Odată cu apropierea de România

Prudenţă maximă faţă de potenţiala răspândire a febrei aftoase 

> Aceasta este „o boală gravă, foarte contagioasă”, afectând bovinele, porcinele, ovinele şi caprinele, dar care nu se nu este transmisibilă la oameni

> Crescătorii trebuie să anunțe medicul veterinar de circumscripţie despre modificări de comportament, îmbolnăviri sau mortalitate la animale

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava solicită operatorilor economici din judeţ care desfășoară activități comerciale cu rumegătoare și suine să acorde o atenție deosebită protejării efectivele de animale împotriva febrei aftoase. Aceasta odată cu apariția unui focar de febră aftoasă într-o fermă de vaci de lapte din nordul Ungariei, ţară vecină României, anterior, în Germania anunțând primul focar, după 36 de ani, într-o crescătorie de bivoli. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc informează pe crescători „că orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp” medicilor veterinari din circumscripţiile sanitare veterinare sau la DSVSA.

 Febra aftoasă este o boală este boală gravă, foarte contagioasă, care afectează bovinele, porcinele, ovinele şi caprinele. Maladia se manifestă prin febră, dezvoltarea de vezicule pline cu lichid la nivelul bucal şi cel al membrelor, prin inapetenţă, anorexie şi nas uscat. Boala este cauzată de un virus care are şapte serotipuri diferite, fiecare producând aceleaşi simptome. Transmiterea se realizează, în general, prin contactul direct între animalele infectate și cele susceptibile. Direct, virusul este transmis prin furaje, apă, vehicule sau muncitori agricoli contaminaţi, cât şi prin ingerare şi aerosoli secundari. Intervalul dintre expunerea la infecţie şi apariţia simptomelor variază între 24 ore şi zece zile, sau chiar mai mult. Boala nu reprezintă risc pentru oameni. „Crescătorii de bovine, porcine, ovine și caprine sunt rugaţi să anunțe medicul veterinar despre animalele care prezintă modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalități” a declarat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

În judeţul Suceava

AJPIS a plătit beneficii sociale de aproape 1,15 de miliarde de lei

 >  Acestea au ajuns la un număr mediu de 263.771 de persoane şi familii sucevene îndreptăţite

Pentru acoperirea plăţilor beneficiilor sociale şi a finanţării programelor de servicii sociale pe anul 2024, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava a solicitat de la bugetul central suma de aproximativ 1.197 de milioane de lei, în creştere cu 140 de milioane de lei faţă de cele 1.057 de milioane de lei, totalul din anul precedent. Conform unei analize a AJPIS, pentru beneficiile de asistenţă socială s-au plătit 1.148,261 de milioane de lei, 849.845 de milioane de lei reprezentând asistenţă socială pentru familie şi copii; 208.017 de milioane de lei asistenţă socială în caz de invaliditate,  în timp ce 89,398 de milioane de lei reprezintă ajutoare pentru prevenirea excluderii sociale. În cadrul transferurilor între unităţile administraţiei publice locale, ajutoarele pentru încălzirea cu combustibili solizi s-au ridicat la 32,382 de milioane de lei, suplimentele la încălzirea cu lemne fiind de 4,541 de milioane de lei. Analiza Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava evidenţiază că, în 2024, subvenţiile orientate către fundaţiile şi asociaţiile care acordă servicii sociale categoriilor defavorizate, conform Legii nr. 34 din 1998, au avut o valoare de 2,783 de milioane de lei. În acelaşi timp, investiţiile făcute pe plan judeţean au fost finanţate cu 2,494 de milioane de lei. Taxele poştale aferente plăţii beneficiilor de asistenţă s-au ridicat la 4,844 de milioane de lei, dintre care 2,385 de milioane de lei pentru asistenţa socială a familiei şi copiilor; 1,542 de milioane de lei pentru indemnizaţia lunară de hrană şi drepturile persoanelor cu handicap, iar 917.187 de lei pentru ajutorul de incluziune. În anul 2024, prin intermediul Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava, beneficiile sociale au ajuns la un număr mediu de 263.771 de persoane şi familii îndreptăţite.

 Până pe 27 martie

Evaluare pentru înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor cu domiciliul temporar în străinătate

 > Evaluaţi sunt şi copiii care nu au urmat învățământul preșcolar din cauza unei boli sau a lipsei infrastructurii educaționale

Evaluarea nivelului de dezvoltare a copilului în vederea înscrierii în clasa pregătitoare 2025 se va desfășura  până pe 27 martie, de luni până vineri, între orele 10:00 și 18:00, anunţă prof. Maria Adriana Nichitean, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Suceava, menţionând că activitatea va dura între 20 și 30 de minute pentru fiecare copil. Evaluarea este destinată copiilor născuți între 1 septembrie-31 decembrie 2019, „care nu au urmat învățământul preșcolar din motive întemeiate, cum ar fi boala, lipsa infrastructurii educaționale la nivel local sau domiciliul temporar în străinătate”. „Este important de menționat că pentru copiii care întorşi din străinătate sau care nu au frecventat grădinița, și care la 1 septembrie 2025 au împlinit vârsta de 6 ani, evaluarea nu este necesară, înscrierea în clasa pregătitoare făcându-se conform vârstei” subliniază prof. Maria Adriana Nichitean. Pentru a veni în sprijinul părinților, au fost organizate 5 centre de evaluare în Suceava, Rădăuți, Fălticeni, Gura Humorului și Vatra Dornei, părinții sau reprezentanții legali putându-se programa telefonic. Aceştia vor depune o cerere-tip şi vor prezenta copie a certificatului de naștere al copilului, la finalul evaluării eliberându-se o recomandare care va fi folosită la înscrierea efectivă a copilului. „Părinții care nu au primit recomandarea pentru înscrierea în clasa pregătitoare pot solicita eliberarea acesteia și în perioada ulterioară evaluării, conform metodologiei stabilite” precizează prof. Maria Adriana Nichitean, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Suceava. 

