Municipalitatea suceveană trece la executarea silită a contribuabililor rău platnici

• „Am ajuns în situaţii delicate de executare silită a datornicilor”, declară primarul Ion Lungu

• Dacă veniturile proprii sunt mici, Suceava nu va mai putea obţine sume de la Fondul de rezervă al Guvernului

Consiliul Local Suceava a aprobat, pentru prima oară după 1989, o execuţie bugetară trimestrială. În conformitate cu noile prevederi ale Codului fiscal şi Legii bugetului de stat pe 2011, execuţia bugetară nu mai este aprobată anual, după încheierea exerciţiului financiar, ci la finele fiecăruia dintre cele 4 trimestre. Primarul Ion Lungu relevă că raportat la trimestrul întâi al anului 2010, execuţia bugetară după finele primelor 3 luni ale acestui an este una relativ bună. „Este o execuţie mai mare, având în vedere că parcurgem o perioadă de austeritate financiară. Indicatorii pozitivi ne dau speranţa unei măriri a veniturilor proprii”, reliefează edilul şef, menţionând că acestea din urmă au fost realizate în proporţie de 113%. Cele mai mari încasări provin de la impozitele şi taxele pe proprietate, cu un plus de 31,37% comparativ cu anul trecut, în cadrul acestora remarcându-se impozitul pe clădiri de la agenţii economici, cu o creştere de 46,83%. Saltul pozitiv la această categorie este explicată prin bonificaţia de 5% acordată la achitarea integrală şi în avans a impozitului până la data de 31 martie 2011, graţie demersului aportul de la firmele mari dovedindu-se a fi unul deloc de neglijat. Primarul Lungu opinează că intrările suplimentare la vistieria municipală sunt mai mult de cât binevenite, unele virări de fonduri de la „centru” fiind condiţionate de consistenţa veniturilor proprii. „Este un lucru absolut îmbucurător, având în vedre că există anumite restricţii bugetare. Astfel, în măsura în care veniturile proprii ale municipalităţii sunt mici, nu mai avem dreptul la rectificări bugetare şi nici la obţinerea de sume de la Fondul de rezervă al Guvernului”, subliniază şeful administraţiei locale. Lungu este de părere că pe partea de adunare a impozitelor şi taxelor locale este loc de mai mult, pe lângă acţiunile de conştientizare a contribuabililor, urmând a se trece la executarea silită a rău platnicilor. „Sigur, se poate şi mai bine. Noi am făcut demersuri şi am ajuns în situaţii delicate de executare silită a datornicilor. Vom continua această activitate, în paralel cu conştientizarea contribuabililor persoanelor fizice sau persoane juridice, că trebui să-şi achite obligaţiile”, a explicat Ion Lungu.

De la începutul anului, cu 6000 de „ocupaţi”,

Judeţul Suceava, pe locul al patrulea în ţară la angajări

• Rata şomajului este de 5,77%, Suceava fiind plasat, în partea superioară a clasamentului judeţelor cu un număr mai redus de şomeri

Bursa locurilor de muncă organizată ieri în judeţul Suceava s-a bucurat de o prezenţă consistentă din partea angajatorilor, aceştia oferind celor aflaţi în căutarea unei slujbe o largă paletă de meserii şi specializări. Operatorii economici şi-au anunţat prezenţă cu 600 de locuri de muncă disponibile, cele mai multe în municipiul Suceava, adică în jur de 320 de slujbe. Directorul executiv al Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Aurelia Focşa, a remarcat prezenţa, pentru prima dată la o astfel de manifestare, a unor agenţi economici precum Ambro(celuloză şi hârtie), Betty Ice(îngheţată), SUCT şi Instcomp(construcţii), precum şi a mai multor operatori din industria hotelieră, cea de prelucrare a lemnului şi cea mecanică. Cele mai multe profesiuni scoase la bătaie au fost cele de muncitor constructor, confecţioner de produse din piele, prelucrător de lemn, recepţioner la unităţi de cazare etc. Cu acest prilej, absolvenţii de studii superioare au putut opta pentru un job de inginer mecanic, inginer construcţii drumuri şi poduri, inginer proiectant, consultant financiar, economist s.a. Aurelia Focşa evidenţiază o tendinţă de dezgheţare a pieţei sucevene a muncii, în intervalul trecut de la începutul lui 2011, fiind „mediate” şi încadrate peste 6000 de persoane fără serviciu. „În comparaţie cu celelalte judeţe stăm foarte bine, Suceava ocupând locul 4 la angajări, după Timiş, Cluj şi Ilfov, neluat fiind în calcul municipiul Bucureşti”, a declarat directorul executiv Aurelia Focşa. Rata şomajului în judeţul Suceava este de 5,77%, acesta fiind plasat, în partea superioară a clasamentului judeţelor cu număr redus de şomeri.

La număr egal de controale,

Într-o singură lună, amenzile date inspectorii de muncă s-au dublat

• Acestea au ajuns la peste 320.000 de lei, numărul prestatorilor la negru crescând de al 14 la 36

Inspectorii de muncă suceveni au avut, luna trecută, 446 de verificări, un număr aproximativ egal cu cel din luna precedentă, informează ITM Suceava, anunţând că, pentru deficienţele şi neregulile constatate aplicate au fost 617 sancţiuni contravenţionale. Valoarea amenzilor date în martie este de 320.400 de lei, aproape dublă faţă de februarie, când au fost prescrise sancţiuni contravenţionale de 167.900 de lei. Potrivit unei sinteze a Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, în domeniul relaţiilor de muncă au fost controlate 291 de firme, la 26 de agenţi economici lucrătorii specializaţi ai ITM depistând 36 persoane care prestau fără forme legale de angajare, cu 22 mai multe decât în urmă cu o lună. Directorul executiv al ITM, Ionuţ Radu Creţuleac declară că, în consecinţă, s-au „prescris” 62 de amenzi în sumă 183.700 de lei, dându-se, totodată, şi 194 de avertismente. În domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, cele 156 de descinderi s-au lăsat cu amenzi în valoare de 137.000 de lei. Tot luna trecută, la Inspectoratul Teritorial de Muncă s-au înregistrat 199 de petiţii, iar şeful instituţiei a primit în audienţă 259 de persoane. De asemenea, luate în evidenţă au fost 9 contracte colective de muncă, anexate fiind 85 de acte adiţionale la documentaţiile în cauză.

