Într-un singur an

Diferenţa dintre importurile şi exporturile sucevene s-adâncit cu 4,5 milioane de euro

>În primele 6 luni din 2019, în judeţul Suceava s-a înregistrat un deficit comercial de 72,88 de milioane de euro, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi fiind de 78,3%, în scădere cu 5,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Volumul mărfurilor exportate în luna iunie 2019 din judeţul Suceava, în valoare de 39,76 de milioane euro a fost mai mic decât volumul mărfurilor importate, cel de 56,13 milioane de euro, astfel încât balanţa comercială, respectiv diferenţa dintre volumul importurilor şi volumul exporturilor,  a înregistrat un deficit de 16,37 de milioane de euro. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în principal, exporturile au fost mai mari decât importurile la produse din lemn, exclusiv mobilier; mărfuri şi produse diverse, cât şi la produse alimentare, băuturi şi tutun. Printre altele, importurile sucevene au depăşit exporturile la maşini şi aparate; echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; produse chimice; materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea; mijloace şi materiale de transport; metale comune şi articole din acestea; animale vii şi produse animale; produse minerale; materiale textile şi articole din acestea; produse vegetale; articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă; piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea.

Conform Buletinului statistic lunar al DJS Suceava, în comparaţie cu luna mai 2019, în luna iunie deficitul comercial a crescut cu 2 milioane de euro, iar faţă iunie 2018 diferenţa dintre importuri şi exporturi s-a adâncit cu 4,5 milioane de euro. În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2019, în judeţul Suceava s-a înregistrat un deficit comercial de 72,88 de milioane de euro, unul mai mare cu 19.600 de euro raportat la intervalul omolog din anul 2018. Astfel, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a fost de 78,3%, unul mai mic cu 5,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel de 83,5%.

În trei trimestre

Cincizeci de agenţi economici suceveni intraţi în insolvenţă

>Numărul insolvenţelor este în scădere comparativ cu perioada omoloagă din 2018, când în dificultate financiară au ajuns cu 13,79% mai multe firme

În judeţul Suceava continuă să se constituie noi agenţi economici. Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului în trei trimestre din 2019 au fost înmatriculate 2.134 de firme, comparativ cu 2.055, în intervalul corespunzător al anului precedent, sporul consemnat fiind unul de 3,84%. Cele mai multe nou-înfiinţate au fost societăţile cu răspundere limitată (SRL), respectiv 1.568. Urmează, în ordine descrescătoare, 322 de persoane fizice autorizate (PFA), 198 de întreprinderi individuale (II), 42 de întreprinderi familiale (IF) şi 4 cooperative agricole (CA). În ceea ce priveşte profesioniştii intraţi în insolvenţă, potrivit datelor ONRC, în primele 9 luni ale anului în curs au declanşat această procedură 50 de genţi economici. Astfel, numărul insolvenţelor este în diminuare comparativ cu perioada omoloagă din 2018, când în dificultate financiară au ajuns 58 de agenţi economici, adică cu 13,79% mai mulţi. În scădere cu 10,65% a fost numărul firmelor care şi-au încetat temporar activitatea. În consecinţă, dacă în primele trei trimestre din  2018 au cerut suspendarea 259 de agenţi economici, în aceeaşi perioadă din 2019 numărul celor suspendaţi a coborât la 229. În intervalul la care facem referire, ONRC a aprobat dizolvarea a 418 de firme, mai puţine cu 18,83% în raport cu intervalul corespunzător din 2018, când dizolvaţi au fost 515 de operatori economici. Cu radierea definitivă de la ONRC s-au ales 1.231 de agenţi economici, scăderea comparativă cu anul precedent, când s-au radiat 1.154 de firme, fiind una de 5,11%.  Pe 30 septembrie 2019, din judeţul Suceava, în Oficiul Naţional al Registrului Comerţului figurau 508 de societăţi cu răspundere limitată-debutant (SRL-D). În funcţiune erau 450 de SRL-D, 58 fiind desfiinţate, în timp ce altele 28 sunt în curs de înfiinţare, iar pentru încă 61 s-au făcut rezervări de nume. În baza facilităţilor oferite prin HG nr. 166 din 2003, în judeţul Suceava studenţii au pus bazele a 483 de firme, în funcţiune fiind 282.  Radiate au fost 241 de SRL-D, dintre care 87 în mod voluntar, iar 190 de radieri s-au făcut ulterior perioadei de 3 ani de funcţionare. 

În Burdujeni-sat

Canalizare în „Gropi”

>„Sperăm ca, în 10 luni de zile, cel mult, sau chiar mai repede, să finalizăm această canalizare, astfel încât să se facă şi asfaltări în această parte importantă a cartierului Burdujeni-sat” anunţă primarul Ion Lungu

Cu puţină şansă, locuitorii zonei „Gropi” din cartierul Burdujeni-sat al municipiului Suceava ar putea  avea parte de beneficiile serviciilor de canalizare-epurare la jumătatea anului 2020, atunci când sunt organizate şi alegeri pentru primăria reşedinţei de judeţ. Licitaţia pentru desemnarea societăţii comerciale constructoare este lansată pentru suma de aproximativ 2 milioane de lei, în cauză fiind străzile „Dobrilă Eugen” „Molidului” şi „Făgetului”. Potrivit primarului Ion Lungu, deoarece această parte a cvartalului este situată pe fundul unei mici văi, reţeaua de canalizarea nu poate fi organizată în sistem de scurgere gravitaţională,  soluţia aleasă este cea a construirii unei staţii de pompare a apelor uzate din gospodării.  „În sine, este vorba despre o stradă lungă, ca o pâlnie, pe care există apă şi gaz metan, dar care, din păcate, nu are canalizare. De regulă, aceasta se amenajează în sistem gravitaţional, dar, în zonă, nu este posibil acest lucru. Drept urmare, în premieră în oraşul nostru, acolo vom construi o staţie de pompe, astfel încât, ulterior, să putem asfalta aceste străzi” precizează primul gospodar a Sucevei.  Strada "Dobrilă Eugen" este una destul de importantă, având circa 100 de imobile şi aproximativ 500 de burdujeneni beneficiari ai serviciilor de alimentare cu apă, de canalizare şi de alimentare cu gaze naturale. „Deja este demarată procedura de licitaţie, aceasta incluzând atât proiectarea, cât şi execuţia. Sperăm ca, în 10 luni de zile, cel mult, sau chiar mai repede, să finalizăm această canalizare, astfel încât să se facă şi asfaltări în această parte importantă a cartierului Burdujeni-sat, cu o strada foarte lungă, care are prelungiri pe Molidului şi Făgetului” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.            

