Anul trecut

Primăria Suceava nu şi-a onorat promisiunea de sprijin financiar către Spitalul Judeţean de Urgenţă  

>Finanţarea a fost acordată parţial, deoarece „Guvernul trebuia să ne mai dea vreo 5 milioane de euro, ceea ce nu s-a întâmplat”, a declarat primarul Ion Lngu, menţionând că, la finele lunii martie, către SJU va fi îndreptată suma de 3 milioane de lei

Primăria municipiului Suceava va acorda, în acest an, o finanţare de 3 milioane de lei Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ion cel Nou” Suceava.  Potrivit primarului Ion Lungu, banii sunt deja prinşi în proiectul bugetului local pentru anul 2020, edilul-şef precizând că, de-a lungul anilor, unitatea spitalicească de urgenţă din reşedinţa de judeţ a fost sprijinită financiar pentru lucrări de reabilitare, modernizare şi extindere în secţiile de oncologie, diabet, cardiologie, ortopedie,  îngrijiri paliative, dar şi pentru dotări cu mamograf digital, osteodensiometru, microscop performant pentru noul Ambulatoriu integrat. „Am avut discuţii cu managerul Spitalului Judeţean, domnul Vasile Rîmbu, să acordăm o sumă de 3 milioane de lei. Am înţeles că este nevoie urgentă de bani, de ceea vom face tot posibilul să o dăm până la sfârşitul lunii martie, după perioada de încasări mai mari din taxe şi impozite locale. Primăria municipiului Suceava este aproape de Spitalul Judeţean, şi este normal să fie aşa, pentru că acolo se fac lucruri bune, iar noi venim cu partea noastră de cofinanţare” a declarat şeful administrativului municipal. Lungu spune că o finanţare cu aceeaşi destinaţie a fost prinsă şi în bugetul municipiului din anul trecut, „însă nu a putut fi dată toată suma”. Aceasta din cauză că de la bugetul de stat nu a mai fost acoperită alocarea pierdută în primele 3 luni ale anului 2019, provenind din diferenţa rezultată din creşterea cotei defalcate din impozitul pe venit de la 45% la 60%. „Guvernul trebuia să ne mai dea vreo 5 milioane de euro, ceea ce nu s-a întâmplat, iar bugetul nu s-a închis. Am discutat cu domnul director Rîmbu, şi i-a spus că dacă vor veni banii, îi vom da” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  În 2019, Consliul Local Suceava a a votatca , înspre Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ion cel Nou” Suceava să fie îndreptată suma de 3 milioane de lei, cu titlul de finanţare a unor cheltuieli pentru dotarea cu aparatură medicală performantă a cabinetelor de specialitate ale Ambulatoriului integrat.        

Interes în creştere faţă de asigurările împotriva dezastrelor

>În judeţul Suceava, la 1 ianuarie 2020 erau 46.469 de poliţe de asigurare, cu un grad de acoperire de 17,09%, într-un an creşterea fiind de 0,61 de puncte procentuale

>La nivel naţional gradul de acoperire este de 19,18%, în anul recent încheiat asiguraţilor din judeţul Suceava fiindu-le plătite daune de 173.528,69 de lei, faţă de 46.106,86 de lei în anul 2018

Asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, inundaţiilor şi alunecări de teren, trei riscuri de bază specifice României, au început să aibă „trecere” la suceveni. Cel puţin aşa se poate concluziona din statisticile Pool de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), potrivit cărora, la 1 ianuarie 2020, în judeţul Suceava erau încheiate 46.469 de  poliţe de asigurare împotriva dezastrelor naturale, în comparaţie cu 44.573 la începutul anului 2019, creşterea fiind  de 1.896 de poliţe. Astfel, într-un singur an, gradul de cuprindere în asigurări a crescut de la 16,48% la 17,09%, respectiv cu 0,61 de puncte procentuale. Potrivit sursei citate, în anul recent încheiat asiguraţilor din judeţul Suceava le-au fost plătite daune care însumează 173.528,69 de lei, faţă de 46.106,86 de lei în anul 2018.  Conform aceleiaşi surse, la 1 noiembrie 2017, cu 45.137 de poliţe de asigurare împotriva dezastrelor naturale, judeţul Suceava avea un grad de cuprindere în asigurări de 16,78%. La nivel naţional, la 1 ianuarie 2020 existau 1.731.965 de poliţe de asigurare împotriva dezastrelor, cu un grad de acoperire de 19,18%. Celor cărora au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, cutremurelor  şi alunecărilor de teren li s-au achitat daune totale în valoare de 5.347.535,33 de lei. Conform legislaţie în vigoare, poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale are valabilitate pe o perioadă de 12 luni, fiind înscrisul care atestă încheierea contractului de asigurare a locuinţelor, în temeiul căruia asiguratorul se obligă să plătească asiguratului despăgubirea totală sau parţială pentru prejudiciul cauzat de producerea riscului asigurat. Pentru construcţii cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic, prima de asigurare este de 20 euro, iar suma asigurată de 20.000 euro. Pentru construcţii cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi /sau chimic este prima asigurare este de 10 euro, iar suma asigurată de 10.000 euro. Reglementările în vigoare prevăd că, pentru cei care nu se asigură, nivelul sancţiunilor contravenţionale este cuprins între 100 şi 500 de lei. PAID s-a constituit ca societate de asigurare în luna noiembrie 2009, prin efortul comun a 12 societăţi de asigurare, acţionari ai „Pool de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale”. 