Taximetria, mai puţin căutată

• Ieri Consiliului Local aprobat redistribuirea a 24 de asemenea documente, pe străzile Sucevei putând circula maxim 370 de taximetre

• „Numai este aceeaşi bătălie ca altă dată. Probabil nu se mai câştigă la fel de bine din taximetrie”, a spus primarul Ion Lungu

Consilierii locali au aprobat, cu prilejul întrunirii ordinare de ieri, atribuirea a 24 de autorizaţii pentru practicarea activităţii de transport de persoane în regim taxi. Demersul are loc în urma rămânerii disponibile a autorizaţiilor în cauză, plasarea lor având loc în cadrul procedurii de delegarea în gestiune a serviciului în cauză. Conform reglementărilor referitoare la organizarea şi desfăşurarea transportului de persoane, mărfuri sau bunuri în regim taxi, pe străzile Sucevei pot circula doar maxim de 370 de autoturisme care prestează servicii de genul celor amintite. Potrivit legii, atribuirea unei autorizaţii taxi pentru realizarea serviciului de transport persoane se face prin hotărâre a Consiliului Local, cu acordul asociaţiilor profesionale ale reprezentative, potrivit criteriilor de departajare şi punctajelor acordate în cadrul fiecăruia dintre acestea din urmă. Dosarele depuse de solicitanţi sunt analizate de o comisie special constituită în acest sens. „Numai este aceeaşi bătălie ca altă dată. Probabil nu se mai câştigă la fel de bine din taximetrie”, a spus primarul Ion Lungu.

La repartizare,

Aproape 180 de locuri de casă pentru tineri

• „Ne dorim ca în acest an să începem un nou cartier pe Dealul Tătăraşi”, declară primarul Ion Lungu.

Aleşii locali suceveni au aprobat, ieri, în şedină ordinară, repartizarea în folosinţă gratuită, tinerilor în vârstă de până la 35 de ani, a 177 de loturi pentru ridicarea de locuinţe individuale. Demersul are loc în baza Legii nr. 215/ 2003, 142 de parcele fiind delimitate pe Dealul Tătăraşi şi altele 35 fiind rămase disponibile după ultima alocare pe Dealul Mănăstirii Teodereni, la ieşirea din municipiu înspre Botoşani. „Există renunţări scrise de la cei care le-au solicitat iniţial, iar apoi au mai putut să construiască, din diverse motive. Primii 142 de beneficiari vor avea posibilitatea să aleagă pe Dealul Tătăraşi, cei care sunt interesaţi putând opta şi pentru zona Burdujeni. Punctajul întrunit a variat între maxim 17 puncte şi minim 4 puncte, la solicitanţii aflaţi la egalitate, departajarea urmând a se face prin tragere la sorţi. Noi ne dorim ca în acest an să începem un nou cartier pe Dealul Tătăraşi, iar după cum se ştie, pe Dealul Teodoreni deja sunt introduse utilităţile, lucrându-se la asfaltare. Sperăm ca, în cel mai scurt timp, să putem aduce gazul metan. Ne luptăm pentru aceasta, făcând mai multe intervenţii la E-on Gaz”, declară primarul Ion Lungu, adăugând că finanţarea amenajării infrastructurii rutiere şi de utilităţi se va face, parţial, şi din sumele încasate de urma vânzării parcelelor date anterior în folosinţă beneficiarilor din Burdujeni. Lungu spune că noile locuinţe ar putea fi ridicate şi cu credite obţinute în cadrul Programului guvernamental „Prima casă”. Beneficiază de loturi de 300 de metri pătraţi fiecare tinerii de maxim 35 de ani care nu au avut sau nu deţin o locuinţă sau teren proprietate personală „pretabil” la ridicarea unei case. La data solicitării, cei în cauză au trebuit să facă dovada existenţei unui cont bancar cu minim 5000 de euro sau a posibilităţii contractării unui credit de această mărime.

Primăria a cheltuit încă 3,3 milioane de lei din creditul Dexia

• Suma a fost orientată înspre sistemul de termificare, parcările subterane şi utilităţile de pe Dealul Teodoreni

În primul trimestrul al acestui an, din creditul pus la dispoziţie de Dexia Kommunalkredit AG, primăria Suceava a tras 3,315 milioane lei. Suma a fost deja integral utilizată, fiind orientată înspre modernizări în sistemul de termificare şi lucrările de amenajarea din centrul municipiului Suceava. De asemenea, o parte din fonduri au fost folosite în vederea introducerii alimentării cu apă, canalizării pluviale şi menajere, drumurilor şi parcărilor, precum şi a reţelei de alimentare cu energie electrică în noul cartier pentru tineri de pe Dealul Mănăstirii Teodeoreni. Plăţile efectuate până acum reprezintă 34,16% din prevederile bugetare aprobate pentru primele 3 luni ale anului, în valoare de 9,73 milioane lei. În decembrie 2010, primarul Ion Lungu informa că primăria trăsese deja circa 32 de milioane de lei din împrumutul de tip bridge-loan contractat cu Dexia Kommunalkredit Bank AG Viena. Acesta preciza că diferenţa de 18 milioane de lei va fi destinată co-participării Primăriei la finanţarea celor 5 proiecte aprobate în cadrul Programului Operaţional Regional(POR). Suma cheltuită până la momentul declaraţiei respective se dusese pe asigurarea costurilor neeligibile din cadrul Programului ISPA de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a staţiei de tratare epurare; lucrările de modernizare a sistemului de termoficare; reabilitarea străzii „Cernăuţi”, introducerea utilităţilor şi amenajarea infrastructurii rutiere în cartierul „Tinereţii”; finalizarea execuţiei la blocurile 20, 21 şi 22 de la intrarea în municipiul Suceava, dar şi pe extinderea alimentării cu gaze în cartierul Burdujeni-sat. Contractul de împrumut pentru emisiunea de obligaţiuni municipale a fost semnat pe 16 aprilie 2008, la Suceava, de către şeful administraţiei sucevene, Ion Lungu, şi directorul Dexia Kommunalkredit Bank AG Viena, Wolfgang Viehauser. Valoarea creditului era, la acea dată, de 50 de milioane de lei, aproximativ 15 milioane de euro şi se întindea pe o perioadă de 23 de ani. Pe ultima sută a anului, Consiliul Local Suceava a votat conversia împrumutului de tip bridge loan într-un credit pe termen lung.

