la intersecţia cu strada Curtea Domnească şi până la intersecţia cu strada Nicolae Bălcescu; parcările de pe strada Meseriașilor( din zona curții interioare a imobilului care găzduieşte sediul Agenției CFR și Orange); parcările cuprinse între strada Curtea Domnească şi strada Nicolae Bălcescu (parcările din spatele Colegiului de Artă Ciprian Porumbescu şi Punctul Termic Centru nr. 1); parcările de lângă Calea Obcinilor, la intersecția cu strada Luceafărului (cele din jurul blocului T-64, fostul MotoVelo); parcările de pe Aleea Ion Grămadă; pe strada Avram Iancu de la intersecția cu strada Petru Rareș (spre Centru Militar Judeţean); pe strada Avram Iancu, de la intersecţia cu strada Dimitrie Dan (zona din spatele Cuptorului de Aur şi zona din spatele Pieței Agroalimentare Centrale); pe strada Scurtă, de la intersecţia cu Bulevardul 1 Mai, până la intersecția cu Aleea Saturn; parcările de pe Aleea Saturn, de la intersecția cu strada Scurtă, până la intrarea în parcarea subterană de la Piaţa George Enescu, inclusiv în zona cuprinsă între Piaţa George Enescu şi Universitatea Ştefan Cel Mare.

 

Prin PNRR

Finanţare de aproape 35 de milioane de lei pentru reabilitarea termică a nouă blocuri de locuinţe din zona centrală a Sucevei

> „Municipiul Suceava are un patrimoniu important de clădiri cu grad redus de izolare termică” se arată în susţinerea proiectului de aprobare a investiţiei 

Primăria Suceava a semnat cu conducerile asociaţiilor de proprietari contractul de mandat pentru reabilitarea termică şi creşterea eficienţei energetice a 10 blocuri de locuinţe. „Asociaţiile de proprietari mandatează municipalitatea să se ocupe de licitaţii şi realizarea lucrărilor pentru reabilitare energetică prin PNRR”  a declarat primarul Ion Lungu. În cauză este Proiectul privind Renovarea energetică a clădirilor rezidenţiale multifamiliale din zona centrală a municipiului Suceava, finanţat în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta C5-Valul renovării, Axa 1-Schema de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţă în clădiri rezidenţiale multifamiliale, Operaţiunea A3-Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor rezidenţiale multifamiliale. Din Asociaţia de proprietari Centru, prinse în proiect sunt 9 blocuri de locuinţe de pe străzile Ion Grămadă (3 blocuri), Nicolae Bălcescu (3 blocuri), Ştefan cel Mare (2 blocuri) şi Ana Ipătescu (1 bloc). Valoarea maximă eligibilă a proiectului este de 34,86 de milioane de lei, fără TVA, pentru lucrări de renovare moderată, finanţarea fiind asigurată prin PNRR. Valoarea neeligibilă a proiectului este 1,5 de milioane de lei, fără TVA, bugetul local al municipiului Suceava participând cu 200.730 de lei.  La toate cele deja enumerate se adaugă şi Blocul Castor din cartierul Burdujeni. „Deja s-a făcut licitaţie pentru Blocul Castor şi urmează să demareze lucrările.  La licitaţie sunt şi cele 9 blocuri din zona centrală” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Necesitatea investiţiei în reabilitare termică rezidă din aceea că „municipiul Suceava are un patrimoniu important de clădiri cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a clădirilor şi elementelor perimetrale de închidere, şi care nu mai corespund adecvate scopului pentru care au fost construite”.       

 

La egalitate,

Judeţele Suceava şi Botoşani sunt pe locul al şaselea în ţară la numărul de servicii desconcentrate şi instituţii publice

>IMM cer eliminarea dublării atribuţiilor acestora, funcţionarea lor într-un unic imobil, un singur director general şi câte un director adjunct pentru fiecare domeniu

> „...în acest mod sunt realizate economii la bugetele publice, bani care pot fi folosiţi pentru susţinere investiţiilor”  a declarat, în Suceava, Florin Jianu, preşedintele CNPMMR

Reforma administraţiei publice centrale este o condiţie esenţială pentru reducerea cheltuielilor bugetare, a afirmat, în Suceava Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, într-o conferinţă prilejuită de Gala oamenilor de afaceri 2023, organizată de Patronatele IMM ale judeţului Suceava. „Având în vedere creşterea fiscalităţii pentru mediul de afaceri, cauzată de creşterea cheltuielilor cu aparatul bugetar şi insuficienţa fondurilor bugetare pentru acoperirea acestora, CNIPMMR solicită ca efortul făcut de mediul bugetar  să fie susţinut şi de o reformă a administraţiei publice” a spus Jianu, adăugând că Guvernul nu poate cere antreprenorilor şi instituţiilor publice să suporte singure deficitul bugetar, iar administraţia centrală „să rămână blocată în acelaşi tip de organizare”. Oficialul CNIPMMR a remarcat „excese” în organizarea administraţiei publice în teritoriu, punctând că serviciile publice desconcentrate şi instituţiile publice din judeţe sunt „într-un număr nesustenabil, şi care nu îşi justifică existenţa”. Şase judeţe nu au prezentat situaţia, totalul  naţional este de 1.152, în medie la nivelul fiecărui judeţ funcţionând 32 de asemenea servicii desconcentrate şi instituţii publice locale. Judeţul Suceava, cu 49, la egalitate cu Botoşani, este peste media naţională, depăşit fiind de Alba (72), Bistriţa Năsăud (71), Iaşi, (54), Bihor (54) Harghita (53) Mehedinţi (52). În opinia lui Florin Jianu, multe dintre acestea ar putea fi organizate la nivel regional, dar având birouri judeţene fără personalitate juridică. Drept exemplu negativ este dat Ministerul Agriculturii care are câte 8 reprezentante în fiecare judeţ, respectiv Direcţia pentru Agricultură Judeţeană, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice, Inspectoratul de Sat pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor, Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare, Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură; Oficiul Judeţean de Zootehnie şi Oficiul Judeţean Fitosanitar.