În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

 Judeţul Suceava, locul al patrulea la accidente de muncă

>Cu 38 de accidentaţi, Suceava este depăşit de judeţele Iaşi, cu 88 de persoane accidentate, urmat de Bacău (78) şi Neamţ (68)

>Cei mai mulţi decedaţi s-au înregistrat în Neamţ (5), Vaslui (4) şi Iaşi (3), în timp ce Suceava, Botoşani şi Bacău au avut câte două accidente mortale

În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în primele 3 trimestre ale anului 2019, au fost accidentate în muncă 331 de persoane, dintre care 18 mortale şi 313 cu incapacitate temporară de muncă. Aşa reliefează o analiză a Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale privind evoluţia în domeniul condiţiilor de muncă, potrivit căreia judeţul Suceava ocupă poziţia a patra în Regiune, cu un total de 38 de accidentaţi în muncă. Pe primul din loc din acest punct de vedere în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est se află judeţul Iaşi, cu 88 de persoane accidentate, urmat de Bacău (78) şi Neamţ (68). Pe ultimele poziţii în acest nedorit clasament sunt plasate judeţele Botoşani, cu un total de 35 de persoane accidentate în muncă şi Vaslui (24 de persoane). Studiul citat evidenţiază că cei mai mulţi decedaţi în accidente de muncă s-au înregistrat în judeţele Neamţ (5), Vaslui (4) şi Iaşi (3), în timp ce Suceava, Botoşani şi Bacău au luat în evidenţe, în cele trei trimestre ale anului 2019, câte două accidente mortale de muncă fiecare. La nivel naţional, în perioada din anul trecut la care facem referire au fost înregistraţi 3.519 de accidentaţi în muncă, dintre care 108 şi-au pierdut viaţa, iar 3.411 au rămas temporar fără capacitate de muncă. În ţară, cei mai mulţi accidentaţi, respectiv 27, au decedat în timp ce munceau pe şantierele din construcţii. În ordine descrescătoare, cu cei mai mulţi accidentaţi mortal se înscriu transportul şi depozitarea (9 persoane), comerţul cu ridicata (8) şi prelucrarea, lemnului, fabricarea produselor din lemn cu excepţia mobilei (7). Conform analizei Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale privind evoluţia în domeniul condiţiilor de muncă, în primele 9 luni ale anului 2019, numărul persoanelor accidentate în muncă a scăzut cu 18,3% faţă de perioada corespunzătoare anului anterior, în top situându-se municipiul Bucureşti, cu 996 de accidentaţi şi judeţele Braşov (195), Timiş (154), Maramureş (129) şi Constanţa (131). Cei mai mulţi accidentaţi mortal în muncă s-au înregistrat în municipiul Bucureşti (11) şi în judeţele Arad (7), Alba, Vîlcea şi Vrancea, câte 6. 

Încă 10 ani de rate şi dobânzi la creditul „Utilităţi şi mediu la standarde europene”  

• Până pe 31 decembrie 2019, au fost rambursate 19 rate de capital în valoare de 23,17 milioane de euro şi dobânzi cumulate de 36,38 de milioane de euro
•  „Îmi doresc foarte mult sprijinirea localităţilor care au în apropiere magistrale de gaze naturale sau pentru care nu ar costa foarte mult construirea unor magistrale” susţine Gheorghe Flutur, preşedintele CJ  

Încă un deceniu va mai plăti judeţul Suceava şi localităţile asociate rate, dobânzi şi alte obligaţii financiare în cadrul serviciului datorie publice locale aferente finanţării rambursabile contractate pentru implementarea Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. În 2004, Consiliul Judeţean Suceava şi 59 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ contractau, cu garanţie guvernamentală, un credit de 86,3 milioane de euro. Durata împrumutului este de 26 de ani şi 6 luni, respectiv între martie 2004 şi septembrie 2030, cu o perioadă de rambursare de 240 de luni, cât şi cu o perioadă de graţie de 60 de luni. Dobânda la care a fost parafat contractatul de creditare este de „euribor 6m” +3,95% pe an, cu un  comision de aranjament de 1,55% pe an şi comision de 1,05% la acordare. Potrivit analizei privind serviciul datoriei publice, dată publicităţii de Consiliul Judeţean, conform contractului de credit extern cu Deustche Bank AG Londra, transferat, pe 10 octombrie 2011, către Erste Group Bank AG Viena, din finanţarea rambursabilă amintită, până pe 31 decembrie 2019, au fost rambursate 19 rate de capital în valoare de 23,17 milioane de euro şi dobânzi cumulate de 36,38 de milioane de euro. Recent, Daniel Cadariu, senator PNL de Suceava semnala că, pentru componenta gaze naturale a Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene” în bugetul de stat a fost prinsă o sumă de 12,3 milioane de lei. Conform parlamentarului sucevean, din total, 9,2 milioane de lei vor face obiectul achitării ratelor şi dobânzilor aferente anului 2020, în timp ce 3,1 milioane de lei vor fi plăţi în contul restanţelor din anul 2019. Gheorghe Flutur, preşedintele sublinia, într-o conferinţă de presă, că introducerea gazelor naturale în localităţile judeţului este pe agenda discuţiilor cu Ministerul Dezvoltării, „existând o strategie în curs de elaborare”. „Îmi doresc foarte mult sprijinirea localităţilor care au în apropiere magistrale de gaze naturale sau pentru care nu ar costa foarte mult construirea unor magistrale. Aceasta în special în zonele deficitare în păduri, pentru a scădea presiunea asupra pădurii, în ceea ce priveşte lemnul de foc”, a precizat Gheorghe Flutur. Înainte de sfârşitul anului 2019, senatorul Ioan Stan,  preşedintele organizaţiei judeţene a PSD, anunţa că, pentru plăţi în cadrul Programului „Utilităţi şi mediu la standarde europene”, la rectificativ Guvernul  Dăncilă alocase judeţului Suceava o sumă de nu mai puţin de 30 de milioane de lei.