În 9 luni,

Inspectorii fiscali au redus pierderea fiscală cu 8 milioane de lei, la buget fiind atrasă suplimentar suma de 17 milioane de lei

>Lucrătorii AJFP au formulat sesizări penale împotriva unei firme din construcţii şi a alteia din transporturi, în cazul cărora prejudiciul însumează aproape 1,6 milioane de lei

Inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au avut, în primele 3 trimestre ale anului 2019, 582 de acţiuni de control, în urma acestora fiind a atrasă la bugetul statului o sumă suplimentară de 17,18 de milioane de lei. Pe de altă parte, conform unei analize a instituţiei sucevene, în baza verificărilor făcute de către lucrătorii AJFP, în primele 9 luni ale acestui an, pierderea fiscală s-a diminuat cu aproximativ 8 milioane de lei. În perioada la care facem  referire, inspectorii de specialitate au instituit 4 măsuri asigurătorii, pentru 1,49 milioane de lei şi, totodată, au întocmit două sesizări penale, în cazul cărora prejudiciul însumează 1,6 milioane de lei. Sesizările penale au fost formulate împotriva agenţilor economici care au ca obiect de activitate transporturile şi construcţiile. Astfel, o firmă din transporturi care a fost deferită organelor de cercetare a prejudiciat bugetul statului cu 567.087 de lei, în timp ce o societate de construcţii a adus vistieriei naţionale un prejudiciu de circa 1 milion de lei. În cele dintâi 3 trimestre ale a anului 2019, la contribuabilii persoane fizice s-au organizat 263 de acţiuni de control, dintre care 250 de inspecţii fiscale generale, 5 controale inopinate şi 8 constatări  la faţa locului.

Ion Lungu, primarul Sucevei

„Nu ştiu dacă este posibil ca bugetul stat de stat să fie aprobat până pe 1 ianuarie 2020”  

>Edilul-şef sucevean speră ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, primarii de municipii cerând Guvernului liberal să procedeze la preluarea plăţii drepturilor persoanelor cu handicap şi să asigurare o cotă de 60% din impozitul pe venit, acces la baza de date privind colectarea impozitelor, precum şi un fond de creditare rambursabilă a proiectelor europene     

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, susţine cerinţele din scrisoarea trimisă de Asociaţia Municipiilor din România  (AMR) noului premier liberal Ludovic Orban. Edilul-şef sucevean spune că sunt menţinute inclusiv cererile înaintate cabinetului social-democrat Dăncilă. Prima dintre acestea se referă la respectarea calendarului demersurilor de aprobare a bugetului de stat şi a bugetelor de asigurări sociale şi de asigurări de sănătate până la 1 ianuarie 2020. „Sigur, nu ştiu dacă va fi chiar posibil dar, va trebui să se întâmple cât mai repede” a spus Lungu. Mai apoi, autorităţile administraţiilor municipale vor ca finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu dizabilităţi, cât şi a indemnizaţiile pentru acestea din urmă să fie preluată la bugetul de stat, unde a fost până la începutul lui 2019, şi „aşa cum este normal”. În al treilea rând, primarii de municipii cer ca finanţarea de 60% din cote defalcate din impozitul pe venit să fie statuată prin Legea finanţelor publice. „Acum, aceasta este aprobată prin fiecare buget anual, iar până se aprobă, păţim la fel ca anul trecut, când 3 luni de zile nu am mai beneficiat de respectivii bani”, subliniază şeful executivului local sucevean. O altă cerinţă priveşte „transparentizarea”, Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). „Vrem să  avem acces la baza de date, să vedem ce impozite se colectează acolo, deoarece există nişte formule de calcul care nu totdeauna ne convin” evidenţiază Lungu. Totodată, şeful administrativului din reşedinţă de judeţ susţine că, începând cu anul 2020, s-ar impune ca, „construirea unei fond de creditare rambursabilă” destinat cofinanţării proiectelor europene. „Se ştie că, în perioada 2007-2013, lucrurile au mers mai bine. în exerciţiul financiar precedent exista cofinanţare din partea Guvernului, s-a dat prefinanţare, iar primăriile nu trebuiau să pună bani de la început, cheltuielile încheindu-se la final de proiect” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.                     

