Şedinţa comună a Consiliului Judeţean Suceava şi Consiliului Regional Cernăuţi

Vineri, Palatul Administrativ din reşedinţa de judeţ va găzdui şedinţa comună a Consiliului Judeţean Suceava(România) şi Consiliului Regional Cernăuţi(Ucraina).  Printre subiecte de pe ordinea de zi figurează cele referitoare la principalele tendinţe, la reuşitele şi perspectivele realizării proiectelor structurale de colaborare transfrontalieră, în cadrul instrumentului european de vecinătate şi parteneriat, precum şi analizarea stadiului de elaborare a acordului guvernamental privind trecerea simplificată a frontierei de stat între România şi Ucraina, inclusiv a posibilităţilor de redeschidere a Punctului vamal de trecere a frontierei de stat Climăuţi-Bila Kreneţia, la solicitarea locuitorilor de o parte şi de alta a graniţei. De asemenea, discuţii vor avea loc pe marginea implementării unor sisteme de colaborare între instituţiile care gestionează problemele de mediu şi situaţiile de urgenţă din regiunea Cernăuţi şi judeţul Suceava. Nu în ultimul rând, cu prilejul şedinţei comune, aprobată ar urma să fie transmiterea către guvernele celor două ţări a unei adrese comune cu privire la susţinerea introducerii în reţeaua TEN-T a unor trasee rutiere din România şi Ucraina, care să facă legătura cu ruta de tranzit via Carpathia, în vederea creşterii potenţialului de tranzit aferent judeţului Suceava, cât şi regiunii Cernăuţi. Pe 24 octombrie, o şedinţă comună a Consiliului Regional Cernăuţi şi Consiliului Judeţean Suceava  a avut loc, de această dată, la Cernăuţi. În cadrul Euroregiunii „Prutul de Sus”, cât şi ca urmare a acordurilor bilaterale, Consiliul Judeţean Suceava, în parteneriat cu Administraţia de Stat Cernăuţi, a implementat mai multe proiecte finanţate din fonduri de preaderare, cât şi din cele structurale.  Astfel, prin Programul de vecinătate România-Ucraina 2004-2006 s-au derulat 8 proiecte transfrontaliere privind infrastructura de drumuri, turismul, cultura şi schimburile de experienţă între cele două administraţii. În ceea ce priveşte Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, Consiliul Judeţean Suceava a obţinut finanţarea a 3 proiecte din 15 promovate la finanţare, acestea referindu-se la modernizarea infrastructurii de drumuri, şi valorificarea patrimoniului cultural. În mai 2012, administraţia judeţeană suceveană a promovat, în scopul accederii de finanţare nerambursabilă, tot în cadrul POC, proiectul „Turism transfrontalier de siguranţă în munţii Bucovinei”, partener fiind Administraţia Regională de Stat Cernăuţi. În acelaşi timp, Consiliul Judeţean Suceava este partener în 5 proiecte promovate de partea ucraineană, acestea vizând îmbunătăţirea situaţiei ecologice a bazinelor Prut şi Nistru, achiziţionarea de echipamente pentru spitalele din Novoselytsya, Zastavna şi Suceava, realizarea unui sistem modernizat de alimentare cu apă şi tratare a apei uzate în Zastavna şi Ungheni şi altele.             

Prin votul aleşilor,

Datorii vechi ale 80 de primării sucevene, stinse parţial cu bani de la bugetul de stat  

·        „Se încearcă o reparare a unei stări de fapt, gradul de finanţare a primăriilor cu probleme ajungând, astfel, la aproape 27% din necesarul de plată a arieratelor”, a declarat Cătălin Nechifor, şeful CJ.

·        Consilierul PDL, Vasile Ilie, a remarcat că 27 de unităţi administrativ-teritoriale nu au înaintat solicitări la CJ, opinând că  o serie dintre acestea s-ar putea afla într-o extrema dificultate financiară.  

Membrii Consiliul Judeţean Suceava, întruniţi ieri, în şedinţă extraordinară,  au aprobat repartizarea, pe unităţi administrativ-teritoriale, a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, în vederea stingerii arieratelor înregistrate de primăriile în cauză. Preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, a ţinut să precizeze în plen că Ordonanţa nr.61/2012 este o decizie foarte bună a Guvernului, actul normativ oferind posibilitatea de stingere a unor datorii foarte vechi. Nechifor a spus că, la unele primării, au fost centralizate facturi neachitate încă din anii 2008-2009-2010 şi că, prin votul de ieri,  „se încearcă o reparare” a acestei stări de fapt, gradul de finanţare a primăriilor cu probleme ajungând la aproape 27%. Potrivit şefului executivului judeţean, repartizarea fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale s-a făcut respectând principiul proporţionalităţii, astfel încât unităţile administrativ-teritoriale să nu aibă dificultăţi majore, iar toate firmele în relaţie cu primăriile beneficiare să primească plăţi parţiale. „Am avut o abordare de control încrucişat, inclusiv în conformitatea cu situaţia transmisă de Direcţia de Finanţe. Pe total judeţ există circa 80 de unităţi administrativ-teritoriale cu arierate, adică având facturi înregistrate în contabilitate mai vechi de 90 de zile, cât, în plus, şi plăţi restante, acestea reprezentând facturi cu data de emitere de sub 90 de zile. Faţă septembrie 2012, când acest cuantum al arieratelor era la un plafonul de 40 de milioane de lei, în ultima perioadă, inclusiv luna octombrie, valoarea arieratelor a crescut cu 7 milioane de lei, apărând facturi în plus”, a declarat Nechifor.

Consilierul PDL, Vasile Ilie, a reclamat în plen că, la consultarea făcută de Consiliul Judeţean în legătură cu arieratele, nu au răspuns 27 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ. „Nu ştim situaţia lor financiară până la sfârşitul anului, în ceea ce priveşte extrema dificultate în care s-ar putea afla o serie dintre acestea. De aceea, cer ca, până la următoarea şedinţă a Consiliului Judeţean să fie consultate toate aceste unităţi administrativ-teritoriale, să se prezinte o situaţie cu necesarul lor de fonduri, şi să fie făcută o  cerere la Guvern sau să fie folosit Fondul de rezervă, pentru a ajuta aceste localităţi”, a subliniat alesul social-democrat, Vasile Ilie.               

