Reducerea bugetarilor, brambureală în serviciile cu publicul

Concedierea bugetarilor care prestau servicii directe şi operative către contribuabili este o mare greşeală. Aceasta este părere vicepreşedintelui organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Vasile Cerlincă, care împărţit, într-o conferinţă de presă, din experienţa tristă pe care a trăit-o, în periplul de contribuabil, pe la diverse instituţii publice. Domnia sa spune că la Posta Română a petrecut la coadă o oră şi un sfert, dirigintele oficiului găsind scuza reducerii de personal, „un singur om lucrând, acum, pentru trei”. La Casa de Asigurări Sociale de Sănătate, dl Cerlincă a petrecut o oră şi jumătate, în faţă aşteptând la ghişeu 35 de oameni. Tot ca urmare a restrângerii personalului, programul de relaţii cu plătitorii nu mai este zilnic, la fel ca înainte, iar orarul a fost diminuat la doar de câteva ore pe zi. Nici la Casa Judeţeană de Pensii situaţia nu este mai plăcută, la ghişeu rămânând doar una dintre cele 3 casiere. Vasile Cerlincă crede că aceasta este o adevărată bătaie de joc la adresa pensionarilor care vin de la zeci şi sute de kilometri, de la Vatra Dornei, şi stau la rând, în picioare, chiar şi ore întregi. De supliciul cozilor nu scapă nici consumatorii de apă de la casele particulare, la casieria ACET Suceava, cozile întinzându-se şi în afara clădirii. Vicepreşedintele PRM Suceava recunoaşte că există funcţionari care se calcă pe picioare în birouri şi pentru care restructurarea este chiar foarte necesară, domnia sa manifestându-se însă împotriva concedierii fără raţiune a personalului care lucrează direct cu oamenii. „Asta înseamnă reducerea bugetarilor, brambureală în serviciile cu publicul şi debandadă peste tot. Însă asta înseamnă Guvernul Boc, bătaie de joc pentru populaţie”, relevă viceliderul judeţean al PRM Suceava.

Peste o cincime din posturile de la primăriile sucevene vor fi desfiinţate

• Luni, administraţiile locale vor obţine, la ANFP, avizul pentru modificarea organigramelor şi concedierile de personal

• Din peste 8000 de posturi din administraţia locală, desfiinţate ar urma să fie circa 1700, atât ocupate, cât şi vacante, ceea ce înseamnă în jur de 21% din total

Luni, pe 26 iulie, toate primăriile din judeţul Suceava vor prezenta propuneri de noi organigrame la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Public, în vederea obţinerii avizului la viitoarele restrângeri de posturi şi concedieri de personal. De miercuri, lucrători ai aparatului de specialitatea ai Consiliului Judeţean sunt în teritoriu, tocmai pentru a îndruma şi asista pe edilii şefi şi responsabilii din cadrul executivelor locale la reconsiderarea schemei de angajaţi şi statului de funcţii. Preşedintele CJ, Gheorghe Flutur, spune că demersul este necesar şi obligatoriu, chiar dacă provoacă şi unele neplăceri. Domnia sa crede că, în compensaţie, ar trebui identificate soluţii de înfiinţare de noi locuri de muncă, sectorul privat fiind cel care ar putea prelua lucrătorii disponibilizaţi. „Toate administraţiile locale au obligaţia de a se încadra în standardele de personal. Nu dorim să facem o glorie din a da oameni afară, pentru că, după părerea mea, trebuie să ne gândim la noi locuri de muncă şi, dacă se poate, acestea trebuie să fie în sectorul privat”, relevă dl Flutur. Şeful administraţiei judeţene susţine că aplicarea standardele de personal urmăreşte ajustări în aparatul propriu al primăriilor şi intrarea într-o disciplină financiară foarte riguroasă începând cu 2010. Gheorghe Flutur relevă că, din peste 8000 de posturi din administraţia locală, desfiinţate ar urma să fie circa 1700, atât ocupate, cât şi vacante, ceea ce înseamnă în jur de 21% din total.

Bugetul judeţean suportă manopera pentru ridicarea caselor distruse de puhoaie

• Puhoaiele au ras de pe faţa pământului 35 de case, la acestea adăugându-se altele 186 în pericol de iminent de prăbuşire şi care nu mai pot fi salvate

Deliberativul judeţean ar urma să se întrunească, în cel mai scurt timp, în şedinţă extraordinară. Apropiata întrevedere este justificată, de către şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, prin urgenţa cu care trebuie găsite şi aprobate resurse financiare pentru plata manoperei la casele reconstruite după dezastrul provocat de inundaţiile de la sfârşitul lui iunie anul acesta. Iniţiativa survine disponibilizării de ajutoare în materiale de la construcţii de la rezerva de stat, dl. Flutur neavansând încă valoarea contribuţiei financiare de la bugetul de judeţean. „Vom convoca o şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean, pentru a ajuta, cu contravaloarea manoperei, pe cei care îşi construiesc locuinţele din nou. Dacă pentru construire se dau ajutoare de la Guvern, va trebui să venim şi noi cu o contribuţie financiară de la bugetul judeţean”, relevă dl. Flutur, adăugând că, de la rezerva de stat, în judeţ au sosit materiale de construcţie pentru ridicarea a 15 case. Gheorghe Flutur face cunoscut că firmele Holzindustrie Schweighofer şi Egger de la Rădăuţi îşi vor aduce contribuţia la construirea unui total de 11 locuinţe, în timp ce la Pătrăuţi şi Dorneşti, sub coordonarea Prefecturii şi cu aportul Asociaţiei ”Habitat pentru umanitate”, amenajat va fi, de asemenea, un important număr de unităţi de locuit. Reamintim că, în judeţul Suceava, puhoaiele au ras de pe faţa pământului 35 de case, la acestea adăugându-se altele 186 în pericol de iminent de prăbuşire şi care nu mai pot fi salvate şi, evident, locuite.