Judeţul Suceava, locul al nouălea în ţară la numărul de persoane cu dizabilităţi

• În judeţ sunt înregistrate 23.194 de persoane cu nevoi speciale, pe primele poziţii fiind municipiul Bucureşti şi judeţele Prahova, Argeş, Iaşi, Cluj, Timiş, Vîlcea şi Olt

Judeţul Suceava se situează între primele 10 judeţe din ţară în ceea ce priveşte numărul persoanelor cu dizabilităţi. Conform unei analize a Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi  (ANPD), din cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS), în ultimul trimestru al anului 2019, la nivel naţional, în evidenţă erau, în total, 839.632 de persoane cu dizabilităţi. Numărul cel mai mare număr de persoane cu dizabilităţi se înregistrează în municipiul Bucureşti, respectiv 70.107, urmat fiind de judeţul Prahova, cu 37.633. Se înscriu, mai apoi, în ordine descrescătoare, judeţele Argeş, cu 32.361 de persoane cu handicap, Iaşi (28.224), Cluj (28.075), Timiş (26.556), Vîlcea (26.481) şi Olt (26.160). Cel mai mic număr de persoane cu nevoi speciale este înregistrat în judeţul Covasna, respectiv 6.273.  Judeţul Suceava se află pe locul al nouălea în acest nedorit clasament, cu 23.194 de persoane cu dizabilităţi. Cu un total de 124.534 de persoane cu dizabilităţi, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din care fac parte judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău şi Neamţ, este pe locul al doilea în ţară din acest punct de vedere, după Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia. În ţară, în trimestrul al patrulea al anului 2019, femeile reprezentau 53,1% din totalul persoanelor cu dizabilităţi, persoanele cu vârsta mai mare de 50 de ani deţinând 75% din numărul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi  (ANPD) la nivel naţional funcţionează 502 de instituţii publice de asistenţă socială destinate acestei din urmă categorii, dintre care 442 rezidenţiale şi 60 nerezidenţale. Aproximativ două treimi din instituţiile publice rezidenţiale sunt centre de îngrijire şi asistenţă (28,05%) şi locuinţe protejate (32,35%).      

În Europa

Peste 1.300 de locuri de muncă pentru suceveni

>Cei interesaţi pot lucra, în diverse meserii, în Spania, Germania, Olanda Belgia şi Norvegia

Angajatorii din Spaţiul economic european oferă, prin intermediul reţelei „EURES” România, 1.306 locuri de muncă vacante. Anunţul este făcut de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, potrivit căreia, în Spania sunt disponibile 1.138 de locuri de muncă pentru analişti relaţii-clienți, faianțari, pavatori şi muncitori în agricultură. În Germania sunt vacante 149 locuri de muncă de bucătari, cameriste sau roomboy, conductori de tren mărfar, electricieni, instalatori de conducte de apă şi gaz, instalatori de instalaţii sanitare, de încălzire şi gaz, lăcătuş, manipulanţi de mărfuri, mecanici de proces, mecanici de instalaţii sanitare, de încălzire şi climatizare, montatori de parchet, personal în domeniul gastronomiei de sistem, operatori stivuitori, îngrijitori de persoane vârstnice în azil, pictori, operatori-excavator, sudori, tâmplari şi zidar. În Olanda sunt scoase la bătaie 16 locuri de muncă pentru tractorişti şi lucrători în sere de flori, în Belgia sunt căutaţi 2 tehnicieni de producţie, iar în Norvegia este nevoie de un farmacist. Sucevenii interesaţi sunt aşteptaţi la sediul AJOFM Suceava, informaţii suplimentare putând fi obţinute şi pe pagina web a ANOFM.

Într-un an

Deficitul comercial sucevean, în creştere cu aproape 38 de milioane de euro

>În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Suceava este depăşit de judeţele Iaşi şi Bacău, atât la volumul importurilor, cât şi la cele al exporturilor  

Exporturile de mărfuri din judeţul Suceava continuă să se situeze cu mult sub importurile făcute în judeţ, iar deficitul valoric între acestea tinde să se majoreze. Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava evidenţiază că, în perioada 1 ianuarie-31 august 2019, în judeţul Suceava s-a înregistrat un deficit comercial de 110,656 de milioane de euro, în creştere cu 38,791 de milioane de euro faţă de a acelaşi interval din 2018. În perioada amintită, din judeţ s-au exportat mărfuri în valoare de 351,118 de milioane de euro, în timp ce volumul importurilor a fost de 461,774 de milioane de euro. Astfel, conform DJS Suceava, gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a fost de 76%, în scădere cu 7,4 puncte procentuale faţă de gradul de acoperire înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2018. Acelaşi date relevă că, în intervalul ianuarie-august 2019, valoarea mărfurilor importate în judeţul Suceava a fost de 461,774 de milioane de euro, în creştere cu 6,9% faţă de valoarea înregistrată în perioada omoloagă din anul 2018. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava s-a situat pe locul al treilea din punct de vedere al importului de mărfuri, deţinând 19,6% din total. Importuri mai mari au fost consemnate în Iaşi (29,8%) şi Bacău (27,6%). Cu volum mai mic al importurilor s-au remarcat judeţele Neamţ (11,2%), Botoşani (7,3%) şi Vaslui (4,5%). Judeţul Suceava se afla pe aceeaşi poziţie a treia la volumul de mărfuri exportate în perioada ianuarie-august 2019, cu pondere de 16,3% din totalul exportat din Regiune. Suceava a fost devansat de judeţele Iaşi (31,3% din total) şi Bacău (24,2%). Un volum mai mic al exporturilor s-a înregistrat în judeţele Neamţ (12,5%), Botoşani (10,%) şi Vaslui (5,7%).

Judeţul Suceava deţine doar 0,9% din capitalul străin subscris la nivel naţional

>Până la 1 noiembrie 2019, în judeţ s-au înmatriculat 41 de firme cu aport extern de 32.586 de euro, Suceava având 0,9% din totalul societăţilor cu participare străină din ţară

Judeţul Suceava se situează pe locuri modeste în topul înmatriculărilor de societăţi cu capital străin, dar şi în ceea ce priveşte mărimea acestuia din urmă. Astfel, potrivit informaţiilor date publicităţii de Direcţia Judeţeană de Satistică, care au ca sursă Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în luna octombrie a anului 2019, în judeţ au fost înmatriculate 8 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, reprezentând 1,7% din numărul firmelor cu capital social extern înregistrate pe total ţară.  Valoarea aportului total în monedă naţională a fost, în luna la care facem referire, de 1.600 de lei, echivalentul a 367 de dolari respectiv al 332,4 euro. În funcţie de numărul societăţilor înmatriculate în octombrie 2019, judeţul Suceava ocupa locul 12 în ţară, în ordine descrescătoare. Suceava se afla, de asemenea, pe poziţia a 17-a după mărimea capitalului social exprimat în valută. În conformitate cu Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, în intervalul 1 ianurie-31 octombrie 2019, în judeţul Suceava s-au înmatriculat 41 de firme cu capital social subscris străin, acesta din urmă însumând 154.800 de lei, adică echivalentul a 36.794,4 de dolari sau a 32.586,5 de euro. În intervalul menţionat, judeţul Suceava s-a remarcat cu 0,9% din numărul total al societăţilor comerciale înmatriculate la nivel naţional şi cu 0,2% din valoarea capitalului social subscris în toată ţara.