 Remarcate, din acelaşi punct de vedere, sunt Ministerul Mediului, cu o medie de 5 instituţii publice în fiecare judeţ, dar şi Ministerul Muncii, în medie cu câte 4 instituţii publice judeţene. În acest context, CNIPMMR propune Guvernului o reformare a sistemului administrativ, cu câte un serviciu desconcentrat pentru fiecare instituţie publică centrală, condus fiind de către un director general şi acompaniat de câte un director adjunct pentru fiecare domeniu specific. De asemenea, schema de personal ar trebui reorganizată, cu o singură structură de servicii suport, respectiv juridic, financiar-contabil, de resurse umane şi administrativ. Totodată, acestea ar putea funcţiona într-un singur imobil, cu reducerea importantă a costurilor cu utilităţile şi celelalte servicii suport, măsură corelată cu reevaluarea competenţelor instituţiilor publice, în aşa fel încât să fie eliminate dublarea şi suprapunerea atribuţiilor acestora. „CNIPMMR consideră că aceste măsuri pot fi luate fără să genereze probleme în funcţionarea serviciilor publice, în acest mod realizându-se economii la bugetele publice, bani care pot fi folosiţi pentru susţinere investiţiilor publice” a declarat  Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România,  care a prezentat, în acelaşi cadru, şi un program pentru susţinerea IMM în anul 2024.                                   

La Gala oamenilor de afaceri 2023

Patronatele IMM Suceava au premiat „creativitatea şi dezvoltarea”

> „Sunteţi speciali în judeţul nostru, iar fără dumneavoastră, agenţi economici şi oameni de afaceri, nu am avea dezvoltare” a spus Liliana Agheorghicesei preşedinta organizaţiei sucevene a întreprinderilor mici şi mijlocii

Patronatele IMM din judeţul Suceava au organizat joi, pe 12 octombrie 2023, la Prestige Venues Ballroom din Suceava, cea de a 29-a ediţie a evenimentului Gala oamenilor de afaceri. Manifestarea de tradiţie pentru mediul de afaceri local s-a bucurat de prezenţa numeroasă a antreprenorilor suceveni, dar şi a celor din ţară, reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor publice locale şi centrale, organizaţiilor de la nivel local, naţional şi internaţional, a partenerilor şi colaboratorilor patronatelor IMM din judeţul Suceava. Alături de acestea din urmă a fost Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, prin Florin Jianu, preşedintele confederaţiei, împreună cu o parte din board-ul de conducere al CNIPMMR, prim vicepreşedinţi, vicepreședinți și alți membri din conducere şi executiv. Printre participanţi s-au numărat şi reprezentanţii patronatelor pentru antreprenoriat feminin, asociaţiilor profesionale din întreaga ţară, dar şi parteneri ai consorţiilor constituite pentru implementarea proiectelor finanţate cu fonduri europene la nivelul patronatelor sucevene. În deschidere, Liliana Agheorghicesei, preşedinta Patronatelor IMM din judeţul Suceava, a evidenţiat că „premiate sunt creativitatea şi dezvoltarea”. „Sunteţi speciali în judeţul nostru, iar fără dumneavoastră, agenţi economici şi oameni de afaceri, nu am avea dezvoltare. 

Vă felicit şi vă mulţumesc, şi sperăm să rămânem împreună pentru totdeauna” a spus Liliana Agheorghicesei. Pentru firmele premiate, tuturor IMM care activează în judeţul Suceava, mesaje de apreciere şi susţinere au fost transmise şi din partea autorităților şi instituţiilor publice centrale şi locale. Oamenii de afaceri din judeţ au primit felicitări şi încurajări de la Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Alexandru Moldovan, prefectul judeţului Suceava, cât şi de la Mirela Adomnicăi, deputat PSD de Suceava. Antreprenorii au fost felicitaţi de Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, Doina Iacoban, subsecretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Vasile Asandei, directorul Agenţiei de Dezvoltare Nord-Est. Împreună cu mediul de afaceri sucevean a fost şi Mihai Deliu, preşedintele fondator al Asociaţiilor Patronale din judeţul Suceava, membru de onoare al CNIPMMR. Şi în 2023, Gala oamenilor de afaceri a evidenţiat rezultatele economice şi profesionale ale tuturor antreprenorilor suceveni. Astfel, premii de excelenţă s-au acordat unor companii de top ale judeţului Suceava, cât şi unor firme sucevene care au aniversat, în acest an, 30 de ani de activitate economică. 

