Peste 60 kg de produse alimentare şi 260 de litri de băuturi nerecomandate, retrase de la chioşcurile din şcoli

·        Inspectorii sanitari suceveni au dispus suspendarea temporară a activităţii unei unităţi de retail alimentar  şi au dat amenzi de 68.000 de lei.  

Inspectorii sanitari suceveni au avut, în 2017, 9.466 de acţiuni de control pe linie de sănătate publică, dintre care 3.074 în unităţi cu profil alimentar. Conform raportului privind activitatea Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, 1.738 de descinderi s-au desfăşurat în unităţi sanitare; 1.528 în unităţi de mediu; 295 în unităţi de învăţământ; 22 la chioşcurile din incinta şcolilor; iar 45 s-au axat pe condiţiile muncă. În timpul celor 828 de controale la firme de cosmetice au fost verificate 2.228 de produse specifice, la utilizatorii profesionali şi industriali de biocide supuse verificărilor fiind 1.817 tipuri de produse. În urma controalelor efectuate, în funcţie de gradul de risc evaluat, deficienţele de funcţionare au fost sancţionate prin aplicarea a 48 de avertismente şi 72 de amenzi în valoare de 68.000 de lei. De asemenea, inspectorii sanitari au dispus suspendarea temporară a activităţii unei unităţi de retail alimentar, în 17 cazuri fiind retrase de la comercializare 61,28 kg de produse alimentare şi 263,93 de litri de băuturi nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Totodată, scoase de la vânzare au fost 3 produse cosmetice cu termen de valabilitate expirat. În 194 de cazuri, inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică au controlat unităţi de turism, au trecut pe la 16 piscine şi ştranduri, în timp ce 162 de verificări s-au făcut la unităţi de alimentare cu apă potabilă. În urma solicitărilor transmise prin sistemul rapid de alertare, lucrătorii Inspecţiei Sanitare au avut 23 de acţiuni, dintre care 19 de depistarea şi retragere de la comercializare a unor suplimente alimentare, într-un caz fiind urmărite fiind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. Tot în 2017, lucrătorii Direcţiei de Sănătate Publică au desfăşurat anchete în 3 scazuri de toxiinfecţii alimentare.          

Certificatele verzi pentru cea mai mare centrală pe biomasă din Europa centrală şi de sud, decontate cu o întârziere de 2 ani

·        Deoarece capacitatea Bioenergy de a se aproviziona cu combustibil este redusă, sucevenii racordaţi la sistemul centralizat de termificare riscă să rămână fără căldură şi apă caldă.

·         „Am deblocat o tranşă de 4 milioane de lei cu care vom plăti energia electrică şi gaze naturale către E-on, astfel încât să putem asigura în continuare căldură şi apă caldă”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Societatea comercială Bioenergy Suceava a reuşit să încaseze 4 milioane de lei pentru certificatele verzi din anul 2016. Anunţul a fost făcut de Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, care  a declarat, într-o conferinţă de presă, că deblocarea dreptului respectiv a avut loc după întâlnire la Autoritatea pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la care au participat şi Vasile Ilie, directorul general al Bioenergy  şi Adrian Bodea şi preşedintele Adrem Invest, acţionarul firmei sucevene. La suma amintită, de la bugetul local se adaugă 500.000 de lei, datorată în contul facturilor emise pentru consumul de apă caldă şi căldură al unităţilor de învăţământ preuniversitar. Ca urmare a neîncasării contravalorii certificatelor verzi emise încă din urmă cu 2 ani, producătorul de energie termică şi energie electrică pe biomasă, Bioenergy, se află într-o situaţie financiară precară, putând cu greu să-şi plătească furnizorii şi ratele la creditul contractat pentru ridicarea centralei din Lunca Sucevei.

 La fel, întrucât posibilitatea de a aprovizionare cu combustibil este redusă, sucevenii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare riscă să rămână fără căldură şi apă caldă. Potrivit edilului-şef, în vederea stabilirii unor strategii, o întrevedere va  fi consumată inclusiv cu reprezentaţii E-on. „Am deblocat o tranşă de 4 milioane de lei cu care vom plăti energia electrică şi gaze naturale către E-on, astfel încât să putem asigura în continuare căldură şi apă caldă. Sigur, vom avea o întâlnire şi cu reprezentanţii E-on, o strategie pe termen scurt fiind cea  de a trece această iarnă, iar una pe termen mediu, de a clarifica reglementările privind certificatele verzi, pentru care am găsit înţelegere şi la vicepreşedintele ANRE”, a spus şeful administrativului local, menţionând că de schimbarea defavorabilă a normelor în cauză  este răspunzător Guvernul Cioloş.

·        Producătorul din Lunca Sucevei este obligat ca, până pe 11 octombrie 2018, să furnizeze energia termică la un preţ de 116 pe gigacalorie, fără TVA.

Reamintim că investiţia în centrala în cogenerare pe biomasă din Suceava s-a ridicat la 86 de milioane de euro, fiind cea mai mare de acest fel din Europa centrală şi de sud, susţinută de o companie privată, şi asigurând printre cele bune valorificări superioare a deşeurilor din lemn. „S-a făcut această investiţie foarte bună, într-o fabrică de ultimă generaţie şi, iată, este păcat că lucrurile nu merg aşa cum ar trebui. Sper ca în urma acestor demersuri, să asigurăm apa caldă şi căldura sucevenilor”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. De precizat este, de asemenea, că la semnarea contractului din 30 aprilie 2013, dintre municipiul Suceava şi Bioenergy Suceava, societatea producătoare din Lunca Sucevei îşi asuma obligaţia conform căreia preţul de furnizarea a energiei termice la gardul centralei să nu depăşească 116 pe gigacalorie, fără TVA, pentru o perioadă de 5 ani de la punerea în funcţiune a obiectivului, respectiv până pe 11 octombrie 2018. Aceasta nu i-a „încălzit” prea mult pe locuitorii reşedinţei de judeţ, Consiliul Local aprobând creşterea tarifului pentru populaţie de la 178 de lei la 240 de lei pe gigacalorie. Astfel, racordaţii la sistemul centralizat plătesc 75% din factura totală la energia termică, diferenţa de 25% fiind acoperită fiind acoperită din bugetul local.

