Trei milioane de lei vechi costă fiecare maşină cu gunoi transportată de la Suceava la Fălticeni

Sucevenii vor suporta 300 de lei pentru fiecare cursă a unei auto-speciale care duce gunoiul adunat de pe raza urbei reşedinţă pe platforma municipală de la Fălticeni. Rosal Grup, operatorul de salubritate local, a solicitat Primăriei municipiului Suceava acoperirea diferenţei faţă de tariful pentru transportul pe rampa de pe malul râului Suceava, acesta cerând, iniţial, 434,48 lei pe cursă. În urma negocierilor, s-a convenit cheltuieli suplimentare pentru transportul deşeurilor menajare de la Suceava la depozitul din Fălticeni în sumă de 300 de lei pentru fiecare cursă. Finanţarea necesară acoperirii acestora este suportată din bugetul local de la capitolul „Salubritate”. Pentru a fi făcută plata transportului, fiecare auto-specială trebuie să fie, însă, încărcată la o capacitate de cel puţin 15 metri cubi, confirmarea fiind făcută de către inspectorii serviciului de specialitate al executivului. Reamintim că, potrivit angajamentelor asumate de România la Capitolul de negocieri nr. 22 „Mediu”, de la 1 ianuarie 2009 rampa de deşeuri menajere a municipiului Suceava a fost închisă, ca fiind neconformă legislaţiei europene. În aceste condiţii, singura alternativă, aprobată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, este transportarea şi depozitarea resturilor menajere din reşedinţa de judeţ la depozitul Antileşti, din preajma municipiului Fălticeni, care are o capacitate disponibilă de 800.000 de metri cubi şi termen de închidere anul 2010. În acest sens, operatorul de salubritate sucevean, Rosal Grup, a încheiat, la finele lui decembrie 2008, cu omologul fălticenean Goscom, un contract de preluare şi depozitare a gunoiului menajer din Suceava. Rosal a cerut administraţiei sucevene aprobarea unui tarif de transport nou, invocând modificări în structura costurilor pe cursă, implicit a celor cu personalul, carburantul, întreţinere-reparaţii, taxe de rovinietă, amortizări etc. Pentru buna desfăşurare a serviciului de salubritate, Rosal Grup a suplimentat numărul personalului cu 14 şoferi şi 24 de încărcători, introducând 3 noi auto-speciale, iar activitatea prelungindu-se, de asemenea, la 10 ore pe zi.

Lipsa lucrătorilor şi afecţiunile medicale diminuează capacitatea de lucru a Poliţiei
Anul 2008 a fost unul solicitant pentru Poliţia municipiului Suceava. Aşa relevă o informare a instituţiei sucevene pe anul trecut, în care să arată că evenimente multiple s-au ivit atât pe linia siguranţei publice, cât şi a situaţiilor operative, acestea necesitând efective sporite. „Am fost angrenaţi în două campanii electorale, cu mai multe tururi de scrutin, în fenomenul inundaţiilor, la toate activităţile culturale, artistice, sportive, religioase, vizite, măsuri de ordine etc. Toate acestea au necesitat efective mărite şi asigurarea, în paralel, a tuturor celorlalte atribuţii specifice”, se subliniază în materialul semnat de şeful Poliţie municipiului Suceava, comisar şef Corneliu Jureschi. Acesta menţionează că, în 2008, subunitatea a pierdut 8 funcţii de agent, majoritatea cadrelor bine pregătite migrând înspre formaţiuni judeţene şi că mulţi dintre lucrători suferă de diverse afecţiuni, motiv pentru care au beneficiat de concedii medicale. De asemenea urmarea a faptului că la nivelul instituţiei există doar un număr de 4 funcţii ne-operative, care ar putea să presteze ca ajutor de ofiţer de serviciu, această din urmă misiune a fost asigurată de către lucrătorii operativi, „ceea ce a divizat foarte mult capacitatea de lucru”. Chiar şi în aceste circumstanţe – se subliniază în informarea citată - cooperarea cu celelalte organe implicate în asigurarea ordinii pe raza municipiuului a fost bună.