Răsplătite au fost Bethesda, Coneltex, Corsem Impex, Danilevici Carn Prod, Fetcom, Florconstruct, High Tech, Superstar Com, Tipografia Celestin, Ursa Mare Prodcom şi Zega Impex. Firmele Dorna Medical şi Grup Feroviar Român au primit trofee de excelenţă pentru „investiţii de top”. Assist Software şi Grupul de firme IBB au fost recompensate pentru performanţă antreprenorială şi managerială. De asemenea, premiaţi au fost tineri antreprenori, reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi ai diasporei. Astfel, Murături Ambalate-Cămara Laurus a obţinut premiul pentru rezultate economice deosebite, la categoria Tineri antreprenori de succes. Administrând o afacere de succes în domeniul hotelier din Germania, Gabrielei Bauman Hostiuc i s-a decernat premiul de excelenţă la categoria Poveşti de succes în diaspora. Pentru implicarea în acţiuni umanitare şi proiecte comunitare, diplome de excelenţă au fost înmânate reprezentanţilor Fundaţiei Scheherezade şi ai Sânge pentru România-Fundaţia Umanitară Nord 2001 Suceava. Un moment special al serii l-a constituit evoluţia în faţa celor prezenţi şi acordarea distincției de excelenţă Coralei Ciprian Porumbescu Suceava, pentru cele două medalii de aur obţinute la cea mai mare competiţie de muzică corală desfășurată în Coreea de Sud. Un intermezzo artistic a fost prezentat de îndrăgita cântăreaţă de muzică populară Maria Macovei. Invitaţii au participat şi la o tombolă cu premii speciale.   

 

Patru grădiniţe au fost avertizate de inspectorii sanitari veterinari

În intervalul 18-29 septembrie, un număr de 20 de unităţi au fost verificate cu ocazia campaniei de controale oficiale desfăşurată de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava în creşe, grădiniţe şi unităţi de învăţământ.

Potrivit dr. Dănuţ Corneanu, director executiv adjunct al instituţiei, între acestea 17 au fost făcute în grădiniţe,  inspectorii sanitari veterinari dând avertismente la 4 grădiniţe din totalul celor controlate în cadrul campaniei. Principalele deficienţe constatate se referă la lipsa apei calde în grupul sanitar pentru personal, lipsa plaselor împotriva insectelor la ferestrele din bucătărie, lipsa programului de autocontrol, precum şi analize medicale expirate ale unei angajate. Pe lângă acestea, două restaurante au fost amendate cu 15.000 de lei, respectiv cu 5.000 de lei, în timp ce un altul a primit doar un avertisment. Până pe 20 octombrie, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava evaluează modul de îndeplinire a cerinţelor de siguranţa alimentelor şi de igienă a spaţiilor, facilităţilor şi echipamentelor destinate preparării şi servirii mesei în creşe, grădiniţe şi unităţi de învăţământ cu program normal sau în cele care funcţionează în regim after school, semi-internat sau internat. Controalele sunt efectuate de echipe ale DSVSA şi ale reprezentanţilor Inspectoratului Şcolare Judeţene.

 

Sala de sport a Şcolii Gimnaziale nr. 10 va fi dată în folosinţă de Ziua Naţională

> „A ieşit o sală de sport frumoasă, construită bine, într-un timp record, iar copii vor putea se bucure de aceasta” a declarat primarul Ion Lungu

Pe 1 decembrie va fi inaugurată sala de sport a Şcolii Gimnaziale nr. 10 din Burdujeni, anunţă, Ion Lungu, primarul Sucevei, precizând că până la sfârşitul lunii noiembrie vor fi terminate ultimele lucrăril. Edilul-şef spune că urmează a fi aplicat covorul din PVC omologat, apreciind că noua sală de sport este o reuşită, având multiple facilităţi pentru orele de sport ale elevilor. „Pe 1 decembrie, ne propunem să inaugurăm oficial sala de sport de la Şcoala Gimnazială nr. 10, lucrarea fiind aproape final. În acest moment se mai lucrează la probe pentru climatizare, la instalaţiile de încălzire şi iluminat. De asemenea, se intervine la sistematizarea pe verticală, inclusiv la montarea de pavele, în faţa sălii”. Şeful municipalităţii obiectivul subliniază că obiectivul a fost construit „într-un timp record de 6 luni de zile”, licitaţia fiind câştigată de firma Simion Construct din Botoșani. „Practic, sala de sport este gata, am avut discuţii cu constructorul şi conducerea unităţii de învăţământ, iar de Ziua Naţională obiectivul va fi inaugurat. Eu zic că a ieşit o sală de sport frumoasă, construită bine, într-un timp record, iar copii vor putea se bucure de aceasta” a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei. Atribuirea execuţiei s-a făcut cu întârziere,  din cauză că, pentru emiterea avizului Ministerului Educaţiei, a fost nevoie să se aştepte nu mai puţin de 10 luni. Firma care a câştigat licitaţia „este cea care a construit, în 3 luni de zile, creşa din Fălticeni”. Iniţial, indicatorii tehnico-economici ai obiectivului au fost aprobaţi la o valoare de 5 milioane de lei, cu o perioada de  execuţie de 24 de luni.