Faţă de ianuarie 2017,

Încasările din impozitele şi taxele datorate de firmele sucevene au scăzut cu aproape 40%

·        „Este o problemă reală vizavi de funcţionarea lor şi, iată, acest lucru se adevereşte şi prin plăţile scăzute la Primărie, într-o pondere de 62,72% din cele ale anului 2017”, subliniază primarul Ion Lungu. 

 Persoanele fizice sunt cele care, şi în acest an, au fost prmele care s-au grăbit să-şi achite dările la bugetul local al municipiului Suceava. Astfel, în ianuarie 2018, în comparaţie cu prima lună din anul precedent, încasările totale sunt cu 21,87% mai mari, a făcut cunoscut ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Potrivit şefului executivului sucevean, sporul se datorează contribuabililor persoane fizice, cu un aport suplimentar de 58,06% în raport cu ianuarie 2017, în timp ce din partea persoanelor juridice se înregistrează o diminuare a plăţilor. În ianuarie 2018, în vistieria municipală au intrat 5,47 milioane de lei, locuitorii urbei achitând 4,40 milioane de lei, agenţii economici participând cu doar 1,07 milioane de lei. „Agenţii economici sunt într-o situaţie foarte dificilă. Este o problemă reală vizavi de funcţionarea lor şi, iată, acest lucru se adevereşte şi prin plăţile scăzute la Primărie, într-o pondere de 62,72% din cele ale anului 2017. Sigur, şi agenţii economici au posibilitate de a beneficia de bonificaţia de 10%, dacă plătesc până în martie, şi sperăm ca în luna respectivă să plătească mai mult, să crească această pondere”, a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei. Autorităţile locale acordă şi în 2018 bonificaţiile de 10% acordate contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice care îşi onorează anticipat, până pe 31 martie, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pe autoturisme. Anul acesta, în vederea încurajării achiziţionării autovehiculelor electrice şi a celor hibrid, taxa pe acest gen de mijloace de transport este redusă cu 95%. Veniturile proprii ale bugetului local sunt constituite din impozitul şi taxa pe clădiri, impozitul şi taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozitul pe spectacole, alte taxe locale, amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale, precum şi taxele extrajudiciare de timbru.

Municipiul Suceava nu renunţă la termoficarea centralizată

·        În 2018, valoarea lucrărilor de reabilitare a se vor circa 2 milioane de euro, de la bugetul de stat urmând a fi accesate 7 milioane de lei.

·        „Cu toate problemele care sunt,  singura soluţie civilizată de încălzire într-un oraş european este sistemul centralizat”, a spus primarul Ion Lungu.

·        În pregătire este proiectul de anvergură care va fi depus în cadrul POIM 2014-2020, finanţarea nerambursabilă europeană fiind estimată la 50 de milioane de euro.

În ciuda experienţelor neplăcute din anii anteriori, Primăria municipiului Suceava va accesa, şi în 2018, Programul guvernamental „Termoficare 2020. Căldură şi confort”. Primarul Ion Lungu susţine că a avut o întâlnire cu ministrul secretar de stat Sirma Caraman,  la Direcţia de termoficare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei publice, iar concluziile par să fie unele încurajatoare.  „În acest an în bugetul programului sunt prinse 100 de milioane de lei. Vom depune şi noi documentaţia, iar doamna ministru m-a asigurat că în acest as banii vor veni la timp. Întotdeauna ne dorim acest lucru, iar fondurile vin în toamnă, când nu îi mai putem folosi. M-a asigurat că vor veni banii din primăvară, comitetul de analizare a cererilor de finanţare fiind pe 31 martie. Vom depune şi noi documentaţia, să putem atrage măcar 7 milioane de lei de la Guvern”, a  reliefat primul gospodar al urbei. 

Edilul-şef spune că municipiul va participa cu 2,7 milioane de lei, valoarea lucrărilor de reabilitare termică din 2018 însumând circa 2 milioane de euro. Lungu a mai precizat că este în pregătire proiectul care va fi depus în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, unul de anvergură din moment ce finanţarea nerambursabilă europeană atrasă urmează a se ridica la 50 de milioane de euro. „Eu cred în continuare în sistemul centralizat, cu toate problemele care sunt. Singura soluţie civilizată de încălzire într-un oraş european este sistemul centralizat”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. În anul 2017, Primăria Suceava a avut aprobată, în cadrul  Programului guvernamental „Termoficare 2006-2020. Căldură şi confort”, suma de 7 milioane de lei, câştigătorul licitaţiei fiind firma Consix Bucureşti. În primăvara anului trecut, în lucrări de modernizare au fost cuprinse Punctul termic Obcini IV, cu circa 2,7 km de conducte; Punctul termic "Zamca", cu aproximativ 2,1 km de reţele şi Punctul termic de pe strada "Ion Vodă Viteazu" cu 115 de metri de conducte. Gvernul a suportat efectiv doar 3,5 milioane de lei, banii pentru decontarea lucrărilor venind abia în luna decembrie.  În cartierul Obcini, deoarece firma executantă nu a fost o plătită la timp, lucrările au fost oprite şi trecute în conservare, cu toate că vremea permitea continuarea şi chiar încheierea execuţiei. 

DNA, Poliţia şi parchetele, sesizate în urma verificărilor de la primăriile din judeţul Suceava

·        Aceasta după ce Corpul de control al prefectului a depistat încălcări ale prevederilor legilor fondului funciar, construcţii ilegale, cât şi nereguli în contractele de achiziţii publice sau cu privire la cheltuirea banilor publici.