Inspectorii antifraudă suceveni

Peste 5,60 de milioane de lei confiscări în numerar, de bunuri şi de venituri din activităţi ilicite

 >   DRAF Suceava a dat amenzi totalizând 6,48 de milioane de lei, în urma verificărilor documentare fiind emise de decizii de impunere pentru 10.63 de milioane de lei

În anul 2024, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) Suceava au organizat şi desfăşurat acţiuni de control la 503 de contribuabili din judeţul Suceava. La aceştia au fost „cuantificate şi estimate implicaţii financiare reprezentând TVA, contribuţii sociale contribuţii de asigurări sociale, contribuţii de asigurări de sănătate, precum şi alte impozite”   s-au aplicat amenzi şi s-au făcut confiscări, toate însumând 96,15 milioane de lei. Conform Sabinei Zereş, şeful Serviciului „Comunicare, relaţii publice şi mass-media” al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), inspectorii  Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava au întocmit  88 de procese verbale de control, în cazul cărora valoarea implicaţiilor fiscale se ridică la aproximativ 88 de milioane de lei. Inspectorii antifraudă suceveni au dat 250 de sancţiuni contravenţionale, între care şi 70 de avertismente, amenzile totalizând 6,48 de milioane de lei. Pe de altă parte, valoarea confiscărilor în numerar, a celor de bunuri, cât şi de venituri din activităţi ilicite au ajuns la 5,64  de milioane de lei. Totodată, în anul 2024, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava au întreprins şi 84 de verificări documentare, dintre acestea 74 fiind finalizate prin emiterea de decizii de impunere, valoarea creanţelor stabilite fiind de 10.63 de milioane de lei.  „Pe lângă acţiunile de control care au avut ca rezultat aplicarea de sancţiuni, confiscări sau emiterea unor decizii de impunere, inspectorii antifraudă au efectuat acţiuni de monitorizare şi control RO e-trasport pe rutele naţionale şi în punctele de trecere a frontierei, precum şi acţiuni desfăşurate în scopul creşterii gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale care le revin contribuabililor” se subliniază în informarea Serviciului „Comunicare, relaţii publice şi mass-media” al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.           

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava

Campanie de promovare a drepturilor de asociere, negociere şi acţiune

 > Acestea sunt recunoscute de Codul Muncii, în cauză fiind inclusiv obligativitatea clauzelor contractuale individuale şi colective, dar şi protejarea lucrătorilor şi reprezentanţilor lor

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava desfășoară, pe parcursul anului 2025, sesiuni de informare şi întâlniri cu angajatori şi angajați din diferite domenii de activitate, precum și cu reprezentanți ai organizațiilor sindicale și patronale, în vederea unor discuții consultative și clarificări ale aspectelor legislative cuprinse în Legea nr. 367 din 2022 privind dialogul social. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că obiectivele campaniei constau în informarea şi conştientizarea cu privire la drepturilor individuale şi colective ale angajaţilor şi angajatorilor. Legea nr. 367 din 2022 privind dialogul social, act normativ recent care a suferit mai multe modificări, reglementează drepturile şi libertăţile sindicale, respectiv dreptul de asociere şi afiliere, de negociere colectivă şi acţiune colectivă, ca şi obligativitatea clauzelor contractelor individuale şi colective de muncă şi protecţia individuală a lucrătorilor şi reprezentanţilor lor în exercitarea drepturilor, care sunt recunoscute de Codul Muncii. Constituţia României recunoaşte, la art. 40, dreptul de asociere în sindicate, patronate şi asociaţii profesionale, cu definirea la art. 9 a misiunii acestora de reprezentare şi apărare a drepturilor şi intereselor, după cum la art. 41, alin. 5, recunoaşte dreptul de negociere colectivă în muncă şi de aplicare a convenţiilor colective. Codul muncii reglementează domeniul raporturilor de muncă, acesta aplicându-se şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii. Codul muncii este legea cadru în materie de drepturi individuale şi colective de muncă, care se aplică şi organizaţiilor sindicale şi patronale.

 Doar unul din zece vizitatori ai judeţului Suceava este din străinătate

 >  Anul trecut, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare s-a apropiat de 30%

În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2024, în structurile de primire turistică din judeţul Suceava au fost înregistrate 548.435 sosiri, cu 3,1% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Conform Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, oferit recent publicităţii, sosirile turiştilor români au înregistrat o creștere cu 1,1% comparativ cu acelaşi interval din 2023, acestea reprezentând 89,4% din total. În comparaţie cu 2023, numărul sosirilor turiştilor străini a crescut cu 24,2%, ajungând la 10,6% din total. Potrivit sursei citate, pe durata anului 2024, în structurile turistice din judeţ au fost 1.129.014 de înnoptări, cu 0,8% mai multe, raportat la anul precedent. Numărul de înnoptări ale turiştilor români a cunoscut o scădere de 0,5%, în acelaşi timp numărul de înnoptări ale turiştilor străini sporind cu 17,3% faţă de anul 2023. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2024, înnoptările turiştilor români au reprezentat 91,9% din total, cele ale turiştilor străini având o pondere de 8,1%. Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţul Suceava a fost 29,9%, mai mare cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul 2023, când acesta a avut nivelul de 29,5%.
 