 
La aniversarea a 113 ani de la naştere

Primăria Suceava dezveleşte bustul lui Dimitrie Loghin

> De dorit ar fi fost inaugurarea, pe Aleea unioniştilor, a unei statui a lui Mihail Kogălniceanu, însă acesta are deja un bust în Parcul Palatului de Justiţie   

Primăria municipiului Suceava continuă seria inaugurărilor de statui ale unor mari personalităţi. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a subliniat că, în 2023, nu mai este vorba despre un monument închinat memoriei unioniştilor. „Dacă în fiecare an inauguram câte o statuie, pe Aleea Unirii, în acest an am zis să facem statuia lui Mihai Kogălniceanu. Aceasta mai există în Parcul < Trei bărboşi>, dar din punctul meu de vedere ar trebui să stea lângă a lui Alexandru Ioan Cuza, al cărui mână dreaptă şi ministru a fost, făcând multe reforme.  Ca atare, am decis ca anul acesta să inaugurăm statuia lui Dimitrie Loghin” a precizat primarul Ion Lungu. Inaugurarea are loc vineri, pe 13 octombrie, de la ora 10.00, dată la care se împlinesc 113 ani de la naşterea marelui profesor, plastician, pictor Dimitrie Loghin (1910-1982). Bustul este amplasat în Parcul Central, vizavi de Biserica Sfânta Înviere. Dimitrie Loghin s-a născut în Horodniceni, iar 37 de ani a fost profesor la Liceul Ştefan cel Mare. Monumentul este opera suceveanului Augustin Asimionesei, fiind donat Sucevei de către Victori Braicu, fiica lui Dimitrie Loghin, cetăţean de onoare al reşedinţei de judeţ din 2003. Reamintim că, în 2021, cu prilejul Zilei Bucovinei, în faţa sediului Primăriei a fost dezvelit bustul lui Franz Cavaler de Loges, „primarul care a transformat Târgul Sucevei în oraş”. Acesta din urmă a fost realizat de Emil Scripcaru, autor şi al monumentului lui Iancu Flondor, amplasat lângă Palatul Administrativ şi inaugurat cu prilejul celebrării Centenarului Marii Uniri din 1918. Pe 24 ianuarie 2022, de Ziua Unirii Mici, la propunerea cadrelor militare în retragere şi în rezervă, un alt bust, cel al „făuritorului Unirii Principatelor Române”, Alexandru Ioan Cuza, a fost inaugurat în Piaţa Drapelelor.

 

La tarife cu 40% mai mari,

Primăria a semnat contractul bienal de peste 86 de milioane de lei pentru repararea şi întreţinerea străzilor din Suceava

> „Sper ca acesta să dea un imbold în plus constructorului, să lucreze mai cu tragere de inimă” a declarat edilu-şef Ion Lungu

Licitaţia pentru atribuirea Serviciului de întreţinere şi reparare a străzilor din municipiul Suceava a fost adjudecată, informează primarul Ion Lungu. Este vorba despre un contract-cadru cu valabilitate de 2 ani, cu o valoare maximă de 86,40 de milioane de lei, fără TVA, şi o valoare minimă de 62 de milioane de lei, fără TVA. Valoarea cea mai mare a unui contract subsecvent poate fi de 46,40 milioane de lei fără TVA, iar cea mai mică de 30 de milioane de lei, fără TVA. Câştigătorul licitaţiei este asocierea  de forme SUCT Suceava, Autotehnorom Suceava şi Florconstruct Suceava, prestatorul actual al Serviciului, edilul-şef sucevean precizând că, „în medie, tariful este mai mare cu 40% faţă licitaţia precedentă, adică din anul trecut”. „Am semnat contractul luni dimineaţa, la prima oră, cu reprezentanţii celor trei firme. Semnat a fost şi primul contract subsecvent pentru acest an, la valoarea de 39 de milioane de lei. Sper ca acesta să dea un imbold în plus constructorului, ca să lucreze mai cu tragere de inimă, având în vedere că avem un contract nou” a precizat şeful municipalităţii sucevene. Ion Lungu a ţinut să asigure pe suceveni că asfaltarea axului rutier principal, de la intrarea dinspre Fălticeni la ieşirea înspre Botoşani, va fi încheiată în această lună. „Nu s-a turnat asfalt marţi noapte, pentru că au fost doar 2 grade Celsius, a fost frig. Dar am promisiunea firmelor că începând de miercuri, joi, vineri şi sâmbătă, se va turna asfalt în zona frezată, în aşa fel încât să finalizăm lucrările la axul principal. Este o lucrare importantă, au fost multe probleme, m-am implicat personal pentru a le debloca, altfel eram, şi acum, tot prin Burdujeni. Sper să facem şi alte lucrări care erau programate, dar care au întârziat. Din păcate, rămâne aceeaşi problemă, a lipsei forţei de muncă” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.         