Iluminatul public din Suceava este scos la licitaţie

>„Ne-a controlat Curtea de Conturi, impunându-ne să facem delegarea, întrucât este singurul serviciu care se află în această situaţie” a declarat primarul Ion Lungu

>Firma câştigătoare va întreţine actualul sistem, se va ocupa de extindere, stâlpii vor fi vopsiţi, iar cei mâncaţi de rugină vor fi înlocuiţi

Pe 19 februarie, Primăria municipiului Suceava organizează licitaţie pentru delegarea prin concesionare a Serviciului de iluminat public, anunţă primarul Ion Lungu. „Am aşteptat să terminăm modernizarea sistemului de iluminat public, deoarece dacă grăbeam delegarea nu mai puteam accesa fondurile european şi elveţiene”, a precizat edilul-şef. Conform lui Lungu, delegarea se face pentru o perioadă de 5 ani, valoarea contractului fiind de 1,75 de milioane de lei. „Cei care vin la concesionare au obligaţia de a face anumite lucrări, să întreţină iluminatul în starea actuală, pe cel ornamental de Sărbători sau pe cel cu prilejul evenimentelor culturale. Foarte importantă este extinderea sistemului de iluminat public în oraş, cât în cartierele noi, acolo unde cazul” arată primul gospodar al oraşului, menţionând că vor fi vopsiţi stâlpii, iar cei mâncaţi de rugină vor fi înlocuiţi. Curtea de Conturi Suceava atenţiona că Primăria şi Consiliul Local că trebuie să urgenteze această procedură, deliberativul municipal sucevean aprobând, încă din august 2019, caietul de sarcini şi contractul de delegare. „Vorbim despre o licitaţie importantă şi este bine să avem această delegare de gestiune obligatorie. Ne-a controlat Curtea de Conturi, ne-a avertizat asupra acestui lucru, impunându-ne să facem delegarea, întrucât este singurul serviciu care se află în această situaţie” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Reamintim că, prin Hotărârea nr. 278 din 20 noiembrie 2008, Consiliul Local al municipiului Suceava, a aprobat achiziţionarea sistemului de iluminat public de la E.on Moldova, contra a circa 100.000 de euro. Ulterior, în intervalul 18 iunie 2010-28 februarie 2012, Primăria a implementat proiectul „Modernizarea iluminatului public pe artera principală a municipiului Suceava”, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, valoarea acestuia fiind de 12,23 de milioane de lei. Pe de altă parte, proiectul „Management modern şi eficient al iluminatului public”, finanţat din fonduri elveţiene, a constat în modernizarea sistemului din întreg oraşul, exceptând pe cel de pe artera principală. În cadrul noului proiect, cu o valoare contractată este de 13,19 de milioane de lei, s-au executat printre altele, lucrări de montare a 3.843 de corpuri de iluminat cu tehnologie LED, cât şi în achiziţionarea şi montarea sistemului de telegestiune.   

Atestarea documentară a Sucevei, sărbătorită de Ziua îndrăgostiţilor 

• În preajma logo-ului „Iubesc Suceava” sunt aşteptaţi toţi cei îndrăgostiţi de reşedinţa de judeţ, pe esplanada Casei Culturii având loc mai multe manifestări

• Marcată este împlinirea a 632 de ani de la scrisoarea principelui I Petru Muşat către regele Poloniei şi punerea primei pietre la temelia Cetăţii de Scaun a Sucevei, pe 10 februarie 1388

În municipiul Suceava, de luni, 20 ianuarie, iluminatul ornamental din perioada Sărbătorilor de iarnă va fi sistat, a anunţat primarul Ion Lungu. Instalaţiile luminoase au fost a aprinse, în cadru festiv, pe 28 decembrie, de Ziua Bucovinei, Lungu precizând că vor rămâne în funcţiune doar instalaâiile luminoase ornamentale din centrul reşedinţei de judeţ. Aceasta deoarece, pe esplanada Casei Culturii, vor fi organizate manifestările dedicate aniversării a 632 de ani de la atestarea documentare a Sucevei. Deşi data menţionării târgului Sucevei este una anterioară, respectiv pe 10 februarie, evenimentele destinate marcării atestării se vor desfăşura începând cu vineri 14 februarie. În această zi se sărbătoreşte şi Ziua îndrăgostiţilor, iar în preajma logo-ului „Iubesc Suceava” sunt aşteptaţi toţi cei îndrăgostiţi de reşedinţa de judeţ. „S-au terminat toate Sărbătorile, inclusiv pe stil nou şi pe stil vechi, iar din respect pentru toate lumea, am lăsat aprinse instalaţiile luminoase. De luni, 20 ianuarie, va rămâne doar iluminatul ornamental festiv din centrul municipiului” a spus edilul-şef Ion Lungu. Începând cu vineri, 14 februarie, în centrul Sucevei vor avea loc spectacole de muzică uşoară, muzică populară, inaugurat fiind, „în mod oficial”, pianul achiziţionat cu bani de la bugetul local pentru Teatrul Municipal „Matei Vişniec”. În 2018, municipiul Suceava a cheltuit 200.000 de lei pentru organizarea evenimentelor care au marcat împlinirea a 630 de ani de la prima atestare documentară a Sucevei, inclusiv pentru „baterea” unei medalii jubiliare. Documentul de atestare îl reprezintă scrisoarea principelui I Petru Muşat către regele Poloniei, în care este menţionat şi marele împrumut financiar de „trei mii de ruble de argint frâncesc”. Atestarea documentară corespunde şi punerii primei pietre la temelia Cetăţii de Scaun a Sucevei, pe 10 februarie 1388. Primăria Suceava a comandat o medalie aniversară şi în urmă cu 12 ani, pe una din feţe fiind imprimată inscripţia „Suceava-620 de ani”, iar pe verso imaginea Cetăţii de Scaun.   