Studii şi expertize de 750.000 de lei pentru refacerea podurilor afectate de viituri

• Pe drumurile locale, judeţene şi naţionale din judeţ, precum şi pe cursurile de apă, puhoaiele au avariat sau distrus 761 de poduri, podeţe şi traversări

Consiliul Judeţean analizează posibilitatea ca o parte din creditele bugetare aprobate pentru Direcţia de Drumuri şi Poduri din subordine să fie dirijate pentru intervenţii în situaţiile de urgenţă. Este vorba despre demersurile de eliminare a efectelor calamităţile provocate de revărsările de ape de la sfârşitul lunii iunie 2010, în special cele de deblocare cu utilaje a drumurilor judeţene. Totodată, prin hotărâre a legislativului judeţean, fonduri de 750.000 de lei, vor lua calea întocmirii studiilor de fezabilitate şi expertizelor tehnice pentru repararea sau reconstruirea podurilor avariate sau distruse de viituri. „Vom întocmi studii şi documentaţii pentru obţinerea imediată de fonduri pentru repararea acestor obiective. Pagubele în infrastructură sunt consistente, foarte tare fiind lovită cea de drumuri judeţene şi de poduri. În acest condiţii, suntem obligaţi să găsim soluţii pentru a interveni rapid”, declară preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Dl. Flutur subliniază că a cerut Guvernului ca, din economii operate în alte părţi, în judeţ să fie transmise sume pentru remedierea stricăciunilor la poduri. „Am discutat în Coaliţie şi la partidul de guvernare, astfel încât să trecem de urgenţă la refaceri, deoarece mai există încă unele zone blocate”, explică şeful administraţiei judeţene, dând ca exemplu o punte pietonală care, distrusă fiind, face imposibil accesul la Gura Solcii. Pe drumurile locale, judeţene şi naţionale din judeţ, precum şi pe cursurile de apă, puhoaiele au avariat sau distrus 761 de poduri, podeţe şi traversări.

Arderea miriştilor se face doar cu acordul Agenţiei de Mediu şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

• Incendierea necontrolată este sancţionată cu amendă cuprinsă între 3000 lei şi 6000 lei, pentru persoane fizice şi cu sancţiune de 25.000 lei la 50.000 lei, în cazul persoanelor juridice

Comisariatul Regional Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava îi avertizează pe toţi deţinătorii de terenuri agricole cu privire la interzicerea arderii miriştilor, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase în lipsa acceptului autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea, în prealabil, a serviciilor publice pentru situaţii de urgenţă. Avertismentul vine pe fondul campaniei agricole de recoltare a păioaselor şi, respectiv, al impactului pe care îl poate avea incendierea miriştilor în scopul degajării suprafeţelor de resturile rămase după recoltare. „Potrivit OUG nr. 195/ 2005 cu modificările şi completările ulterioare, faptele menţionate se sancţionează cu amendă contravenţională cuprinsă între 3000 lei şi 6000 lei, pentru persoane fizice şi cu sancţiune de 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice”, pune în vedere a directorul coordonator al instituţiei, Diana Mihaela Găşpărel. Comisarul şef regional de mediu spune că degajarea terenurilor trebuie să se facă prin mijloace mecanice, resturile vegetale rămase în brazdă constituindu-se în îngrăşământ natural. În cazul în care cultura sau terenul sunt afectate de dăunători, iar acest lucru este confirmat de instituţiile abilitate, după obţinerea acceptului Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi informarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, resturile pot fi îndepărtate prin ardere. Chiar şi aşa, sunt obligatorii respectarea condiţiilor meteorologice de vânt; izolarea zonei de ardere prin fâşii arate; arderea doar pe timp de zi, precum şi asigurarea substanţelor, mijloacelor şi personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor incendii. În vederea prevenirii accidentelor de circulaţie provocate de fum, proprietarii terenurilor situate în vecinătatea căilor de comunicaţie vor anunţa, cu cel puţin 24 de ore înainte, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, informând asupra zilei şi intervalului orar în care are loc incendierea controlată.