 Deşi Primăria se pregătise pentru 1.000 de solicitări

Doar 423 de locuitori ai Sucevei s-au înscris pentru prima de casare de 3.000 de lei acordată la casarea rablelor  

> „Acum, cel mai important este ca dosarul să fie eligibil, iar solicitantul să prezinte documentul de casare eliberat de o societate autorizată” a punctat primarul Ion Lungu

Mai puţini suceveni puţini suceveni decât numărul celor pe care se conta au depus cereri pentru casarea autovehiculelor mai vechi de ani de 15 ani, a declarat Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ, după ce „s-a tras linie sub Programul Rabla”. „Din păcate, noi estimam 1.000 de persoane, dar în final există numai 423 de cetăţeni care s-au înscris oficial la Ministerul Mediului, pentru un total de 1,279 de milioane de lei. Noi avem prinsă în buget suma de 1,50 de milioane de lei, iar de acum intrăm pe procedura internă, a Primăriei. Ni s-au transmis listele şi urmează verificarea documentelor ataşate cererii de participare, verificarea eligibilităţii cererilor, încheierea contractelor de finanţare între Primărie şi persoanele respective şi casarea autovehiculelor” a spus Lungu. Şeful executivului municipal precizează că plata se va face după prezentarea dovezii casării autoturismului şi virarea, de la Administraţia Fondului de Mediu, a câte 2.400 de lei de fiecare beneficiar, la care se adaugă câte 600 de lei din bugetul Sucevei. „Îi vom ţine la curent pe beneficiari, pentru parcurge toate etapele şi a încheia contractele. Însă, cel mai important este ca dosarul să fie eligibil, iar solicitantul să prezinte documentul de casare eliberat de o societate autorizată” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei. Reamintim că persoana fizică care putea să intre în Program trebuia să aibă domiciliul în municipiul reşedinţă, să fie proprietar al unui autovehicul uzat înmatriculat de cel puţin 5 ani, iar maşina să se afle în evidenţele fiscale din Suceava. De asemenea, solicitantul nu trebuia să aibă datorii către bugetul de stat şi bugetul local, să nu fi beneficiat de finanţări din programe similare şi să nu fi fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului. Titularul cererii de înscriere în Program va preda spre casare şi va radia din circulaţie şi din evidenţele fiscale autovehiculul uzat pentru care solicită stimulent pentru casare. Autovehicul uzat trebuie aibă o vechime mai mare sau egală cu 15 ani de la data fabricaţie, norma de poluare euro3 și/sau inferioară şi, de asemenea, să conţină echipamentele esenţiale, respectiv motor, transmisie, tren de rulare, caroserie, şasiu, echipamente electronice şi dispozitive catalizator, dacă acestea au fost prevăzute din fabricaţie.

 După sesizări şi reclamaţii

Primarul Ion Lungu propune Consiliului Local reducerea la jumătate a abonamentelor de parcare pentru riverani

> Valoarea acestora va scădea de la 600 de lei pe an, la 300 de lei pe an, în cazul pensionarilor diminuarea fiind de la 500 de lei pe an la 250 de lei pe an

> „Nu se îmbogăţeşte Primăria din aceşti bani” a precizat edilul-şef, precizând că „pe străduţele dintre blocuri” nu vor mai fi montate parcometre

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că va propune înspre aprobare, Consiliului Local, un proiect de hotărâre de modificarea a Regulamentului de funcţionare a parcărilor rezidenţiale cu plată, în sensul reducerii cu 50% a abonamentelor pentru riveranii persoane fizice, inclusiv pentru pensionari. Şeful municipalităţii spune că a luat această decizie după ce a primit reclamaţii şi sesizări conform cărora tarifele pentru abonamentele valabile de la 1 octombrie 2023 sunt prea mari. Astfel, abonamentele pentru parcarea autovehiculelor în amenajările cu plată din preajma blocurilor de locuinţe vor scădea de la 600 de lei pe an, la 300 de lei pe an, iar în  cazul pensionarilor de la 500 de lei pe an la 250 de lei pe an. „Nu se îmbogăţeşte Primăria din aceşti bani. Vom analiza dacă se mai impun clarificări la acest Regulament pe care l-am aprobat pe 6 iunie, deoarece, pentru pensionari, un abonament de 500 de lei pe an în zona riverană costă mult. Totuşi, pentru a putea face disciplină în zonele centrale, inclusiv ale cartierelor, pe străzile principale introducerea parcometrelor a fost necesară. Însă, de acum încolo nu vom mai face alte locuri de parcare cu plată, nu vom mai intra în zone esenţiale, pe străduţele dintre blocuri, unde nu sunt locuri de parcare suficiente” a punctat primarul Ion Lungu. Reşedinţa de judeţ ajunge la 47 de „locaţii” în care parcarea autovehiculelor este posibilă doar contra cost. În municipiul Suceava sunt amenajate 14.175 de locuri de parcare, cele mai recente lucrări desfăşurându-se pe strada Luceafărului din cartierul George Enescu. Potrivit unei recente hotărâri a deliberativului municipal, o parcare cu plată va fi amenajată pe strada Petru Rareş, „de la intersecţia dintre strada Vasile Alecsandri şi până la intersecţia cu strada Mihail Kogălniceanu”. În iunie 2023, Consiliului Local Conform a votat ca, în limita locurilor disponibile, de luni până sâmbătă, în intervalul 8.00-20.00, abonamentul anual să fie de 600 de lei, inclusiv TVA. De luni până vineri între orele 16.00 şi 8.00, iar sâmbăta integral, abonamentul anual este de 300 de lei, inclusiv TVA. Abonamentul anual pentru pensionari a fost stabilit la 500 de lei, de luni până sâmbătă, în intervalul orar 8.00-20.00, în limita locurilor disponibile. Preţul primului abonament de riveran, persoană fizică, emis pe adresa de domiciliu, este de 600 de lei pe an, iar al celui de-al doilea abonament, de 800 de lei pe an. De luni până sâmbătă, în intervalul 8.00-20.00, în limita locurilor disponibile, abonamentul anual pentru persoane juridice este de 1.000 de lei. Societăţile comerciale sau alte entităţi şi forme de organizare pot rezerva maximum două locuri de parcare, pentru desfăşurarea activităţilor acestora. 
 