Bătrânii din Suceava nu au un cămin al lor

Municipalitatea suceveană nu are o instituţie pentru asistarea persoanelor vârstnice, motiv pentru care acestea sunt internate în căminele existente în alte localităţi ale judeţului. Astfel, Consiliul Local a aprobat o hotărâre prin care, în baza unui contract de atribuire de servicii sociale, bătrânii din municipiul reşedinţă de judeţ vor beneficia de asistenţă în căminul specializat de la Rădăuţi. Pentru întreţinerea vârstnicilor suceveni instituţionalizaţi, de la bugetul local se disponibilizează o sumă egală cu diferenţa dintre costul mediu lunar pentru o persoană şi contribuţia de 60% din venitul realizat de aceasta într-o lună. Dacă vârstnicul în cauză şi susţinătorii legali ai acestuia nu realizează niciun fel de venituri, municipiul Suceava suportă integral contravaloarea întreţinerii. Nevoile persoanelor de vârsta a treia sunt stabilite prin anchetă socială şi în baza unei grile naţionale de evaluare. Sunt considerate vârstnice persoanele care au împlinit vârsta legală de pensionare. Pot beneficia de servicii şi prestaţii sociale persoanele care nu au familie sau nu se află în întreţinerea unor aparţinători; cele care nu deţin o locuinţă, neavând nici posibilităţi de a-şi asigura condiţiile de locuit, precum şi vârstnicii care nu realizează venituri suficiente pentru întreţinere proprie. La fel, au dreptul la asistenţă socială sucevenii care nu se pot gospodări de unii singuri sau cei care au nevoi socio-medicale insurmontabile, ca urmare a bolii ori a stării fizice şi psihice.

La sate, în loc de parcuri şi săli de sport, bani pentru noi ferme

• „Ţăranii nu au unde să-şi desfacă marfa obţinută, aceasta căzând pradă samsarilor, care le oferă pe produse un preţ de nimic”, este de părere liderul judeţean al PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei

În ultimii 21 de ani, guvernele care s-au perindat pe la conducerea ţării nu au avut o niciun fel de strategie, consideră preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei. „România a fost condusă haotică, ştiindu-se de unde s-a plecat, dar neconuscându-se unde se vrea să se ajunge”, a spus ex-senatorul PRM de Suceava, într-o conferinţă de presă. Acesta a făcut referire, în primul rând, la sistemul de sănătate aflat, în continuă suferinţă, susţinând că nimic nu este mai important pentru vigoare unei naţiuni, decât sănătatea poporului. În acest sens, un prim rol îl are şi alimentaţia de calitate, motiv pentru care se impune promovarea produselor agro-alimentare bio. Acatrinei crede că pentru scoaterea agriculturii din starea actuală de înapoiere, necesare sunt măsuri financiare susţinute de subvenţionare a agricultorilor, refacerea sistemului de irigaţii, practicarea unei agriculturi intensive, fără a se apela la îngrăşăminte chimice şi fungicide în exces. „O hrană sănătoasă nu trebuie să trimită omul la farmacie şi poate că numai aşa nu vom mai avea nevoie de atâtea spitale”, subliniază preşedintele PRM Suceava. Gheorghe Acatrinei este supărat că Guvernul face la sate investiţii în parcuri şi săli de sport, obiective în urma cărora „ies comisioane frumuşele”, nealocând sume pentru finanţarea înfiinţării de noi ferme vegetale şi zootehnice, precum şi a centrelor de colectare a produselor. „Sătenii suferă de pe urma inexistenţei mijloacelor de mecanizare a agriculturii, iar acolo unde acestea se mai găsesc, agricultorii nu pot avea acces la acestea din cauza preţului ridicat al lucrărilor. Pe de altă parte, ţăranii nu au unde să-şi desfacă marfa obţinută, aceasta căzând pradă samsarilor, care le oferă pe produse un preţ de nimic”, a încheiat liderul judeţean al PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei.

Municipalitatea interzice montarea de centrale pe gaze naturale în apartamente

• „Trebuie să-i convingem pe suceveni că sistemul centralizat este cel mai corect”, reliefează primarul Ion Lungu