Comisia de fond funciar a validat restituirea a 240 de hectare către ASAS Bucureşti

• 32 solicitări ale unor potenţiali proprietari sau le moştenitorilor acestora au fost invalidate

Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava a validat, în ultima şedinţă, reconstituirea dreptului de rigoare asupra a 2466 de hectare de terenuri, dintre care 1476 hectare suprafeţe forestiere şi 990 hectare suprafeţe agricole. Membrii comisiei şi-au dat votul asupra a 122 hotărâri, beneficiare ale acestora fiind 144 persoane fizice şi 7 persoane juridice. În ceea ce le priveşte pe acestea din urmă, vizate sunt comunele Capu Cîmpului, Breaza şi Fundu Moldovei, Obştea Vicovu de Jos, două parohii din comuna Buneşti, precum şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice(ASAS) „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” Bucureşti. Monica Tătaru, purtător de cuvânt al Prefecturii declară că, astfel, date au fost 13 hotărâri de validări terenuri agricole cu amplasament, acestea afectând o suprafaţă totală de 956 de hectare şi adresându-se la 39 de persoane fizice, o comună şi două unităţi de cult. Tot aici, hotărâre favorabilă a primit ASAS, forul academic din Capitală alegându-se cu o suprafaţă validată de 239,61 hectare.

În cazul a 5 hotărâri, tot atâtea persoane fizice se vor bucura de acordarea de despăgubiri pentru suprafaţa revendicată de 22 de hectare de teren agricol, iar alte 16 hotărâri se referă la validări de 1459 de hectare de vegetaţie forestieră cu amplasament, în cauză aflându-se 82 de viitori proprietari particulari, două administraţii locale şi Obştea Vicovu de Jos. Pe de altă parte, 3 hotărâri au ca urmare doar reconstituirea dreptului, 12 se referă la constituirea terenului aferent locuinţei, 13 decizii consacră validări de amplasamente, în timp ce 28 de hotărâri au ca obiect modificări de poziţii. Nu în cele din urmă, 32 solicitări ale virtualilor proprietari sau ale moştenitorilor acestora au fost invalidate.

Din cauza salariul mic oferit prin lege,

Municipalitatea suceveană nu îşi găseşte arhitect şef

• „Arhitecţii nu prea vin la primărie, în domeniul public, mai ales acum după reducerile salariale făcute”, arată primarul Ion Lungu

Potrivit unei adrese Prefecturii Suceava şi în baza Legii 350 privind urbanismul, administraţia locală suceveană este obligată să cuprindă în organigramă şi în statul de funcţii, postul de arhitect şef al municipiului. Dacă operarea în acte este una destul de facilă, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre specialistul care să vină să ocupe postul scos la concurs. Primarul Ion Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că lista de amatori este practic ca şi inexistentă, arhitecţii preferând sectorul privat, care le mai aduce încă venituri destul de consistente. „Vom face o modificare în organigramă, în aşa fel încât să avem un post de arhitect şef. Sigur rămâne să vedem cu ce îl vom ocupa, ştiut fiind faptul că arhitecţii sunt destul de căutaţi, fiindcă au destul de lucru în mediu privat şi nu prea vin la primărie sau în domeniul public, mai ales acum după reducerile salariale făcute. Însă, unde-i lege, nu-i tocmeală, de aceea vom prinde şi postul de arhitect şef, care deocamdată este prevăzut ca fiind vacant”, reliefează edilul şef al capitalei de judeţ, Ion Lungu. Municipiul Suceava a avut un compartiment al arhitectului şef până la jumătatea deceniului trecut.

Până la 30 septembrie,

Bonus de 10% pentru sucevenii care îşi plătesc dările suplimentare pentru a doua şi următoarele locuinţe

Conducerea primăriei Suceava are şi o nelămurire vizavi de faptul că noile reglementări legale operează cu noţiunea de clădire, şi nu de locuinţă, exprimarea fiind destul de ambiguă

 Din punct de vedere fiscal, al impunerii, termenul de clădire nu este asimilabil celui de locuinţă, spune primarul Ion Lungu

Primăria Suceava acordă, până pe 30 septembrie, un bonus de 10% pentru contribuabilii care îşi achită impozitul pe locuinţe şi taxa pe autovehicule calculate conform legislaţiei specifice recent modificată şi completată. „Cei care se ştiu în această situaţie, având mai multe locuinţe şi maşini de peste 2000 cmc, au început deja să se prezinte la ghişee, dar fac un apel la suceveni să vină în continuare, pentru putea beneficia de bonificaţia de 10%”, declară edilul şef al municipiului, Ion Lungu. Conform OUG nr. 58/2010, de la 1 iulie se calculează dări suplimentare pentru deţinătorii a mai multor locuinţe, cât şi proprietarilor de autovehicule cu capacitate cilindrică mai mare de 2000 cmc. Astfel, pentru prima locuinţă în plus se percepe un supliment de 65% pe an faţă de suma plătită până acum, la a doua se datorează un adaos de 150%, iar pentru treia obligaţiile cresc cu 300%. La mijloacele de transport cu capacitatea cilindrică între 2000 şi 2600 cmc se percepe 72 de lei pentru fiecare tranşă de 200 cmc şi an, la cele de 2601 şi 3000 cmc se va lua câte 144 de lei, iar la maşinile de peste 3001 cmc se va chita câte 290 de lei. Conducerea primăriei Suceava are şi o nelămurire vizavi de faptul că noile reglementări legale operează cu noţiunea de clădire, un termen destul de ambiguu. Şi aceasta întrucât locuinţele se supun unui anumit regim de clasificare şi taxare, pe când clădirile pot avea oricare altă destinaţie decât cea de locuit. „Avem de clarificat acest aspect, întrucât din punct de vedere fiscal, al impunerii, termenul de clădire nu este asimilabil celui de locuinţă. Clădire poate să fie şi un imobil destinat birourilor, o anexă sau sediu de firmă, exprimarea fiind puţin ambiguă”, subliniază ocupantul fotoliului din Areni.