În 2017, Corpul de control al prefectului a avut 210 verificări tematice şi punctuale la primăriile judeţului Suceava, se arată Raportul privind activitatea Instituţiei Prefectului judeţului Suceava. Având în vedere competenţele prevăzute de actele normative în vigoare, pe durata acţiunilor structura din subordinea prefectului Mirela Elena Adomnicăi s-a axat, în mod prioritar, pe verificarea punctuală, tematică sau complexă a modului de respectare a legislaţiei de către unităţile administrativ-teritoriale din sfera de competenţă a reprezentatului guvernului în teritoriu. La fel, monitorizate au fost atribuţiile comisiilor mixte constituite prin ordine ale prefectului, cele ale autorităţilor sau instituţiilor publice deconcentrate, ale serviciilor publice comunitare, cât şi modul de colaborare între structuri de specialitate, în vederea soluţionării problemelor cu grad ridicat de dificultate. De asemenea, în cursul anului 2017 Corpul de control al prefectului a îndeplinit atribuţii specifice consilierului de integritate, colaborând, în acest sens, cu Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Generală Anticorupţie, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Conform Raportului de activitate,  urmărite au fost soluţionarea problemelor legate de nerespectarea legilor de fond funciar, în speţă, de întârzierea punerii în posesie şi a eliberării titlurilor de proprietate; de activitatea consiliilor locale şi a primarilor, precum şi de sesizările cu privire la construcţiile ilegale, legalitatea contractelor de achiziţii publice, modul de cheltuire a banilor publici, cât de alte aspecte care vizează convieţuirea socială. În urma verificărilor efectuate, Corpul de control al prefectului a sesizat Inspectoratul de Poliţie Judeţean; organele de cercetare penale, Direcția Națională Anticorupție, ministerele şi alte autorităţi şi instituţii centrale. Totodată, informări competente asupra aspectelor sesizate au fost transmise Avocatului Poporului, Parlamentului, Guvernului, Administraţiei Prezidenţiale, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Judeţean Suceava, dar şi alte instituţii. 

Mii de dosare pentru despăgubiri şi compensaţii, la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor     

·        Din judeţul Suceava au fost adunate 2.715 de cereri pentru imobile preluate abuziv, 2.050 de dosare pentru bunurile rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, precum şi 153 de documentaţii pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar.   

Sucevenii continuă să depună dosare potrivit Legii nr. 10 din 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Astfel, în anul 2017, Biroul judeţean de pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Suceava a primit 29 de documentaţii de restituire înaintate de autorităţile publice locale. În acest context au fost întocmite tot atâtea referate conţinând avizul de legalitate asupra dispoziţiilor emise, acestea fiind transmise Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor de pe lângă Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Conform unei informări a Prefecturii, de la intrarea în vigoare a Legii amintite, la nivelul judeţului Suceava au fost adunate 2.715 dosare.

În aceeaşi rodine de idei, potrivit sursei amintite, Comisia judeţeană specializată a analizat în termenul impus toate cele 2.050 cereri depuse la Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris, în data de 10 februarie 1947. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cele 153 cereri adunate în baza Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria semnat la Craiova, în 7 septembrie 1940. „Au fost emise un număr de 4 hotărâri, pentru dosarele cu hotărâri judecătoreşti înaintate în vederea evaluării despăgubirilor, ca urmare a admiterii acţiunilor care au avut ca obiect anularea hotărârilor comisiei judeţene sau a deciziilor ANRP”, se precizează în informarea Instituţiei Prefectului. De prevederile Legii nr. 9/1998 beneficiază cetăţenii români, sau moştenitorii acestora, prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, cu condiţia ca respectivii să nu fi primit, ori să fi primit doar parţial, compensaţii sau despăgubiri pentru bunurile imobile - construcţii ori terenuri - pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi şi recoltele neculese de porumb, bumbac şi floarea soarelui. Beneficiarii Legii nr. 290/2003 sunt foştii proprietari, moştenitorii legali ai acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv, dar şi moştenitorii testamentari, dacă aveau cetăţenia română la data formulării cererii. În acest caz, termenul limită de depunere a cererilor a expirat pe 1 mai 2007.

Anul trecut,

Executările silite au adus la bugetul statului 140 de milioane de lei    

·        Finanţele Publice au trimis contribuabililor datornici somaţii, au instituit popriri şi au pus sechestre pe bunurile mobile şi pe cele imobile.

·        În 2017, finanţiştii suceveni se pot lăuda cu o realizare de peste 5% a planului de încasări, la recuperarea arieratele persoanelor juridice depăşirea fiind de 55,24 de milioane de lei.  

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a încasat, în anul 2017, suma de 1.422,29 de milioane de lei, cu 69,62 de milioane de lei peste nivelul programat. Astfel, potrivit unui raport privind activitatea instituţiei sucevene, gradul de realizare a programului de încasări a veniturilor bugetare pentru anul trecut a fost depăşit cu 5,15%. În ceea ce priveşte arieratele, la finele anului 2016 acestea erau, doar în cazul persoanelor juridice, de 193,96 de milioane de lei, ţinta de reducere, odată cu finele lui 2017, fiind una de până la 104,87 de milioane de lei. „Arieratele recuperabile existente în sold la 31 decembrie 2016, la persoanele juridice, erau în sumă de 27,82 de milioane de lei, fiind stabilită o ţintă de reducere a acestora, la sfârşitul anului 2017, de până la 18,08 milioane de lei”, se subliniază în informarea AJFP. Urmare a măsurilor dispuse în cursul anului precedent, arieratele persoanelor juridice, în sold la finalul anului 2016, s-au diminuat până la 49,62 de milioane de lei, în data de 31 decembrie 2017 indicatorul fiind realizat, inclusiv cu o depăşire de 55,24 de milioane de lei a ţintei planificate. În ceea ce priveşte persoanele fizice, arieratele recuperabile aflate în sold sfârşitul anului 2016 s-au diminuat până la 19,60 de milioane de lei, dar cu 1,51 milioane de lei de sub ţinta stabilită pentru 31 decembrie 2017. Conform Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, prin aplicarea măsurilor de executare silită, respectiv a somaţiilor, popririlor, sechestrelor de bunuri mobile şi de bunuri imobile, la bugetul statului s-au încasat 139,23 de milioane de lei. 