Gigacalorimetrele defecte de pe lângă 241 de blocuri vor înlocuite până în Sărbătorile de iarnă   

>„Există nesfârşite discuţii între cei de la asociaţiile de proprietari şi conducerea Thermonet, referitoare la cât de bune sunt actualele contoare şi dacă acestea mai înregistrează corect” a declarat primarul Ion Lungu

Primăria municipiului Suceava a semnat contractul cu firma care va înlocui contoarele de termoficare defecte de pe lângă blocurile din reşedinţa de judeţ. Decizia declanşării acestei campanii a fost luată după ce în cadrul şedinţelor de la sediul executivului, preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de proprietari au reclamat că Thermonet ar factura consumuri mai mari decât cele reale, fapt cauzat şi de starea necorespunzătoare a instalaţiilor de măsurare. Încă din luna iunie 2019, o ofertă la licitaţia pentru executarea operaţiunilor a fost înregistrată din partea Vestra Industry Botoşani, pentru 504.201 de lei, însă atribuirea lucrărilor a fost contestată. O dată lucrurile lămurite, în perioada următoare achiziţionate şi montate vor fi 241 de „bucle complete pentru contorizarea energiei termice”. Este vorba despre traductoare de debit, sonde de temperatură şi contoare de energie termică la nivel de branşament, iar potrivit Ion Lungu, intervenţiile vor fi încheiate până la finele lui 2019.   „Din păcate, s-a început această licitaţie în luna iunie, a fost contestată şi reluată de la capăt, dar, în sfârşit, avem un câştigător. Este un lucru important, deoarece, aşa cum am mai spus, există nesfârşite discuţii între cei de la asociaţiile de proprietari şi conducerea Thermonet, referitoare la câte de bune sunt actualele contoare şi dacă acestea mai înregistrează corect. Ne ţinem de cuvânt, semnăm acest contract, buclele de contorizare urmând a fi montate în acest an” a declarat Ion Lungu primarul municipiului Suceava. Reamintim că la subsolul blocurilor sau în căminele special amenajate în preajma imobilelor de locuit se aflau 3.297 de aparate de măsură a consumului, dintre care 1.638 pentru căldură, iar 1.659 pentru apă caldă. După preluarea  sistemului de transport, distribuire şi furnizarea de la Termica, Thermonet anunţa, la începutul anului 2016, că intenţiona să repare 2.861 de contoare, în timp ce 1.136 de aparate urmau a fi înlocuite. Acestea din urmă, respectiv 570 de gigacalorimetre şi 566 de apometre aveau o vechime mai mare de 10 ani.

Cu ocazia Sărbători de iarnă,

În centrul Sucevei, patinoar sintetic închiriat cu 50.000 de lei

Primăria Suceava şi-a concretizat intenţia de amplasa, cu caracter provizoriu, un patinoar sintetic în centrul urbei reşedinţă de judeţ.  Licitaţia pentru închirierea echipamentelor a fost lansată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), iar câştigătoare a fost o firmă din judeţul Suceava. „Ne pregătim pentru Sărbătorile de iarnă, iar intenţia noastră de a închiria un patinoar sintetic s-a materializat” a declarat primarul Ion Lungu.  Patinoarul în suprafaţă de 200 de metri pătraţi va fi montat pe Esplanada Casei Culturii, unde se ridică şi bradul de Crăciun, mai exact în prejma fântânii arteziene. Dotările sunt închiriate de la Nevis Com SRL din Gura Humorului, contra a unui total de 50.000 de  lei, bani din bugetul local. Patinoarul sintetic va fi deschis pe durata a două luni, respectiv de pe 25 noiembrie 2019 până pe 25 ianuarie 2020, iar accesul pe suprafaţa de patinaj nefiind taxată.  „Vrem să aducem un plus de bucurie copiilor, de aceea accesul va fi gratis”, a subliniat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Imagistica sportivă, tema Zilei internaţionale a radiologiei

• În 2019, accentul este pus pe detectarea, diagnosticarea şi managementul bolilor musculo-scheletale

Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Suceava, în colaborare cu  medicii radiologi, imagiști, tehnicienii și profesioniștii din domeniile conexe, celebrează, astăzi, Ziua internaţională a radiologiei. Tema evenimentului este „Imagistica sportivă”, Liliana Grădinariu, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava informând că, în 2019, campania are în vedere conştientizarea şi informarea populaţiei cu privire la potenţialul medical şi ştiinţific al imagisticii medicale, evidenţiate fiind rolul esenţial al radiologilor şi imagiştilor în cadrul echipei medicale, dar şi standardele educaţionale şi profesionale crescute solicitate personalului care îţi desfăşoară activitatea în domeniul imagisticii medicale. Conform dr. Liliana Grădinariu, manifestarea are ca scop evidenţierea rolului esenţial pe care specialiştii din imagistică îl joacă în detectarea, diagnosticarea şi managementul bolilor musculo-scheletale, „aceştia contribuind la creşterea calităţii tratamentului acestor pacienţi”. Obiectivele campaniei din 2019 sunt creşterea nivelului de informare a populaţiei cu privire la rolul radiologiei şi a imagisticii în cadrul unor îngrijiri de sănătate sigure, precum şi îmbunătăţirea înţelegerii poziţiei pe care medicii şi tehnicienii radiologi îl ocupă în procesul de acordare a îngrijirilor de sănătate. Sloganul campaniei mondiale este „Să sărbătorim împreună!”, cel al campaniei naţionale fiind „Imagistica sportivă-o mână întinsă noilor recorduri!”.