Primarul Ion Lungu va pune pe masa deliberativului sucevean un proiect de hotărâre prin care se va interzice debranşarea consumatorilor casnici de la sistemul centralizat de termoficare. Demersul vine pe fondul semnării, la sfârşitul acestei luni, cu Adrem Invest Bucureşti, a contractului pentru amenajarea unei noi centrale termice de termoficare în Lunca Sucevei. Edilul şef sucevean crede că decizia este una solid fundamentată, deoarece, pentru fi rentabilă, noua centrală are nevoie de cât mai mulţi consumatori. „Vom da o hotărâre de Consiliu Local prin care vom interzice debranşarea de la sistemul centralizat. Mi se pare corect să luăm o asemenea decizie, din moment ce există perspectiva asigurării gigacaloriei la un preţ suportabil pentru populaţie. Aceasta mai ales în condiţiile în care nici preţul pentru gaz metan nu stă pe loc, anunţându-se, în continuare, scumpiri. Întrucât am avut investiţii pe partea de transport şi distribuţie, precum şi în modernizarea punctelor termice, efectul fiind micşorarea pierderilor şi costurilor, o asemenea decizie este perfect justificată”, a declarat Lungu, Edilul şef crede că măsura nu este una anti-concurenţială şi nici nedemocratică, urmând a fi luată de consilierii locali, care sunt reprezentanţii sucevenilor. Primarul arată că, noul investitor, Adrem Invest Bucureşti, s-a angajat să livreze energia termică la preţul de 116 lei pe gigacaloriei, la jumătatea celui din prezent. „Trebuie să-i convingem pe suceveni că acesta este sistemul cel mai corect, primul pas fiind făcut prin asigurarea unui tarif mai mic la gardul centralei”, reliefează Ion Lungu, menţionând că nu se aşteaptă ca, până la aprobarea interdicţiei, să aibă loc un val de debranşări de la reţeaua de alimentare cu energie termică. Investiţia pe care Adrem Invest va trebui să o facă la Suceava se ridică la aproape 50 de milioane de euro, construirea durând minim 2 ani. Principala prevedere din caietul de sarcini al licitaţiei pentru amenajarea noii centrale a fost de asigurarea unui tarif de furnizare de 116 lei a gigacaloriei la gardul unităţii, unul la jumătatea celui actual, de la Termica. Investitorul bucureştean va amenaja o centrală termice mixtă pe biomasă şi gaze naturale, acest din urmă combustibil urmând a fi folosit în perioadă de iarnă. Menţionăm că, din anul 2002, sistemul de termoficare a reşedinţei de judeţ, inclusiv reţeaua de transport şi distribuţie, sunt concesionate societăţii comerciale Termica Suceava. Firma la care acţionar unic este municipalitatea suceveană funcţionează în pierdere, iar în condiţiile ridicării subvenţiilor la combustibili şi ajutorului la încălzirea locuinţelor, aceasta riscă falimentul. La sistemul termoficare centralizat sunt branşate 4.800 apartamente, cu aproximativ 60.000 de locatari, care aparţin de 106 asociaţii de proprietari. De asemenea, beneficiari ai CET sunt 155 case particulare, 530 agenţi economici şi 38 de unităţi bugetare.

Amendă de 250 de lei pentru mizeria făcută de animalele de companie scoase la plimbare

• Creşterea animalelor domestice în alte locuri decât cele autorizate va fi „pedepsită” pecuniar cu o sumă de la 50 la 500 de lei

Noile norme privind buna convieţuire, ordinea publică, transportul public de călători, gospodărirea oraşului şi protecţia mediului prevăd sancţiuni contravenţionale consistente pentru sucevenii certaţi cu bunul simţ. Astfel, pentru cultivarea zarzavaturilor printre blocuri, poliţiştii locali vor aplica o amendă cuprinsă între 100 lei şi 600 de lei, iar accesul pe străzi al maşinilor plin de noroi, în special al celor care ies de pe şantiere, va fi pasibil de sancţiuni variind între 200 de lei şi 1000 de lei. Creşterea animalelor domestice în alte locuri decât cele autorizate va fi „pedepsită” pecuniar cu o sumă de la 50 la 500 de lei pentru crescătorii individuali şi cu o alta de la 500 de lei la 2000 de lei, pentru agenţii economici. Sucevenii care nu fac curăţenie după animalele de companie scoase la plimbare vor plăti o amendă minimă de 50 de lei şi un maximă de 250 de lei. La fel, pentru rezervarea exclusivă de locuri de parcare pe domeniul public este prevăzută o sancţiune contravenţională de 100-200 de lei pentru persoanele fizice, precum şi una de 200-2000 de lei, în cazul persoanelor juridice. Pentru fumatul şi scuipatul în mijloacele de transport în comun este prevăzută o amendă cuprinsă între 50 şi 500 de lei, în timp ce aplicarea de afişe în locuri nepermise este „taxată” cu 50-100 de lei, respectiv cu 150-1500 de lei. Totodată, neîndepărtarea ţurţurilor de la streşini, pe timp de iarnă, va fi taxată cu 100-1000 de lei, în cazul persoanelor fizice şi cu 250-2000 de lei, în cel al persoanelor juridice. „Avem 4 pagini de amenzi care vor fi aplicate de poliţiştii locali, cele menţionate fiind unele dintre cele mai atipice”, a declarat primarul Ion Lungu.

Suceava, pe „harta roşie” a municipiilor poluate cu praf

• Pentru limitarea fenomenului, viabile ar fi măsurile de măturare umedă şi spălare a trotuarelor şi străzilor, crede primarul Lungu

Conducerea primăriei sucevene şi cea Agenţiei pentru Protecţia Mediului caută soluţii de limitare a efectelor novice ale prafului din reşedinţa de judeţ. „Există această problemă şi, ca atare, am avut şi vom avea discuţii cu toţi factorii responsabili, astfel încât să facem cât mai mult în acest sens. Mult praf este făcut din neglijenţă, de autovehiculele care lucrează pe şantiere, şi ies pe carosabil cu roţile pline de noroi. Vom coborî milităria din pod şi vom trece la amendarea firmelor şi persoanelor fizice, pentru că, se pare, nu mai este loc de întors”, pune în vedere edilul şef Ion Lungu. Primul gospodar al urbei crede că, pentru limitarea fenomenului, viabile ar fi măsurile de măturare umedă şi spălare a trotuarelor şi străzilor. Conform edilului şef, În 2011, din 90 de zile „eşantionate” cu măsurători, în 21 au fost înregistrate depăşiri ale nivelului maxim admisibil la indicatorul monitorizat. „Negocierile cu Uniunea Europeană pe linie de mediu s-au făcut în genunchi, noi având cele mai dure restricţii din acest punct de vedere. Aceasta în condiţiile în care trebuie să reconstruim oraşul, în care avem şantiere şi există praf. Însă, unde-i lege, nu-i tocmeală!”, relevă şeful administraţiei locale, evidenţiind că Suceava se află „harta roşie” a municipiilor din nordul ţării, alături de Botoşani şi mai puţin de Piatra Neamţ. Programul de gestionare a calităţii a aerului la indicatorul pulberi în suspensie PM10 a fost recent aprobat de Consiliul Local, fiind iniţiat în baza măsurătorilor făcute cu staţia automată de timp industrial amplasată în cartierul Burdujeni şi aparţinând reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului.