Şeful executivului judeţean, Cătălin Nechifor, a iterat că toate primăriile din judeţul Suceava au fost înştiinţate în scris şi atenţionate să transmită, până pe 9 noiembrie, situaţia financiară pe care o au. „Există, în conformitate cu situaţia pe care am primit-o de la Finanţe, 80 de unităţi administrativ-teritoriale care au arierate şi restanţe. Practic, nu au trimis situaţii 34 de primării, şi nu 27, însă, nu putem noi să le determinăm noi să facă ilegalităţi. Dacă primăriile nu şi-au înregistrat acele facturi în contabilitate, este o chestiune punctuală, pentru că, probabil, ori au încercat să respecte Legea finanţelor publice, ori să nu o respecte”, a explicat Cătălin Nechifor.  Ieri, la O.G. nr. 61/2012 privind plata arieratelor, HG nr. 577 şi OG nr. 7 consilierii judeţeni au aprobat repartizarea către primăriile judeţului Suceava circa 10 milioane de lei. Prin Ministerul Finanţelor Publice, respectiv prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice, în vederea stingerii de arierate Brodina primeşte 716.000 de lei, Udeşti-536.000 de lei, Frătăuţii Noi-367.000 de lei, Ulma-868.000 de lei, iar Vatra Dornei-250.000  de lei.       

Virgil Pohoaţă, reprezentantul minorităţii rome, şi-a dat demisia din Consiliul Judeţean

·        „Reprezint o minoritate în Consiliul Judeţean, prin parteneriatul politic pe care l-am avut cu PDL, şi  deoarece nu am reuşit să fac ceva pentru această minoritate, îmi dau demisia din funcţie”, a spus Pohoaţă.

Alesul judeţean, Virgil Pohoaţă, liderul Partidei Romilor din judeţul Suceava, şi-a dat, ieri, demisia din Consiliul Judeţean. Pohoaţă a ajuns consilier judeţean pe listele PDL, graţie unei înţelegeri electorale semnate înainte de alegerile locale din iunie 2012, de acest din urmă partid şi Partida Romilor.  Demisia a fost anunţată în plenul şedinţei extraordinare a deliberativului judeţean, Virgil Pohoaţă motivându-şi gestul prin aceea că, din fotoliul pe care l-a ocupat, nu a putut să facă ceva pentru minoritatea romă.  „Am luat mai demult hotărârea de a mă retrage din Consiliul Judeţean, fără a avea de reproşat ceva, cuiva, din acest consiliu. Dar sunt obligat măcar să-mi fac datoria. Faptul că reprezint o minoritate în Consiliul Judeţean, prin parteneriatul politic pe care l-am avut cu PDL, şi nu am reuşit să fac ceva pentru această minoritate, mă obligă să îmi dau demisia din funcţie”, a spus Virgil Pohoaţă în faţa consilierilor judeţeni, mulţumind colegilor şi reprezentanţilor executivului că l-au „suportat” şi cerându-şi iertare dacă „a greşit”. Preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor a declarat că nu va comenta demisia, aceasta fiind un act unilateral de voinţă.  „Respect decizia domnului Pohoaţă şi îl asigur de dorinţa noastră de a colabora în continuare, deoarece minoritatea romă este la fel importantă ca şi celelalte minorităţi din judeţul Suceava”, a reliefat şeful administraţiei judeţene sucevene, Cătălin Nechifor.  Locul lui Pohoaţă în deliberativul judeţean va fi luat de următorul plasat pe lista de supleanţi ai PDL la alegerile din iunie 2012, Doru Slevoacă.       

Peste o treime din primăriile sucevene nu au bani de salarii până la finele anului  

·        Necesarul estimat pentru ultimele două luni ale acestui an este de 105 milioane de lei, prefectul Sinescu cerând aceşti bani de la Guvern.

Prefectul de Suceava, Florin Sinescu a ă înaintat la Bucureşti o situaţie cu necesarului pe care primăriile din judeţul Suceava îl reclamă în vederea achitării cheltuielilor de personal până la sfârşitul anului 2012. „Am înaintat la Guvern situaţia centralizată a cheltuielilor de personal de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea solicitării asigurării finanţării. Urmează ca primăriilor din judeţ să le parvină aceste sume, în aşa fel ca toţi angajaţii să-şi primească salariile la timp”, a precizat Florin Sinescu, prefectul judeţului Suceava. Potrivit situaţiei centralizatoare întocmite de Instituţia prefectului judeţului Suceava şi de Consiliul Judeţean Suceava, până pe 31 octombrie 2012 s-au achitat drepturi salariale în sumă de 437,8 milioane de lei, necesarul estimat pentru ultimele două luni ale acestui an fiind de 105 milioane de lei. Conform unei informări a Prefecturii, 38 de unităţi administrativ-teritoriale nu deţin în totalitate fondurile pentru plata salariilor până la sfârşitul acestui an, fiecare dintre acesta având nevoie de sume cuprinse între 600 de lei şi 2,37 de milioane de lei. Totalul cheltuielilor de personal estimat pentru anul 2012 la nivelul celor 114 de unităţilor administrativ de primării din judeţul Suceava este de 543.8 milioane de lei, deferenţa între plafonul actualizat şi necesarul estimat ridicându-se la 5,14 milioane de lei. 

Sindicaliştii suceveni vor majorarea salariul minim şi protecţie socială reală 

• Ei mai cer reducerea tarifelor la gazele naturale şi energia electrică şi stoparea creşterii speculative a preţurilor la materiilor prime. 