Campanie gratuită de vaccinare împotriva HPV

>Părinții fetelor cu vârsta între 11 și 14 ani trebuie să se adreseze medicului de familie, spune dr. Liliana Grădinariu, şeful DSP

>Vaccinarea ajută la prevenirea tipurilor de cancer și afecţiunilor asociate cu HPV pentru 9 tipuri de tulpini oncogene

Ministerul Sănătății derulează, în luna ianuarie, Campania de vaccinare anti-HPV (human papiloma virus). Dr. Liliana Grădinariu, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, informează că vaccinul se administrează gratuit, la solicitarea părinţilor sau reprezentanţilor legali, care vor face o cerere la medicul de familie. Vizate sunt doar fetele din grupa de vârstă de 11-14 ani, părinţii urmând să decidă data la care se va face vaccinarea. Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Suceava a distribuit medicilor de familie primul lot de vaccin anti-HPV, destinat vaccinării fetelor pentru care s-au depus cereri în anii 2017-2018. Conform dr. Grădinariu, în cursul anului 2020 vor fi distribuite inclusiv dozele necesare vaccinării fetelor pentru care s-au  făcut solicitări în anul 2019. „Solicitând vaccinarea, fetele pot fi protejate înainte de expunerea la virus. Recomandăm părinților sau reprezentanților legali ai fetelor cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani să se adreseze medicului de familie pentru a depune o cerere scrisă în vederea vaccinării” a declarat dr. Liliana Grădinariu, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, menţionând că 8 din 10 persoane active sexual vor fi infectate cu cel puţin o tulpină a virusului, pe parcursul vieții. HPV este abrevierea pentru human papiloma virus, , infecţia cu acesta fiind pe locul doi în lume ca și cauză a cancerului, unul din trei cazuri noi de boală oncologică fiind atribuite HPV. Infecţia cu HPV poate fi asociată nu doar cu cancerul de col uterin, ci şi cu cel vulvo-vaginal, anal, și chiar oro-faringian. În marea majoritate a cazurilor, infecțiile cu HPV sunt asimptomatice şi nu progresează într-o boală clinică. Acestea pot evolua până la apariţia leziunilor precanceroase, considerate precursoare ale cancerului. Infecţia cu HPV nu se poate trata. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea și incidența cancerului de col uterin. Virusul papiloma uman este un virus cu numeroase tulpini, fiind descoperite 100 de genotipuri, unele dintre acestea cu un potențial oncogen deosebit de mare. Vaccinul disponibil acoperă în acest moment 90% din totalul tulpinilor oncogene, adică producătoare de cancer. Vaccinarea ajută la prevenirea tipurilor de cancer și afecțiunilor asociate cu HPV pentru 9 tipuri de tulpini oncogene.  

Într-un an al dezvoltării

Economii cu utilităţile în şcolile din Suceava

• „Şcolile nu trebuie să consume <fără număr>, doar pentru că plăteşte Primăria” atrage atenţia primarul Ion Lungu, adăugând că faţă de 2019, alocările, inclusiv cele pentru investiţii şi reparaţii, vor creşte cu peste 26% 

Conducerea Primăriei municipiului Suceava va avea, mâine, o întâlnire cu directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar din reşedinţa de judeţ. Primarul Ion Lungu a precizat că va prezenta liniile proiectului de buget pentru anul 2020, până acum din partea şcolilor venind solicitări de fonduri aproape  de souă ori mai mari în comparaţie cu disponiblizările din anul precedent. „Aşa cum se întâmplă de obicei, solicitările sunt mai mari, anul acesta fiind aproape de dublare, însă nu putem da toţi aceşti bani. Cu toate acestea, şi în acest an, la şcoli va fi un buget al dezvoltării” a arătat şeful executivului municipal. Pin fundamentarea făcută prin proiectul de buget, la capitolul „Învăţământ” este prinsă suma de 54,92 de milioane de lei, cu 26,42% faţă de anul precedent Sporul este pus pe seama investiţiilor care se vor face prin proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă la grădiniţele din Burdujeni-sat, zona centrală a urbei, Colegiul Naţional „Petru Muşat” şi Colegiul Naţional „Petru Rareş”. Din fonduri de la bugetul local urmează a fi susţinute financiar lucrările de la grădiniţa de pe lângă Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”,  dar şi cel de la Şcoala Gimnazială nr. 8, Colegiul Naţional „Spiru Haret”, Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu”, Şcoala Gimnazială nr. 10 şi Şcoala Gimnazială nr. 10. Lungu a precizat că, astfel, în jur de 5 milioane de euro sunt alocări pentru investiţii, în timp ce reparaţiile vor înghiţi circa 2 milioane de euro. Pe de altă parte, şeful municipalităţii a pus accent şi pe cumpătare, mai ales la cheltuielile cu utilităţile. Unele dintre acestea au fost reduse deja prin introducerea iluminatului public cu LED în unităţile şcolare, necesare fiind şi economiile cu apa şi încălzirea. „Şcolile nu trebuie să consume , doar pentru că plăteşte Primăria. Fiecare şcoală trebuie să-şi drămuiască resursele pe care la are. Vom căuta soluţii de monitorizare a acestor cheltuieli cu utilităţile, bunurile şi serviciile, care nu sunt unele mici şi, ca atare, trebuie să facem economii şi din acest punct de vedere” atrage atenţia Ion Lungu primarul municipiului Suceava.     