Reabilitarea iluminatului public a scăpat de scurtcircuitul contestaţiilor

Cele două societăţi care au contestat licitaţia pentru adjudecarea execuţiei sistemului de iluminat public din municipiul Suceava nu au avut câştig de cauză la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor. În urma soluţiei date de această „instanţă”, câştigătoare a competiţiei rămâne firma suceveană Loyal Impex Suceava în asociere cu Elco Botşani şi Energobit Cluj Napoca, care vor reabilita reţeaua electrică în cauză pentru suma de 8,36 milioane lei(plus TVA), cu 9,8% mai puţin decât suma din indicatorii tehnico-economici aprobaţi iniţial. „Au fost două contestaţii depuse de firmele care au pierdut la licitaţie, adică Elba Timişoara şi Flash Service Bucureşti, acestea fiind respinse. Prin acest proiect vom moderniza iluminatul de pe artera principală, urmând ca proiectul să demareze în perioada următoare”, a declarat primarul Ion Lungu. Execuţia are în vedere înfiinţarea unei linii electrice subterane de 25 km lungime, înlocuirea a 178 de stâlpi şi montarea a 642 de corpuri de iluminat. Proiectul de modernizare a iluminatului public de pe calea rutieră principală a reşedinţei de judeţ este finanţat prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1, Sprijinirea dezvoltării durabile-poli de creştere urbană. Printre lucrări se numără cele de construire a unei linii electrice subterane de alimentare cu energie a sistemului de iluminat; montarea de aparate moderne de iluminat pe stâlpii noi, prin intermediul unor console metalice; realizarea conexiunilor electrice şi coloanelor de alimentare, etc. Proiectul va fi implementat pe durata a 17 luni. Reamintim că municipiul Suceava a cumpărat infrastructura de iluminat public de la E.ON Moldova, de la bugetul local fiind alocată, în acest sens, suma 100.000 de euro.

Judeţul Suceava, acoperit de gunoi menajer

• Circa 38% din cantitatea totală de deşeuri provine din activitatea menajeră, în timp ce 34% rezultă din sectoarele industriei, iar 28% este generată în minerit

• În timp ce pe 16 iulie 2011 rampele de la Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului vor fi trase pe dreapta, există puţine şanse ca noul depozit ecologic de la Moara să fie gata

Resturile municipale deţin cea mai mare pondere în totalul deşeurilor produse în judeţul Suceava, relevă o informare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Astfel, 38% din întregul volum înregistrat provine din zona de activitate menajeră a unităţilor administrativ-teritoriale, în timp ce 34% provine din sectoarele industriale, iar 28% din deşeuri sunt generate în minerit. După cum declară directorul executiv al APM, Iluţă Cocriş, 2009 este anul care a dus schimbări importante în domeniu, spaţiile de depozitare a deşeurilor menajere din mediul rural fiind închise, conform normelor europene, pe data 16 iulie. Încetarea activităţii acestora a fost marcată şi de disfuncţionalităţi, din cauza lipsei banilor unele dintre primării renunţând, pe moment, la colectare gunoaielor de pe lângă casele oamenilor. „În noile condiţii, deşeurile au trebuit transportate pe depozitele de deşeuri care încă mai puteau opera. Astfel, o mare parte dintre primăriile rurale care asigurau salubritatea cu forţe proprii au fost nevoite să încredinţeze acest serviciu unor operatori care puteau asigura transportul la un depozit funcţional, însă au fost şi situaţii în care, din lipsa fondurilor necesare, s-a renunţat temporar la colectarea resturilor menajere”, subliniază şeful APM. Iluţă Cocriş face cunoscut că, în anul următor, eliminarea finală a deşeurilor nereciclabile s-a făcut pe depozitele neconforme, dar care au obţinut perioadă de tranziţie, precum cel de la Fălticeni, închis deja la jumătatea lui 2010. Deoarece rampele de la Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului - care vor fi trase pe dreapta pe 16 iulie 2011 - nu puteau prelua întreaga cantitate de gunoi, municipiul Suceava a apelat la serviciile judeţului Botoşani, iar restul localităţilor la ajutorul judeţului Neamţ, fapt care a condus la creşterea costurilor, în special cu transportul. Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului subliniază că o situaţie aparte s-a înregistrat la Rădăuţi, operatorul local Servicii Comunale obţinând, în instanţă, suspendarea avizului de mediu de închidere a rampei de depozitare. Ba mai mult, ulterior a solicitat şi anularea respectivului documentul. „APM Suceava a făcut recurs şi a câştigat procesele, însă procedurile juridice s-au derulat pe tot parcursul anilor 2009 şi 2010. Astfel, activitatea de depozitare a continuat o bună bucată de timp, în final, în 2010, deşeurile din Rădăuţi fiind duse pe depozitele de la Botoşani şi Darabani”, relevă Cocriş.