 

Într-un an

Salariul mediu al sucevenilor a crescut cu 512 de lei

 > În decembrie 2024, câştigul salarial mediu din judeţul Suceava a fost cu 24,3% mai mic față media naţională

În luna decembrie 2024, în judeţul Suceava, câştigul salarial mediu net a fost de 4.272 de lei de persoană, în creştere cu 72 de lei, respectiv cu 1,8% faţă de câştigul salarial mediu net din luna precedentă. Pe sectoare de activitate, câştigul salarial mediu net a crescut cu 10,6% pentru salariații din sectorul agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 2,0% pentru cei din sectorul industrie şi construcţii, cât și cu 1,3% pentru angajaţii din sectorul servicii. În conformitate cu Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, comparativ cu luna decembrie a anului 2023, câştigul salarial mediu net al sucevenilor a consemnat un salt de 512 de lei, respectiv de 13,6%. Pe sectoare de activitate, comparativ cu luna decembrie 2023, câştigul salarial mediu net a crescut cu 18,1% pentru angajaţii din sectorul serviciilor, cu 7,0% pentru cei din sectorul industriei şi construcţiilor, cât și cu 0,5% pentru salariații din sectorul agricultură, vânătoare servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. Sursa citată mai reliefează că, la nivel naţional, câştigul salarial mediu net din ultima lună anului trecut  a fost de 5.645 de lei de persoană. Astfel, în judeţul Suceava, câştigul salarial mediu net din decembrie 2024 s-a situat cu 24,3% mai mic față de media salarială netă naţională.

 Printr-un proiect de 10 milioane de lei

Servicii specializate pentru 266 de copii expuși sărăciei și riscului de separare de familie 

>  Între aceştia şi 27 de copii romi, familiile beneficiare fiind din municipiile Suceava şi Fălticeni, precum şi din comunele Baia, Valea Moldovei şi Dolhești

Asociația „Salvați copiii” Iași anunță implementarea proiectului „Servicii comunitare pentru familii unite” la nivelul județului Suceava. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2017-2024, perioada de implementare fiind de 36 luni. Valoarea totală a proiectului este de 9,93 milioane de lei din dintre care 9,88 de milioane de lei reprezintă valoarea cofinanțării Uniunii Europene. Proiectul propune implementarea de măsuri active și servicii specializate pentru creșterea calității vieții a 266 de copii din județul Suceava, expuși sărăciei și riscului de separare de familie, pentru care a fost instituită o măsură de protecție specială, dintre care 27 de copii romi. Activitățile se derulează în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, municipiile Suceava şi Fălticeni, precum şi în comunele Baia, Valea Moldovei şi Dolhești.  Potrivit unui comunicat de presă al DGASPC Suceava, situația de risc privind separarea de familie se referă la orice împrejurare, acțiune sau inacțiune care are un impact negativ asupra dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului, fie în cadrul familiei, fie în comunitate, pe o perioadă determinată de timp. „Familiile care întâmpină dificultăți financiare, sociale sau emoționale pot fi incapabile să furnizeze condiții adecvate pentru creșterea și îngrijirea copiilor. În aceste situații, copiii sunt expuși riscului de a fi plasați în sistemul de protecție specială - o măsură care, chiar dacă este temporară pentru unii dintre ei, poate avea efecte semnificative asupra dezvoltării lor emoționale și sociale” se subliniază în comunicatul  de presă al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava. Printre servicii şi măsuri se numără consiliere psihologică și suport emoțional, activități educaționale și de sprijin prin activități non-formale oferite prin Programul „Școala Mobilă”, acordarea de sprijin financiar, consiliere juridică și consiliere vocațională.

De pe 16 martie

Contract nou pentru salubritate stradală şi deszăpezire

 >  A trecut timpul când curăţenia se făcea cu „măturoiul şi lopata”, spune primarul Vasile Rîmbu, atrăgând atenţia că sucevenii care fac mizerie vor fi drastic sancţionaţi

Noul contractul pentru prestarea Serviciului de salubritate stradală şi de deszăpezire intră în vigoare pe 16 martie, a anunţat, într-o conferinţă de presă, Vasile Rîmbu, primarul Sucevei. Competiţia fost câştigată de asocierea între societăţile comerciale Ritmic Com şi Diasil Service, contractul fiind parafat pe 16 decembrie 2024. „Contractul este pe  8 ani de zile, generat de ideea că firmele sunt obligate la nişte investiţii, cu o durată de recuperare destul de lungă, întrucât sunt costisitoare” a subliniat edilul-şef Vasile Rîmbu, menţionând că a trecut timpul când curăţenia se făcea cu „măturoiul şi lopata” şi atrăgând atenţia că sucevenii care  fac mizerie vor fi drastic sancţionaţi. Licitaţia pentru delegarea prin concesionare a gestiunii Serviciului de salubritate stradală şi de deszăpezire a avut loc pe 15 aprilie 2024. Delegarea era prevăzută pentru o perioadă de 96 de luni, respectiv, de 8 ani, valoarea contractului ridicându-se la 80,70 de milioane de lei. La finele lunii august 2024, Ion Lungu, primarul din legislatura anterioară, informa că licitaţia pentru delegarea prin concesionare a gestiunii Serviciului „trena” din cauza cererilor de clarificări şi contestaţiilor înaintate de unele firmele intrate în competiţie. Încheiat cu societatea comercială Diasil Service, Serviciul fusese prestat în baza contractului de delegare a gestiunii prin licitaţie deschisă încă de pe 13 octombrie 2014. Contractul expirând, acesta a fost prelungit prin Hotărârea Consiliului Local nr. 211 din 30 septembrie 2021, când Primăria Suceava, dată începând cu care a demarat demersurile pentru organizarea unei noi licitaţii de concesionare.