Deficit şi goluri de casă în bugetul municipal şi cel judeţean
Administraţia municipală suceveană îşi acoperă deficitul bugetar rezultat la finele anului 2008 din fondul de rulment. Cel puţina aşa reiese dintr-un proiect de hotărâre propus spre dezbatere deliberativului local, respectiva diferenţă dintre intrări şi ieşiri fiind de circa 221.000 de lei(2,21 miliarde de lei vechi).
Tot aleşii locali sunt chemaţi să decidă şi asupra orientării disponibilităţilor din fondul de rulment, în sumă de 437.000 lei(4,3 miliarde lei vechi), înspre acoperirea golurilor de casă provenite din decalajele dintre veniturile şi cheltuielile anului trecut. În conformitate cu Legea finanţelor publice locale, disponibilităţile fondului de rulment, purtătoare de dobândă şi păstrate într-un cont distinct, deschis pe seama fiecărei unităţi administrativ-teritoriale la unităţile trezorerie statului, pot fi utilizate, temporar, pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. Fondul de rulment poate fi folosit şi în vederea finanţării unor investiţii de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivităţii. În aceeaşi situaţie se află şi Consiliul Judeţean Suceava, care va acoperi temporar, din fondul de rulment, un gol de casă de 8 milioane de lei(80 de miliarde de lei vechi).

Consiliul Judeţean semnează un acord de colaborare cu Blocul Naţional Sindical

Consiliul Judeţean Suceava va semna un acord de cooperare cu Filiala Suceava a Blocului Naţional Sindical. Potrivit proiectului acordului, cei doi viitori parteneri vor elabora, în comun, proiecte de promovare a iniţiativelor care să asigure condiţii favorabile de dezvoltare a activităţilor economice, sociale şi educaţionale, în mod special a celor privind protecţia socială, îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale, perfecţionarea profesională şi pregătirea continuă, sănătatea, educaţia, şi dezvoltarea resurselor umane. De asemenea, va fi valorificată experienţa dobândită de părţi în procesul de implementare a unor proiecte, precum şi în dezvoltarea mecanismelor de lucru în parteneriate. În acest sens, se va urmări crearea unui cadru eficient de relaţionare cu instituţiile Uniunii Europene, cu organismele reprezentative interne şi internaţionale şi, de asemenea, pentru punerea în practică a obiectivelor stabilite, se va avea în vedere atragerea de noi parteneri. Nu în cele din urmă, cei doi parteneri vor manifesta disponibilitate pentru analiza reciprocă a unor propuneri de proiecte şi programe, acţionând pentru implicarea în realizarea lor în comun şi, totodată, în scopul abordării consecvente în solicitările de finanţare din cadrul programelor comunitare şi internaţionale. Bazele colaborării au fost puse în octombrie 2008, când liderul naţional al BNS, Dumitru Costin, s-a întâlnit la Suceava cu preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Proiectul de hotărâre privind aprobarea colaborării va fi dezbătut astăzi, în plenul deliberativului judeţean