18.350 de suceveni s-au angajat în 2017

·        Performanţa a fost posibilă ca urmare a „primelor, care fac mai atractivă angajarea, cât şi a subvenţiilor, care acoperă o parte din cheltuiala cu forţa de muncă a angajatorilor”.

În 2017, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava se evidenţiază cu un bilanţ pozitiv al ocupării persoanelor aflate în căutarea unei slujbe. Astfel, conform raportului de activitatea al instituţiei, anul trecut, de prime au beneficiat 957 de şomeri, de cea de 100% pentru încadrarea înainte de expirarea indemnizaţiei de şomaj au avut parte 23 de persoane, iar cea de 30% ajungând la 357 de peroane. Prima de activare de 500 de lei a fost achitată către 462 de şomeri; prima de încadrare la o distanţă mai mare de 15 km fiind acordată la 6 şomeri; cea pentru angajarea la distanţă mai mare de 50 km fiind orientată către 7 şomeri, în timp ce beneficiari ai primei de relocare au fost 11 şomeri. Încă 98 de tineri au avut parte de prima de 500 de lei acordată, potrivit legii, absolvenţilor care se angajează. De cealaltă parte, 516 angajatori au primit subvenţii pentru angajarea şomerilor în vârstă de peste 45 de ani; 140 pentru încadrarea de absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, iar 29 pentru oferirea unui loc de muncă tinerilor NEETs. De asemenea, 11 agenţi economici au beneficiat de subvenţii în baza contractelor de solidaritate; 5 pentru angajarea şomerilor unici susţinători ai familiilor monoparentale; 4 pentru încadrarea şomerilor cărora le-au mai rămas 5 ani până la pensionare; 3 pentru angajarea de persoane cu handicap, iar 2 agenţi economici au fost subvenţionaţi pentru încadrarea de şomeri neindemnizaţi. În 3 cazuri AJOFM a avut dosare de  subvenţionarea formării profesionale a ucenicilor la locul de muncă, iar în altele 7 de subvenţionare, pe perioada vacanţelor, a locurilor de muncă ale elevilor şi studenţilor.  „Atât primele, care fac mai atractivă angajarea, cât şi subvenţiile, care acoperă o parte din cheltuiala cu forţa de muncă a angajatorilor, cât şi  gestionarea competenţelor şomerilor, a cererii de forţă de muncă şi a criteriilor de selecţie a angajatorilor au condus la un bilanţ de ocupare de 18.350 de persoane care au obţinut un loc de muncă în anul 2017”, se reliefează în informarea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă.     

În 2017,

Sucevenilor le-a crecut apetitul pentru afaceri

·        Anul trecut, numărul firmelor nou-înfiinţate a săltat cu 25%, cele mai multe dintre acestea fiind societăţi cu răspundere limitată (SRL). 

·        În intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2017 în judeţul Suceava au intrat în insolvenţă 108 firme, sporul faţă de intervalul omolog al anului anterior fiind de 8%.

În 2017, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost înmatriculate 2.731 de firme, faţă de 2.180 în 2016, creşterea fiind de 25,29%. De departe cele mai multe nou-înfiinţate sunt societăţile cu răspundere limitată (SRL), urmate de persoanele fizice autorizate (PFA)-389, întreprinderile individuale (II), întreprinderile familiale (IF)-309 şi cooperativele agricole (CA)-3. De remarcat este faptul că, în 2017, în judeţul Suceava nu luat fiinţă nici măcar o societate comercială pe acţiuni (SA). În ceea ce priveşte înmatriculările de societăţi cu răspundere limitată-debutant, la finele lui 2017 Suceava figura cu un total de 474 de SRL-D. În funcţiune sunt însă numai 447, restul de 47 fiind radiate. Pe de altă parte, în curs de înfiinţare se află 27 de SRL-D, în luna decembrie a anului trecut la ONRC erau înmatriculate 4 societăţi cu răspundere limitată-debutant. În baza facilităţilor acordate prin HG nr. 166 din 2003, în judeţul Suceava au fost înmatriculate 476 de firme ale studenţilor, în funcţiune rămânând doar 273. De-a lungul timpului, în procedura radierii au intrat 203 de societăţi comerciale înfiinţate de studenţi, dintre care 74 au fost radieri voluntare. În intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2017 în judeţul Suceava au intrat în insolvenţă 108 firme, sporul faţă de intervalul omolog al anului anterior fiind de 8%, în 2016 această procedură fiind declanşată de 100 de agenţi economici suceveni. Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a crescut cu 36,82%, respectiv de la 258 în 2016, la 3.53 în 2017. Anul trecut, în judeţ au fost dizolvaţi 482 de agenţi economici, diminuarea fiind de 23,13% în raport cu 2016, când procedura dizolvării a fost derulată de 625 de firme. În 2017, radiate de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost  1.546 de firme, cu o scădere de 26,94% în comparaţie cu 2016, când obiectul radierii l-au făcut 2.116 agenţi economici.           

Prefectura Suceava, în instanţă în peste 1.600 de dosare

·        „S-au formulat întâmpinări, concluzii, căi de atac, răspunsuri la diverse solicitări etc, în funcţie de fiecare caz în parte”, se precizează între-o informare a instituţiei, conform căreia 1.545 de cauze privesc fondul funciar.