Bugetul local susţine cu 500.000 dotările secţiile de oncologie şi infecţioase

• „Cred că este o datorie morală să contribuim la finanţarea acestora”, subliniază primarul Ion Lungu.

În prima şedinţă a deliberativului, pe masa aleşilor locali suceveni va ajunge un proiect de hotărâre pin care înspre dotarea a două dintre secţiile Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfăntul Ion cel Nou” va fi orientată o sumă de 50.000 de lei.

„În şedinţa Consiliului Local de pe data de 29 iulie vom suplimenta fondurile acordate Spitalului Judeţean. Sunt 3 solicitări pentru secţiile de la spitalul vechi, respectiv pentru cele privind dotări la boli infecţioase şi la oncologie. Eu cred că, acolo, se cunoaşte efortul financiar făcut, în ultimul timp, de Primărie şi Consiliul Judeţean”, relevă dl Lungu. Anul trecut, din vistieria municipală, au fost disponibilizate fonduri de 1 milion de lei, suma de 500.000 de lei venind ca un supliment la cele 400.000 de lei deja virate în 2010, dintr-un total de 600.000 de lei prinse în buget şi promise a fi acordate până la sfârşitul anului. Primăria municipiului Suceava s-a angajat să finanţeze cu 300.000 de lei şi Serviciul judeţean de ambulanţă. „Chiar dacă nu avem în subordine aceste unităţi, suntem conştienţi că foarte mulţi cetăţeni ai municipiului apelează la Spitalul Judeţean şi Staţia de salvare. De aceea, cred că este o datorie morală să contribuim la finanţarea acestora”, a conchis dl Ion Lungu.

SCCF Group Colas a pierdut competiţia pentru repararea şi întreţinerea străzilor din Suceava



• Noul operator este SUCT şi Florconstruct Suceava, contractul urmând a fi semnat pentru 20 de milioane de lei
De străzile Sucevei se va ocupa, în perioada următore, Asociaţia de firme SUCT şi Florconstruct Suceava. Aceasta a câştigat competiţia în urma licitaţiei organizată pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice(SEAP) şi surclasat, cu 98,13 puncte, pe fostul operator SCCF Group Colas-cu 66,01 puncte. Primarul Ion Lungu spune că în cazul în care firma învinsă nu va contesta licitaţia, contractul cu cei care se vor ocupa de repararea şi întreţinerea infrastructurii rutiere de drumuri municipale va fi semnat la finele acestei luni. Valoarea contractului este de 20 de milioane de lei, acesta fiind valabil pentru următoarele 12 luni. Dl. Lungu arată că, până la sfârşitul anului, vor fi reparate în special arterele afectate de intervenţiile din Programul ISPA de reabilitare a alimentării cu apă şi canalizării. „Sperăm să nu fie contestaţii în instanţă sau alte blocaje, astfel încât pe data de 27 iulie să încheiem contractul cu această asociaţie. Contractul este valabil pe un an calendaristic şi ne propunem ca, în această perioadă, să asfaltăm cât mai multe străzi, în mod special cele prinse în Programul ISPA. Deja există artere care intră în faza de finalizare şi sper să le reparăm până la sfârşitul anului”, declară primul gospodar al urbei reşedinţă.  De menţionat este faptul că, după ce mai mulţi ani la rândul a avut grijă de drumurile din municipiu, societatea SCCF Group Colas a ieşit din joc, având încă de încasat, de la municipalitate, sume importante în contul prestaţiilor efectuate. La licitaţie mai participat şi Viarom Construct & Argecom Argeş,

Dealul Teodoreni, care a luat-o la vale din cauza ploilor, reclamă consolidări de 5,7 milioane de lei

• Versantul pune în pericol mai multe case şi străzi, Guvernul putând aloca, în cel mai fericit caz, doar 500.000 de lei