An de an
Sporeşte numărul minorilor care comit fapte penale
· De vină sunt şi procedurile speciale de cercetare şi pedepsire care nu îşi ating scopul, creând minorilor „condiţii de timp şi spaţiu pentru a se întoarce în mediile favorizatoare”
Conducerea Poliţiei municipiului Suceava îşi manifestă îngrijorarea faţă de creşterea numărului de minori care comit fapte penale. Într-o analiză a activităţii instituţiei se arată că, în anul 2008, gradul de siguranţă în unităţile şcolare, inclusiv, la Unitatea „Ştefan cel Mare”, a fost unul satisfăcător, neîregistrându-se fapte grave comise în interiorul sau în imediata apropiere a acestora. Totuşi, se arată în informarea respectivă, „îngrijorător este faptul că, an de an, sporeşte numărul minorilor care comit fapte penale, atât de unii singuri cât şi în grupuri de majori”. Astfel, anul trecut, 102 minori cu vârsta între 14 şi 18 ani şi 43 în vârstă de mai puţin de 14 ani au comis sau au fost implicaţi în săvârşirea de infracţiuni, printre care unele grave, respectiv 49 de tâlhării, 67 de furturi, 4 de prostituţie şi una de proxenetism. Potrivit conducerii Poliţiei sucevene, cauzele care generează activitatea juvenilă ţin de lipsa de supraveghere din partea familiei; abandonul şcolar sau situaţia şcolară precară; scăderea autorităţii factorilor şcolari, precum şi procedurile speciale de cercetare şi pedepsire care nu îşi ating scopul, creând minorilor „condiţii de timp şi spaţiu pentru a se întoarce în mediile favorizatoare”. Pentru ţinerea sub control a fenomenului, poliţiştii vor continua activităţile preventive în interiorul şi în preajma unităţilor de învăţământ, scopul fiind evitarea implicării elevilor în fapte anti-sociale, cât şi împiedicarea căderii acestora victime ale unor infracţiuni.

Asistenţii persoanelor cu handicap grav rămân fără slujbe
· Numărul acestora s-a diminuat, asistaţii cu nevoi speciale optând pentru plata unei indemnizaţii lunare echivalentă cu salariul asistenţilor personali
La începutul anului 2009, în evidenţa Direcţiei de Asistenţă Socială municipalităţii sucevene erau un număr de 369 de asistenţi personali, dintre care 75 pentru minori şi 294 pentru adulţi, alţii 7 aflându-se în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. Potrivit unei informări a Serviciului de Protecţie Socială al Primăriei, pe durata anului 2008 au încetat 67 de contracte de muncă ale asistenţilor personali: 21 la cererea titularilor, 33 prin decesul persoanei cu handicap sau asistentului acestuia; 10 ca urmare a expirării contractului; două în urma încadrării într-un alt grad de handicap sau internării în instituţii de ocrotire a asistatului, iar unul prin renunţarea la asistentul personal în favoarea primirii indemnizaţiei acordate prin lege persoanei cu dizabilităţi. „În conformitate cu prevederile Ordinului comun al ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al ministrului Administraţiei Publice din 2002, numărul asistenţilor personali s-a diminuat, deoarece persoanele cu nevoi speciale pot opta pentru plata unei indemnizaţii lunare echivalentă cu salariul asistentului personal”, se arată în informarea citată, în care se mai precizează că, în prezent, Serviciul de Protecţie Socială are 200 de dosare de persoane cu handicap grav care au solicitat să primească ei însuşi respectiva indemnizaţie. Potrivit reglementărilor în vigoare, asistentul personal încheie contract individual de muncă cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căruia bolnavul cu handicap grav domiciliază.

Primăria mai vinde chiriaşilor încă 7 apartamente

Municipalitatea suceveană scoate la bătaie 7 apartamente construite din fondurile statului şi aflate în administrarea Consiliului Local. Beneficiarii sunt, potrivit Decretului Lege nr. 161/1990, titularii contractelor de închiriere, vânzarea având loc cu plata integrală sau în rate a preţului, în baza cererilor depuse de către chiriaşi. Evaluarea şi vânzarea locuinţelor s-a făcut în baza Decretului Lege nr. 161/1990, la un preţ indexat în funcţie de creşterea salariului minim brut pe ţară până la data cumpărării. În cazul înstrăinării cu plata în rate, semnatarii contractului vor achita, în momentul semnării documentului, un avans de minim 10% din valoarea unităţii de locuit. Ratele lunare vor fi onorate într-un interval de maxim 25 de ani, cu o dobândă anuală de 4 la sută. La data vânzării, locuinţele în cauză vor fi libere de sarcini, iar solicitanţii nu avea restanţe la plata chiriei şi întreţinerii. Decretul Lege nr. 161/1990 prevede că locuinţele construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, altele decât cele de intervenţie, pot fi vândute titularilor contractelor de închiriere. În septembrie 2008, Primăria a mai vândut, către titularii contractelor de închiriere, alte 20 de apartamente din fondul locativ administraţiei.