 În judeţul Suceava

Cele mai mici suprafeţe totale de spaţii verzi le au oraşul Frasin-2,68 de hectare  şi Siret-1,20 de hectare

> Municipiul Suceava se situează pe cel dintâi loc, cu un total de 400,644 de hectare, după care vine Rădăuţi, cu 132,400 de hectare

>În schimb, Solca, este pe prima poziţie la metrii pătraţi pe cap de locuitor (71,22), urmat de Suceava, cu 43,49 de metri  de locuitor

Oraşele Siret şi Frasin au o suprafaţă de spaţiu verde pe cap locuitor mult sub cea prevăzută de normele legale, se arată Raportul privind starea mediului în 2022 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, care se bazează pe datele din registrele locale ale spaţiilor verzi  ale localităţilor urbane din judeţul Suceava. Potrivit OUG nr. 114 din 2007, pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, autorităţile administraţiei publice locale aveau obligaţia de a asigura, până pe 31 decembrie 2013, din terenul intravilan, o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 metri pătraţi de fiecare locuitor. Este vorba despre spaţii verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuare publice, parcele cu pomi şi flori, păduri, cimitire, terenuri ale bazelor şi amenajărilor sportive în aflate în perimetrele „construibile” ale localităţilor. „Trebuie menţionat, totuşi, faptul că ambele localităţi sunt preponderent cu locuinţe individuale, iar grădinile acestora nu intră în prevederile legale referitor la spaţiile verzi. De asemenea, trebuie precizat faptul că oraşul Frasin deţine în proprietate publică şi privată o suprafaţă de 399,88 de hectare de fond forestier aflat în extravilan şi care, la fel, nu intră în calculul indicatorului spaţiu verde pe cap de locuitor” se evidenţiază în analiza citată, în care se subliniază că din categoria spaţiilor verzi nu fac parte serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafaţa lacurilor etc. Conform Raportului privind starea mediului în 2022 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, din punctul de vedere amintit, pe primul loc în rândul localităţilor urbane se află oraşul Solca, cu 71,22 de metri pătraţi pe cap de locuitor, urmat fiind de municipiul Suceava-43,49 de metri pătraţi pe cap de locuitor; oraşul Gura Humorului-41,25 de metri pătraţi pe locuitor; municipiul Rădăuţi-37,46 de metri pătraţi pe locuitor; municipiul Cîmpulung Moldovenesc-30 de metri pătraţi pe locuitor; oraşul Broşteni-27,52 de metri pătraţi pe locuitor; oraşul Milişăuţi-26,61 de metri pătraţi pe locuitor;  municipiul Vatra Dornei-24,71 de metri pătraţi pe locuitor; municipiul Fălticeni-23,02 de metri pătraţi pe locuitor; oraşul Salcea-18,77 de metri pătraţi pe locuitor; oraşul Vicovu de Sus-16,31 de metri pătraţi pe locuitor; oraşul Frasin-4,60 de metri pătraţi pe locuitor şi oraşul Siret-1,28 de metri pătraţi pe locuitor.  În schimb, municipiul Suceava, se ocupă cea dintâi poziţie la suprafaţa totală de spaţii verzi, respectiv cea de 400,644 de hectare. În clasament, în ordine descrescătoare se înscriu municipiul Rădăuţi-132,400 de hectare; Gura Humorului-72,594 de hectare; municipiul Flticeni-59,209 de hectare; Cîmpulung Moldovenesc-48,353 de hectare; Vatra Dornei-39,149 de hectare; Vicovu de Sus-26,074 de hectare; oraşul Salcea-21,444 de hectare; oraşul Boşteni-18,178 de hectare; oraşul Solca-17,1299 de hectare şi oraşul Milişşuţi-14,380 de hectare. Cele mai mici suprafeţe de spaţii verzi le au oraşul Frasin-2,686 de hectare  şi Siret-1,20 de hectare. Potrivit prevederilor legale în vigoare, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul propriu, prin înfiinţarea registrelor locale, documente care sunt actualizate ori de câte ori intervin modificări. 