Eliminăm sursele de noroi de pe principalele bulevarde sucevene

 > a declarat Dan Ioan Cuşnir, viceprimarul municipiului Suceava

Din cele 130 de pământ existente în municipiul Suceava, atacăm 9 în acest an, a informat într-o conferinţă de presă, viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. „Argumentaţia - la marea partea dintre acestea -, este că vrem să eliminăm sursele de noroi de pe bulevardele principale sucevene. Ordinea în care atacăm modernizarea străzilor şi a parcărilor dintre blocuri este astfel făcută încât să eliminăm, pe zone, cât mai multe surse de noroi, să nu lucrăm doar la cauză - salubrizorul să strângă noroiul de pe stradă - ci să lucrăm la efect” a subliniat adjunctul şefului executivului local. Viceprimarul s-a pronunţat împotriva şi balastărilor pe care administraţia anterioară le făcea pe străzile mărginaşe, în noi zone rezidenţiale, exprimându-se pentru asfaltare. Aceasta chiar dacă intervenţiile respective presupun inclusiv mai multă răbdare din partea viitorilor beneficiari. 

Conform viceprimarului Dan Ioan Cuşnir, pe partea de reparaţii, deja în reşedinţa de judeţ sunt începute lucrări pe 6 străzi, „care au fost abandonate pentru că nu au fost achitaţi constructorii la timp”. „Le continuăm în această primăvară, le finalizăm, iar suplimentar mai vin încă 10 străzi” a arătat viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. În 2024, bugetul local iclude 3,79 de milioane de lei pentru modernizarea străzii „Pictor Panaiteanu”; 1,15 milioane de lei pentru modernizarea străzii Alunului; 630.000 de lei pentru modernizarea străzii Zimbrului; 4,90 de milioane de lei pentru modernizarea străzii „Dobrilă Eugen”; 1,92 de milioane de lei pentru modernizarea străzii „Decebal”; 4 milioane de lei pentru modernizarea străzii „Dumitru Dacian”; 1,17 milioane de lei pentru modernizarea străzii „Epaminonda Bucevschi” şi 3,59 de milioane de lei pentru modernizarea străzii „Eugen Lovinescu”.  Lucrări sunt prevăzute şi pe strada „Cardinal Iuliu Hossu”, cea de legătura între Bulevardul „Sofia Vicoveanca” şi  Sala Polivalentă cu 5.000 de locuri.  În urmă cu 1 an, prin bugetul municipal era finanţată asfaltarea a 12 străzi de pământ,  o hotărâre în acest sens fiind aprobată în şedinţa Consiliului Local. În cauză erau străzile „Dobrilă Eugen”, „Ștefan Luchian”, „Lev Tolstoi”, „Eternității” şi „Nicolae Grigorescu”, din Burdujeni-sat. La acestea se adăugau străzile „Decebal”, „Epaminonda Bucevschi” şi „Bogdan Bicsi” din cartierul Ițcani, strada „Pictor Dumitru Dacian” din zona Aleea Dumbrăvii, străzile „Emil Cioran” şi „Nicolae Titulescu” din cartierul Europa, precum şi strada „Zimbrului” din oraş.

Reabilitarea sistemului de transport și distribuire a energiei termice, dificil de cofinanţat din bugetul Sucevei

>   „Gândim şi stabilim cum să promovăm acest proiect” arată primarul Vasile Rîmbu, menţionând că participarea Primăriei cu 116 milioane de lei ar afecta alte proiecte din portofoliu

>  „Cofinanţarea ar putea proveni printr-un împrumut BERD, în continuare lucrându-se pentru reluarea licitaţiei” spune Dan Dura, directorul Direcţiei Generale Proiecte Europene

 > „O bună parte a reţelelor primare şi a celor secundare, precum şi a instalaţiilor din punctele termice sunt în funcţiune de peste 40 de ani, iar acum necesită intervenţii de urgenţă

Proiectul „Reabilitarea sistemului de transport și distribuire  a energiei termice în municipiul Suceava”, cu licitaţia anulată în ianuarie 2025, nu este abandonat, ci pus în dificultate de valoarea mare a finanţării care trebuie suportată de bugetul local. „Desigur, este foarte importantă termoficarea, însă vorbim de o anumită prioritizare. Asta nu înseamnă că renunţăm la acest proiect. Dar cofinanţarea este extraordinar de <solidă> şi ar însemna să afectăm toate proiectele în derulare sau cele care sunt de maximă urgenţă. 

Nu că termoficarea nu ar fi de maximă urgenţă. A avut loc o licitaţie şi, din păcate, ofertantul a venit cu o valoare mult mai mare decât preţul de pornire. Orice sacrificii au făcut alţii, eu nu le-am asimilat, pentru că sunt purtătoare de risc. Era vorba despre o primă etapă acolo, avem în vedere tot oraşul, însă gândim şi stabilim cum să promovăm acest proiect” a subliniat Vasile Rîmbu. Dan Dura, directorul Direcţiei Generale Proiecte Europene a informat că partea de participare financiară la proiect a Primăriei este de 116 milioane de lei, „adică o valoarea foarte mare”. Asigurarea cofinanţării ar putea să se facă inclusiv printr-un împrumut BERD, în continuare lucrându-se la documentaţia pentru reluarea licitaţiei. „Noi am întreprins nişte demersuri şi la nivelul Proiectului <100 de oraşe neutre climatic>, vizavi de cofinanţare, să reuşim să obţinem un împrumut chiar de la BERD. Dar, pentru reluarea licitaţiei, în paralel am trimis din nou, la ANAF, pentru verificare, documentaţia cu modificare. ANAF ne-a trimis o listă de remedieri, cu ce trebuie făcut acolo, în documentaţie. Intervenim la acestea şi va fi publicată, în funcţie de cum se soluţionează observaţiile.