Centru multifuncţional pentru victimele violenţei în familie
La Gura Humorului va fi înfiinţat un Centrul multifuncţional destinat victimelor violenţei în familie. Acesta va avea 12 locuri, va fi amenajat la etajul întâi al fostului Centru de plasament „George Sidorovici” şi îşi va desfăşura activitatea în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului. Noul centru va fi dotat cu echipament şi mobilier necesare găzduirii temporare a persoanelor aflate în dificultate pe o perioadă de 7 până la 90 de zile, sau de maxim 180 de zile, cu aprobarea conducerii stabilimentului. Centrul multifuncţional de la Gura Humorului va cuprinde, de asemenea, cabinete de consiliere psihologică, juridică, soci-profesională, de orientare profesională, precum şi de educaţie civică şi pentru sănătate. Beneficiarii Centrului sunt victimele violenţei în familie, scopul proiectului fiind de acordare a asistenţei, suportului, dar şi a consilierii persoanelor abuzate care se confruntă cu dificultăţi sociale şi economice, sprijinirea integrării lor sociale şi identificarea unor soluţii de perspectivă. Proiectul are o valoare de 115.000 de euro, Consiliul Judeţean urmând a contribui cu 10% din total şi a sigura fondurile necesare funcţionării Centrului timp de 6 ani de la darea în funcţiune a acestuia. Proiectul Centrul multifuncţional destinat victimelor violenţei în familie face parte din „Programul pentru victimele violenţei în familie”, derulat la nivel naţional, şi care prevede înfiinţarea de centre multifuncţionale de servicii sociale integrate destinate victimelor violenţei în familie.

Blocaj financiar în construcţii
· Mulţi constructori, cu lucrări publice recepţionate de peste jumătate de an, nu şi-au încasat banii nici la această dată
· Aceştia sunt disperaţi, fiind nevoiţi să disponibilizeze jumătate din personal
Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Suceava deplânge situaţia grea în care constructorii din judeţ au ajuns. Preşedintele Federaţiei Patronatelor IMM, Liliana Agheorghicesei, declară că disponibilizările în domeniu au drept cauză diminuarea activităţii în sezonul rece, dar şi faptul că mulţi constructori, cu lucrări publice recepţionate de peste jumătate de an, nu şi-au încasat banii nici la această dată. „Pentru colegii noştri din construcţii, aceasta înseamnă blocaj financiar. Vreau să spun că aceştia sunt disperaţi şi sunt nevoiţi să disponibilizeze, astfel încât costurile să nu crească”, relevă dna Agheorhicesei, adăugând că multe firme din construcţii au lucrări efectuate cu credite bancare mari iar pe motiv de penurie financiară respectivele obiective nu pot fi recepţionate. Şeful Asociaţiei IMM Suceava, Mihai Deliu, dă ca exemplu, în acest sens, Consiliul Judeţean şi primăriile, care au demarat lucrări cu valori mari la infrastructură. Printre firmele afectate se numără Soconi, General Construct, Cominco şi Muha, care, de altfel, au şi renunţat la cei mai mulţi salariaţi. Mihai Deliu spune că, până la finele anului trecut, sectorul sucevean al construcţiilor a concediat câteva mii de muncitori, reducerea fiind de circa 50% din total. Domnia sa arată că de suferit au avut şi alţi operatori economici, din peisajul financiar sucevean, dispărând 700-800 de firme, iar alte câteva zeci, sau chiar sute, ar putea da faliment în perioada ce vine.
· Legislaţia actuală este complicată, confuză, contradictorie, discriminatorie şi nearmonizată cu prevederile europene, susţin patronatele din construcţii
IMM sucevene din construcţii consideră că una dintre soluţiile sigure de redresare economică o reprezintă susţinerea şi dezvoltarea procesului investiţional în domeniu. Acestea cer simplificarea documentaţiei tehnico-economice şi de urbanism pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi de finanţare a acestora. „Durează cel puţin 6-7 luni obţinerea tuturor actelor necesare, pe când, uneori, lucrarea efectivă este făcută în 3-4 luni”, a precizat Liliana Agheorghicesei, exemplificând cu un simplu certificat energetic, care a fost eliberat după 4 luni de la înaintarea solicitării. Un alt punct nevralgic îl reprezintă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, de concesiune sau de servicii. Patronatele consideră că legislaţia actuală este complicată, confuză, contradictorie, discriminatorie, nearmonizată cu prevederile europene, aceasta permiţând posibilitatea accederii la lucrări a unor societăţi care nu-şi pot dovedi capacitatea tehnică de execuţie. Printre doleanţele constructorilor sunt de enumerat cele care vizează adoptarea de programe sectoriale şi regionale de investiţii publice; valorificarea resurselor minerale utile dezvoltării industriei materialelor de construcţii; eliminarea impozitului pe profitul re-investit; achitarea cotei de TVA la încasarea veniturilor aferente lucrărilor de construcţii şi nu la facturarea acestora; aplicarea de cote reduse de TVA pentru locuinţele sociale, reabilitarea termică a clădirilor şi instalaţiile de producerea a energiilor alternative; reorganizarea sistemului de învăţământ profesional etc.

