Judeţul Suceava, proces accentuat de
îmbătrânire a populaţiei
·
Generaţiile
de după 1989 vor avea de întreţinut o populaţie vârstnică numeroasă şi inactivă
economic.
Judeţul Suceava cunoaşte un vizibil proces de
îmbătrânire. Cel puţin aşa arată rezultatele definitive ale Recensământului
populaţiei şi locuinţelor, evoluţia principalelor caracteristici demografice
fiind făcută publică la sfârşitul săptămânii trecute. Potrivit datelor amintite,
pe 20 octombrie 2011, copiii, respectiv segmentul de vârstă 0-14 ani, deţin o
pondere de 19,3% din totalul populaţiei judeţului Suceava; segmentul tânăr, de 15-24
de ani, reprezintă 13,2%; persoanele mature, de 25-64 de ani, formează
majoritatea, adică 51,6%, iar persoanele în vârstă de 65 ani, şi peste aceasta
din urmă, reprezintă 15,9%. Astfel, în comparaţie cu recensământul populaţiei şi
locuinţelor din 2002 se constată o scădere a ponderii copiilor, care, la
momentul respectiv, deţineau 21,6% din totalul populaţiei stabile. De asemenea,
diminuări se înregistrează la grupele de vârstă 10-14 ani, 15-19 ani şi 20-24
de ani, cauza constând în micşorarea, după anul 2002, a numărului naşterilor. De
la începutul anilor ’90 populaţia intră într-un proces de îmbătrânire
demografică, ponderea populaţiei tinere reducându-se si crescând cea a
populaţiei vârstnice. Declinul demografic al populaţiei nu provine din
creşterea mortalităţii, ci din scăderea natalităţii şi menţinerea acesteia la
valori mult sub nivelul de înlocuire a generaţiilor şi din migrarea externă a
persoanelor tinere şi a celor apte de muncă.
·
În
ultimii 20 de ani, populaţia în vârstă de peste 75 de ani a crescut cu 2,8%.
Grupele de vârstă 75-79 de ani, 80-84 de ani
şi, respectiv, cea de 85 de ani, şi peste, totalizează 7,7% din populaţia
stabilă a judeţului Suceava, faţă de 4,9% cât deţinea în 2002, ceea ce reflectă
procesul de îmbătrânire a populaţiei. Ponderea redusă a grupei de vârstă 25-64
ani, de 51,6% în total populaţie, faţă de 55,7% la nivel de ţară, „întăreşte ipoteza
că judeţul Suceava reprezintă un bazin important pentru migrarea externă”. „La
populaţia în vârstă de 75 de ani, şi peste, dacă în 1992, ponderea acesteia era
de 3,9%, în 2011 a ajuns la 7,7%, ceea ce denotă că, şi la noi, procesul de
îmbătrânire a populaţiei a început să devină tot mai accentuat”, a
declarat Stelian Ruscior, directorul executiv al Direcţiei Judeţean pentru
Statistică. Conform şefului DJS, numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani, şi
peste, la 100 de persoane tinere, reprezentând indicele de îmbătrânire, a
sporit de la 41,2%, în anul 1992, la 65,1%, în 2002, pentru ca, în 2011, să
atingă nivelul de 82,8%. Numărul de persoane în vârstă de 65 de ani, şi peste,
la 100 de persoane în vârstă de muncă, a sporit de la 16,5%, în 1992, la 21,9%
în 2002, şi la 24%, în 2011. Stelian Ruscior precizează că o descreştere s-a
consemnat la raportul de dependenţă demografică, reprezentând numărul de
persoane tinere în vârstă de sub 15 ani şi numărul persoanelor vârstnice de 65
de ani, şi peste, care revin la 100 de persoane în vârstă de muncă. Indicatorul
amintit a scăzut de la 56,6% în anul 1992, la 55,6%, în 2002 şi 54,3% în 2011.
·
Dezechilibru
între segmentul cu potenţial de contribuabil şi celălalt, cu potenţial de
beneficiar.
Potrivit recensământului din octombrie 2011, generaţiile
născute după 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piaţa muncii
în anii 2020-2030 şi vor avea de întreţinut economic o populaţie vârstnică
numeroasă, inactivă economic. Dacă în 1992, la 100 de persoane adulte reveneau aproape 17 persoane
în vârstă de 65 ani şi peste, iar în anul 2002, aproape 22 de persoane, în 2011
raportul s-a adâncit la 25 de persoane vârstnice la 100 persoane în vârstă de
muncă. Sarcina economică a populaţiei adulte, compusă din generaţiile mici
născute în ultimii douăzeci de ani, va cunoaşte mai mult decât o dublare. În
consecinţă se creează un dezechilibru, cu mare risc, de adâncire în viitor,
între acel segment al populaţiei cu potenţial de contribuabil şi celălalt, cu
potenţial de beneficiar.