Între timp, lucrăm, în continuare, la documentaţia pentru atribuirea contractului de lucrări” a clarificat Dan Dura. În luna februarie 2024, primarul Ion Lungu parafa, împreună cu Sebastian Burduja, ministrul Energiei, contractul de finanţare a Proiectului „Reabilitarea sistemului de transport şi distribuire a energiei termice în municipiul Suceava”. Valoarea totală a mega-proiectului este de 362,290 de milioane lei (aproximativ 72,81 de milioane euro), Suceava remarcându-se ca având „primul contract semnat la nivel național pe componenta de termoficare”. Ulterior, adică în septembrie 2024, o singură ofertă a fost depusă pentru adjudecarea proiectării şi executării lucrărilor aferente Proiectului „Reabilitarea sistemului de transport și distribuire a energiei termice în municipiul Suceava. Ofertantul a fost asocierea dintre firmele Elsaco Electronic Botoșani (lider), SICOR București și Conest Iași. 

În prima etapă, valoarea estimată a contractului pentru intervenţiile scoase la licitaţie fusese stabilită la 262,190 de milioane de lei, respectiv la aproximativ 52,754 de milioane de euro, inclusiv TVA. Durata  contractului s-a stabilit la 29 luni, dintre care 5 luni pentru proiectare, iar 24 luni pentru executarea efectivă a lucrărilor. Reabilitate trebuiau a fi 19,45 km de reţele termice primare, prin înlocuirea conductelor uzate cu altele noi, preizolate, intervenţii fiind făcute şi la căminele de termoficare. Conform contractului, la 8 puncte termice vor fi modernizate echipamentele şi instalaţiile, precum şi clădirile în care acestea funcţionează. Nu în cele din urmă, reabilitării vor supuse 51,79 km de reţele termice secundare, aferente punctelor termice, prin înlocuirea conductelor din circuitele de încălzire şi a celor de apă caldă de consum. Proiectul „Reabilitarea sistemului de transport şi  distribuire a energiei termice în municipiul Suceava” a fost aprobat pe Fondul de modernizare, Programul Cheie 5, Domeniul de investiții 5.3 „Sprijin pentru modernizarea și dezvoltarea rețelei inteligente de termoficare”. Necesitatea executării urgente a unor lucrări de reabilitare a apărut ca urmare a faptului că „o bună parte a reţelelor primare şi a celor secundare, precum şi a instalaţiilor din punctele termice au o vechime de peste 40 de ani.

Noua administraţie suceveană renunţă la parcarea supraetajată din spatele Primăriei reşedinţă de judeţ

 > La o „adresabilitate” mică,  construirea acesteia ar fi însemnat cheltuieli „supradimensionate”, un singur loc de parcare „costând 26.000 de euro”, susţine conducerea executivului local

Parcareasupraetajată de pe strada „Ştefan Tomşa”, din apropierea sediului Primăriei Suceava, nu va mai fi construită. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă, de presă, viceprimarul Dan Ioan Cuşnir motivând demersul prin posibila „adresabilitatea scăzută”. „Din punctul nostru de vedere, cheltuiam câteva milioane de euro pentru o parcare supraterană supradimensionată ca şi costuri, cât şi cu adresabilitate minimă. 

Deocamdată, pe strada <Ştefan Tomşa> va rămâne parcare la nivel şi la sol,  iar sumele destinate acelei parcări vor avea o utilitate cu adresabilitate  lărgită” a punctat viceprimarul dan Ioan Cuşnir. La rându-i, primarul Vasile Rîmbu, a ţinut să arate că lucrările ar fi costat 40 de milioane de lei, dintre care 25 de milioane de lei dintr-un credit bancar, iar 15 milioane de lei din bugetul municipiului. Edilul-şef a opinat că ar fi mai bine ca banii să fie cheltuiţi pentru amenajarea parcării de la Sala Polivalentă, care este prioritară. „Parcarea de pe strada <Ştefan Tomşa>, cu 304 de locuri, la o valoare de 40 de milioane de lei, un loc de parcarea ar fi costat 26.000 de euro” a subliniat primarul Vasile Rîmbu, „menţionân că „soluţia este parcare la sol”.

Reamintim că, în iulie 2014, Ion Lungu, primarul de la cea vreme, informa că se lucra la documentaţia pentru procedura de lansare a licitaţiei pentru proiectare. Conform temei de proiectare şi studiului de fezabilitate, parcarea supraterană urma a avea 5 niveluri, asigurând 307 de locuri de parcare pentru autoturisme, cât şi o terasă circulabilă. Valoarea totală estimată a investiției era de 39,89 de milioane de lei, cu termen de realizare de 24 luni. Obiectivul prevedea dotări cu 54 de stații de încărcare pentru mașinile hibride şi electrice, dar şi un spațiu pentru parcarea bicicletelor. De asemenea prevăzute, erau montarea de camere de supraveghere video şi amenajarea de platforme betonate pentru colectarea deșeurilor. Terasa trebuia destinată activităților în aer liber și prevăzută cu bănci, aparate de sport, locuri de joacă și spații plantate cu gazon, arbuști și plante ornamentale. Pe fațada clădirii ar fi fost amplasate elemente decorative şi plante ornamentale care să încadrează în planul urbanistic zonal și cu arhitectura construcțiilor adiacente. În zonă, 59 de garaje au fost expropriate şi dărâmate, pentru terenurile proprietate privată în suprafață de 4.512 mp plătindu-se despăgubiri de 1,27 de milioane de lei, adică aproximativ 258.000 de euro.      