Creştere cu aproape 25% a încasărilor de la contribuabilii suceveni  

>Edilul-şef recomandă sucevenilor să treacă mai întâi pe la ghişee, să-şi clarifica rolurile şi declaraţiile de impunere, astfel încât să fie evitate situaţiile „delicate”

>„O dată digitalizarea, vom simplifica aceste metode, în aşa fel încât lumea să nu mai stea la coadă” a subliniat edilul-şef Ion Lungu, arătând că trei sferturi dintre aceştia au preferat plata la casieriile executivului 

Contribuabilii din municipiul Suceava au făcut cozi încă din primele zile ale anului 2019 pentru scăpa de dările către bugetul local. Primarul Ion Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că încasările sunt mai mari decât cele din urmă cu un an, mulţi dintre suceveni voind să beneficieze de bonificaţia de 10% pentru plata integrală anticipată. „În acest an, încasările merg bine, comparativ cu anul trecut. Mă bucur că, încă din primele zile ale anului 2020, există oameni la ghişee. Acest lucru se întâmplă întotdeauna până pe 31 martie, când atât agenţii economici, cât şi cetăţenii, sunt încurajaţi prin bonificaţia de 10%. Sunt convins că, în acest ritm, pe 1 aprilie vom trece printr-un zero cu datoriile pe care Primăria le are la această dată” a evidenţiat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. În primele 7 zile din acest, în care au fost deschise casieriile, în vistieria suceveană a intrat suma de 1,98 de milioane de lei, faţă de 1,59 de milioane de lei în intervalul egal din 2019, ceea ce reprezintă o creştere de 24,34%. Cel mai mari continuă să fie încasările în numerar, respectiv cele de la ghişeele Primăriei, unde s-au achitat aproape trei sferturi din totalul adunat în cele 7 zile. Într-o pondere de 3,06%, plăţile au fost făcute prin intermediul aplicaţiei ghişeul.ro, în timp ce 21,86% din impozitele şi taxele în cauză s-au încasat prin POS. În acest context, edilul-şef a făcut apel la suceveni să treacă, totuşi, pe ghişeele Primăriei pentru a-şi clarifica rolurile. Aceasta deoarece, spre exemplu, se înregistrează şi situaţii „delicate” în care autoturismele nefolosite nu sunt radiate, iar regimul impozitării locuinţelor rezidenţiale, nerezidenţiale, precum şi a celor cu dublă funcţiune nu este cunoscut. „Primăria are peste 100.000 de roluri, iar până se va face o digitalizare perfectă şi vor fi sincronizate toate datele, este bine ca, mai întâi, să fie lămurite declaraţiile de impunere. Recomand ca fiecare să vină să-şi lămurească situaţia rolului, iar o dată digitalizarea, vom simplifica aceste metode, astfel încât lumea să nu mai stea la coadă” a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că nu este de acord cu externalizarea acestui serviciu, întrucât pentru încasarea impozitelor şi taxelor în afara Primărie trebuie plătite comisioane.            

În plină iarnă

Zona de agrement de pe malul râului Suceava intră în lucrări 

>Dacă nu ninge afară, se poate lucra acolo, chiar şi în această perioadă rece” a precizat primarul Ion Lungu, subliniind că durata efectivă a lucrărilor este de 22 de luni

De luni, 20 ianuarie, se deschide şantierul viitoarei Zone de agrement a municipiului Suceava, aceasta amenajându-se pe malul râului care străbate reşedinţa de judeţ, de o parte şi de alta podului care leagă zona centrală a oraşului de cartierul Burdujeni. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a precizat că, după discuţii pe care le-a avut cu reprezentaţii firmelor care au câştigat licitaţia, s-a decis ca, pe fondul unor condiţii meteorologice favorabile, execuţia să demareze încă de pe acum. „Am convenit şi am dat ordinul de începere a lucrărilor, astfel încât, de luni, de pe data de 20 ianuarie, să putem aborda acest obiectiv important. Chiar şi în această perioadă rece, dacă nu ninge afară, se poate lucra acolo, la conturat şi bordurat, precum şi altele”, a precizat Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ.  Licitaţia pentru amenajarea Zonei de agrement de pe malul râului Suceava a fost câştigată de asocierea de firme General Construct şi Art Peisaj Suceava, pentru 16,24 de milioane de lei. Cererea pentru finanţare nerambursabilă europeană  a fost depusă pe Axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile” a Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Amenajările vizează o suprafaţă de 15,5 hectare de teren de pe malul stâng al râului Suceava, care se întinde pe o lungime de 1 km, în amonte şi aval de podul care leagă centrul Sucevei de cartierul Burdujeni. O parte din suprafaţa vizată este în albia minoră, potenţial inundabilă, durata efectivă a lucrărilor fiind de 22 de luni. Astfel, zona „A”, din amonte de podul de pe Calea Unirii, va fi destinată amenajărilor pentru activităţi sportive,  iar zona „B”, din aval, va avea un „caracter de loisir”, respectiv de relaxare, odihnă în aer liber şi activităţi culturale. Printre altele, materializarea proiectului cu susţinere financiară nerambursabilă europeană ar consta în amenajarea de alei pietonale; piste pentru biciclete; sisteme de iluminat de tip spot, îngropate; sisteme de irigare subterană; sistem pentru acces wi-fi la internet, dar şi de spaţii pentru practicarea sportului în aer liber. De asemenea, se vor face plantări de arbori şi arbuşti, precum şi dotări cu mobilier urban. În zona „A” vor putea fi întâlnite platforma pentru aerobic (yoga) şi cea pentru fitness, spaţiul de joacă pentru copii, terenuri de tenis, volei şi badminton. Zona „B”, de evenimente, va include un spaţiu pentru organizarea de manifestări culturale şi artistice. 