În judeţ este în curs de implementare Sistemul integrat de management al deşeurilor, în valoare de circa 64 milioane de euro. Acesta prevede construirea a două depozite de deşeuri menajere la Moara şi Pojorîta, a 5 staţii de transfer, precum şi a infrastructurii necesare colectării şi transportării resturilor, inclusiv a celei de adunare selectivă în mediul urban şi rural. Şeful APM Suceava atrage atenţia asupra derulării în ritm lent a investiţiei, în special la prima celulă de la Moara, care potrivit autorităţilor, trebuia dată în folosinţă la finele anului trecut, iar mai nou, în primăvara aceasta. „Decalajul de timp existent între sistarea activităţii pe depozitele neconforme şi construcţia celor două depozite de deşeuri conforme, creează mari dificultăţi autorităţilor administraţiei publice locale, în special din cauza costurilor ridicate de gestionare a deşeurilor municipale în aceste condiţii”, declară Iluţă Cocriş.

Stăpânii garajelor ar putea plăti chirie pentru parcările amenajate ilegal în faţa acestora

• În Suceava, există o serie întreagă de garaje cu suprafeţe adiacente betonate şi pe care respectivii suceveni s-au făcut proprietari.

Lucrătorii Direcţiei de Patrimoniu a primăriei municipiului Suceava vor proceda la inventarierea suprafeţelor din jurul garajelor, ocupate ilegal de către proprietarii de autoturisme. Primarul Ion Lungu a luat această decizie după ce a avut mai multe sesizări potrivit cărora, în timp ce garajele capătă altă destinaţie, fiind ocupate cu diverse lucruri, maşinile sunt parcate în faţa acestora. „Direcţia de Patrimoniu va face o identificare a acestor suprafeţe, care ar putea aduce, din închiriere, sume binevenite la bugetul local”, declară şeful administraţiei locale. Alesul local social-democrat Corneliu Caşu a atras atenţia că există o serie întreagă de garaje cu suprafeţe adiacente betonate de 9-10 metri pătraţi şi pe care respectivii suceveni s-au făcut proprietari. Caşu nu cere distrugerea investiţiei făcută de şoferii respectivi şi nici aducerea terenului la starea iniţială, ci doar intrarea în legalitate, prin plata la buget a unei sume cu titlu de chirie. „Trebuie să găsim o soluţie, dacă dorim să aducem nişte bani la vistieria municipală. În mare parte, la cele câteva mii de garaje, proprietarii acestora şi-au amenajat în faţă un fel de parcare betonată proprie şi îşi ţin autoturismele în aceasta. Unii dintre proprietari desfăşoară alte activităţi în garaje, de aceea ar trebui să identificăm acele suprafeţe şi să percepem nişte bani cu titlul de chirie”, a spus Corneliu Caşu. Un semnal în acest sens l-a tras şi fostul consilier PRM de Suceava, Aurel Jescu, preşedinte al organizaţiei municipale din reşedinţa de judeţ a formaţiunii. Jescu informa că, deşi terenul aferent este domeniu public, cei cu pricina nu permit niciunui şofer să staţioneze cu maşina în preajma garajelor transformate în „magazii” cu murături, cartofi, televizoare şi maşini de spălat vechi. „Primarul Ion Lungu ar trebui să ia poziţie, să vedem ce putem face cu aceste magazii”, sublinia Aurel Jescu, opinând că de dorit ar fi promovarea unei hotărâri de consiliu care să reglementeze regimul respectivelor amenajări.

Acte peste acte pentru sprijinul financiar din sectorul vegetal

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava informează fermierii din judeţ că au intervenit modificări în ceea ce priveşte condiţiile specifice şi criteriile de eligibilitate pentru plăţile în sectorul vegetal, cât şi pentru cele aferente măsurilor de agro-mediu şi zonelor defavorizate. Directorul executiv Angela Coroleucă spune că fermierii care depun cereri de plată pe suprafaţă pe anul 2011 trebuie să vină cu titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului; contractul de arendare; contractul de concesiune; contractul de asociere în participaţiune; contractul de închiriere; contractul de comodat sau alte acte care fac dovada folosinţei terenului, cum ar fi adeverinţa eliberată de primărie, conform înscrierilor în Registrul agricol, înscrisuri sub semnătură privată etc. Consiliile locale cu solicitări de plată pentru suprafeţele de pajişti permanente vor depune la centrele APIA planul tehnic de întreţinere şi îmbunătăţire a pajiştilor, precum şi procesele verbale de recepţie a lucrărilor. De asemenea, la APIA va fi prezentată o situaţie reflectând suprafaţa totală, pe categorii de folosinţă, pe care o deţine unitatea administrativ-teritorială în cauză; suprafeţele agricole proprii care nu sunt utilizate în scopuri productive şi cu terenurile repartizate pentru păşunat, utilizate de către deţinătorii de animale, persoane fizice sau juridice, pentru care au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere, titlu gratuit, înţelegeri verbale. Totodată, conform noilor prevederi legale, necesare sunt o evidenţe ale numărului de animale pe specii, aflate în proprietatea primăriei şi cu suprafaţa totală de pajişti existente pe teritoriul comunei, exclusiv suprafeţele de pajişti, precum şi o situaţie al efectivului aparţinând deţinătorilor particulari, cât şi cu terenul pe care animalele sunt scoase la păşunat.

Camerele agricole vor urmări preţurile şi oportunităţile desfacere ale produsele fermierilor suceveni

• În curând pe piaţă ar urma să fie lansată o broşură care va informa asupra funcţionării şi atribuţiilor acestor structuri