Bugetul Sucevei va fi aprobat la sfârşitul lunii martie

 >  Proiectul  de venituri şi cheltuieli este în consultare publică, aşteptate şi incerte fiind sumele alocate de Guvern pentru Învăţământ, cât şi cele repartizate prin hotărâre a Consiliului Judeţean, pentru echilibrarea bugetelor locale   

Proiectul bugetului municipiului Suceava pentru anul 2025 este în consultare publică încă din urmă cu mai bine de 10 zile, afişat fiind pe pagina web a Primăriei. Declaraţia aparţine Irinei Vasilciuc, administratorul public al reşedinţei de judeţ, care a precizat, că pentru „întregirea” proiecţiei bugetare, în aşteptare sunt emiterea hotărârii de Guvern privind aprobarea costului standard pe elev, dar şi hotărârea Consiliului Judeţean cu sumele repartizate pentru echilibrarea bugetelor locale. „Pe 12 martie expiră perioada consultare publică pe care am propus-o sucevenilor, iar la sfârşitul lunii martie, în şedinţă de Consiliu Local, proiectul va fi supus aprobării deliberativului. Aceasta cu menţiunea că încă nu au venit sumele pe care Ministerul Finanţelor Publice le va repartiza pentru Învăţământ. Se pare că la nivel naţional se mai aşteaptă hotărârea de Guvern care să aprobe standardul de cost pe elev. Din acest punct de vedere, proiectul bugetul municipiului este puţin <ciuntit>, dar, totuşi, a fost făcut public, cu elementele de venituri şi cheltuieli care ne-au fost aduse la cunoştinţă şi care sunt sigure. După ce vom primi şi repartizările şi pentru Învăţământ, îl vom întregi. De asemenea, aşteptăm şi sumele remise nouă de Consiliul Judeţean, iar înainte de sfârşitul lunii vom avea bugetul public al municipiului”, a reliefat Irina Vasilciuc. Conducerea Primăriei nu a oferit ordine de mărime, respectiv repere valorice concrete asupra veniturilor şi cheltuielilor estimate pentru noul exerciţiu bugetar, acestea urmând a fi prezentate după definitivarea proiectului de buget. „Însă, de precizat este faptul că sumele pentru parcări, pentru investiţii şi reparaţii la drumuri, pentru transformarea drumurilor în străzi sunt deja înscrise în buget din conturile pe care deja le avem la dispoziţie” a explicat Irina Vasilciuc, administratorul public al municipiului Suceava.

Licitaţia pentru benzile dedicate mijloacelor de transport în comun va fi ţinută pe 7 aprilie

> Proiectul include sisteme de management al traficului, de „undă verde” şi supraveghere video, un centru de comandă şi control, modernizarea infrastructurii rutiere, amenajarea de piste pentru biciclete, dar şi plantarea de perdele vegetale  

În zilele următoare, Proiectul „Sistem integrat de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului şi îmbunătăţirii calităţii vieţii în municipiul Suceava” va fi semnat la Agenţia de Regională Nord-Est Piatra Neamţ, face cunoscut Dan Dura directorul Direcţiei Generale Proiecte Europene a Primăriei municipiului Suceava. „Am fost la Piatra Neamţ şi aşteptăm ultimele confirmări de acolo, ca să semnăm, până la sfârşitul lunii, contractul de finanţare.  La fel, anunţul privind licitaţia pentru lucrările care se fac în acest proiect a fost publicată ieri (pe 4 martie nr), iar deschiderea ofertelor este pe 7 aprilie” a spus Dan Dura, ieri, într-o conferinţă de presă. Proiectul urmează a fi implementat în 31 de luni de la data semnării contractului, acesta incluzând, printre multe altele, realizarea de benzi dedicate mijloacelor de transport în comun; sistemul de management al traficului; sistemul de supraveghere video; sistemul de „undă verde”; sistemul de „impunere a legislaţiei rutiere”, cât şi centrul de comandă şi control. De asemenea, prevăzute sunt modernizarea infrastructurii rutiere din zona intersecţiilor; realizarea de piste pentru biciclete şi trotinete, precum şi plantarea de perdele vegetale de-a lungul principalelor artere rutiere. Potrivit unei hotărâri de Consiliu Local  din august 2024, valoarea totală a proiectului este de 120,484 de milioane de lei, echivalentul a peste 24 de milioane de euro, sursa de finanţare fiind Programul Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 4-„O regiune cu o mobilitate urbană mai durabilă”. Partea neeligibilă, reprezentând coparticiparea financiară a Primăriei Suceava, este, la fel, destul de consistentă, respectiv una de 5,84 de milioane de euro.