Bătrânul stadion Areni va fi modernizat cu investiţii de 10 milioane de lei 

>„Nu cred că Guvernul  ne va da bani să facem sală polivalentă şi un alt stadion, în acelaşi timp” a declarat primarul Ion Lungu, adăugând că instalată va fi şi o nocturnă de peste 6 milioane de lei

>În 2014, Consiliul Local a aprobat construirea unui nou stadion cu 15.000 de locuri în tribune eliptice acoperite, cu instalaţie de  nocturnă şi dotări la cerinţele UEFA

>Stadionul Areni a fost amenajat prin muncă patriotică, fiind inaugurat oficial în anul 1963, când s-au finalizat lucrările la tribuna principală

Primăria municipiului Suceava va achiziţiona o instalaţie de nocturnă pentru iluminarea stadiului Areni, după ce a închiriat una, cu 50.000 de euro, cu prilejul meciului din Cupa României dintre ACS Foresta şi Dinamo  Bucureşti. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a precizat că valoarea totală a investiţiei s-ar ridica la 6,34 de milioane de lei, adică la aproximativ 1,33 de milioane de euro. Indicatorii tehnico-economici urmează a fi aprobaţi în şedinţa ordinară din această lună a deliberativului municipal, după care execuţia va fi scoasă la licitaţie. „Avem pregătiţi indicatorii, şi, încă din noiembrie, vom intra cu aceştia în Consiliul Local, pentru a o licita. Este de râsul lumii să nu avem o nocturnă pe stadionul din Suceava. Studiul este făcut, la fel şi devizul general, şi îmi doresc ca, până în primăvară, să avem o nocturnă definitivă” a subliniat Lungu.  Pe de altă parte, edilul-şef sucevean a anunţat că, ]n urma discuţiilor cu viceprimarii şi specialiştii executivului, s-a luat decizia declanşării demersurilor de modernizare a stadionului Areni. Astfel, în bugetul local pentru anul 2020 va fi prinsă o sumă de 10 milioane de lei, o parte a peluzei de la intrare fiind parte a proiectului de amenajare a parcării supraetajate de lângă sediul Primăriei. Şeful administrativului local a arătat că va merge la proaspăt-instalatul executiv din Capitală, pentru finanţarea, în anul care vine, a proiectului Sălii polivalente, Lungu exprimându-şi îndoiala că va fi susţinută financiar şi construirea unui stadion nou. „Vor avea loc lucrări de consolidare şi montare de noi scaune, cu această sumă putându-se face un stadion cochet. La nivel de iarbă, acesta arată foarte bine, iar ca să fim realişti, nu cred că Guvernul ne va da bani să facem sală polivalentă şi un alt stadion, în acelaşi timp” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. 

Stadionul Areni a fost amenajat prin muncă patriotică, fiind inaugurat oficial în anul 1963, când s-au finalizat lucrările la tribuna principală, prevăzută, la parter, cu vestiare pentru sportivi. În cadrul unei campanii de controale, lucrătorii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava au depistat existenţa de avarii structurale şi nestructurale la tribunele şi construcţiile anexe de pe lângă 8 obiective de acest fel, 3 dintre acestea fiind din municipiul Suceava, respectiv stadioanele „Areni”, „Unirea” şi Iţcani. Reamintim că, în octombrie 2014, consilierii locali au aprobat realizarea obiectivului de investiţii "Stadion sportiv în municipiul Suceava".  Noul stadion polisportiv ar fi avut o capacitate de 15.000 de locuri în tribune eliptice acoperite, dotat fiind cu instalaţie de nocturnă şi toate facilităţile impuse de normele europene şi internaţionale aflate în vigoare la momentul actual.    

Guvernul PNL ar putea subvenţiona furnizorii de biomasă ai centralelor de termoficare în sistem centralizat    

>”Este o idee interesantă, în acest mod putând fi eficientizată activitatea Bioenergy, care, astăzi, din păcate, nu mai primeşte certificate verzi” susţine Ion Lungu, primarul Sucevei

Primăria Suceava a achitat, în avans, 10 milioane de lei pentru constituirea, la Bioenergy, a stocurilor de biomasă pentru sezonul rece 2019-2020.  „Am fost la faţa locului şi nu am mai văzut curtea aşa de plină cu lemn cum este acum, şi va în continuare, şi mai mult.  Este un lucru bun, care ne dă încredere că, în acest sezon, se va funcţiona doar pe biomasă, cum s-a întâmplat şi în iarna trecută. Astfel, se a duc economii şi eficienţă la Bioenergy, care nu a mai primit certificate verzi din anul 2017” a spus Lungu. În acest context, şeful administraţiei municipale sucevene a făcut referire la o probabilă acordare de subvenţii furnizorilor de biomasă către centralele care folosesc acest tip de combustibil, propunere prinsă în Programul de guvernare a noului Guvern PNL. Lungu arată că subvenţionarea este cea corespunzătoare modelului din ţările moderne europene, măsura fiind una favorabilă atât autorităţilor locale, cât şi producătorului de agent termic din Lunca Sucevei. Edilul-şef sucevean a subliniat că va avea discuţii la Ministerul Mediului, pentru a se lămuri dacă propunerea va fi transpusă într-un act normativ şi de când vor fi aplicate noile prevederi legale.  „Discutăm despre resturi de lemn sau alte categorii de resturi vegetale care intră în categoria biomasei. Iată că este o pârghie indirectă şi importantă, iar dacă se vor da aceste subvenţii, se va putea achiziţiona mai facil biomasă pentru centrala pe care o avem, în aceste condiţii, eforturile financiare ale Primăriei fiind mai mici. Subvenţionarea producătorilor de biomasă este o idee interesantă, în acest mod putând fi eficientizată activitatea Bioenergy, care, astăzi, din păcate, nu mai primeşte certificate verzi” a reliefat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  

Primăria Suceava, credit de aproape 6 milioane de euro pentru cofinanţarea a 10 proiecte europene

• Doar pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă autobuzelor electrice, contribuţia financiară locală suceveană se ridică la circa 20 de milioane de lei