Traian Pădureţ, preşedinte al Sindicatului „Pro-Educaţia”, a prezentat, prefectului de Suceava, Florin Sinescu mai multe revendicări ale sindicaliştilor pe care se referă îi reprezintă.  Aceasta în urma unei acţiuni de pichetare a Prefecturii, prefectul Sinescu întâlnindu-se cu trei dintre reprezentanţii sindicatelor afiliate la CNS Cartel „Alfa”, Filiala Suceava. Printre doleanţele protestatarilor se numără modificarea prin Legii dialogului social conform propunerilor făcute de partenerii sociali;  aprobarea, după consultări cu aceştia din urmă, a unei hotărâri de Guvern privind majorarea salariului minim pe economie până la cel puţin 850 lei pe lună. Sindicaliştii din Educaţie mai cer protecţie socială reală şi adecvată; o politică de ocupare activă; crearea de noi locuri de muncă şi păstrarea celor existente; servicii publice şi sociale accesibile şi de calitate, dar şi combaterea evaziunii fiscale. La rându-i, Ana Ghivnici, lider sindical la societatea de confecţii „Star Mod” Suceava a accentuat pe necesitatea iniţierii unor măsuri legislative care să stea la baza salvării sectoarelor de activitatea din ramura industriei uşoare. În acelaşi cadru, reprezentanţii sindicaliştilor au considerat ca fiind necesare reducerea tarifelor la gazele naturale şi energia electrică, demers fundamental de susţinere reală a activităţii industriale şi păstrării locurilor muncă. Aceştia s-au exprimat, de asemenea, pentru stoparea creşterii speculative a preţurilor la materiilor prime; asigurarea de credite nerambursabile în vederea susţinerii producţiei destinate exportului; acordarea în regim de urgenţă a echivalentului şomajului tehnic de 75% din salariu societăţilor care nu au beneficiat de credite nerambursabile şi, totuşi, au menţinut, după 2008, activitatea de export şi salariaţii. Reprezentantul Guvernului în teritoriu, Florin Sinescu a analizat punctual revendicările sindicaliştilor, asigurându-i pe liderii acestora că Instituţia Prefectului va face demersuri pentru soluţionare problemelor locale, cele de nivel naţional urmând a fi comunicate Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Acţiunea de pichetare Uniunii Sindicală Teritoriale, Filiala Suceava, a CNS Cartel „Alfa” se înscrie în seria protestelor care au avut la nivel european, acţiunea atrăgând atenţia asupra problemelor urgente cu care se confruntă salariaţii din România. 

Patru angajatori amendaţi cu 50.000 de lei pentru muncă la negru

·        Inspectorii ITM au constatat că patronii încalcă prevederile privind repausul săptămânal, precum şi pe cele referitoare la timpii de muncă şi de odihnă.

Luna trecută, inspectorii de muncă suceveni din cadrul au avut un total de 507 controale, dintre care 338 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 169 pe latura de securitate şi sănătate în muncă. În urma verificărilor şi deficienţele constatate lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au aplicat 444 sancţiuni contravenţionale, valoare amenzilor ridicându-se la 143.800 lei. Romeo Butnariu, şeful ITM, a declarat că doar în sfera relaţiilor angajator-angajat cele 211 de sancţiuni contravenţionale s-au ridicat la 98.800 lei. Inspectorul şef Butnariu precizează că, în ceea ce priveşte munca nedeclarată,   depistaţi au fost 4 angajatori care au primit la muncă muncitori fără forme legale de angajare. La operatorii economici respectivi, 6 persoane desfăşurau activitate în lipsa unui contract individual de muncă, amenzile cu care firmele în cauză s-au ales însumând 50.000 lei. Pe durata verificărilor au fost depistate şi alte de eficienţe în domeniu. Este vorba despre netransmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor; neanunţarea modificărilor intervenite în acest registru; încălcare prevederilor legale privind repausul săptămânal, cât şi a celor referitoare la timpul de muncă şi timpul de odihnă. Pe de altă parte, în unele cazuri s-a constatat că angajatorii nu ţin evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, nu au întocmit un regulamentul intern de funcţionare sau dacă îl au, acesta nu este public. Nu în cele din urmă, o serie de agenţi economici nu aveau întocmite sau completate dosarele personale pentru salariaţi.

Suceava, „Solidaritate de Crăciun”, în Laval, Franţa.

·        „Acolo, în perioada Crăciunului, fiecărei localităţi înfrăţite i se pune la dispoziţie oraşul, prilej cu care se pot prezenta tradiţiile specifice şi comercializa produse tradiţionale”, declară primarul Ion Lungu.

O delegaţie a Primăriei municipiului Suceava va participa, în Laval, Franţa, la manifestările prilejuite de celebrarea Crăciunului. Cu acest prilej, autorităţile franceze derulează proiectul „Solidaritate de Crăciun”, anual, fiecărui oraş partener cu Laval, încredinţându-i-se prezentarea de obiceiuri populare de iarnă şi de produse tradiţionale din ţările de origine. Municipiului Suceava îi vine rândul în 2013, însă acesta, prin reprezentanţii săi, vor să se documenteze încă de anul acesta.  „Suntem invitaţi la târgul din Laval, unde se desfăşoară un proiect intitulat Solidaritate de Crăciun. În cadrul acestuia, prin rotaţie, fiecărei localităţi înfrăţite i se pune la dispoziţie Laval, pe perioada Crăciunul, prilej cu care se pot prezenta tradiţiile specifice şi comercializa produse tradiţionale. Noi suntem programaţi, pentru această facilitate, în anul 2013. Ca atare, în acest an, printr-un proiect de hotărâre de Consiliu Local, propunem să meargă în Laval 5 persoane de la Primăria municipiului Suceava,  câteva de la Consiliul Judeţean şi altele de la Universitate, instituţii care sunt partenere în acest proiect. Astfel, vom afla şi vom şti ce vom avea de făcut în 2013, când vom fi organizatorii proiectului Solidaritate de Crăciun”, subliniază primarul de Suceava.  Lungu subliniază că, în ceea ce priveşte, cazarea şi masa, acestea sunt asigurate de autorităţile din Laval, bugetul municipiului Suceava suportând  contravaloarea cheltuielilor cu transportul. Luna trecută, o delegaţie formată din 10 persoane, oficialităţi din Laval şi Departamentul Mayenne, a fost primită la Primărie şi Consiliul Judeţean.  Reamintim că, în noiembrie 2010, primarul Sucevei, Ion Lungu, a parafat, în Franţa, împreună cu omologul său, Guillaume Garot, un parteneriat de colaborare cu oraşul Laval. Urbea franceză se află  în Departamentul Mayenne, Regiunea Pays de Loire, are 55.000 de locuitori, însă, organizată fiind ca zonă metropolitană, aglomerarea urbană respectivă concentrează peste 100.000 de membri. Acordul de parteneriat prevede dezvoltarea de relaţii de colaborare economică, comercială, educaţională, culturală, turistică, sportivă, precum şi pe latura de administraţie publică locală. De asemenea, contacte de schimb reciproc vor avea loc în domeniile protecţiei mediului, medical, şi cel al serviciilor edilitare. 