 Din ţările Uniunii Europene

Judeţul Suceava a importat 7.354 de tone de carne şi de organe de porc şi 8.425 de tone de lapte consum şi de produse lactate

 >  Din judeţ, pe piaţa UE au fost livrate 19,36 de tone de carne şi de organe de suine, cât şi 515 de tone de lapte

> În ceea ce priveşte comerţul cu animale vii, din Suceava au fost exportate 637 de bovine şi 533 de câini şi pisici

Direcţia Sanitară Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară (DSVSA) Suceava monitorizează comerţul intracomunitar, importul, exportul şi tranzitul de animale vii, precum şi cel de produse şi subproduse de origine animală, o statistică în acest sens fiind făcută publică de directorul executiv dr. Mihai Voloşeniuc.  Astfel, potrivit datelor DSVSA, în anul 2024 din judeţul Suceava au fost exportate în ţările membre ale Uniunii Europene 19,36 de tone de carne şi organe de suine; 947,03 de tone de carne şi organe de bovine şi 1.011 de tone de carne şi organe de cabaline. Din judeţ, livrate pe piaţa UE au fost 4,9 tone de carne tocată de suine şi 11,4 tone de carne tocată de bovine şi ovine. La fel, pe piaţa intracomunitară au ajuns 27 de tone de carne preparată de suine; 349,6 de tone de produse din carne de porc; 0,5 tone de produse din carne de bovine şi ovine, dar şi 928,44 de tone de alte produse de origine animală, respectiv de produse compuse. În 2024, judeţul Suceava a exportat, la fel, în Uniunea Europeană, 515 de tone de lapte de consum.  De cealaltă parte, în judeţ au intrat, din ţările membre ale Uniunii Europene, 7.354,4 de tone de carne şi organe de suine; 64,37 de tone de carne şi organe de bovine; 30,31 de tone de carne şi organe de pasăre şi 8.425 de tone de lapte consum şi de produse lactate. În ţări terţe, la export au mers 9 tone de carne şi organe de suine; 50,5 tone de carne şi organe de bovine; 3 tone de carne şi organe de pasăre; 0,529 de tone de carne tocată de suine; 321 de tone de carne preparată de suine; 71,8 de tone de produse din carne de porc; 0,2 tone de produse de carne de alte specii; 93,89 de tone de lapte de consum şi de produse lactate; 91,4 de tone de produse compuse şi 0,2 tone din carne de bovine şi carne de ovine. În ceea ce priveşte comerţul cu animale vii, în 2024, din judeţul Suceava au fost livrate 637 de bovine şi 533 de câini şi pisici. Din import au provenit 343 de bovine, 6 cabaline, 14.749 de suine pentru sacrificare, 31.672 de suine pentru reproducţie şi 7.012.361 de ouă de incubaţie.

 

Campania „Copil vaccinat: copil protejat!”

Suceava, între cele 5 judeţe cu decese din cauza tusei convulsive

 >  În decembrie, Suceava a fost pe locul al doilea la îmbolnăviri de rujeolă, vaccinuri fiind disponibile pentru boli precum difteria, tetanosul, pertussis, gripa și rujeola

Direcţia de Sănătate Publică Suceava derulează Campania naţională de informare, educare şi comunicare „Copil vaccinat: copil protejat!”. „În perioada martie-aprilie 2025, la nivelul întregii țări se vor desfășura activități de promovare a vaccinării, conform calendarului național. An de an, vaccinurile salvează milioane de vieți, iar alte milioane de oameni sunt protejați prin vaccinare de numeroase boli și dizabilități” transmite DSP Suceava. Potrivit instituţiei sucevene, în luna decembrie 2024, în ţară au fost notificate 1.003 cazuri de rujeolă, cele mai multe în judeţele Neamţ (382), Suceava (94) şi Constanţa (75). Totodată, în informarea Direcţiei de Sănătate Publică se arată că în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2024, în România au fost înregistrate 2.862 de cazuri de tuse convulsivă, 77% fiind la sugari, respectiv la copiii cu vârsta sub 1 an. Câte un caz de deces din cele 5 a fost consemnat în municipiul Bucureşti şi judeţele Iaşi, Braşov, Alba şi Suceava.  Conform statisticilor europene, un bolnav de rujeolă poate infecta, la rândul lui, între 12 şi 18 persoane, iar unul cu tuse convulsivă va transmite virusul către 12 până la 17 persoane. De asemenea, o persoană bolnavă de oreion ar fi răspunzătoare pentru infectarea, în medie, a altor 4-7 persoane, un bolnav de difterie sau de rubeolă transmiţând virusurile la 6-7 persoane din anturaj. În prezent, există vaccinuri pentru peste 20 de boli, în fiecare an vaccinarea prevenind între 3,5 milioane și 5 milioane de decese cauzate de boli precum difteria, tetanosul, pertussis, gripa și rujeola.

 

39 de debite din sprijin financiar prin APIA

Greu de recuperat

 >  „Procedura de recuperare a acestora este foarte greoaie”, inclusiv ca urmare a insolvenţei şi radierii debitorului

În evidenţele Centrului Judeţean al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava sunt înregistraţi  39 de debitori naţionali, cu debite însumând 126.961 de lei, pentru mai multe tipuri de sprijin financiar acordat din bugetul de stat, se arată în Raportul de activitate al instituţiei pentru anul 2024.

În marea majoritate, debitele provin din perioada 2014-2027, 4 dintre ele făcând parte dintr-un dosar aflat pe rolul instanţei de judecată, „dar procedura de recuperare a acestora este foarte greoaie”. Comparativ cu anul 2023, numărul debitelor s-a diminuat de la 59 la 39, „în special prin întocmirea proceselor verbale de constatare a imposibilităţii recuperării, ca urmare a hotărârilor judecătoreşti definitive prin care s-a dispus închiderea procedurii de insolvenţă şi radierea debitorului, în 8 cazuri”. În alte 12 situaţii, debitele au fost recuperate prin plata voluntară, sau executarea silită, prin ANAF. „Cazurile nerecuperate sunt monitorizate în permanenţă. Periodic au fost efectuate reconcilieri de sume cu serviciile fiscale din judeţ, fiind trimise adrese pentru verificarea stadiului recuperării. În cazul fermierilor decedaţi, au fost trimise solicitări la Camera Notarilor Publici, pentru depistarea moştenitorilor legali şi urmărirea recuperării debitelor” se subliniază în raportul citat. Conform acestuia, între 2007 şi 2023, fermierii suceveni ar fi încasat  necuvenit peste 3,71 de milioane de lei, reprezentând sprijin financiar acordat din bugetul naţional.