Un proiect de hotărâre pentru contractarea unui împrumut destinat cofinanţării celor 10 proiecte europene va fi pus pe masa Consiliului Local Suceava în şedinţa ordinară a lunii noiembrie. Valoarea noului credit care va fi luat de Primăria municipiului Suceava  este de 27,71 de milioane de lei, incluzând asigurarea contribuţiei de 2% şi a cheltuielilor neeligibile, însă, de maximă urgenţa este achitarea TVA aferentă Proiectului „Sistem integrat de transport public ecologic în municipiul  Suceava”. Primarul Ion Lungu, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că per total, la 50 de autobuze electrice, contribuţia financiară locală se ridică la 19,72 de milioane de lei, suma trebuind a fi obligatoriu achitată, chiar dacă, neeligibilă fiind, în situaţii de acest gen TVA este rambursabilă. O tranşă de 15 autobuze electrice se află în fază avansată a procedurilor, pentru acestea autorităţile administraţiei publice sucevene urmând a plăti TVA în valoare de 7,12 milioane de lei. „Când vin acestea, trebuie să asigurăm cofinanţarea, una foarte mare, din cauza taxei pe valoarea adăugată. Ca atare, voi intra în Consiliul Local, cu aprobarea unui împrumut pentru cofinanţarea proiectelor europene, unul de 27,71 de milioane de lei, ceea ce înseamnă circa 5,8 de milioane de euro. Noi angajăm aceşti bani, nu este obligatoriu să îi cheltuim, dar trebuie să avem asigurată partea de cofinanţare, la momentul implementării efective a proiectelor”, a evidenţiat Ion Lungu, ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Proiectul de achiziţionare a autobuzelor electrice are  o valoare de 66,32 de milioane de lei, noile mijloace de transport de călători urmând fi aduse în Suceava pe durata anului 2020. „Sistemul integrat de transport public” este cel mai important proiect al Sucevei, valoarea totală a acestuia fiind 116,189 de milioane de euro, echivalentul a circa 25 milioane de euro. Pe lângă dotarea parcului societăţii Transport Public Local cu autobuze electrice, acesta mai prevede execuția sediului Diviziei electrice a TPL, pentru 15,22 de milioane de lei, dar şi componenta de echipamente și soft pentru dispecerat, monitorizare a flotelor și sistemul de e-tiketing, cu o valoare de 10,47 de milioane de lei. Cu 3,52 de milioane de lei vor fi modernizate 54 de staţii de îmbarcare-debarcare a călătorilor, iar strada „Vasile Pîrvan” va fi reabilitată.

Schimb de informaţii dematerializate, în 101 dintre cele 144 de comune, oraşe şi municipii sucevene  

Tot mai multe unităţi-administrativ teritoriale din judeţul Suceava aderă la sistemul „PatrimVen”, continuând, astfel, extinderea utilizării de către instituţiile publice a schimbului de informaţii în formă dematerializată, informează Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava. Potrivit responsabilului AJFP, până pe 1 octombrie 2019, în acest sistem informatic se „înrolaseră” 101 dintre cele 114 de comune oraşe şi municipii sucevene, accesul autorităţilor şi instituţiilor publice la „PatrimVen” fiind posibil în baza protocolului de aderare „PASS-P1000”, „care se depune electronic şi se aprobă la nivel central”. Oana Violeta Apetrea precizează că folosirea  PatrimVen” este utilă deoarece sistemul informatic furnizează autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi celor locale servicii cu privire la conturi bancare; contribuţii de asigurări sociale; adeverinţa de venit anual; veniturile  lunare; veniturile anuale; bunuri, clădiri, terenuri şi vehicule; certificatul de atestare fiscală; situaţia fiscală; situaţia financiară, precum şi rapoarte de audit sau informative. Extinderea sistemului informatic „PatrimVen” al Ministerului Finanţelor Publice, respectiv al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a fost aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 2632 din 2016, la dispoziţia autorităţilor şi  instituţiilor  publice din administraţia publică centrală, cât şi din cea locală, fiind puse servicii pentru realizarea măsurilor cuprinse  în   Planul integrat pentru simplificarea  procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor, parte a Strategiei României pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020.

Tăiat, sprijinul financiar pentru usturoi şi tomate ar putea fi înlocuit cu subvenţionarea tuturor legumicultorilor   

>Judeţul Suceava are 5 beneficiari ai ajutorului la usturoi şi 25 al celui pentru cultivarea de roşii, la valorificarea producţiei aceştia primind  câte 1.000 de euro, respectiv 3.000 de euro

 >„Ar urma să se acorde subvenţie indiferent de tipul de cultură, ceea ce nu este tocmai rău, pentru că vor fi mai mulţi beneficiari decât până acum” precizează Haralampie Duţu, şeful Direcţiei Agricole

Ajutoarele de minimis pentru cultivatorii de tomate şi de usturoi au fost binevenite, suprafeţele cultivate în judeţul Suceava fiind unele în creştere o dată cu acordarea sprijinului financiar în cauză. „În condiţiile care, anual, primeşte  3000 de euro, cu aceşti bani oricare dintre cultivatorii de tomate, spre exemplu, poate face câte ceva pentru a se dezvolta, mai departe”, este de părere Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, subliniind, însă, că în măsură să aprecieze cel mai bine beneficiile ajutorul guvernamental sunt însăşi producătorii. Duţu a evitat să se pronunţe categoric în ceea ce priveşte controversele referitoare la posibila anulare de către noul guvern PNL a programelor de acordare a ajutoarelor de minimis introduse în timpul guvernării PSD. „Deocamdată, fiecare poate să spună ceea ce vrea. Vom vedea care vor fi deciziile luate la nivel de Guvern, de minister. Se vehicula, la un moment dat, că în loc de ajutoarele de minimis, se va introduce o altă formă sprijinire a cultivatorilor de legume. Astfel, ar urma să se acorde subvenţie indiferent de tipul de cultură, ceea ce nu este tocmai rău, pentru că vor fi mai mulţi beneficiari decât până acum, întrucât lumea nu cultivă doar tomate sau usturoi. Fiecare cultivator încearcă să aibă un spectru mai larg de legume, astfel încât, per total, să desfăşoare o activitate eficientă” subliniază specialistul DAJ. Potrvit directorului executiv Haralampie Duţu, la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava au făcut cereri pentru ajutorul de minimis de la usturoi 5 fermieri, cu o suprafaţă total cultivată de 5 hectare. Doi dintre aceştia au depus deja documente justificative pentru cantitatea de 3 tone comercializată, impusă prin actul normativ în cauză, aşteptaţi fiind şi ceilalţi trei. Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 1.000 euro pe hectar, valorificarea având loc între 1 iulie-29 noiembrie a anului de cerere. La tomate, în primul ciclu, cel din primăvară, în Suceava au existat 17 beneficiari ai sprijinului de 3.000 de euro, pe 1.000 de metri pătraţi cultivaţi, şi cu o cantitate obligatorie, valorificată şi dovedită cu acte, de 2.000 kg. Pentru cel de al doilea ciclu, în evidenţă sunt 25 de cultivatori, comercializarea se face între 1 noiembrie şi 20 decembrie, dosarele pentru acordarea ajutorului trebuind a fi depuse până pe 27 decembrie 2019.   