Nicio încălcare a legislaţiei la plasatorii de forţă de muncă peste graniţe

·        Inspectorii ITM Suceava au controlat 5 agenţi de plasare, în urma verificărilor nefiind depistate nereguli privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate.

Toate bune şi frumoase în domeniul muncitorilor suceveni care lucrează peste graniţe. Cel puţin aşa asigură Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava după ce instituţia a fost angrenată, recent, în campania naţională de verificare a modului în care agenţii de ocupare a forţei de muncă respectă prevederile legale privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. Potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, inspectorii de muncă judeţeni au făcut controale la 5 agenţi economici, la aceştia nedepistându-se nici măcar o încălcare a legislaţiei de profil.   

„În urma controalelor efectuate nu s-au constatat nerespectări ale prevederilor legale privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate de către agenţii de ocupare a forţei de muncă, în consecinţă nu s-au aplicat sancţiuni contravenţionale”, precizează şeful ITM Suceava. În cadrul acţiunii vizaţi au fost agenţii de ocupare a forţei de muncă aflaţi în evidenţa ITM, precum şi orice alte persoane fizice sau juridice care desfăşoară activitate de selecţie şi plasare a forţei de muncă în străinătate. Pe durata descinderilor inspectorii de muncă s-au axat pe identificarea cazurilor de nerespectare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, cât şi pe luarea măsurilor care se impun, pentru conformarea la normele legale în vigoare. Romeo Butnariu a precizat că scopul campaniei a constat în creşterea gradului de conştientizare a agenţilor de ocupare a forţei de muncă, dar şi a cetăţenilor care doresc să lucreze în străinătate. De asemenea, în vederea a fost avută şi diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din încălcarea prevederilor legale menţionate. 

Doar şase din zece sucevenii potenţial îndreptăţiţi au depus cereri pentru ajutorul la încălzire

·        Respinse şi declarate neeligibile au fost 102 de dosare, acestea neîndeplinind condiţiile legale.

Cu toate că termenul pentru completarea cererilor de acordare a ajutoarelor la încălzire şi înaintare a acestora la Primărie a fost prelungit cu 10 zile, potenţialii suceveni îndreptăţiţi nu s-au grăbit să depună dosarele pentru accesarea sprijinul financiar al statului. Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu,  a declarat că, din cele 10.000 de formulare distribuite, la Primărie au ajuns doar 6.250. Dintre acestea 5094 sunt ale branşaţilor la sistemul centralizat de termoficare, 884 ale posesorilor de centrale termice de apartament pe gaze naturale, iar 27 ale familiilor care se încălzesc cu ajutorul combustibililor solizi. Respinse şi declarate neeligibile au fost 102 de dosare, acestea din urmă neîndeplinind condiţiile legale. Este vorba, printre altele, de faptul că solicitanţii „deţin teren sau autoturisme cu capacitate mai mare de 160 de centimetru cubi”. „Din cele 10.000 de cereri pe care le-am trimis în teritoriu, la asociaţii şi la cei de la E.on Gaz, s-au întors 6250 de cereri.  Fac apel, în continuare la asociaţiile de proprietari să aducă aceste cereri la Primărie. Termenul a fost data de 10 noiembrie, însă trebuie să avem timp şi noi, să le putem procesa, iar pe 25 noiembrie să dăm dispoziţia de primar pentru achitarea acestora. Mă refer, în primul rând, la cele pentru Termica, la încălzirea în sistem centralizat, având în vedere că aceşti bani intră în conturile societăţii, prin Ministerul Muncii”, a declarat edilul şef al Sucevei, Ion Lungu. Termenul iniţial fost stabilit pentru 31 octombrie 2012, dar din cauză că se depuseseră doar 2.108 de dosare, municipalitatea suceveană s-a hotărât să mai aştepte până pe 10 noiembrie. Pentru sezonul de iarnă 2012-2013 pot beneficia de ajutor de încălzire, familiile care realizează venituri lunare nete pe membru de familie de până la 786 lei, respectiv persoanele singure  care au venit de până la 1082 lei .  

Din  ajutoarele pentru nevoiaşii Sucevei,

Lipseşte uleiul

·        Există categorii de produse care lipsesc din stoc, cum este uleiul, dar îi rog pe beneficiari să ţină legătura cu Direcţia de Asistenţă Socială”, spune primarul Ion Lungu.

 Sucevenii care au dreptul la ajutoarele în produse alimentare din stocurile comunitare de intervenţie sunt nevoiţi să bată  în mod repetat drumul până la sediul Primăriei din cartierul Burdujeni. Motivul constă în aceea că aprovizionarea cu cele 11 produse este intermitentă şi incompletă, beneficiarii fiind obligaţi să stea la coadă de mai multe ori. Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a recunoscut că o serie de produse lipsesc din depozite şi i-a rugat pe cei în drept să ţină legătura cu Direcţia de Asistenţă Socială din Burdujeni.  În cauză este, spre exemplu, uleiul, un produs des folosit în bucătărie şi scump pentru puterea de cumpărare a cumpărătorului de rând.             „Din cei peste 5.800 de beneficiari, au ridicat o parte din produse 3.342. Există, însă, categorii de produse care nu sunt în stoc, cum este uleiul, dar care urmează să fie aduse în perioada următoare. Îi rog pe cei care se ştiu beneficiarii acestor produse, să ţină legătura cu Direcţia de Asistenţă Socială, de la Primăria municipiului Suceava din cartierul Burdujeni”, a reliefat şeful executivului local, Ion Lungu. În 2012, categoriile prevăzute de lege vor avea parte de câte 15 kg de făină de grâu, 7 kg de orez, 7 litri de ulei, 3 kg de zahăr, 0,8 kg de paste făinoase, 0,5 kg de biscuiţi, 1 kg de fasole, 1,56 kg de mazăre, 0,8 kg de bulion, 0,6 kg de roşii în bulion şi 10 kg de mălai. Aceste produse alimentare vor ajunge la 5.880 de  suceveni, adică 192 de persoane beneficiare de ajutor social, 692 de şomeri, 2.371 de pensionari şi 2325 de persoane cu handicap grav. Pentru prima dată, anul acesta primesc ajutoare în produse alimentare şi 210 de şomeri neidemnizaţi şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din evidenţa AJOFM, cât şi 29 de beneficiari de indemnizaţii speciale, respectiv deportaţi, deţinuţi politic, veterani de război şi văduve ai acestora din urmă. 