Instituţia Prefectului judeţului Suceava a fost reprezentantă în instanţele de judecată în 1.635 de dosare, se arată în raportul privind activitatea desfăşurată în anul 2017. Este vorba despre cauze aflate în instanţele de fond, apel şi recurs, cele mai mult fiind  în materia civil, respectiv 1.545, şi având ca obiect speţe de fond funciar. Alte 40 de dosare, dar în materia contencios administrativ, au avut ca obiect anularea de acte administrative emise sau adoptate se autorităţile administraţiei publice locale, precum şi a unor contracte, în timp ce în 32 de cauze de contencios administrativ, cât şi în materia dreptului civil, a fost vorba despre pretenţii, înmatriculări sau despre „obligaţia de a face.   În 9 dosare de contencios s-au judecat cereri de anulare a ordinului prefectului de încetarea a mandatului de consilier local sau mandatului de primar, încă 4 dosare de anulare sau suspendare a unor ordine de prefect fiind urmare a litigiilor de muncă. Două cauze în materia contenciosului administrativ au avut ca obiect drepturi salariale ale funcţionarilor publici, iar câte un dosar în aceeaşi materie au privit anularea autorizaţiei de construire, achiziţiile publice şi divergenţele apărute pe limita de hotar. „S-au formulat întâmpinări, concluzii, căi de atac, răspunsuri la diverse solicitări etc, în funcţie de fiecare caz în parte”, se precizează în informarea privind activitatea desfăşurată de către Instituţia Prefectului în anul 2017. 

Peste 700 de suceveni s-au ales cu suspendare temporară a dreptului de a circula în străinătate

·        Alţi 199 de cetăţeni români au fost reţinuţi sau arestaţi pentru încălcarea legilor statelor în care au călătorit.

Serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple Suceava a preluat, în anul 2017, 58.373 de cereri de eliberare de paşapoarte, cu 13.254 mai multe faţă de anul 2016, ceea ce înseamnă 29,4%. În ceea ce priveşte activitatea de prevenire şi constatare a cazurilor de încălcare a regimului paşapoartelor şi aplicarea măsurilor restrictive, în baza celor 618 de comunicări primite de la instanţele de judecată, pentru 713 persoane au fost dispuse măsuri de suspendare temporară a dreptului la libera circulaţie în străinătate. Pe parcursul anului trecut, cu prilejul acţiunilor desfăşurate în teren, Serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple a retras 50 de paşapoarte ale persoanelor pentru care s-au instituit măsuri restrictive, în 27 de cazuri fiind întocmite procese verbale de constatare a lipsei de la domiciliu, ulterior acestea fiind transmise instanţei de judecată. În 6 situaţii paşapoartele aferente au fost declarate pierdute, iar în altele 50, în evidenţe   s-au făcut menţiuni referitoare la decesele sau accidentele survenite în străinătate. În cazul a 199 cetăţeni români reţinuţi sau arestaţi pentru încălcarea legilor statelor în care au călătorit informat a fost Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava. Tot în anul 2017, Serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple Suceava a verificat 2.245 de persoane, eliberate fiind 2.244 de adeverinţe care atestă sau infirmă existenţa limitării dreptului la libera circulaţie în străinătate. 

Cereri neacoperite de puneri în posesie cu suprafeţe împădurite  

·        Pentru soluţionarea acestora, regulamentul Comisiei de fond funciar a fost modificat, inclusă fiind şi situaţia de excepţie prin care identificate vor fi terenuri cu vegetaţie forestieră disponibile în localităţi învecinate.

Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate  privată asupra terenurilor au avut, în 2017, întruniri de analiză în fiecare dintre cele 12 luni, prilej cu care date au fost 479 de hotărâri, pentru o suprafaţă totală revendicată de 242,96 de hectare. Cererile au venit din partea persoanelor fizice, cele mai multe dintre documentaţii fiind pentru terenuri forestiere care însumează 229,98 de hectare. În acest din urmă context, pe fondul inexistenţei necesarului, prin Hotărârea nr. 30/2017 s-a modificat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Judeţene, inclusă fiind situaţia de excepţie, respectiv cea de identificare a unor terenuri cu vegetaţie forestieră în localităţi învecinate. Conform unui raport al activităţii structurii care funcţionează pe lângă  Instituţia Prefectului, în cazul a 10 dosare, aceasta a validat stabilirea dreptului de proprietate pentru terenuri agricole, în timp ce 25 de validări au privit suprafeţe împădurite. Alte 43 de hotărâri au fost date în vederea validării de amplasamente, 32 au validat terenuri aferente locuinţei, iar 163 de situaţii s-au hotărât invalidări. Potrivit sursei citate, tot în aplicarea legilor fondului funciar, în anul 2017 au fost emise 61 ordine de constituire a dreptul de proprietate pentru terenuri aferente curţilor unor construcţii, verificate fiind 810 documentaţii înaintate de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OJCPI) Suceava, în vederea emiterii titlului de proprietate pentru terenuri solicitate de proprietarii sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate. O problemă care a făcut obiectul activităţilor desfăşurate în anul 2017 a reprezentat-o identificarea necesarului de teren agricol în cazul căruia se va face solicitare la Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în scopul promovării unui proiect de hotărâre de guvern privind preluarea suprafeţei neacoperitoare din domeniul public al statului, respectiv din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) şi transferarea acesteia în domeniul privat al statului, în vederea satisfacerii cererilor de punere în posesie.   

Prefectura cere anularea a 9 dispoziţii de primar şi a 18 hotărâri de consilii locale

·        Atacul la instanţa de contencios administrativ invocă  nerespectarea  prevederilor legale în vigoare, precum şi a normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

În anul 2017, Instituţia Prefectului judeţului Suceava a contestat la instanţa de contencios administrativ 27 de acte administrative de către autorităţile administraţiei publice locale locale. Aceasta însă nu înaintea ca specialiştii Prefecturii să solicite emitente să reanalizeze actele în cauză, astfel acestea să fie corectate.  „Având în vedere faptul că, practica administrativă a demonstrat că prin utilizarea atenţionării autorităţii publice emitente, litigiul poate fi evitat, autoritatea publică fiind mai interesată să-şi revoce actul decât să-i fie anulat de către instanţă, Prefectul judeţului Suceava, înaintea introducerii acţiunii în contenciosul administrativ, a solicitat, cu motivarea necesară, reanalizarea actului administrativ socotit nelegal, pentru intrarea în legalitate”, se precizează într-o informare semnată de prefectul Mirela Elena Adomnicăi.