 La venirea sezonului rece

DSP recomandă purtarea de îmbrăcăminte adecvată şi vaccinarea împotriva gripei 

> Cel puţin o cameră trebuie încălzită la 18-21°C, vulnerabili la temperaturi scăzute fiind vârstnicii, sugarii, copiii, adolescenţii, dar şi persoanele suferinde

> Expunerea prelungită la frig atrage probleme de natură respiratorie, cardiovasculară, circulaţie periferică, musculo-scheletală şi dermatologică

Dată fiind scăderea accentuată temperaturilor atmosferice, Direcţia de Sănătate Publică Suceava face o serie de recomandări pentru sezonul rece 2023-2024. Astfel, primele măsuri de pregătire pentru iarnă includ asigurări asupra izolării  locuinţelor şi închiderii corespunzătoare a ferestrelor, cât şi în ceea ce priveşte folosirea de aparate de încălzit potrivite. DSP subliniază că este necesar ca aerul din locuinţă să fie suficient de cald, cu cel puţin o cameră încălzită la 18-21°C, zonele de living și băile trebuind să atingă 20-22°C, iar alte încăperi ocupate 18°C. De asemenea, specialiştii instituţiei de sănătate publică sucevene recomandă vaccinarea împotriva gripei, purtarea îmbrăcămintei adecvate, acoperirea şi capului mâinilor, evitarea băuturilor foarte reci, consumului de alcool şi tutun, dar şi a statului în picioare, nemişcat, în frig, pentru o perioadă lungă de timp. Direcţia de Sănătate Publică atrage atenţia că expunerea prelungită la temperaturi coborâte atrage afecte adverse asupra sănătăţii, cum ar fi  cele de natură respiratorie, cardiovasculară, circulaţie periferică, musculo-scheletală şi dermatologică. Grupurile cele mai vulnerabile la temperaturi scăzute sunt vârstnicii, sugarii, copiii şi adolescenţii, persoanele care suferă de boli cronice sau de „limitări fizice sau mintale”, dar şi cele subnutrite. Totodată, persoanele care activează în anumite domenii, cum ar fi agricultura, pescuitul şi construcţiile, „pot suferi o expunere la frig mai mare”. Aceste persoane vor avea grijă să poarte echipament de protecţie adecvat şi vor fie atente la apariţia de leziuni sau a altor probleme de sănătate. „Deşi oricine poate suferi efecte negative asupra sănătăţii, cauzate de frig, unele persoane sunt expuse unui risc mai mare. Situaţia economică şi socială a persoanelor şi a familiilor joacă, de asemenea, un rol important. Vremea rece îi afectează mai grav pe cei care sunt săraci, lipsiţi de adăpost sau marginalizați” se reliefează într-o informare a Direcţiei de Sănătate Publică Suceava.  

 

AJOFM organizează 

Bursa absolvenţilor la USV

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava îi anunţă pe „absolvenţii de toate vârstele, indiferent de anul absolvirii, de nivelul de studii finalizate sau în curs de finalizare” să-şi pregătească CV-ul şi interviul pentru angajatorii prezenţi la Bursa absolvenţilor din 27 octombrie 2023. Manifestarea va avea loc în Corpul E al Universităţii Ștefan cel Mare din Suceava, începând cu ora 10.00. Întâlniri dintre angajatori şi persoanele aflate în căutarea unei slujbe vor fi ţinute şi la punctul de lucru al AJOFM din Fălticeni, de pe strada Matei Millo nr. 4, precum şi la Casa Germană din Rădăuți, de pe strada Ion Nistor, ambele de la ora 9.00. AJOFM informează, de asemenea, că angajatorii interesaţi să participe la eveniment pot rezerva gratuit o masă de interviu, dar şi spaţiu de promovare aferent. Aceştia trebuie să completeze şi trimite formularul de participare pe adresa suceava@anofm.gov.ro. Informații suplimentare şi detalii organizatorice se pot solicita la telefoanele 0230 523279, 0786 290 204.

Thermonet face probe de presiune pentru

Încălzire în şcoli, grădiniţe, internate şi instituţii medicale

> „Până miercuri va fi asigurată furnizarea căldurii în tot oraşul”  a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei

Societatea comercială  Thermonet Suceava informează că, în vederea pregătirii sistemului centralizat pentru furnizarea încălzirii în sezonul rece, şi ţinând cont de scăderea temperaturilor exterioare din ultimele zile, începând de ieri, 9 octombrie 2023, se procedează la efectuarea probelor de presiune „la cald” a instalaţiilor interioare ale blocurilor. Conform unui comunicat al Thermonet, prioritate o au punctele termice care deservesc şcoli, grădiniţe, internate şi instituţii medicale. „În scopul remedierii operative a deficienţelor care pot apărea în sistemul centralizat de termoficare, rugăm pe beneficiarii de agent termic să contacteze personalul specializat din cadrul Dispeceratului Termoficare, la numărul de telefon 0230.520.924” se arată în comunicatul transportatorului, distribuitorului şi furnizorului de agent termic, Thermonet Suceava. La rândul său, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a informat că începând de luni se furnizează căldură în sistemul de centralizat de încălzire. „Au prioritate punctele termice unde sunt racordate unităţi de învăţământ. Până miercuri va fi asigurată furnizarea căldurii în tot oraşul”  a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei.  În sezonul rece 2022-2023, Thermonet Suceava a început procedurile de umplere, în etape, a instalaţiilor de distribuire a agentului termic, respectiv probele „la cald”, tot de pe 9 octombrie. În conformitate cu Hotărârea nr. 337 din 16 mai 2018 privind modificarea articolului 117 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 425 din 1994, „începerea perioadei de încălzire pentru consumatorii de tip urban are loc după înregistrarea, timp de 3 zile consecutiv, între orele 20.00 şi 6.00, a unor valori medii zilnice ale temperaturii aerului exterior de +10º C sau mai mici” decât acest nivel.