Primăria Suceava îşi ia maşini prin Programul „Rabla”

·        Licitaţia pentru desemnarea furnizorului va fi organizată în perioada următoare, municipalitatea preferând autoturisme Logan din producţia autohtonă.

Primăria municipiului Suceava este pe cale să-şi primenească parcul de maşini din dotare prin intermediul Programului „Rabla”, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, şeful administraţiei locale, Ion Lungu. În acest sens, municipalitatea a trimis la casare 3 autoturisme, pentru care a obţinut tot atâtea vouchere, în valoare totală de 11.400 de lei. Suma maximă care se va plăti pentru achiziţionarea noilor autoturisme este de 96.774 de lei, diferenţa  trebuind a fi achitată de la bugetul local. „Primăria Suceava a depus la Administraţia Fondului pentru Mediu un proiect în cadrul Programului naţional de stimulare a înnoirii parcului auto naţional pe anul 2012. Este vorba despre înlocuirea unui număr de 3 maşini ale Primăriei municipiului Suceava, care au o vechime de peste 15 ani şi care nu mai merită reparate, fiind foarte uzate. Casarea lor a fost aprobată prin hotărâre a Consiliului Local, iar proiectul nostru este acceptat. Ni s-a acordat 11.400 de lei de la Administraţia Fondului pentru Mediu, valoarea totală a celor 3 maşini fiind de 96.774 de lei”, a informat edilul şef sucevean. Ion Lungu a precizat că licitaţia pentru desemnarea furnizorului va fi organizată în perioada următoare, Primăria preferând 3 autoturisme Logan din producţia autohtonă. Acesta vor intra în dotarea direcţiilor „Tehnică”, „Economică” şi de „Urbanism” a executivului local. „Avem oameni care trebuie să meargă în teritoriu, la executări silite,  la urmărirea lucrărilor pe teren, la probleme de urbanism şi nu au cu ce se deplasa”, a explicat primarul Ion Lungu, adăugând că, în 2012, „după ani de insistenţă, Primăria a reuşit să achiziţioneze 4 maşini pentru Poliţia Locală”. Este vorba despre autoturisme Logan MCV, cu câte 7 locuri, de la buget fiind plătită suma de 273.800 lei.    

Cinism funciar

Comentatori politici îşi dădeau cu părerea, recent, pe un post de televiziune, asupra dimensiunilor evaziunii fiscale din România, plasând fenomenul, în mod covârşitor, în agricultură. Analiştii cu pricina acuzau neintroducerea impozitului pe venitul agricol, ca fiind una dintre principalele cauze ale văduvirii bugetului de stat. Îmi place să cred că, probabil, aceştia nu se refereau la ţăranii de rând, pentru care un nou impozit ar veni ca o măciucă în moalele capului. Nu producătorii de rând sunt marii vinovaţi pentru golul din buget, deoarece nu aceştia se îmbogăţesc de pe urma trudei lor anuale, ci mai degrabă intermediarii şi comercianţii. Pălmaşii de la munca pământului sunt cei care mai tot timpul se află la voia a ceva sau cuiva: a secetei, dezlănţuirii stihiilor, samsarilor sau mai marilor care le conduc destinele. Dacă într-un e secetă sau plouă peste măsură, sătenii noştri se văd nu atât cu munca în zadar şi banii cheltuiţi de pomană, cât mai ales cu hambarele şi cămările goale. Nici atunci cînd Dumnezeu îi binecuvântează cu un an mănos, micii fermieri - aşa cum sunt ţăranii numiţi, acum de când cu Uniunea Europeană - nu vor avea prilej să se bucure prea mult de recolta bogată. Pentru că - plocon pe capul lor - avem economie funcţională de piaţă, şi, implacabil, preţurile sunt stabilite în urma întâlnirii cererii cu oferta. Dacă producţia lor e mare şi, prin urmare, oferta aşişderea, preţurile vor fi mici, iar la final ţăranii se vor alege cu o răsplată care nu le va acoperi nici măcar cheltuielile. Ca să nu mai vorbim de profit, bani care chiar dacă există vor fi din nou băgaţi în pământ, pentru reluarea, de la capăt, al ciclului agricol, a trudei fără de zăbavă. Iată de ce, spre inocenta mirare şi indignarea a respectivilor comentatori, terenurile moştenite de la moşi-strămoşi, şi mult râvnite după Revoluţie, rămân acum tot mai des neîntoarse sub brăzdarul plugului. Al plugului tras de cai, tot ca pe vremea bunilor şi străbunilor noştri, deoarece câţi dintre ţărani îşi permit măcar să jinduiască la minunile mecanizării super-moderne a agriculturii? Nici măcar la un vechi şi autohton tractor fabricat pe timpuri la Braşov nu mai pot să apeleze ţăranii noştri, un hectar arat păpându-le acestora pensia pe care o primesc după o întreagă lună de aşteptare. Să vorbeşti de încă de un impozit, de amenzi pentru pământul lăsat de nevoie nelucrat sau, şi mai mult de confiscarea acestuia, este o dovadă de cinism fără margini. Mai ales în situaţia în care peste jumătate din populaţie locuieşte la sate, iar agricultura românească, aşa cum este ea, continuă să supravieţuiască tocmai datorită părinţilor şi bunicilor noştri, pentru care pământul rămâne imaculat şi sfânt.     

Grâul, semănat pe doar 70 la sută din suprafaţa  estimată

·        „S-a reuşit, totuşi, semănarea a 10.850 hectare, ceea ce este destul de bine în condiţiile acestui an”, declară Vasile Schipor, şeful DADR.