Primăria Suceava a stabilit indicatorii tehnico-economici pentru consolidarea de pe Dealul Teodoreni din cartierul Burdujeni, versantului care a luat-o serios la vale în timpul căderilor masive de precipitaţii de la sfârşitul lunii iunie. Dacă anterior, primarul Ion Lungu avansase sumă de 5 milioane de lei, din calcule a reieşit că necesarul este de peste 5,7 milioane de lei. Pentru a stabiliza terenul, în zonă se vor amenaja 9 chesoane, 2430 de drenuri colectoare, 261 de metri lineari de conducte de transport, 261 metri lineari de canal deschis pentru evacuarea apei, pe o suprafaţă de 8615 de metri pătraţi se vor face consolidări cu geo-celule, în timp ce protecţia feţei prin ramforsare va viza 2685 de metri pătraţi. Durata de realizarea a investiţiei este de 26 de luni, în primul an urmând a se aloca 1 milion de lei, iar în anul al doilea-3,8 milioane de lei. „În primă fază ne propunem să demarăm acest proiect cu trei chesoane în zona în care alunecările acestui versant pun în pericol, în primul rând, cele 3 case din imediata vecinătate a versantului”, declară şeful administraţiei locale. Ion Lungu spune că, în urma verificărilor şi inventarului pagubelor făcute de precipitaţiile abundente pe raza oraşului, pentru oprirea deplasărilor de teren de pe Dealul Teodoreni, de la bugetul de stat a fost cerută o sumă de doar 500.000 de lei. „O să vedem ce o să primim, dar trebuie să declanşăm intervenţiile, pentru că este foarte multe de lucru,iar sunt puse în pericol mai multe case”, explică Ion Lungu, adăugând că de suferit grav ar avea şi mai multe străzi, printre care şi „Nicolae Grigorescu”. În perimetru se află şi o staţie de transformare a energie electrice de 110 KV, primăria solicitând şi colaborarea E.on Moldova.

PRM „coalizează” cu PSD şi PNL împotriva vânzării bunurilor judeţului

• „Vor să dea totul la clientela politică, iar ei să se alegă cu comisioanele”, crede liderul PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei
Organizaţia judeţeană a PRM Suceava este de partea opoziţiei PSD-PNL, care a respins, prin vot, în ultima şedinţă ordinară a deliberativului judeţean, proiectele de hotărâre privind vânzarea unor terenuri şi clădiri din patrimoniul privat al judeţului Suceava. Liderul judeţean al PRM, Gheorghe Acatrinei, crede că tăria cu care Consiliul Judeţean vrea să scape de obiectivele în cauză nu poate să ducă decât la concluzia că la mijloc se află lucruri nu tocmai în regulă. „Totul se vinde”, relevă ex-senatorul de Suceava, dând exemplu insistenţa cu care actuala administraţie vrea să scoată la mezat Cabana de la Călineşti Enache, în care, după opinia sa, ar putea fi găzduite înaltele personalităţi interne şi externe care vizitează judeţul. Dl. Acatrinei face referire şi la fosta unitate militară de la Păltinoasa, în perimetrul căreia fosta conducere a Consiliului Judeţean, din perioada 2004-2008, intenţiona să amenajeze un centru modern de asistenţă şi îngrijire a vârstnicilor. „Au vrut să vândă şi Casa de oaspeţi, însă noroc că Guvern a dat o hotărâre şi i-a blocat în intenţia lor. Vor să dea totul la clientela politică, iar ei să se alegă cu comisioanele. Banii încasaţi se vor duce, iar patrimoniul judeţean va fi văduvit de bunuri care, cu puţină preocupare ar putea fi destinate bunăstării locuitorului judeţului”, a încheiat Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţiei judeţene a PRM Suceava. Reamintim că, la ultima întrunire, aleşii PSD au votat „împotrivă”, iar cei PNL s-au abţinut, la propunerea de vânzare a obiectivelor din zona cabanei „Căprioara” Adâncata, străzii „Pleşeşti” din Fălticeni şi străzii „Mănăstirea Humorului” din Gura Humorului

Din cauza opoziţiei PSD-PNL,

Administraţia judeţeană nu reuşeşte să pună în vânzare bunuri de circa 5 milioane de lei

• Este a cincia tentativă de scoatere la mezat a 13 terenuri şi imobile la care consilierii judeţeni social-democraţi şi liberali se arată de neînduplecat

Consiliul Judeţean nu a reuşit să obţină, nici la a cincia încercare, acordul consilierilor pentru vânzarea unor bunuri imobile din patrimoniul privat al judeţului. Aleşii PSD au votat „împotrivă”, iar cei PNL s-au abţinut, la cele 3 proiecte puse de executiv pe masa legislativului în şedinţa de ieri. Este vorba despre terenuri şi clădiri din zona cabanei „Căprioara” Adâncata, străzii „Pleşeşti” din Fălticeni şi străzii „Mănăstirea Humorului” din Gura Humorului, iar pentru că în joc este patrimoniul, aleşii PD-L, cu 19 voturi, nu au avut cum să întrunească necesarul obligatoriu de două treimi din opţiuni. În ciuda apelului şi criticelor aduse de colegii democrat liberali, care au invocat şi sărăcia bugetară judeţeană, consilierii PSD şi PNL s-au arătat de neînduplecat. După ce li s-a cerut o justificare la poziţia adoptată, liberalul Brînduşel Nichitean a acuzat demersul „pompieristic”, spunând că fost invitat doar cu 5 minute înainte de plecarea la faţa locului, pentru vizionarea obiectivelor scoase la bătaie. În schimb, chiar dacă a fost să vadă terenurile şi construcţiile cu pricina, Ioan Corjuc(PSD), a dat un răspuns cel puţin cu echivoc. „Am fost şi am văzut locaţiile respective şi sunt, într-adevăr, într-o stare avansată de degradare. Din punctul meu de vedere, preţul de scoatere la licitaţie este corect sau ar putea fi acceptabil pentru vânzare”, a spus dl Corjuc, sublinierea survenind ca o re-amintire a aceea ce s-a întâmplat în şedinţele anterioare, când preţul era considerat prea mic şi s-a cerut o reevaluare a obiectivelor. Şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, a respins acuzele aduse, punând în vedere că, de fiecare dată, executivul a dat dovadă de solicitudine şi transparenţă. „Nu este prima tentativă a noastră de valorifica aceste bunuri care sunt în paragină. Aceste obiective au mai făcut obiectul dezbaterii, discutându-se, pe marginea lor, în cel puţin 5 întâlniri. Nu cred că se poate vorbi despre acţiune pompieristică, pentru că noi am asigurat, de fiecare dată, logistica, experţii, să mergem în teren şi să respectăm toate etapele”, a explicat dl. Flutur.