Prima diminuare a forţei de muncă sucevene, înregistrată în noiembrie 2008
· Circa 700 de persoane au fost concediate, efectivul de salariaţi din judeţ diminuându-se cu 0,7 procente
Direcţia Judeţeană de Satistică Suceava relevă o prima scădere a numărului de angajaţi din judeţ în luna noiembrie. Astfel, potrivit datelor oferite publicităţii recent, la începutul lui decembrie 2008, efectivul de salariaţi din judeţ era de 107.427 persoane, în scădere cu 699 persoane faţă 1 noiembrie(-0,7%). Raportul DJS relevă că, în perioada la care facem referire, 60,7% din numărul de angajaţi era concentrat în sectorul terţiar(servicii), 36,5% în sectorul secundar(industrie şi construcţii) şi 2,8% în sectorul primar(agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură). De asemenea, trebuie menţionat că efectivul de salariaţi din judeţul Suceava reprezenta 17,6% din cel al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 2,1% din numărul de angajaţi înregistrat la nivel naţional. Efectivul de salariaţi la nivel de judeţ pentru luna noiembrie 2008 a fost estimat pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor pentru întreprinderile cu 0-3 salariaţi, acestea fiind repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă.

Traian Băsescu comparat cu regele Carol al II-lea
Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare îl critică pe preşedintele Traian Băsescu, „căruia acum îi arde de modificarea Constituţiei”, voind un nou act suprem al ţării, „după chipul şi asemănarea sa” „Noi nu trebuie să facem constituţii după cum îi dictează interesele politice unuia sau altuia dintre preşedinţii ţării. Constituţia americană dăinuie de sute de ani şi nimeni nu modificat-o în timpul trecut de la aprobare”, relevă liderul organizaţiei judeţene a PRM Suceava. Dl. Acatrinei este de părere că, astfel, Traian Băsescu ar lucra la subminarea democraţiei, comparându-l pe şeful statului cu fostul rege al României, Carol al II-lea, care intenţiona să desfiinţeze partidele politice şi să introducă dictatura regală. „Aşa vrea, acum, şi dl Băsescu: să aibă un Parlament dintr-o singură cameră şi pe care să poată să-l dizolve atunci când doreşte. La fel urmăreşte şi în cazul Guvernului, după obiceiul deja consacrat din Ucraina”, subliniată Gheorghe Acatrinei. Ex-parlamentarul de Suceava nu vede cu ochi buni nici noul Parlament ales în noiembrie 2008. „Aşa cum este ales acum, Parlamentul nu este legitim, deoarece doar 18% din populaţie l-a votat. Aceasta dacă scădem numărul buletinelor de vot anulate şi a celor în alb. Deci, nici măcar a cincia parte din lectoratul României nu şi-a dat girul actualului for legislativ”, declară ex-senatorul PRM de Suceava.