În curând, agricultorii suceveni vor avea la dispoziţie un material informativ tipărit cu noua legislaţie privind camerele agricole, precum şi cu atribuţiile Camerei agricole judeţene. Recent, aleşii judeţeni au aprobat regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia din urmă, autorităţile sucevene punându-şi mari speranţe în structura respectivă, inclusiv în camerele care urmează a fi constituite la nivel local. Astfel, Camera Agricolă Judeţeană, instituţie publică descentralizată cu personalitate juridică, va funcţiona în subordinea Consiliului Judeţean, dar şi sub coordonarea tehnică şi metodologică a Compartimentului de extensie şi formare profesională din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Obiectul principal de activitate al acesteia îl va constitui elaborarea şi aplicarea Planului judeţean de servicii de consultanţă agricolă, asistenţă tehnică şi formare profesională de specialitate pentru lucrătorii din domeniul agricol şi cele conexe. Camera va avea ca atribuţie identificarea potenţialilor beneficiari ai programelor de dezvoltare agricolă, elaborând, la solicitare fermierilor, proiecte pentru atragerea de finanţare europeană. La fel, aceasta va pune la dispoziţia agricultorilor interesaţi, întreg portofoliul de firme de proiectare şi de consultanţă de specialitate. Ca urmare a propunerilor aleşilor judeţeni, Camera Agricolă va elaborării de studii de piaţă şi va informa agricultorii asupra posibilităţilor de desfacere şi preţurilor produselor agricole. Printre altele, noua structură va colabora cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi va ţine evidenţa fermelor şi exploataţiilor agricole, precum şi a formelor de sprijin financiar primit de fermieri. Broşura va fi distribuită după constituirea camerelor agricole, proces în de iniţiere.

Tendinţa accelerată de sărăcire a unei covârşitoare părţi a populaţiei

Sub masca unei politici de asigurare forţată a bunăstării naţionale, prin reforme de tot soiul, în ultima perioadă sunt dea dreptul bătătoare la ochi dezechilibrele din cadrul diverselor sectoare ale economiei naţionale, dar şi dintre diferitele categorii sociale, opinează vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Marcel Murariu. Viceliderul peremist judeţean consideră că un exemplu relevant îl constituie situaţia din agricultura românească, nivelul de trai scăzut şi proasta calitate a vieţii locuitorilor din mediul rural. „Cu dotările pe care le au gospodăriile ţărăneşti, activitatea agricolă s-a întors la nivelul anilor 40. Cei mai mulţi dintre agricultori muncesc din zori şi până târziu, doar pentru a-şi asigura supravieţuirea. Acesta este doar o mică parte a gunoiului pe care actualii guvernaţi îl ascund sub preş, minimalizând tendinţa tot mai evidentă şi accelerată de pauperizare a covârşitoarei părţi a populaţiei”, a declarat vicepreşedintele PRM Suceava într-o conferinţă de presă. Marcel Murariu susţine că Partidul România Mare nu militează pentru egalitarismul din era comunistă, însă nu se opreşte să constate tendinţa de a se ajunge la o polarizare extremă între cetăţenii României. Acesta crede că este vorba despre o pătură foarte subţire de îmbogăţiţi peste noapte şi o alta, de dimensiuni îngrijorătoare, de trăitori de azi pe mâine, rezultat al politicilor economice proaste din ultimii 2 ani. „PRM este în profund dezacord cu politica coaliţiei de la guvernare. Pe de-o partea se evidenţiază reducerea drepturilor salariale, pensiilor şi ajutoarelor sau prestaţiilor sociale, iar pe de altă parte, avem de face cu o mărirea accelerată a preţurilor la alimente, produse şi servicii de bază, fără nici măcar o urmă de compensare a acestor creşteri. De aceea, cred că românii nu mai reprezintă o turmă care să poată fi momită cu cadouri la urne, ei fiind conştienţi că, de această dată, vor putea să-şi croiască în mod conştient viitorul”, a conchis Marcel Murariu, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare.

Anunţata criză a cartofului de sămânţă nu se confirmă

• Încurajaţi de preţul mare din ultimul timp, micii fermieri cultivă suprafeţe mai întinse faţă de acum un an

• Specialiştii DADR neagă că ar exista un deficit major de sămânţă, necesarul fiind acoperit din producţia proprie, de la producători autorizaţi sau din alte judeţe

În ciuda faptului că anul trecut a fost unul nefavorabil, agricultorii suceveni nu vor abandona cultura de cartofi. Aceasta este opinia oficialilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care cred că există posibilitatea ca suprafaţa cultivată în 2011 să crească în raport cu cea de anul trecut. Directorul executiv Florinel Avasiloaiei declară că a remarcat o preocupare intensă din acest punt de vedere, micii fermieri fiind încurajaţi de preţul mare cu care se vinde, în ultimul timp, cartoful de consum. „Mărimea suprafeţelor cultivate cu cartofi de consum ar putea creşte în mod considerabil, această tendinţă manifestându-se mai ales la producătorii de rând”, reliefează Avasiloaiei. Acelaşi lucru îl remarcă şi Vasile Tofan, specialist în cadrul DADR, accentuând că fluctuaţiile mari ale suprafeţelor semănate cu una sau alta dintre culturi sunt determinate de jocul pieţei. Tofan apreciază că raportul dintre cerere şi ofertă este cel care face legea, echilibrul urmând a se stabili la o medie acceptabilă în sezoanele următoare celor de relativă bulversare. Vasile Tofan neagă că în judeţ ar exista cu adevărat un deficit major al necesarului de cartofi de sămânţă, în sprijinul său venind şi directorul executiv Florinel Avasiloaiei, conform căruia marile asociaţii îşi produc singure sămânţa. Mai mult, acestea chiar au de vândut şi către agricultorii individuali. Preţul este de 2,5 până la 3 lei kg, însă, venită din Harghita sau Covasna, sămânţa poate costa şi 1,7 lei kg. În plus, marii producători nu-şi permit să folosească material degenerat, importând sămânţă de calitate din Olanda sau alte ţări recunoscute în domeniu. „Nu sunt probleme la înfiinţarea culturii de cartofi, în ciuda faptului că 2010 a fost un an neprielnic. Mulţi dintre ţărani folosesc sămânţa din producţia proprie de anul trecut, iar alţii pot să o procure de la producătorii autorizaţi. Pe de altă parte, asociaţiile au sămânţa lor proprie, pe care o fac an de an, iar pentru reînnoire o cumpără din afară”, evidenţiază directorul executiv al DADR, Florinel Avasiloaiei, menţionând că, potrivit Unităţii Fitosanitare din subordine, nu există probleme nici din partea nematozilor, dăunători al cartofului.