Obiectul contestări la instanţa de contencios administrativ l-au făcut 18 hotărâri adoptate de consilii locale şi 9 dispoziţii emise de primari, principalele aspecte care au determinat încadrarea ca nelegală a actelor verificate referindu-se la nerespectarea  prevederilor legale în vigoare, precum şi a normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Conform art. 123 alin. 5 din Constituţie, „prefectul poate ataca, în fata instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept”. Prefectul exercită acţiunea în contencios administrativ, ca reprezentant al statului, şi în baza Legii nr. 340/2004

 Cei mai mulţi şomeri suceveni vor să se facă agenţi de securitate şi coafori

·        La cursurile AJOFM, în competenţe antreprenoriale s-au iniţiat 14 amatori, în timp ce  în competenţe informatice s-au specializat 28 de cursanţi . 

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava a acordat, în anul 2017, câte un certificat de calificare pentru 544 de şomeri care au urmat cursuri de formare în 17 ocupaţii diferite. Purtătorul de cuvânt Anca Capverde arată că 10 dintre programe au fost derulate prin intermediul Centrului propriu de formare profesională, iar altele 26 cu participarea Centrului Regional de Formare Profesională Cluj. Cele mai multe  cursuri de calificare, respectiv 6, cu 85 de participanţi, sunt cele  de agenţi de securitate, urmate de cele 5 de coafor, cu 107 cursanţi. În ordine descrescătoare, preferate au fost 3 cursuri de manichiurit-pedichiurist, cu 42 de absolvenţi; 3 de lucrător în comerţ, cu 38 de interesaţi. Câte 2 sesiuni de formare au fost organizate pentru meseriile de lucrător în comerţ şi sudor, ospătar, la care s-au pregătit 38, 31 şi, respectiv, 21 de participanţi. Câte un curs de calificare s-a ţinut pentru viitori lucrători în confecţii de piele, cu 14 participanţi, cofetari (cu 13), mecanici auto (cu 13), administratori de pensiune turistică (cu 11) şi bucătari ( cu11). La cele de mai sus se evidenţiază 2 cursuri de iniţiere pentru inspectori de resurse umane, cu 29 de cursanţi, un program de iniţiere în competenţe antreprenoriale, urmat de 14 şomeri, şi un altul pentru engleză începători având 11 cursanţi. În cele din urmă, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava a ţinut două cursuri de specializare în competenţe informatice şi două în meseria de „machior”, fiecare dintre categorii cu câte 28 de absolvenţi. 

Peste 68.000 de suceveni ar putea primi de la UE ajutoare în produse alimentare şi de igienă

·        În cauză sunt beneficiari ai venitului minim garantat, alocaţiei pentru susţinerea familiei, precum şi persoane aflate temporar în situaţii critice de viaţă.

La solicitarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Instituţia Prefectului, a întocmit şi transmis  la Centru situaţia cu locuitori ai  judeţului Suceava potenţiali îndreptăţiţi ai ajutoarelor alimentare şi în produse de igienă” acordate în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea persoanelor Dezavantajate (POAD) 2017-2018”. Astfel, conform Prefecturii, este vorba despre  circa 68.000 de suceveni, în cauză fiind 9.742 de persoane care au dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat şi 52.351 de persoane beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei, acordată în baza Legii nr. 277/2010. La acestea se adaugă  încă 6.209 de persoane aflate temporar în situaţii critice de viaţă şi în condiţii deosebite de vulnerabilitate. Din informaţiile pe care le avem, pachetul cu produsele alimentare va conţine 6 kg de făină albă, 4 kg de mălai, 4 kg de orez, 2 kg de paste făinoase, 2 kg de zahăr, 2 pungi de griş, 4 litri de ulei, 3 cutii de conserve din carne, 5 conserve de pate de ficat şi o cutie de compot de fructe. Al doilea pachet va avea produse de igienă, adică 3 periuţe de dinţi, 3 paste de dinţi, 5 săpunuri solide, 2 şampoane pentru copii, 2 şampoane pentru adulţi şi 3 pachete de detergent de rufe. Prefectura Suceava a transmis deja Serviciului de Implementare POAD din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene centralizatorul cuprinzând adresa de livrare a ajutoarelor alimentare cât şi prenumele, numele, numărul de telefon ale persoanelor împuternicite, prin dispoziţie a primarului, să semneze procesele verbale de recepţie a transporturilor cu produsele POAD. Totodată, înaintate Serviciului amintit au fost înaintate copii ale documentelor referitoare la derularea POAD 2014 şi POAD 2015-2016, acte preluate de la primăriile celor 114 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava.

În 2017,

Doar 55% dintre aspiranţii la permisul de conducere au trecut de proba la sală   

·        Anul trecut, înregistrate au fost 470 de solicitări de obţinere a unui nou permis din partea persoanelor care l-au avut anulat din cauza săvârşirii de infracţiuni sau a unor menţiuni în cazierul judiciar.