Pe medie,
La debut oficial de criză, câştigul net al sucevenilor a săltat cu 2,2 la sută
· Diminuare cu 0,4% s-a înregistrat la lucrătorii din industrie şi construcţii, aceştia încasând cu 250 de lei sub media judeţeană
În noiembrie 2008, recunoscută oficial ca fiind prima lună de criză, câştigul salarial mediu net realizat în judeţul Suceava a fost de 1050 lei de persoană, cu 23 lei mai mare comparativ cu cel din octombrie, creşterea fiind de 2,2%. Conform unei informări de zilele trecute a Direcţiei Judeţene pentru Statistică, câştigul salarial mediu net al sucevenilor a săltat cu 14,1% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 2,2% în servicii şi s-a diminuat cu 0,4% în industrie şi construcţii. În luna noiembrie, venituri salariale medii nete peste media judeţului au realizat angajaţii din agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură(1288 lei) şi cei din servicii (1180 lei), sub medie situându-se salariaţii din industrie şi construcţii, cu 800 lei luaţi în mână. În luna de referinţă, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava a fost cu 22,9% sub nivelul câştigului salarial mediu net la nivel naţional, acesta din urmă fiind de 1361 lei. Situaţia DJS reflectă că, în luna noiembrie 2008, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 115,9%.

În 2009
Primăria va reabilita termic cel puţin 5 blocuri
· Edilul şef Ion Lungu relevă că la nivelul acestora există mari pierderi de energie termică şi că ele trebuie reduse
Primăria îşi propune să intre în forţă în reabilitarea termică a locuinţelor din municipiul Suceava. Potrivit primului gospodar al urbei, Ion Lungu, în 2009 vor fi incluse pe listă cel puţin 5 blocuri, în bugetul local urmând a fi prins, în acest sens, minim 1 milion de lei. Demersurile sunt iniţiate pe fondul propunerilor de îmbunătăţirea a legislaţiei în domeniu, cotele de contribuţie urmând a fi modificate în defavoarea Guvernului, care va participa cu 50% din suma necesară şi în favoarea proprietarilor, cu aport de 17% din total. Primăriile îşi vor menţine aceeaşi cotă financiară de implicare, respectiv cea de 33%. „Sper ca acest lucru să fie aprobat cât mai repede printr-un act normativ, astfel încât să putem demara acest proces de reabilitare termică la Suceava. Există mai multe solicitări venite din partea asociaţiilor de proprietari, pe care noi le-am înaintat Consiliului Judeţean, conform procedurii”, declară ocupantul fotoliului din Areni, precizând că, în perioada următoare va fi făcută o nouă inventariere a blocurilor de pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Dl. Lungu relevă că la nivelul acestora din urmă există mari pierderi de energie termică şi că ele trebuie reduse. Şeful municipalităţii sucevene este de părere că pe lângă reducerea cu până la 50% a pierderilor de energie termică, prin lucrări de reabilitare va creşte stabilitatea blocurilor, multe dintre acestea având fundaţia şi structura pe verticală afectate de infiltraţii de apă. Primăria a înaintat mai multe proiecte de reabilitare termică la Consiliul Judeţean, însă fostul program de la nivel naţional nu a funcţionat. Este vorba despre aproximativ 20 blocuri construite la mijlocul anilor 60, perioadă în care a fost ridicată şi zona industrială din Lunca Sucevei. Potrivit unei situaţii mai vechi a Primăriei, în municipiul Suceava există 536 de blocuri racordate la sistemul centralizat de termoficare, având 1836 de scări şi 34.853 de apartamente. Din total, doar despre 50 dintre blocuri se poate spune că nu au probleme de izolare termică.