Asigurările date de responsabilii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală vin să mai atenueze din semnalul de alarmă tras de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor. „Analizând gradul de asigurare al seminţelor se constată că, la nivelul anului 2010, producerea de sămânţă a fost în regres. Aceasta în special din cauza neacordării de subvenţii guvernamentale pentru producătorii de material semincer, dar şi a lipsei banilor de care utilizatorii aveau nevoie la procurarea seminţelor certificate la semănat”, precizează Jenica Turiceanu, şefa Inspectoratului, explicând că, în general, ploile abundente, excesul de umiditate şi temperaturile înalte au favorizat atacul de bacterioze şi micoze, implicit deprecierea calitativă şi cantitativă a seminţelor. Anul acesta în judeţul Suceava ar urma să fie plantată cu cartofi de toamnă o suprafaţă de 21.020 de hectare.

Campania de primăvară, în întârziere cu 2 săptămâni

• Din cele 110.037 de hectare programate, însămânţate au fost doar 10.700 de hectare adică sub 10% din total
• Anul trecut, pe 20 aprilie era semănat porumbul, la data respectivă campania la toate celelalte culturi fiind deja terminată

Temperaturile atmosferice scăzute, precum şi precipitaţiile dese, au dus la întârzieri în înfiinţarea culturilor de primăvară. Aşa declară directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală(DADR), Florinel Avasiloiei, care precizează că, pe ansamblu, campania este rămasă în urmă cu circa două săptămâni. „Întârzierea este de maxim două săptămâni, anul trecut, pe 20 aprilie fiind la semănat porumbul. Aceasta după ce toate celelalte culturi fusese deja însămânţate. Vremea este capricioasă, săptămâna trecută doar 3 zile permiţând efectuarea de lucrări. Chiar dacă nu au fost precipitaţii mari, totuşi umezeală a împiedicat intrarea în câmp. Dimineaţa sunt 2-5 grade Celsius şi soare, după amiaza plouă sau ninge, şi se pare că va mai continua aşa câteva zile”, opinează Avasiloiei.

Conform statisticilor instituţiei sucevene, din cele 110.037 de hectare programate, însămânţate au fost doar 10.700 de hectare adică sub 10% din total. Campania poate fi considerată a fi terminată la cartofii timpurii, semi-timpurii şi cei de vară, plantate cu această cultură fiind 220 de hectare. În schimb, la cartoful de toamnă realizările sunt mai timide, performerii fiind asociaţiile agricole. Dacă în alţi ani, plantatul se desfăşura în forţă încă din prima decadă a lunii martie, la această dată, din cele 21.200 de hectare în plan, semănate sunt doar 2550 de hectare, respectiv în jur de 12% din total. La grâul de primăvară realizările sunt de 9%, la legumele timpurii – de 15%, la ovăz - de 10%, la rapiţă de primăvară – 34%, la orzoaică de primăvară – de 12%, la sfeclă de zahăr - de 30%, în timp ce la mazăre semnatul a fost terminat. De precizat este faptul că arăturile de primăvară au fost făcute pe 75.650 de hectare, adică pe 69% din suprafaţa planificată.

Doar unul din 10 preşedinţi de asociaţii a fost schimbat în urma adunărilor generale

• Patru asociaţii au ţinut adunările de 3 ori la rând, cauzele fiind scandalurile legate de alegerea preşedintelui, liste de convocare nesemnate de proprietari sau de procedura neconformă de organizare

Numai 11 preşedinţi de asociaţii din cei 114 au fost înlocuiţi din funcţie în urma adunărilor generale ale asociaţiilor de proprietari încheiate la data de 31 martie. Este vorba despre cei de la asociaţiile T7, 9, 36, 52, 60, 62, 79-Obcini, 108, „Centru”, „Naţional” şi T3, prezenţa proprietarilor la adunările re-convocate fiind în medie de 10% din totalul existent. Viceprimarul Lucian Harşovschi declară că, din acest punct de vedere, performeră a fost Asociaţia nr.10- cu 16% participare, cei mai puţini participanţi consemnându-se la Gruparea de asociaţii nr. 8+30 din Obcini - 2,4%. Adunările generale au fost ţinute chiar şi de 3 ori la rând la 4 asociaţii de proprietari, cauzele repetării întrunirilor ţinând de scandalurile legate de alegerea preşedintelui, listele de convocare nesemnate de către proprietari sau de procedura deficitară de ţinere a întâlnirilor. „La asociaţia de proprietari nr.76, proprietarii blocurilor T5 şi T6 au dorit să se facă adunări generale pe fiecare bloc în parte. În conformitate cu prevederile legale, adunarea generală se desfăşoară o data pe an şi cu participarea proprietarilor din toate imobilele. La asociaţia A12 nu s-a putut alege un nou preşedinte din cauza neînţelegerilor cu proprietarii scării G, unde se intenţionează să se amenajeze sediul asociaţiei de proprietari”, arată adjunctul şefului executivului municipal. Lucian Harşovschi mai precizează că la 95% din asociaţii, diriguitorii şi-au păstrat salariile din anii 2009 şi 2010. La Asociaţia de proprietari nr. 10, la solicitarea preşedintelui, indemnizaţia acestuia a fost diminuată de la 900 la 500 lei, în timp ce salariul administratorului s-a modificat de la 1400 la 1200 lei. Cu prilejul adunărilor generale, membrii acestora au reclamat, printre altele, activitatea nesatisfăcătoare a firmei de salubritate; lipsa locurilor de parcare; prezenţa câini vagabonzi; mirosul emanat de la canalizare; neaducerea terenurilor la starea iniţială în urma lucrărilor ISPA; gropile din carosabil; insuficienţa locurilor de joacă pentru copii; iluminatul public necorespunzător, precum şi repartizarea abuzivă a consumului de energiei termice.