Treisprezece investiţii finanţate dintr-un credit de 50 de milioane de lei contractat de Primăria Suceava

 >  Cea mai mare sumă, de 16,80 de milioane de lei, este destinată construirii parcării şi amenajărilor exterioare de la Sala Polivalentă cu 5.000 de locuri

Autorităţile locale din municipiul Suceava au modificat şi completat lista obiectivelor de investiţii din creditul de 50 de milioane de lei care a fost a aprobat de deliberativ prin hotărârea nr. 239 din 29 iunie 2023. Lista cu 13 cele obiectivele de investiţii prevede alocări de 650.000 de lei pentru drumul, canalizarea şi pasajul superior peste calea ferată aferente Rutei alternative Suceava-Botoşani; 3,90 de milioane de lei  pentru înfiinţarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă  şi reţelei de canalizare de la Complexul sportiv; 3,79 de milioane de lei pentru modernizarea străzii „Pictor Panaiteanu”; 1,15 milioane de lei pentru modernizarea străzii Alunului; 630.000 de lei pentru modernizarea străzii Zimbrului; 4,90 de milioane de lei pentru modernizarea străzii „Dobrilă Eugen”; 1,92 de milioane de lei pentru modernizarea străzii „Decebal”; 4 milioane de lei pentru modernizarea străzii „Dumitru Dacian” şi 1,17 milioane de lei pentru modernizarea străzii „Epaminonda Bucevschi”. Totodată, din creditul de 50 de milioane de lei, 1,50 de milioane de lei sunt pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă  de pe strada „Căprioarei”; 6 milioane de lei pentru lucrări de consolidare, reparaţii, reabilitare termică a Blocului nr.139 de pe strada „Rarău”, afectat de o explozie; 3,59 de milioane de lei pentru modernizarea străzii „Eugen Lovinescu” şi 16,80 de milioane de lei pentru construirea parcării şi amenajărilor exterioare de la Sala Polivalentă cu 5.000 de locuri. Reamintim că, în şedinţa din ianuarie 2025, actualul Consiliu Local Suceava a aprobat contractarea, de la Ministerul Finanţelor, a unui împrumut de 30 de milioane de lei, cu o maturitate de 5 luni, aceasta fiind valoarea maximă care poate fi aprobată pentru municipiile reşedinţă de judeţ. Creditul ar urma să asigure contribuţia financiară proprie locală, necesară implementării ân municipiul Suceava a 6 proiecte cu finanţare nerambursabilă.  

 Încă din prima lună din 2025

Trei suceveni despistaţi muncind la negru

 > Inspectorii ITM au amendat firmele în cauză cu un total de 80.000 de lei

În primă lună a anului 2025, inspectorii de muncă suceveni au depistat doar 4 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, precizează că în cauză era o persoană al cărei contract individual de muncă nu a fost transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii. De asemenea, în luna la care facem referire, lucrătorii ITM au depistat 3 lucrători fără forme legale de angajare, muncind la negru, firmele în cauză fiind amendate cu 80.000 de lei. Pe parcursul lunii ianuarie 2025, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii ITM au avut 205 de controale, inspectorul şef Romeo Butnariu subliniind că verificările s-au lăsat cu aplicarea a 36 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor ridicându-se la 122.000 de lei. În timpul descinderilor la agenţii economici din judeţ, pe lângă cele amintite, inspectorii ITM Suceava au depistat, în primul rând, deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului cuvenit în cazul muncii suplimentare, cât şi a concediului de odihnă. Totodată, s-a mai descoperit că unii dintre agenţii economici controlaţi nu s-au conformat reglementărilor în vigoare referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. 

Angajaţii Primăriei Suceava vor fi „prelucraţi” pe linie de integritate şi prevenire a corupţiei

Între Direcţia Generală Anticorupţie şi Primăria municipiului Suceava a fost încheiat un protocol de colaborare în domeniul prevenirii corupţiei şi promovării integrităţii. Obiectivul protocolului este acela de a stabili domeniile şi modalităţile în care cele două entităţi îşi pot acorda sprijin reciproc pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de prevenire a corupţiei, de creştere a gradului de informare a cetăţenilor, implicit a angajaţilor Primăriei municipiului Suceava, cu privire la impactul fenomenului corupţiei. În plus, protocolul urmăreşte desfăşurarea de acţiuni de promovare a integrităţii în vederea prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie, dar şi de  cunoaştere a competenţelor conferite de lege Direcţiei Generale Anticorupţie. La solicitarea municipiului Suceava, reprezentanţii Serviciului Judeţean al DGA pot organiza întâlniri în cadrul căreia vor fi prezentate legislaţia în domeniul corupţiei, precum şi „studiile şi cazuistica referitoare la dimensiunile fenomenului corupţiei”. În cadrul colaborării, Primăria municipiului Suceava va contribui cu 7.000 de lei, pentru tipărirea de pliante şi de alte materiale de promovare, dar şi pentru premierea participanţilor la activităţile de educaţie anticorupţie.