În judeţul Suceava, arăturile pentru însămânţările de toamnă au fost făcute pe 86% din cele 21.750 de hectare propuse, în timp ce terenurile care vor fi semnate în primăvară au fost arate pe 26% din totalul de 97.975 de hectare. Directorul executiv al instituţiei sucevene, Vasile Schipor  declară că epoca optimă a fost depăşită, iar până acum în judeţ au fost însămânţate 15.650 de hectare din 21.570 de hectare estimate, înfiinţarea noilor culturi făcându-se în proporţie de 73%. Campania este declarată încheiată şi cu realizări de 100% la orzoaica de toamnă, orz, plante de nutreţ, legume, rapiţă şi loturile semincere. „În contextul secetei grave cu care ne-am confruntat, culturile de toamnă au răsărit şi arată destul de bine. Este vorba, în principal despre rapiţa şi grâul cultivate până pe 15 octombrie, dar şi despre cele însămânţate mai târziu”, subliniază şeful DADR. Rămâneri în urmă se înregistrează la grâu, secară şi triticale, la care semnatul este făcut pe 65% din ceea ce s-a prins în plan, adică pe 10.850 hectare din 16.750 de hectare. Shipor este de părere că, date fiind circumstanţele vitrege din 2012, se poate aprecia că procentajul este unul bun, mai ales că se contează pe o creştere cu peste 5% faţă de anul agricol încheiat.    „La grâu, secară şi triticale stăm un pic mai prost din cauza secetei. S-a reuşit, totuşi, semănarea a 10.850 hectare, ceea ce este destul de bine în condiţiile acestui an, deoarece, comparativ cu suprafeţele de anul trecut, venim cu o creştere de 5-10%. Dacă vom mai beneficia de ploaie şi de condiţiile actuale de temperatură, se mai pot face însămânţări de toamnă. La fel, dacă ne ajută Dumnezeu şi cu un pic de zăpadă, care este anunţată pentru sfârşitul lunii, atunci vom avea pornire bună pentru viitoare recoltă”,  explică Oficialul DADR. Vasile Schipor apreciază că, în această toamnă, programul de însămânţări la grâu, secară şi triticale va fi realizat în proporţie de doar 70%, însă suprafaţa va creşte după anotimpul rece, când la cereale se pot face şi însămânţările de primăvară.  

Funcţionând cu încetineală,

„Casa verde” pe anul trecut, puţine şanse de încheiere a decontărilor până la finele lui 2012

·        O nouă sesiune de depunere de solicitări nu va mai fi deschisă anul acesta, ci doar după încheierea decontărilor în curs, cel mai sigur în 2013, odată cu aprobarea bugetului de stat.

·        „Cauza este, probabil, lipsa fondurilor, existând, după informaţiile pe care le avem, o sistare a fondurilor europene şi care plăţi ar urma să se deblocheze în curând”, este de părere Iluţă Cocriş, şef Srevoiu la APM

Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, cunoscut şi sub denumirea de Casa Verde, continuă să funcţioneze, deşi cu marea încetineală, numai o parte dintre proiecte ajungând la faza în care beneficiarii au parte de rambursarea de la Administraţia Fondului pentru Mediu. În anul 2011, sucevenii au înaintat 902 dosare, dintre care 701 pentru panouri solare, 192 pentru centrale termice şi 9 pentru pompe de căldură.  Din totalul amintit, de analizare au trecut 221 de dosare, dintre care 185 au primit aprobare, iar 36 au fost respinse. Potrivit lui Iluţă Cocriş, şeful Serviciului „Deşeuri şi arii protejate” al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, semnate sunt 185 de contracte de finanţare, iar în 149 de cazuri au fost aprobate şi dosarele de decontare. „În 2011, procedura de analiză şi semnare a contractelor a mers mai greu, cu un an mai înainte, aceasta finalizându-se mai rapid. Cauza este, probabil, lipsa fondurilor, existând, după informaţiile pe care le avem, o sistare a fondurilor europene şi care plăţi ar urma să se deblocheze în curând. De aceea, este posibil ca, până la sfârşitul anului, să se accelereze şi să se finalizeze mai repede aceste dosare, astfel încât toţi cei care le-au depus să poată semna contractul de finanţare, iar mai târziu să primească şi banii”, arată Cocriş. Responsabilul Agenţiei pentru Protecţia Mediului spune că, din această din urmă sesiune, există proiecte în curs de materializare sau chiar lucrări încheiate, întrucât factura depusă la Administraţia Fondului pentru Mediu, în vederea decontării, trebuie să fie datată ulterior semnării contractului de finanţare nerambursabilă. „Au existat firme specializate în asemenea lucrări, care s-au înţeles cu beneficiarii şi au aşteptat să aibă loc decontarea. Din totalul de 902, numai 221 de dosare au fost aprobate, însă, părerea mea este că în teren au fost realizate mult mai multe. Nu avem aceste date, deoarece APM are atribuţii până în momentul semnării, la sediul instituţiei noastre, a contractului de finanţare. Acesta este trimis de către noi, cu poşta rapidă, la Administraţia Fondului pentru Mediu, cu care beneficiarul va ţine legătura şi unde va depune, inclusiv dosarul pentru decontare a părţii nerambursabile, iar banii vor fi depuşi în contul special deschis în acest sens”, a reliefat Iluţă Cocriş, specificând că o nouă sesiune de depunere de solicitări nu va mai fi deschisă anul acesta, ci doar după încheierea decontărilor în curs, cele mai probabil în 2013, odată cu aprobarea bugetului de stat. În anul 2012, ca urmare a impedimentelor menţionate nu s-au mai preluat noi cereri, iar în 2010 din judeţului Suceava au fost adunate 613 dosare, iar din 535 de contracte de finanţare semnate, în 469 de cazuri beneficiarii şi-au primit banii promişi de Administraţia Fondului pentru Mediu.  Reamintim că în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, statul acordă solicitanţilor finanţare de cel mult 6000 lei pentru amplasarea de panouri solare; până la 8000 lei în cazul montării de pompe de căldură şi nu mai mult de 6000 lei pentru centralele termice pe peleţi, brichete, tocătură lemnoasă şi alte resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice.