Dezvoltarea urbană şi socială în Iţcani şi Burdujeni
Licitaţia pentru contractul de realizare a documentaţiei referitoare la Dezvoltarea urbană şi socială pe versantul de nord est, cartierul Iţcani şi cartierul Burdujeni a fost adjudecată. Anunţul este făcut de către şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu, care precizează că depuse au fost două oferte, respectiv cele ale Avensa Consulting Iaşi şi Proiect Bucovina Suceava. Câştigătorul este firma ieşeană, declarată învingătoare cu 100 de puncte şi pentru suma de 1,12 milioane de lei vechi(270.000 de euro). „Suntem interesaţi să executăm această documentaţie cât mai repede, existând mai multe obiective pe care vrem să le punem în practică prin acest proiect, în primul rând cele privind infrastructura din Iţcani şi Burdujeni-sat”, subliniază primarul Ion Lungu. Edilul şef evidenţiază că, în cadrul proiectului, vor fi betonate străzile burdujenene, în zonă urmând a fi cheltuită cea mai mare parte a sumei de 22,4 milioane euro de care beneficiază municipiul reşedinţă de judeţ, în aceasta din urmă fiind incluse şi cele peste 2 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de iluminat public. De asemenea, reabilitat va fi parcul Iţcani, se vor înfiinţa staţii de transport în comun în Burdujeni-sat, iar fostul Cinema „Modern” va fi transformat într-un centru cultural pentru tineret. Termenul de realizare a documentaţiei amintite este de 4 luni, fondurile acordate polului de dezvoltare urbană sucevean putând a fi accesate din toamnă.

Primăriile şi farmaciile, obligate să adune şi să incinereze deşeurile medicale
Primăriile au obligaţii în ceea ce priveşte colectarea şi gestionarea deşeurilor periculoase de pe raza administrativ-teritorială în cauză. „Primăriile nu trebuie să ajute doar oamenii cu nevoi speciale, ci trebuie să aibă în vedere şi cheltuielile pentru un mediu sănătos, acestea fiind inerente. Or, nu ştiu vreun primar care a fost vreodată prevăzător cu medicamentele expirate sau cu substanţele chimice din agricultură rămase printr-o magazie”, declară şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Constantin Harasim. Comisarul şef subliniază că fiecare comună, oricât de mică, trebuie să se ocupe de colectarea şi neutralizarea corectă a deşeurilor medicale de la farmacii şi populaţie, precum şi a pesticidelor din gospodării, acestea neputând ajunge la gropile de gunoi. Dl. Harasim relevă că, în cazul acestora, comunităţile locale pot să încheie un contract de incinerare cu firmele specializate Mondeco Suceava sau Superstar Rădăuţi. „Cetăţenii pot înapoia medicamentele expirate la farmacii, care sunt obligate să le colecteze de pe piaţă. Cei care comercializează substanţe periculoase sunt obligaţi să asigure şi sistemul de neutralizare a lor în cazul în care depăşesc termenul de valabilitate. Astfel, orice producător de medicamente are datoria să prevadă, potrivit Legii mediului, retragerea şi neutralizarea lor”, explică şeful Comisariatului Judeţean la Gărzii de Mediu, Constantin Harasim.