Judeţul Suceava are 18,7% din salariaţii Regiunii de Dezvoltare Nord-Est

>Conform Direcţiei Judeţene de Statistică, la 1 noiembrie 2019 efectivul sucevean de salariaţi era de 113.559 persoane, în timp ce la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava erau în evidenţă 132.426 de contracte de muncă active

La 1 noiembrie 2019, efectivul de salariaţi din judeţul Suceava a fost de 113.559 persoane, reliefează datele Direcţiei Judeţene de Statistică, potrivit cărora, această valoare este mai mare cu 0,1 puncte procentuale faţă numărul de salariaţi de la începutul lunii precedente şi, de asemenea, în creştere cu 3,3%, raportat la  acelaşi reper din anul 2018. Potrivit Buletinului statistic lunar, din totalul efectivului de salariaţi existent în judeţ, 65,7% era concentrat în sectorul terţiar al prestărilor de servicii, 31,2% în sectorul secundar al industrie şi construcţiilor şi 3,1% în sectorul primar, respectiv în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. Conform sursei citate, la debutul lui  noiembrie 2019, efectivul de salariaţi din judeţul Suceava reprezenta 18,7% din efectivul de salariaţi ai Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 2,1% din efectivul de salariaţi înregistrat la nivel naţional. Efectivul de salariaţi din judeţul Suceava a fost estimat pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul 2018. Pe de altă parte, conform Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, care se bazează pe interogarea Registrului General de Evidenţă a Salariaţilor, la 1 noiembrie 2019, în evidenţele respective judeţul Suceava figura cu 132.426 de contracte individuale de muncă active.

În 2020

Pensie „îngheţată”, pentru pensionarii suceveni cei mai defavorizaţi  

>Indemnizaţia socială pentru pensionari rămâne la 704 lei pe lună, pensiile de peste 2.000 lei vor fi impozitate cu 10%, iar de la 1 septembrie punctul de pensie ajunge la 1.775 de lei

În perioada 1 ianuarie-8 ianuarie 2020, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 5.163 de lei şi de 5.429 de lei de pe 9 ianuarie 2020, iar pe cale de consecinţă, valoarea câştigului salarial mediu brut, aferentă lunii ianuarie 2020, este de 5.376 lei. Conform Casei Judeţene de Pensii Suceava, în 2020, cotele de contribuţii de asigurǎri sociale sunt cea de 25%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau  pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale; 4%, datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă şi de 8% datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă. Pe cale de excepţie, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii datorează o cotă de contribuţie de asigurări sociale de 21,25%. Cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au încheiat contract de asigurare socială este de 25%. Cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat este de 3,75% . Totodată, de pe 1 ianuarie 2020, venitul minim lunar asigurat în baza contractului de asigurare socială este de 2.230 lei, contribuția de asigurări sociale aferentă acestui venit fiind de 558 lei. Potrivit Casei Judeţene de Pensii Suceava, în perioada 1 ianuarie-31 august 2020 valoarea punctului de pensie este de 1.265 lei, aceasta urmând să crească la 1.775 de lei, de la 1 septembrie 2020. Indemnizaţia socială pentru pensionari este de 704 lei, în timp ce indemnizaţia pentru însoţitor, în cazul pensionarilor de invaliditate încadraţi în gradul I de  invaliditate, va fi, în intervalul 1 ianuarie 2020-31 august 2020, la 1.012 de lei. Veniturile lunare din pensii care depăşesc 2.000 lei sunt supuse impozitării cu 10%. Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 2.350 lei. 

Peste 1600 de firme sucevene au o primit subvenţii pentru angajarea de şomeri

• Acestea au încadrat absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, şomeri de peste 45 de ani, şomeri-părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, precum şi persoane cu handicap

Judeţul Suceava a avut, pe parcursul anului 2019, 1.611 de beneficiari ai subvenţiilor acordate conform prevederilor Legii nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Legea prevede, la articolul 80, că angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj, aferentă absolvenţilor încadraţi, firmele primind lunar, în intervalul în cauză, pentru fiecare absolvent, un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii. De asemenea, sunt acordate 1,2 salarii de bază minime brute pe ţară pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior sau de învăţământ postliceal şi, respectiv, 1,5 salarii de bază minime brute pe ţară pentru absolvenţii de învăţământ superior. Actul normativ amintit stipulează că angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele în cauză pe o perioadă de 18 luni. Pe de altă parte, Legea prevede, la articolul 85, că  angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă persoanelor încadrate din aceste categorii, beneficiind lunar, pe această perioadă, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 2 ani. De aceste facilităţi beneficiază şi angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, nu au obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, dar care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, persoane cu handicap.

Anul trecut,

Peste 622.000 de turişti au vizitat judeţului Suceava

>„Un impact semnificativ în circulaţia turistică l-a avut şi deschiderea pârtiei de schi de la Cîmpulung Moldovenesc” a declarat Gheorghe preşedintele CJ, însă, cei mai mulţi vizitatori s-au cazat în staţiunea Gura Humorului

>„Datorită atracţiilor sale culturale”, pe an ce trece, municipiul Suceava are tot mai mulţi turişti, unul dintre cele mai reprezentative obiective vizitate continuând să fie Cetatea de Scaun