În anul 2017, la proba teoretică de sală, în vederea obţinerii permisului de conducere auto au trecut prin examen 28.621 de persoane, se arată într-o analiză a activităţii Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Suceava, conform căreia declarate ,,admise” au fost 15.766 dintre candidaţi, ceea ce reprezintă o promovabilitate de 55,09%. La proba practică de traseu examinaţi au fost 17.309 de candidaţi, aceasta fiind trecută de 12.442 de aspiranţi, adică de 71,88% din total. Începând cu 1 august 2008, examinarea la proba teoretică este asistată de calculator, iar cea practică are loc pe  timp  de  zi, într-o singură probă, stabilit prin ordin al prefectului. Pregătirea candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere are loc în 89 de şcoli de şoferi din care 13 sunt persoane fizice autorizate (PFA), iar 450 au calitatea de instructori, angajaţi fiind la şcolile în cauză. Anul trecut, la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor au fost înregistrate un număr de 1.879 menţiuni în baza de date, acestea fiind, printre altele, anulări ale fişelor conducătorilor auto decedaţi şi menţiuni de preschimbări ale permiselor de conducere româneşti în străinătate. Analizate au fost 470 de solicitări de obţinere a unui nou permis de conducere venite din partea persoanelor care le-au avut anulate în urma săvârşirii de infracţiuni sau unor menţiuni în cazierul judiciar. De menţionat este şi faptul că, în perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2017, au fost întocmite acte premergătoare în vederea instrumentării a 57 de  infracţiuni, dintre care de 41 de fals în declaraţii; 14 de uz de fals; 2 de fals material în înscrisuri oficiale, documentele fiind înaintate pentru continuarea cercetărilor către parchete şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava. 

Petiţiile privind legile proprietăţii continuă să asalteze Prefectura   

·        Din totalul celor 1.076 de petiţii înregistrate în 2017, 332 sunt cereri de retrocedare de terenuri şi imobile, 30 solicitări de primiri în audienţă, 14 se referă la recalculări sau majorări de pensii, iar 2 privesc tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Pe adresa Prefecturii Suceava au sosit 1.076 de petiţii înregistrate, se arată în Raportul de activitate al instituţiei în anul 2017. Conform sursei citate, din totalul analizat 153  petiţii au fost redirecţionate către Prefectură de administraţia publică centrală şi alte organe ale statului, iar 923 au fost înregistrate direct în registrul local. Conform informării amintite, 52 dintre petiţii au primit răspuns pozitiv sau parţial pozitiv; 72 s-au soluţionat cu răspuns negativ; 407 au fost trimise, înspre competentă soluţionare, către alte instituţii abilitate ale statului; în 32 cazuri a fost declinată competenţa către organele  de cercetare penală sau cele de judecată; în 401 de cazuri s-au oferit  precizări legale; 98 au luat calea clasării, iar 14 sunt în curs de soluţionare. Potrivit Raportului de activitate al Instituţiei Prefectului în anul 2017, cele mai multe petiţii, respectiv 332, sunt cereri de retrocedare de terenuri şi imobile; 30 sunt solicitări de primiri în audienţă; 14 se referă la recalculări sau majorări de pensii; 2 privesc tulburarea ordinii şi liniştii publice, 5 au avut ca obiect infracţiuni şi contravenţii, iar 687 au vizat alte diverse probleme. În cursul anului 2017, în cadrul Instituţiei Prefectului au fost primite în audienţă 372  persoane, din care 291 de către prefect, iar 81 de către subprefect. Totodată, la Biroul relaţii cu publicul au fost consiliaţi un număr de 321 persoane. De menţionat este faptul că, din  celor 693  petenţi care au cerut audienţă, încă 321 au fost consiliaţi de personalul de relaţii cu publicul, iar 96 au fost îndrumaţi către alte instituţii  sau structuri ale Ministerului Afacerilor Interne pentru competentă soluţionare. Din totalul de 51 de petiţii depuse cu ocazia audienţelor ,5 au fost soluţionate pozitiv sau parţial pozitiv; pentru 5 s-au dat soluţii negative, iar în 41 de cazuri s-a declinat competenţa către alte instituţii. 

Anul acesta,

Exigenţă sporită la finanţarea din bugetul local a echipelor de handbal şi fotbal    

·        CS „Universutatea” şi Foresta ar urma să beneficieze de câte 1,2 milioane de lei, diferenţa de 600.000 de lei fiind disponibilă pentru celelalte activităţi sportive.

·         „Sugerăm celor care câştigă licitaţiile pentru fonduri nerambursabile să-şi angajeze oameni de specialitate, să stea în contact, pentru că, altfel, nu putem să le dăm aceşti bani”, a punctat Ion Lungu.

Prin bugetul pe anul 2018, pentru finanţarea ramurilor sportive din municipiul Suceava, Consiliul Local a aprobat o sumă de 3 milioane de lei. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu care pune în vedere că finanţarea prin licitaţie a proiectelor cu fonduri nerambursabile nu este necondiţionată, banii fiind acordaţi doar în baza documentelor prin care sunt justificate toate cheltuielile făcute. „Sumele acordate sunt în conformitate cu legislaţia de finanţare activităţilor nerambursabile în vigoare, adică nu sunt sponsorizări. Nu dăm aceşti bani ca în fântână. De multe ori, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, am avut probleme la handbal, dar mai ales la fotbal, justificările neajungând la timp. Dacă acestea nu sunt întocmite cum trebuie, şi nu vin la timp, nu putem acorda respectivele sume de bani. Nu sunt sponsorizări, şi nu înseamnă că, dacă sunt aprobate, vor imediat şi acordate”, a atras atenţia primarul Sucevei. Prin bugetul pe anul 2018, pentru finanţarea ramurilor sportive, Consiliul Local Suceava a aprobat o sumă de 3 milioane de lei. În şedinţa ordinară din februarie a deliberativului, Lungu va propune alocarea a 1,2 milioane de lei pentru echipa de handbal CS „Universitatea”, 1,2 milioane de lei pentru echipa de fotbal „Foresta”, diferenţa de 600.000 de lei urmând a  fi disponibilă pentru celelalte activităţi sportive din capitala de judeţ „De aceea, am sugera celor care câştigă licitaţiile pentru fonduri nerambursabile să-şi angajeze oameni de specialitate, să stea în contact, pentru că, altfel, nu putem să le dăm aceşti bani”, a punctat Ion Lungu, şeful executivului sucevean. 
Reamintim că, în primăvară lui 2017, echipa suceveană de fotbal Foresta nu s-a putut să se înscrie la licitaţia pentru adjudecarea fondurilor nerambursabile de 1,5 milioane de lei puse la dispoziţiei din bugetul local. Aceasta deoarece, din cauza datoriilor, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice nu i-a eliberat certificatul fiscal obligatoriu. Finanţările nerambursabile se acordă, pe bază de proiecte, din fondurile publice pentru activităţi non‑profit de interes local. Beneficiari ai finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi non‑profit de interes general sunt persoanele fizice sau juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţii, fundaţii sau culte religioase, în condiţiile legii. Sunt excluşi de la finanţare solicitanţii care nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat, precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat; cei  care furnizează informaţii false în documente prezentate; cei care au comis o gravă greşeală în materie profesională sau nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate printr-un alt contract de finanţare nerambursabilă, precum şi solicitanţii care fac obiectul unei proceduri de dizolvare sau de lichidare. 