Consiliul Judeţean spera să obţină, din înstrăinarea bunurilor de pe lista cu 13 poziţii de terenuri şi clădiri, suma 4,91 milioane de lei. Întrucât legislaţia s-a modificat, executivul se vede obligat să excludă fondurile în cauză de la veniturile bugetare pe care se conta în 2010. Conform noilor reglementări, reintroducerea în buget va fi posibilă doar la realizarea efectivă a tranzacţiilor şi încasarea contravalorii acestora.

Din cauza lucrărilor ISPA şi închiderii unei staţii TPL



Două săptămâni, burdujenenii vor merge mai mult pe jos


• Intervenţiile se fac la sensul giratoriu de la intersecţia Căii Unirii cu Calea Burdujeni, călătorii fiind nevoiţi să se deplaseze în staţii învecinate sau la altele provizoriu înfiinţate

Execuţia la reţelele de apă şi canalizare din cadrul Programului IPSA creează disconfort în deplasarea cu mijloacele de transport în comun ale TPL. Astfel, din cauza săpăturilor făcute de constructori la infrastructura rutieră din zona sensului giratoriu de la intersecţia Căii Unirii cu Calea Burdujeni, localnicii, dar şi ceilalţi călători, vor fi obligaţi să parcurgă la pas distanţe mai pari decât cele cu care erau obişnuiţi până acum. Motivul îl constituie suspendarea staţiei de autobuze şi troleibuze de la „Orizont”, pentru călătorii de pe traseul 2 care vor să ajungă în oraş fiind înfiinţate staţii provizorii pe strada „Mircea Damasachin”. „Un lucru dificil din punct de vedere la desfăşurării lucrărilor este în cartierul Burdujeni, cauza fiind intervenţiile din zona sensului giratoriu de la intersecţia Căii Unirii cu Calea Burdujeni. Afectate sunt atât traseul 2, cât şi traseul 4 al autobuzelor trec prin acest sens giratoriu, de aceea cetăţenii trebuie să mai meargă câteva sute metri pe jos, întrucât, practic, circa două săptămâni, staţia nu va mai exista. Este necesar ca să ne sacrificăm pentru o perioadă de timp, deoarece nici autobuzele traseului 4, care urcă la , nu vor mai putea merge pe Calea Burdujeni”, precizează edilul şef Ion Lungu.

Noul arhitect şef al judeţului Suceava este Tudor Andriu

Noul arhitect şef al judeţului Suceava este Tudor Andriu. Dl Andriu a fost prezentat ieri, în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean, acesta ocupând înalta poziţie în urma unui concurs organizat, în acest sens, de administraţia judeţeană. Fotoliul de arhitect şef al judeţului a fost declarat vacant în iunie anul trecut, după ce ocupantul acestuia, Constantin Rabiniuc a ieşit la pensie. De la 1 august 2009, interimatul la conducerea compartimentul arhitectului şef l-a deţinut Elena Moroşan, consilier superior la Compartimentul „Cadastru, urbanism şi amenajarea teritoriului” al aparatului de specialitate al executivului. După alegerile din iunie 2008, Elena Moroşan a fost adusă la Consiliului Judeţean, de la Direcţia de urbanism a primăriei Suceava, de către proaspătul preşedinte de la acea dată, Gheorghe Flutur.

După 2 ani,

Banii din Fondul de solidaritate european ajung în localităţile inundate în 2008

Aleşii judeţeni au hotărât, în şedinţă ordinară, repartizarea a 11 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Judeţean către localităţile afectate de calamităţile naturale din iulie 2008 şi aflate în extremă dificultate. Selectarea acestora din urmă s-a făcut prin aplicarea criteriilor votate de consilieri într-o întrunire anterioară, fondurile alocate urmând a fi utilizate folosite la refacerea, consolidarea şi dezvoltarea infrastructurii de pe raza unităţilor teritorial-administrative în cauză. Banii provin din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru decontarea cheltuielilor publice eligibile cu operaţiunile de înlăturare a pagubelor provocate de inundaţiile de la finele lui iulie 2008, suma de 14,8 milioane de lei, repartizată autorităţilor judeţene, prin HG nr.617/2010 fiind trecută, anterior, prin rectificare, în bugetul propriu al Consiliului Judeţean, la subcapitolul de cheltuieli „Fond de rezervă bugetară”. Acordul cu Guvernul României prin care judeţului Suceava îi sunt repartizate de 14,8 milioane de lei destinate îndepărtării pagubelor făcute de revărsările de ape din urmă cu 2 ani a fost semnat în noiembrie 2009.