Lungu face demersuri pe lângă Nechifor pentru noi fonduri destinate Termica

După ce firma suceveană de termoficare Termica s-a ales cu fonduri diminuate de la bugetul de stat, primarul Sucevei, Ion Lungu, a solicitat sprijin conducerii Consiliului Judeţean, în vederea acoperirii unei părţi din necesarul pentru aprovizionarea cu cărbune. Astfel, Lungu speră că societatea din Lunca Sucevei va primi o sumă de bani în urma rectificării bugetare de săptămâna aceasta. „Am avut discuţii cu preşedintele Cătălin Nechifor, astfel încât să mai primim nişte bani de la Consiliului Judeţean, după rectificarea bugetară care va avea loc în această săptămână”, subliniază ocupantul fotoliului din Areni. Demersurile sunt urmare a faptului că în conturile firmei sucevene de termoficare în sistem centralizat au fost virate doar 2 milioane de lei, în loc de 6 milioane de lei, aşa cum iniţial prevedea proiectul de hotărâre de Guvern. Potrivit edilului şef, în octombrie, de la asociaţiile de proprietari, respectiv de la populaţie, s-au adunat 1,57 de milioane de lei, faţă  de dezideratul de 2 milioane de lei lunar.  „Este mai bine decât în luna septembrie, însă mai puţin de 2 milioane de lei, atât cât ne-am propus de comun acord cu asociaţiile de proprietari. Sper ca sucevenii să fie solidari şi să răspundă apelului nostru de a-şi achita facturile, astfel încât să putem asigura furnizarea căldurii şi apei calde până în primăvară”, reliefează şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu. Începând din vară, ca urmare a eforturilor făcute de preşedinţii de asociaţii împreună cu proprietarii  de apartamente, datoriilor consumatorilor branşaţi la sistemul centralizat s-au diminuat cu peste 3 milioane de lei, însă acestea continuă să însumeze aproximativ 17 milioane de lei.   Termica are în stoc huilă pentru două luni de funcţionare.    

Primul proiect pe ţară de reabilitare a străzilor din redistribuiri de fonduri, depus de Suceava la ADRNE  

În cursul acestei săptămâni, Primăria municipiului Suceava va depune la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est un nou proiect pentru modernizarea străzilor din reşedinţa de judeţ.

Primarul Ion Lungu a declarat că aşa cu Suceava a fost primul municipiul din ţară care a întocmit Planul Integrat de Dezvoltare Urbană(PIDU) şi a promovat 5 proiecte în cadrul Programului Operaţional Regional, tot aşa acum va fi cel dintâi care va înainta un proiect de finanţare cu bani din economiile realizate din etapa anterioară a POR şi prevăzute pentru redistribuire.  „Este un proiect important, pe care noi sperăm să-l accesăm chiar de anul viitor. Acesta este primul proiect suplimentar pe ţară care este depus în cadrul PIDU, tot aşa cum Suceava a înaintat primul proiect în cadrul POR. Finanţarea, în această etapă,  provine din economiile realizate la celelalte proiecte şi redistribuire”, a declarat edilul şef, menţionând că proiectul va fi depus pe Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli de creştere urbană”. Lungu a precizat că în calcul este luată, în primul rând, continuarea modernizării DE 85, cu străzile „Cernăuţi”, „Traian Vuia” şi „Grigore Alexandru Ghica”, din zona Iţcani, înspre municipiul Rădăuţi. De asemenea, în lucru ar urma să intre arterele „George Enescu”, „Universităţii”, Mihai Eminescu”, „Zamca” şi  „Mărăşti.  „Sunt 10 străzi cu o lungime de aproximativ 8.8 km, valoarea proiectului se ridicându-se la 7,9  milioane de euro”, a explicat primarul Ion Lungu. În proiect mai sunt cuprinse reparaţii la podul peste râul Suceava şi pasajul de peste calea ferată, ambele din cartierul Iţcani, precum şi la podurile de pe străzile Plevnei şi „Cuza Vodă”. Acesta vine în continuarea celui de modernizare a 14 străzi, pasajului CFR, parcurilor şi podului de peste Suceava, care a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional(POR).  

Creşte numărul şomerilor care nu mai primesc indemnizaţie

·        Din totalul sucevenilor fără loc de muncă, 5.764 sunt beneficiari de ajutor de şomaj, alţii 7.654 neamaivând parte de susţinere financiară.

Rata şomajului este în creştere în judeţul Suceava, informează  Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă(AJOFM). Potrivit datelor instituţiei sucevene, la începutul acestei luni, în judeţ erau luaţi în evidenţe 13.418 şomeri. Faţă de debutul lunii anterioare, numărul sucevenilor fără slujbă a sporit, încă 755 de persoane depunând dosarele pentru obţinerea sprijinului financiar legal. Astfel, dacă la începutul lui 2012, rata şomajului era de 4,8 %, acum ajuns la 5,49%, cu 0,32% peste media naţională. De remarcat este faptul că, numărul şomerilor neindemnizaţi a devenit mai mare decât al celor care primesc ajutor din partea statului. Aşa se face că, din totalul persoanelor fără un loc de muncă, 5.764 sunt beneficiari de ajutor de şomaj, altele 7.654 neamaivând parte de susţinere financiară. Potrivit oficialilor AJOFM, indemnizaţia de şomaj se acordă diferenţiat în funcţie de stadiul de cotizare, respectiv pe o perioadă de 6 luni-pentru stagiu de 1 an; de 9 luni în cazul unei contribuţii de cel puţin 5 ani şi de 12 luni - la un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. Suma acordată lunar este de 75% din salariul minim brut pe ţară, pentru persoanele cu stagiu de cotizare de cel puţin 1 an. La aceasta se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni, adică o cotă procentuală diferenţiată în funcţie de stagiul de cotizare. Este vorba despre 3% pentru stagiul de 3 ani, procentajul mergând până la 10% în cazul unei contribuţii de peste 20 de ani. Conducerea AJOFM informează că solicitarea pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj trebuie înaintată în cel mult 10 zile de la data încetării raporturilor de serviciu. În situaţia în care cererea pentru stabilirea dreptului la ajutorul de şomaj depăşeşte termenul de 10 zile - dar nu mai târziu de 12 luni de la data încetării raportului de serviciu - indemnizaţia se dă cu data înregistrării la Agenţie, persoana cu pricina având o discontinuitate în constituirea stagiului de cotizare. 