Campania de însămânţări de toamnă, încheiată în condiţii nesperat de bune

>„Avem culturi de rapiţă foarte reuşite, cereale de toamnă răsărite, şi care arată foarte bine” declară Haralambie Duţu, director executiv al Direcţiei Agricole, amintind că, în urmă cu 1 an, din cauza secetei prelungite 200 de hectare de rapiţă au fost întoarse sub brazdă     

În judeţul Suceava, programul de însămânţări de toamnă a fost finalizat în condiţii peste aşteptări, cu o relativă rămânere în urmă fiind cel de arături, cauza constând în aceea că încă nu s-a încheiat campania de recoltare. „De recoltat mai sunt porumbul, sfecla de zahăr şi unele suprafeţe reduse de soia, dar, în mare parte, suntem pe ultima sută de metri. Sperăm să nu treacă foarte mult până la încheiere, întrucât condiţiile sunt prielnice, iar fiecare producător agricol este conştient că trebuie timpul bun valorificat”  susţine Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Perioada optimă de semănat este considerată a expira în a treia decadă a lunii octombrie, în judeţ fiind însămânţate 31.700 de hectare de cereale, dintre care 21.500 de hectare cu grâu, 2.100 de hectare cu secară, 2.400 de hectare cu triticale, 2.000 de hectare cu orz şi orzoaică de toamnă şi 2.000 de hectare cu rapiţă. „În 2019, condiţiile au fost ceva mai bune, astfel încât avem culturi de rapiţă foarte reuşite, cereale de toamnă răsărite, şi care arată deosebit de bine. Există, bineînţeles, şi suprafeţe însemnate care nu sunt încă răsărite, ca urmare a faptului că au prins acea perioadă fără precipitaţii. Dar, cantităţile  de ploaie căzute în ultimul timp, chiar dacă mici, ar putea ajuta la răsărirea plantelor şi pe aceste suprafeţe”, subliniază şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană. În toamna anului trecut, condiţiile pentru înfiinţarea a culturilor au fost unele vitrege, iar ca urmare a secetei prelungite din anumite zone, inclusiv de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, circa 200 de hectare semănate cu rapiţă nu s-au mai dezvoltat, fiind întoarse sub brazdă. „Chiar dacă s-ar fi ajuns cu semănatul şi mai târziu, important este ceea ce urmează. Atunci când există condiţii optime, cultura răsare, iar dacă intră iarnă cu o dezvoltare cât decât apropiată de normal, beneficiind şi de un strat protector de zăpadă, atunci totul este bine”, explică Haralampie Duţu,  directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.             

După 9 luni din 2019,

Municipiul Suceava are venituri proprii mai mari cu 25 de milioane de lei faţă de anul trecut   

>Intrările sporite de datorează Guvernului „Dăncilă”, respectiv măsurii „creşterii cotei de alocare din impozitul pe venit de la 41,75% la 60%”

>Primăria a adunat restanţe la plată de 13,73 de milioane de lei, acestea urmând fi stinse în prima parte a anului următor, când se adună dările de la suceveni

Execuţia bugetului municipiului Suceava este una modestă, aceasta abia apropiindu-se de 60% din veniturile şi cheltuielile aprobate de Consiliul Local pentru anul 2019. Astfel, pe partea de venituri a bugetului Sucevei, intrările programate pentru cele dintâi 9 luni ale anului au fost realizate doar în proporţie de 57,16%, iar cheltuielile au avut un grad de execuţie de 56,63%. Conform execuţiei bugetare, în totalul cheltuielilor din primele trei trimestre ale anului ponderea cea mai mare o deţin cele cu bunurile şi serviciile din „Învăţământ”, respectiv una de 16,34%. La capitolul „Cultură, recreare şi religie” s-a alocat 13,11% din buget, cu preponderenţă pentru cheltuieli cu acţiuni culturale, sportive şi religioase, în timp ce la capitolul „Asigurări şi asistenţă socială”, cheltuielile cu plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap şi a indemnizaţia de handicap au fost de 11,665 din buget. Transporturile” deţin 10,92% din cheltuielile din primele 9 luni ale acestui an, covârşitoare fiind cele cu repararea infrastructurii rutiere şi cu proiectele cu finanţare europeană nerambursabilă.  „Protecţia mediului”  a deţinut o pondere de 9,89% din cheltuielile din primele trei trimestre ale anului, alocările în cauză luând calea achitării serviciilor cu salubritatea stradală şi salubritatea menajeră. Primarul Ion Lungu a ţinut să remarce că,  raportat la acelaşi interval din 2018, veniturile proprii ale bugetul municipiului au cunoscut o importantă creştere. „În primele 9 luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut  s-au încasat cu 24,88 de milioane de lei mai mult” a reliefat şeful executivului municipal sucevean. Conform expunerii de motive la proiectul de hotărâre de Consiliul Local privind execuţia bugetară din primele trei trimestre, sporul înregistrat se datorează „creşterii cotei de alocare din impozitul pe venit încasat la bugetul stat, la nivelul municipiului Suceava, de la 41,75% la 60%”. Pe de altă parte, de evidenţiat este că, după 9 luni ale anului 2019, Primăria municipiului Suceava a adunat restanţe la plată de 13,73 de milioane de lei. „Sigur, ca de obicei, aceste plăţi le stingem în prima parte a anului următor,  când încasăm mai mult din taxe şi impozite locale” a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. 