Garajul pentru cele 40 autobuze electrice va fi construit pe imaşul din Burdujeni-sat 

·        În vedereA accesării finanţării europene noul sediu TPL trebuie ridicat obligatoriu pe un teren proprietate, însă două suprafeţe ale Primăriei fac obiectul unor litigii cu Termica şi TASA.

·        Ion Lungu crede că proiectul va fi depus până pe 31 martie, contractul de finanţare pentru achiziţionarea mijloacelor de transport urmând să fie semnat vară.

Noul sediu al societăţii de transport public local TPL Suceava  se va construi pe un teren identificat de specialiştii Primărie în cartierul Burdujeni-sat. Anunţul făcut de primarul Ion Lungu survine demersurilor de depunere a proiectului „Sistem integrat de transport ecologic de transport”, achiziţionarea cu fonduri europene nerambursabile a 40 de autobuze electrice fiind  condiţionată de construirea, pe o suprafaţă proprietate a autorităţilor locale, a unor amenajări corespunzătoare pentru adăpostirea şi întreţinerea acestora. Primăria ar avea terenuri disponibile în Lunca Sucevei şi la actualul sediul al TPL, însă acestea sunt grevate de procese cu Termica şi, respectiv, TASA.  „Din păcate, avem o problemă cu terenul. Documentaţia este gata, însă trebuie să indicăm exact terenul pe care vom face acest sediu. La Termica, terenul este al Primăriei, după un proces la Înalta Curte Casaţie şi Justiţie, câştigat, în primă fază şi la Judecătorie, administratorul judiciar a dat în judecată Primăria. Ca atare, există o notificare în acest sens, şi nu o sarcină, iar în această situaţie terenul nu este eligibil pentru proiecte cu fonduri europene. Şi la TPL avem o situaţie încâlcită, pentru că activele de acolo sunt ale TASA”, a declarat edilul-şef. Suprafaţa de 25.000 de metri pătraţi se află pe imaşul din Burdujeni-sat, pe strada „Căpitan Andrei”, după identificările cadastrale, o hotărâre de Consiliul Local în sensul celor precizate urmând a fi anexată la documentaţie pentru accesarea finanţării europene. „Este un imaş cu denivelări, unde oamenii au pus foarte multe materiale de construcţii, moloz, resturi de gresie şi faianţă. Poate că este bine, pentru că, oricum trebuie să nivelăm acolo şi să pregătim o platformă pentru societatea de transport public local”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că amenajarea platformei va fi o investiţie separată, susţinută cu bani din bugetul municipal. În cadrul Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, municipiul Suceava ar putea accesa 25,4 de milioane de lei pentru achiziţionarea a minim 40 de autobuze electrice cu sistem de e-tiketing şi de „monitorizare în trafic a flotelor”. Ion Lungu crede că proiectul va fi depus până pe 31 martie, contractul de finanţare putând să fie semnat vară.  

În cadrul Programului de cooperare româno-elveţian,

Municipiul Suceava cumpără 5 microbuze electrice din economii  de 900.000 de franci elveţieni

·        Noile mijloace de transport vor ajungă în reşedinţa de judeţ până la jumătatea acestui an, urmând a circula pe străzile înguste din cartierele Burdujeni-sat şi Iţcani

Municipiul Suceava va achiziţiona prin licitaţie publică cinci microbuze electrice care vor intra în dotarea societăţii de transport public local TPL. Primarul Ion Lungu a declarat ieri că la dispoziţie sunt 900.000 de franci elveţieni, sumă economisită de Primăria Suceava din finanţarea acceastă în cadrul Programului de cooperare româno-elveţian. În acest sens, edilul-şef a făcut demersuri la Ministerul Finanţelor Publice şi la Ministerul Administraţiei şi Internelor, care a gestionează „Swiss-Romanian cooperation programe”, iar acestea s-au soldat cu un succes. „Partea elveţiană ne-a aprobat să cumpărăm 5 microbuze electrice noi. Suma pe care am economisit-o este 900.000 de franci elveţieni, va urma o licitaţie, la care cred vom obţine un preţ mai mic”, a spus şeful executivului sucevean, menţionând că există şanse ca până la jumătatea acestui an noile mijloace de transport să ajungă în reşedinţa de judeţ. Ion Lungu susţine că, după încetarea contractelor cu operatorii maxi-taxi, acestea sunt foarte aşteptate, urmând circula mai ales pe străzile înguste din cartierele Burdujeni-sat şi Iţcani. Primăria municipiului Suceava implementează Proiectul "Electromobilitate-vehicule electrice pentru o municipalitate verde", parte a Programului de cooperare elveţiano-român. Proiectul cu finanţare nerambursabilă prevede achiziţionarea a 11 autovehicule electrice, la care se adaugă două furgonete electrice, o automăturătoare electrică, o autocisternă electrică şi 10 biciclete electrice. De asemenea, proiectul include amenajarea a 56 de locuri de parcare destinate vehiculelor electrice, precum şi înfiinţarea a 28 de puncte de încărcare a acumulatorilor. Valoarea proiectului este de 3,11 milioane de franci elveţieni, 85% reprezentând finanţare nerambursabilă, iar 15% contribuţie a financiară  de la bugetul local sucevean.