Reamintim că la sfârşitul lui februarie 2009, preşedintele Gheorghe Flutur a cerut şi a obţinut, în Comisia de buget a Parlamentului European de la Bruxelles, activarea Fondului de solidaritate pentru judeţele din nordul şi estul României afectate de calamităţile de la sfârşitul lunii iulie 2008. Este vorba despre Maramureş, Suceava, Botoşani, Neamţ şi Bacău, suma solicitată atunci fiind de 11 milioane de euro. Aceasta după ce, în august 2008, şeful CJ s-a adresat în scris euro-parlamentarilor români, cărora le-a solicitat să susţină, la Parlamentul European, demersurile de deblocare a sprijinului financiar de urgenţă din Fondul comunitar de solidaritate. Ploile torenţiale şi revărsările de ape din 24-29 iulie 2008 au distrus, în diferite proporţii, drumuri comunale în lungime de 1004 km, 2 km de drumuri naţionale, 3 km de sisteme de alimentare cu apă şi aproape 80 km de drumuri judeţene. Stricăciuni au suferit şi 81 de poduri şi 563 de podeţe.

Serviciu de implementare a proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă



• La nivelul executivului judeţean şi direcţiilor subordonate sunt pe cale de a fi materializate proiecte de peste 100 de milioane de euro
Începând cu 1 august 2010, în subordinea Consiliului Judeţean Suceava se înfiinţează Serviciul de implementare a proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.
După cum îi arată şi numele, noua structură va avea ca obiect de activitate aplicarea şi urmărirea proiectelor cu finanţare comunitară nerambursabilă. Personalul va deservi proiectele derulate de Consiliul Judeţean şi instituţiile subordonate, numărul de posturi urmând a fi stabilit în funcţie de valoarea cumulată a investiţiilor în curs. Salarizarea fiecărui dintre lucrători se va face din bugetul instituţiei pentru care se desfăşoară activitatea de implementare a proiectului respectiv.
La nivelul executivului judeţean şi direcţiilor subordonate sunt pe cale de a fi materializate proiecte de peste 100 de milioane de euro. „Prin urmare, numărul de posturi admis peste cel pe care îl suportă organigramele instituţiilor este de 10 funcţii contractuale. Nu am niciun interes să umflăm aceste posturi, legea ne dă voie, fiind vorba despre un bonus pentru cei care angajează mai multe proiecte în perioada următoare. Am creat acest serviciu, dar nu l-am ocupat cu niciun post în momentul de faţă. Însă, la orizont vin programele transfrontaliere şi altele”, subliniază preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Printr-o adresa Prefecturii a fost transmis numărul maxim de posturi, urmând ca angajarea personalului - specialişti în managementul de proiect să se facă pe o perioadă determinată.

Consiliul Judeţean reduce doar 21 de lucrători din totalul de 188

• Pe ansamblu, inclusiv instituţiile subordonate, rămâne un total de 654 de posturi, diminuarea fiind de 136 de posturi, dintre care 91 vacante şi 45 ocupate

Deliberativul judeţean a aprobat noul număr de personal, funcţiile publice, organigrama şi statul de funcţii ale aparatului propriu al executivului judeţean. Demersul are în vedere reducerea cheltuielilor bugetare locale, potrivit normelor referitoare la numărul maxim de posturi de la nivelul unităţilor şi subdiviziunilor administrative-teritoriale din OUG nr. 63/2010 şi adresei trimisă de Prefectură în acest sens. Astfel, faţă de organigrama şi statul de funcţii aprobate anterior, numărul total de personal se reduce de la 188 la 167 posturi, respectiv cu 21 de posturi. De asemenea, pentru eficientizarea activităţii, s-a impus şi restructurarea aparatului de specialitate a Consiliului Judeţean. În primul rând, administraţia judeţeană renunţă la funcţia de administrator public al judeţului, concomitent operând modificări şi la nivelul serviciilor şi compartimentelor. În consecinţă, Compartimentul Evidenţa lucrărilor Consiliului Judeţean trece la Serviciul juridic şi coordonare, în timp ce Compartimentul turism şi Compartimentul cooperare şi relaţii internaţionale se comasează într-o singură structură. Comasate sunt, totodată, Serviciului de utilităţi şi investiţii şi Biroul de achiziţii publice, modificarea lăsându-se cu reducerea funcţiei publice de şef de birou. Structura organizatorică de Arhitect şef este modificată prin mutarea Compartimentului construcţii în cadrul Direcţiei tehnice şi investiţii, iar la Compartimentul de dezvoltare rurală se redistribuie funcţia contractuală de inspector de specialitate. Cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate pentru anul în curs, toate aceste modificări intră în vigoare de la data de 1 august 2010. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur spune că la baza demersului au stat criterii de competenţă, pensionare, precum şi de păstrare a unuia dintre cei doi membri de familie angajaţi în administraţia judeţeană. „Avem nevoie de oameni foarte buni, de specialişti în continuare”, a declarat dl Flutur. Pe ansamblu, inclusiv instituţiile subordonate, rămâne un total de 654 de posturi, diminuarea fiind de 136 de posturi, dintre care 91 vacante şi 45 ocupate.