Amenzi de 240.000 de lei pentru nereguli depistate la folosinţele consumatoare şi cele neconsumatoare de apă

>Inspectorii Sistemul de Gospodărire a Apelor au dat 19 avertismente, formulând, totodată, şi două denunţuri penale

Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava a organizat şi întreprins, în primele trei trimestre ale anului 2019, 146 de controale planificate şi  143 de controale neplanificate la „folosinţele consumatoare şi cele neconsumatoare de apă”. Verificările s-au axat, conform atribuţiilor instituţiei, pe modul de funcţionare a obiectivelor urmărite, precum şi pe încadrarea intervenţiilor în cauză în prevederile avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire apelor. Astfel, conform directorului executiv Daniel Drăgoi, în primele 9 luni ale anului, ca urmare a activităţilor de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor, inspectorii Sistemului de Gospodărire a Apelor au dat 11 amenzi, în valoare de 240.000 de lei şi 19 avertismente. Totodată, inspectorii Sistemului de Gospodărire a Apelor au formulat şi „două denunţuri penale”. Potrivit lui Daniel Drăgoi, şeful SGA, 3 amenzi s-au dat unor persoane fizice care au depozitat deşeuri în albiile apelor curgătoare, cu câte o amendă, fiecare, alegându-se o societate care nu a respectat măsurile anterioare dispuse pentru dezafectare a unei conducte, o persoană care avea o păstrăvărie fără acte de reglementare, cât şi o persoana care a făcut săpături în maluri fără a solicita şi primi avizul de gospodărire a apelor. Un agent economic sucevean a fost amendat pentru neaplicarea măsurilor dispuse anterior şi extragerea de balast, dar şi o firmă care exploata, fără acte de reglementare, balast din terasa râului Suceava, precum şi o societate comercială care a evacuat de ape uzate în râul Dorna. În cele din urmă, o persoană  juridică a primit o amendă pentru funcţionarea unei staţii de sortare fără autorizaţie de gospodărire a apelor, o altă firmă fiind amendată deoarece lucra în albia râului Moldova în lipsa aceluiaşi aviz. Sistemul de Gospodărire a Apelor are ca obiective, printre altele, protecţia, conservarea şi restaurarea resurselor de apă, asigurarea exploatării în siguranţă a lucrărilor din administrare, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice, prevenirii calamităţilor cauzate de fenomenele meteorologice periculoase, dar şi a accidentelor la lucrările hidrotehnice.

Inspectorii sanitari au retras de la comercializare peste 3.000 de produse alimentare şi de cosmetice

> În unităţi sanitare sucevene, controlorii DSP au dat  4 amenzi şi două avertismente

Activitatea de control în sănătate publică a lucrătorilor sanitari din Judeţul Suceava s-au concretizat, în primele trei trimestre ale anului 2019, în 5.757 de controale cu întocmire de procese verbale, dintre care nu mai puţine de 1.198 în unităţi sanitare. Conform unei analize privind activitatea Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, pe durata inspecţiilor organizate şi întreprinse, lucrătorii specializaţi au dat 105 de amenzi a căror valoare însumată a atins 254.200 de lei. În acest din urmă total, verificările care au avut  ca obiect unităţile sanitare s-au concretizat, potrivit neregulilor depistate şi sancţionate, în 4 amenzi în valoare de 2.200 de lei. În timpul controalelor, inspectorii de sănătate publică au dat,  de asemenea, şi 26 de avertismente, două vizând unităţile sanitare controlate. Pe durata descinderilor, controlorii au retras de la comercializare 3.084 de produse, 2.997 dintre acestea fiind de natură alimentară, iar 87 constând în cosmetice. În acelaşi context, în primele 9 luni din 2019, inspectorii DSP au organizat şi ţinut 146 de acţiuni de îndrumare şi consultanţă, rezolvate fiind inclusiv 146 de sesizări care au sosit pe adresa instituţiei. Totodată, inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Suceava au desfăşurat 12 acţiuni de control tematice, iar altele au avut loc în comun cu alte autorităţi abilitate.    