Judeţul Suceava are a noua cea mai mare rată a şomajului din ţară

> În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, cu 10.051 de şomeri Suceava ocupă, de departe, prima poziţie în clasament, urmată fiind de judeţul Iaşi, cu 8.887 de şomeri

Judeţul Suceava este pe locul al nouălea la nivel naţional din punctul de vedere al ratei şomajului, arată o statistică a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit ANOFM, în august 2023 cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (7,80%), Vaslui (7,43%), Dolj (7,12%), Mehedinţi (6,62%), Buzău (5,45%), Galaţi (5,44%), Covasna (5,35%), Olt (5,28%) şi Suceava (5,12%). Aceeaşi sursă relevă că, la sfârşitul lunii august, judeţul Suceava avea 10.051 de şomeri, dintre care 4.455 de femei, în total 7.589  de şomeri fiind neindemnizaţi, în timp ce 2.247 primeau ajutorul de şomaj. Rata şomajului a ajuns la 5,12%, faţă de 5,18% la finele lunii iulie, cu o diminuare de 0,06 de puncte procentuale. La sfârşitul lunii august, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est în evidenţe figurau 18.377 de şomeri, judeţul Suceava ocupând, de departe, prima poziţie, cu 10.051 de şomeri. După Suceava, în ordine descrescătoare urmează judeţele Iaşi-8.887 de şomeri, Vaslui-8.065, Neamţ-6.370, Bacău-4.752 şi Botoşani-3.405.  În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, rata şomajului era de 3,99%, mai mare cu 1,13 de puncte procentuale faţă de cea pe ţară, de 2,86%. În judeţul Suceava, rata şomajului a crescut de la 5,79% la finele lunii ianuarie la 5,9% la sfârşitul lunii februarie. În următoarea perioadă au fost consemnate scăderi consecutive la 5,75% în martie, 5,53% în aprilie, 5,38% în mai şi iunie, 5,18%  în iulie şi 5,12% în august. Judeţul Suceava are a doua cea mai mare rată a şomajului din Regiunea de Dezvoltare Nord Est, pe prima poziţie fiind plasat judeţul Vaslui cu 7,43%. Pe locul al treilea este judeţul Neamţ (4,11%), urmat de Iaşi-3,15%,  Botoşani-3,05% şi Bacău-2,50%. „În perioada trecută din 2023, parcursul ratei şomajului judeţean se caracterizează printr-o tendinţă de stagnare şi regres faţă de valorile înregistrate la începutul anului, pe fondul menţinerii deficitului de forţă de muncă şi calificări” a declarat Anca Doina Capverde, purtător de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru ocuparea Forţei de Muncă Suceava.        

În intervalul 2012-2022

Cele mai mici temperaturi medii anuale din judeţul Suceava au fost înregistrate în anul 2021

> Temperaturile medii anuale din anul 2022 s-au situat peste normalele standard din 1981-2010 şi 1991-2020

>  Până în 2050 creşterea temperaturii medii anuale în judeţul Suceava ar putea fi cuprinsă între 1,16°C si 1,26°C

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în anul 2022, la staţiile meteorologice din judeţul Suceava nu s-a înregistrat nici o zi cu temperaturi caniculare, respectiv egale sau mai mari de 35°C. Totuşi, din 2016 până anul trecut, la nivelul judeţului Suceava a fost consemnată o singură zi caniculară cu temperaturi de peste 35˚C, la staţia Rădăuţi, în iulie 2019. Datele sunt prezentate în Raportul privind starea mediului al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, acestea reliefând că cele mai mici temperaturi medii anuale înregistrate în perioada 2012-2022, la toate staţiile meteorologice ale ANM de pe teritoriul judeţului Suceava, au fost înregistrate în anul 2021. Conform aceloraşi date, temperaturile medii anuale din anul 2022 s-au situat peste normalele climatologice standard 1981-2010 şi 1991-2020. Tendinţa liniară a temperaturii medii anuale la staţia Suceava, pentru intervalul 1961-2021, a fost de creştere, cu o rată de circa 0,04°C pe an. În ceea ce priveşte tendinţele, Raportul privind starea mediului evidenţiază că experimentele numerice pe un ansamblu de 10 modele climatice regionale (extrase din rezultatele programului Euro-Cordex) arată că, în comparaţie cu media multianuală a intervalului de referinţă 1971-2000 şi în condiţiile scenariului moderat de emisii/concentraţii RCP 4.5, până în 2050 creşterea temperaturii medii anuale în judeţul Suceava ar putea fi cuprinsă între 1,16°C şi 1,26°C. Însă, în condiţiile scenariului cu emisii/concentrații ridicate RCP 8.5, creşterea temperaturii medii anuale ar varia între 1,32°C şi 1,42°C. În judeţul Suceava, staţii meteorologice sunt amplasate în Suceava, Rădăuţi, Poiana Stampei şi în Călimani.