În consecinţă, la Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat reducerea este de la 60 la 42 posturi, respectiv de 9 funcţii publice şi 9 funcţii contractuale. La Camera Agricolă se renunţă la două dintre funcţiile publice de execuţie, care, dealtfel, erau vacante, structura rămânând cu 21 de angajaţi. Direcţia „Drumuri şi Poduri” va funcţiona cu 54 de posturi în loc de 64, 8 dintre funcţiile reduse fiind, de asemenea, vacante. În cadrul Centrului cultural „Bucovina”, tăierea este de la 159 la 133,5 posturi, aceasta operând asupra a 17 funcţii vacante şi a 8,5 funcţii ocupate. Biblioteca judeţeană „I.G. Sbiera” rămâne fără 12 posturi vacante şi 6 posturi ocupate, numărul de personal scăzând la 53 de lucrători. La Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” pleacă la pensie un angajat şi redus este un post vacant de şef de serviciu, unitatea rămânând cu 50 de angajaţi. Nu în cele din urmă, Complexul muzeal „Bucovina” reduce 30 de funcţii de execuţie, dintre care 18 ocupate şi 12 vacante.

Doi consilieri judeţeni PD-L au demisionat

Deliberativul judeţean validează, astăzi, în şedinţă ordinară, mandatul a doi noi consilieri judeţeni. Aceasta după ce aleşii democrat-liberali dr. Alexandru Paziuc şi omul de afaceri Florin Costică Olaru şi-au dat demisia din forul legislativ judeţean. Cei doi - care nu şi-au motivat demersul – au ocupat un loc la masa deliberativului în urma alegerilor locale din iunie 2008, când au candidat la această funcţie din partea PD-L. Scaunele lăsate libere de demisionarii Paziuc şi Olaru vor fi ocupate, după votul de validarea a plenului, de Marta Timofeiov şi Tudor Plăcintă, supleanţi pe lista electorală a Partidului Democrat Liberal

Dupa a doua sesiune de proiecte,

Peste 420 de ferme de subzistenţă sucevene ar putea primi câte 1500 de euro pe an

• În urma sesiunii din decembrie 2008-2009, beneficiari sunt deja 217 fermieri

• Din acest punct de vedere, judeţul Suceava se situează între primele 10 poziţii pe ţară

Peste 420 de suceveni ar putea primi sprijin în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală(PNADR). Este vorba despre Măsura 1.4.1, care prevede sprijinirea fermelor de subzistenţă cu 1500 de euro anual(circa 500 de lei lunar), pe o perioadă de 5 ani. Şeful compartimentul Dezvoltare Rurală al DADR, Valeria Simioniuc, spune că dacă, în sesiunea decembrie 2008-februarie 2009, au aplicat 220 de fermieri, 217 dintre aceştia văzându-se deja cu banii în cont, în sesiunea aprilie-mai 2010 cu dosare au venit 420 de agricultori. „Prioritate au fermierii în vârstă de până la 40 de ani din zonele defavorizate, în cazul nostru cei din zona de munte, precum şi cei care aplică măsurile de agro-mediu”, precizează dna Simioniuc. Pentru a beneficia de această facilitate, în primul rând fermierii trebuie să demonstreze, cu acte de la Registrul Agricol şi APIA, că au o fermă de 2 UD(unitatea europeană de măsură a proprietăţii). Pe lângă acestea, dosarul va mai conţine un plan de afaceri, cererea de finanţare, precum şi alte documente justificative. Proiectele sunt selectate în funcţie de criteriile prezentate în ghidul solicitantului, respectiv a punctajului întrunit conform acestora.

Directorul adjunct al DADR, Valeria Simioniuc, subliniază că evaluarea continuă, la această dată, cu verificarea în teren, prin sondaj, de către specialiştii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a 5% din totalul solicitărilor. Ulterior, selectate şi aprobate la finanţare urmează a fi doar 10.000 de proiecte pentru care România are alocate fonduri de la Uniunea Europeană, din totalul de 13.500 de dosare depuse la direcţiile agricole. „Urmează etapa semnării deciziei de finanţare, iar într-o lună, maxim două luni, se va disponibiliza sprijinul de 1500 de euro pentru primul an”, a declarat Valeria Simioniuc. De menţionat este faptul că, începând cu anul 4, disponibilizarea sprijinului este condiţionată de realizarea a 4 UD. Dacă beneficiarul nu cumulează punctajul de 4 UD, acordarea ajutorului financiar este sistată, banii primiţi în primii 3 ani nereturnându-se. Ca exemplu de calcul al punctajului, 1 hectar de secară este cotat cu 0,084 UD, 1 hectar de cartofi-cu 1,174 UD, o vacă cu lapte-cu 0,261 UD, iar un porc de până la 20 kg-cu 0,057 UD. În prima sesiune, judeţul Suceava avut 220 de dosare din 6000 la nivel naţional, iar cea de a doua sesiune-428 din 13000 de dosare, din acest punct de vedere acesta situându-se între primele 10 poziţii pe ţară. O nouă sesiune de depuneri de proiecte va fi deschisă în intervalul 15 octombrie-15 noiembrie 2010.