În 2019, judeţul Suceava a fost vizitat de 621.684, dintre care 87% români, iar 13% străini. Aceasta potrivit unei situaţii prezentată ieri, într-o conferinţă de presă, de Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, potrivit căruia, cifra de 500.000 de vizitatori cazaţi în judeţ a fost atinsă în a doua jumătate a lunii octombrie. Potrivit şefului executivului judeţean, Suceava, cu 801 structuri de primire turistică se află pe locul al treilea la nivel naţional, din acest punct de vedere, depăşit fiind de judeţele Constanţa şi Brașov. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Suceava ocupă poziţia întâia la acest capitol, deţinând o pondere de 45,6% în totalul structurilor de primire turistică înregistrate. Din perspectiva capacităţii de cazare turistică, judeţul nostru dispune de 16.058 de locuri de cazare, situându-se, de asemenea, pe primul loc la nivel regional, cu 39,3% în totalul numărului de paturi. Conform situaţiei prezentate de Gheorghe Flutur, cele mai răspândite structuri de primire turistică  din judeţul Suceava sunt cele cu până la 30 locuri de cazare, clasificate, în cea mai mare parte, drept pensiuni. Astfel, în judeţ există 707 de pensiuni, respectiv 307 care au mai puţin de 10 paturi şi cu 2.256 locuri de cazare, precum şi 400 structuri de primire turistică cu 11 până la 30 de paturi, având 7.054 de locuri de cazare. În anul 2019, în judeţul Suceava au fost clasificate 52 structuri de primire turistică, cu 7% mai mult faţă de 2018. „Un impact semnificativ în circulaţia turistică l-a avut şi deschiderea pârtiei de schi de la Cîmpulung Moldovenesc. Astfel, în primele 3 luni ale anului 2019 s-au cazat în localitățile Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta, Sadova și Vama un număr de 5.702 turiști, cu 43,8% mai mulți față de ianuarie-martie 2018” a subliniat preciza preşedintele Consiliului Judeţean. Însă, în anul 2019, cei mai mulţi turişti s-au cazat în staţiunea turistică Gura Humorului (21,2% din total), urmând municipiul Suceava, cu 18,7% şi Vatra Dorne cu 15,8%. Gheorghe Flutur a reliefat că reşedinţa judeţ are, pe an ce trece, tot mai mulţi turişti, „iar aceasta datorită atracţiilor sale culturale”. Unul dintre cele mai reprezentative obiective din municipiul Suceava continuă să fie Cetatea de Scaun, care, pe durata anului 2019 a avut 210.308 de vizitatori, cu 8,7% în plus comparativ cu anul precedent. Muzeul satului bucovinean a atras 72.642 de vizitatori, mai mulţi cu 22,4% faţă de 2018, în timp ce Muzeul de istorie a fost vizitat de 61.294 de consumatori culturali. În 2019, judeţul Suceava a înregistrat o durată medie de şedere de 2,2 zile  pe turist, consemnându-se o uşoară creştere de 5 puncte procentuale în raport cu 2018, aceasta fiind una evident superioară celei de 1,7 de nopţi de cazare pe turist, reprezentând media de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Cea mai mare durată medie de şedere în judeţul Suceava a fost evidenţiată în lunile octombrie şi noiembrie, cea de 2,4 zile, urmate de cea din luna iulie (2,3 zile), respectiv din august, septembrie şi februarie, fiecare cu câte 2,2 zile de şedere. Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean a mai menţionat că, în anul 2019, prin Serviciul de specialitate al executivului judeţean, Bucovina, ca destinaţie turistică, a fost promovată la 11 târguri şi expoziţii de profil, dintre care două naţionale şi 9 internaţionale. 

De la Casa de Pensii

Ajutoare de înmormântare majorate

>În cazul asiguratului şi al pensionarului creşterea este de 266 de lei, în cel al decesului unui membru de familie al acestora majorarea fiind de 133 de lei    

Începând cu luna ianuarie, cuantumul ajutoarelor de deces creşte. Majorarea este consacrată prin Legea nr. 6 din 2020, iar potrivit Casei Judeţene de Pensii Suceava, sprijinul pentru înmormântare este de 5.429 de lei, în cazul asiguratului sau pensionarului, creşterea fiind de 266 de lei faţă de anul trecut, când acordată era o sumă de 5.163 de lei. În anul acesta, pentru un membru de familie al asiguratului sau al pensionarului se acordă un ajutor de  2.715 de lei, cu 133 de lei mai mult decât în 2019, când s-au dat 2.582 de lei. Potrivit Legii, ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, pensionarului ori a unui membru de familie al acestora, ajutorul fiind achitat maximum trei zile lucrătoare de la completarea cererii al Casa Judeţeană de Pensii. Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de înmormântare este plătit soţului supravieţuitor, copilului, părintelui, tutorelui, curatorului sau oricărei persoane care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile cauzate de deces. Dacă decesul este al unui membru de familie, sprijinul financiar este achitat asiguratului sau pensionarului al cărui membru de familie a decedat. Potrivit aceloraşi reglementări,  în categoria membrilor familiei intră soţul, soţia, părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi; copiii proprii; copiii adoptaţi; copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau până la 26 ani dacă îşi continuă studiile, cât  şi copiii indiferent de vârstă, aflaţi în întreţinere, dacă au devenit inapţi pentru muncă din cauza stării de sănătate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani. Actele necesare acordării ajutorului de deces sunt cererea tip; certificatul de deces în original şi copie; actul de identitate al solicitantului în original şi copie; acte de stare civilă ale solicitantului, în original şi copie, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar; dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original şi copie. De asemenea, după caz,  se va depune act medical, în original, emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, iar pe de altă parte, adeverinţa, în original, care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârstă cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii. 

Locuri de muncă pentru studenţii vor să lucreze în Germania în vacanţa de vară

>Înregistrarea se face în intervalul 13 ianuarie-14 februarie 2020, iar condiţiile de aplicare, documentele necesare, precum şi instrucţiunile de completare pot fi solicitate la AJOFM

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava anunţă începerea perioadei de înregistrare a aplicaţiilor în programul destinat studenţilor care, pe perioada vacanţei de vară, doresc să desfăşoare o activitate lucrativă pe teritoriul Germaniei. Conform AJOFM Suceava, este vorba despre minim 2 luni, în anul 2020 disponibile fiind 30 de posturi. Astfel, în vacanţă, studenţii vor putea lucra domeniile hotelier gastronomic şi fast-food, în sectorul serviciilor, dar şi în cel al producţiei industriale. Conform instituţiei sucevene pentru ocuparea forţei de muncă, aplicanţii sunt studenții cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani, care urmează cursuri de zi, la o facultate de stat sau particulară, acreditată conform legii, doritorii trebuind să aibă cunoştinţe bune sau foarte bune de limbă germană. În vederea înregistrării aplicaţiilor, studenţii interesaţi de această oportunitate, se pot adresa consilierului EURES din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Înregistrarea studenţilor se va face în perioada 13 ianuarie-14 februarie 2020. Informaţii suplimentare cu privire la condiţiile de aplicare, documentele necesare înregistrării aplicațiilor, precum şi instrucţiunile de completare a acestora, pot fi solicitate tot la AJOFM, sau pagina web a Agenţei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.