Preşedintele Gheorghe Flutur

„Nu avem plăţi restante şi arierate la Consiliul Judeţean şi nici la instituţiile subordonate”

• „A fost, însă, o perioadă cu întârzieri ale achiziţiilor publice, multe cauzate şi de OG nr. 114, care a complicat anumite proceduri” a explicat şeful administrativului judeţean

La finele lunii septembrie 2019, veniturile la bugetul judeţului Suceava fuseseră realizate în proporţie de 86%, în timp ce cheltuielile se situau la 72% din prevederile pentru primele 9 luni ale anului, cu un excedent în valoarea absolută de circa 9 milioane de lei. Aşa rezultă din execuţia bugetară după primele trei trimestre ale anului în curs, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, arătând că, între timp, situaţia s-a mai îmbunătăţit, important fiind faptul că nu s-au adunat  restanţe şi datorii.  „Nu avem plăţi restante şi arierate la Consiliul Judeţean şi instituţiile subordonate” a declarat şefului executivului judeţean. Flutur spune că, în ceea ce priveşte secţiunea de dezvoltare a bugetului, ar fi fost „loc de mai bine”, însă faţă de 30 septembrie, până acum, respectiv pe parcursul lunii octombrie,  s-au mai făcut plăţi şi decontări în contul lucrărilor. „A fost, însă, o perioadă cu întârzieri ale achiziţiilor publice, multe cauzate şi de OG nr. 114, care a complicat anumite proceduri”, a explicat şeful administrativului judeţean. Flutur a evidenţiat că, pentru lucrările la drumul care leagă Rădăuţi, Frătăuţii Vechi, Frătăuţii Noi, Bilca şi Vicovu de Sus, cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), există firme constructoare ofertante, contractul de execuţie urmând a fi semnat în zilele viitoare. Tot, în cadrul PNDL,  ofertanţi s-au înregistrat şi pentru lucrările care vizează şcolile speciale, în mod deosebit la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sfântul Andrei” Gura Humorului, acestea fiind, de asemenea, în întârziere. În cele din urmă, tot ca efect al prevederilor OG nr. 114, şeful executivului judeţean a făcut referire şi  de diferenţa de circa 20 de milioane de euro pe care autorităţile judeţene vor trebui să o suporte pentru execuţia Axei rutiere Suceava-Dolhasca-Iaşi.  După ce a fost împărţit în două tronsoane, obiectivul a fost scos din nou la licitaţie, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, precizând că deja s-au înregistrat societăţi de construcţii ofertante.   

În 9 luni,

O mie de metri cubi de arbori tăiaţi ilegal

>Gardienii silvici au întocmit 27 de sesizări penale, valoarea prejudiciului cauzat prin fapte penale sancţionate de legislaţia silvică fiind de 565.503

Garda Forestieră Suceava a organizat şi desfăşurat, în primele trei trimestre ale anului 2019, 1.125 de controale privind regimul silvic şi circulaţia materialului lemnos, la acestea adăugându-se cele 627 de verificări pentru avize şi aprobări. Inspectorul-şef Mihai Găşpărel informează că, în timpul descinderilor, personalul de control din subordine a constatat 544 de contravenţii, valoarea amenzilor aplicate ca urmare a neregulilor descoperite ridicându-se la 1,93 de milioane de lei. Pe durata verificărilor, gardienii silvici au confiscat, în fizic, 1.397 de metri cubi de material lemnos, dintre care 712 metri cubi de lemn de lucru, 340 de metri cubi de lemn de foc şi 35 de metri cubi de cherestea. Contravaloric, au fost confiscaţi 3.956 de metri cubi de masă lemnoasă,  respectiv 2.739 de metri cubi de lemn de lucru, 628 de metri cubi de lemn de foc şi 524 de metri cubi de cherestea. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere,  a declarat că s-au făcut 27 de sesizări penale, pentru un total de 565.503 lei prejudiciu cauzat ca urmare a infracţiunilor săvârşite şi descoperite, volumul arborilor tăiaţi ilegal fiind de 1.013 metri cubi.  Tot în  primele 9 luni din 2019, gardienii silvici suceveni au procedat la verificarea a 108 petiţii şi reclamaţii primite pe adresa instituţiei.    

În primele 9 luni din 2019

Comisarii de mediu au suspendat activitatea a 11 agenţi economici

>La aceştia s-au depistat abateri grave de la legislaţia de mediu, în urma controalelor desfăşurate în cele trei trimestre inspesctorii specializaţi aplicând 74 de amenzi în valoare totală de 630.000 de lei, precum şi 88 de avertismente

În primele trei trimestre ale anului 2019, lucrătorii Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au avut un total de 744 de inspecţii, face cunoscut comisarul-şef Adriana Iordache. Conform responsabilului instituţiei sucevene, în intervalul amintit, lucrătorii specializaţi din subordine au desfăşurat 250 de controale planificate la obiective încadrate în clasele de risc A, B, C şi D, dintre care 144 pe linia poluării industriale, iar 106 pe cea a biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate. Pe de altă parte, în cele dintâi trei trimestre ale acestui an, comisarii de mediu suceveni au întreprins 439 de inspecţii neplanificate, 154 fiind acţiuni de verificare a sesizărilor şi petiţiilor, 8 au privit respectarea condiţiilor impuse prin actele de reglementare, iar altele 8 au survenit autosesizării. Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu şi Autoritatea Centrală pentru Protecţia Mediului au impus efectuarea, în judeţul Suceava, a 56 de inspecţii, iar încă 169 de verificări s-au organizat în colaborare cu alte autorităţi. Totodată, 3 acţiuni au vizat identificarea unor obiective noi, iar 7 controale s-au axat verificarea ducerii la îndeplinire a măsurilor impuse. Important de menţionat este faptul că alte 5 inspecţii s-au concentrat pe investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra factorilor de mediu. Şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu face cunoscut că, de-a lungul descinderilor, au fost constatate 162 de sancţiuni contravenţionale principale, gardienii de mediu aplicând 74 de amenzi în valoare totală de 630.000 de lei, precum şi 88 de avertismente. Comisarul-şef Adriana Iordache subliniază că, în primele 9 luni ale anului 2019, lucrătorii din subordine au dispus inclusiv 11 sancţiuni contravenţionale complementare de suspendare a activităţii agenţilor economici la care s-au depistat abateri grave de la legislaţia de mediu, în cazul unei societăţi comerciale înaintându-se propunere de suspendare a actelor de reglementare.