Sute de mii de hectare de teren, suferinde pe urma activităţilor industriale

·        Acestea sunt afectate de deşeuri lemnoase, miniere şi menajere, poluarea cu reziduuri din industria alimentară, scurgeri de produse petroliere şi substanţe chimice, precum defrişările masive.

Condiţiile social-istorice recente de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava, care s-a reorganizat conform noilor principii ale economiei de piaţă, relevă un raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, privind starea mediului în judeţul Suceava. Din păcate, informarea reliefează faptul că toate aceste activităţi au condus la afectarea calităţii solului prin depozitarea la nivelul acestuia a deşeurilor lemnoase, miniere, şi menajere; poluarea cu reziduuri şi resturi din industria alimentară şi cea uşoară; infestarea cu scurgeri accidentale de produse petroliere şi substanţe chimice din fluxurile tehnologice, precum şi ca urmare a defrişărilor masive, care au generat fenomene de alunecare, eroziune şi acidificare.        

Astfel, printre altele, conform statisticii APM, în judeţul Suceava alunecările afectează circa 23.000 de hectare de terenuri, eroziunea - 60.000 de hectare, iar acidificarea aproape 260.000 de hectare. Excesul de umiditate în sol este prezent pe 182.873 de hectare; gleizarea şi pseudogleizarea se simt pe aproximativ 140.000 de hectare, iar compactarea pe circa 30.000 de hectare. Expuse la inundaţii sunt mai puţin de 52.000 de hectare, în timp ce terenurilor nisipoase se întind pe 139 de hectare. Cele mai reprezentative ramuri industriale din judeţul Suceava sunt cele ale lemnului, axată pe exploatarea fondului forestier; celulozei şi hârtiei; alimentară, bazată în principal pe prelucrarea laptelui şi cărnii, precum şi industria uşoară, reprezentată prin societăţi de confecţii, tricotaje, pielărie şi încălţăminte. La acestea se adaugă industria construcţiilor de maşini, respectiv firmele care produc  scule şi rulmenţi şi, nu în cele din urmă, industria minieră, prin exploatarea şi prelucrarea minereurilor cuprifere, polimetalice, de mangan, uraniu şi sare, ramură aflată în declin în ultimul deceniu. 

Peste 58.000 de fermieri suceveni primesc avans la subvenţia pe suprafaţă

·        Suma alocată judeţului Suceava se ridică la 12 milioane de euro.

În judeţul Suceava au fost autorizaţi la plată, în avans, 58.272 fermieri care au depus cereri de sprijin în campania SAPS 2012 pentru schema de plată unică pe suprafaţă, declară Angela Coroleucă, director al Centrului Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Cei în drept vor primi, în următoarea perioadă, câte 53,83 de euro pe hectar, la cursul de 4,5383 lei pentru un euro. Astfel, suma alocată judeţului Suceava se ridică la 12 milioane de euro, adică 53 milioane lei. „Banii au început să intre în conturile fermierilor şi, până la sfârşitul acestei luni, toţi beneficiarii vor încasa sumele cuvenite  ca avans pe 2012, adică 50% din totalul plăţilor pe suprafaţă, pe ţară alocându-se aproape 500 de milioane de euro”,  a precizat şeful APIA Suceava. Angela Coroleucă mai informează că, în prezent, APIA Suceava verifică dosarele fermierilor care au solicitat pachete financiare pentru măsurile de agro-mediu şi zona montană defavorizată. În urma acestora, urmează a fi autorizate plăţi pentru zonele defavorizate şi pajiştile naturale, respectiv pachetele I şi II de agro-mediu. Sumele cuvenit vor intra în conturile fermierilor până pe 1 decembrie 2012. Sumele alocate provin din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Ajutoare sociale de urgenţă pentru 30 de familii care locuiesc într-un bloc al unei firme din epoca de aur

·        Fosta întreprindere Electromontaj nu şi-a plătit facturile, iar prestatorii de servicii ameninţă că îi va lăsa pe locatari fără utilităţi.      

Primăria municipiului Suceava va acorda prestaţii financiare de urgenţă, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, mai multor suceveni aflaţi într-o situaţie locativă disperată. Este vorba despre 30 de familii care locuiesc într-un bloc de locuinţe a fostei întreprinderi Electromontaj, din zona „Bazelor”. Acestea s-au adresat municipalităţii, cerând sprijin pentru lămurirea situaţiei apartamentelor pe care vor să le cumpere. „Am avut discuţii în acest sens şi la Prefectură. Sunt nişte oameni de bună credinţă şi bătuţi de soartă. Au nimerit în acel bloc ale cărui apartamente nu pot să le cumpere, chiar dacă locatarii au acţionat în instanţă conducerea societăţii”,  a declarat primarul Sucevei, Ion Lungu.  Pe de altă parte, contractele de furnizare a serviciilor de apă, canalizare şi termoficare au fost întocmite pe numele întreprinderii cu pricina, iar întrucât firma nu şi-a onorat facturile restante, operatorii de utilităţi ameninţă cu sistarea furnizării. De altfel, din informaţiile pe care le avem, locatarii în cauză nu au mai avut apă caldă curentă de ani întregi, căldura din apartamente, pe timpul iernii, fiind asigurată cu radiatore electrice. „Electromontaj nu mai are bani să plătească utilităţile către furnizori şi le-a trimis somaţii locatarilor, că le opreşte apa rece. În concluzie, Primăria face anchete sociale acolo şi încercăm să dăm ajutoare sociale la circa 30 de familii, în aşa fel încât acestea să poată plăti restanţa către Electromontaj şi să putem asigura apă caldă şi căldură în această iarnă. Sunt cetăţeni ai municipiului Suceava şi trebuie să îi ajutăm, până se va rezolva definit problema. Aceasta până când vor deveni proprietari, iar Primăria se va putea implica, în condiţiile legii, să le ducă reţelele de utilităţi în zonă, ca să nu mai