Sanitar-veterinarii au închis un cafe-bar de pe marginea drumului european Suceava-Vatra Dornei
· Acesta funcţiona într-un vagon amplasat pe o râpă
Inspectorii sanitar-veterinari suceveni au sancţionat, în urma unei acţiuni de control, mai mulţi agenţi economici din Cîmpulung Moldovenesc. Verificările au urmărit amplasarea si funcţionarea unităţilor de alimentaţie publică şi magazinelor alimentare, prima căzută în plasă fiind societatea comercială Alex Iuli, care, potrivit şefului directorului executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Petrea Dulgheru, funcţiona fără a deţine autorizaţie sanitar-veterinară. Pe de altă parte, arată dl. Dulgheru, cafe-barul şi magazinul firmei îşi desfăşurau activitatea nerespectând normele igienico-sanitare în vigoare. Cafe-barul şi magazinul erau amenajate într-un vagon metalic. Acesta era amplasat pe o râpa la marginea drumului european ce face legătura între Suceava si Vatra Dornei. Toaleta café-barului era confecţionata din scândura în spatele vagonului iar pentru colectarea dejecţiilor era folosit un bidon din plastic”, subliniază şeful DSVSA, adăugând că unitatea a fost amendată cu suma de 1000 lei, fiind emisă şi ordonanţă de închidere definitivă. Nereguli au fost depistate şi la un fast food care funcţionează pe lângă o benzinărie din acelaşi municipiu. Acestea se referă la nerespectarea trasabilităţii produselor alimentare, lipsa grupului sanitar pentru public, existenţa de spaţii sub-dimensionate, precum şi la neetichetarea şi identificarea mărfurilor. Drept pentru care s-a luat măsura sancţionării proprietarului cu 1000 lei, dându-se termene de remediere a deficienţelor. Cu amendă de câte 5000 lei fiecare s-au ales o unitate de procesare a laptelui şi o unitate de comerţ cîmpulungene, acestea nerespectând normele sanitar-veterinare de igienă.

Vina incendierii Bazarului aparţine unor comercianţi care şi-au uitat reşoul în priză
· Pompierii cer strămutarea a sute de chioşcuri din centrul comercial din Lunca Sucevei
Municipalitatea suceveană aşteaptă concluziile anchetei Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţe şi Inspectoratului de Poliţie Judeţean, funcţie de acestea urmând a fi acordat sau nu avansatul sprijin financiar de solidaritate de 5000 de lei cu bazariştii cărora le-au ars chioşcurile. Potrivit ipotezelor preliminare, exclusă este mâna criminală şi scurt-circuitul, cea mai plauzibilă fiind legată de auto-aprinderea mărfurilor sintetice, cauzată de supra-încălzirea provocată de un aparat electric uitat în priză peste noapte. Primarul Ion Lungu a informat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că din cele 86 de amenajări comerciale căzute pradă flăcărilor, doar 38 dintre ele erau conectate legal la reţeaua de alimentare cu energie electrică, restul stând sub regimul improvizaţiilor. „Din păcate, vina aparţine unor comercianţi care au fost neglijenţi şi au uitat acele parate în priză”, relevă şeful administraţiei sucevene, Ion Lungu. Domnia sa precizează că, în urma discuţiilor cu conducerea Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în Bazar ar urma să se înfiinţeze un punct local de intervenţii la foc şi a se monta un sistem de alarmare şi stingere automată, acesta din urmă costând jumătate din investiţiile de modernizare a spaţiului comercial din Lunca Sucevei, ceea ce înseamnă circa 1,5 milioane de euro. Edilul şef a anunţat şi obligaţia descongestionării căilor de acces impusă de pompieri, aceştia din urmă impunând Primăriei municipiului să diminueze numărul de chioşcuri. Astfel, sute din amenajările actuale nu-şi vor mai găsi locul pe amplasamentele locale, trebuind a fi mutate pe terenurile libere din vecinătate sau pe unele închiriate de executivul sucevean de la privaţii din perimetrul aferent. „Trebuie să facem acest lucru, pentru că nu avem încotro, nemaiputând fi făcut niciun compromis”, arată ocupantul fotoliului din Areni, menţionând că vizaţi sunt proprietarii cu mai multe chioşcuri, precum şi cei din alte localităţi. În Bazarul sucevean sunt în jur de 2000 de chioşcuri, primarul Ion Lungu subliniind că „gestul de solidaritate” va fi căutat doar în urma exprimării Consiliului Local.

Primăria Suceava este datoare vândută
· Cel mai mare creditor este Termica, către care municipalitatea are de achitat 50 de milioane de lei, contravaloarea subvenţiei la energia termică
Municipalitatea suceveană este îndatorată la furnizorii de servicii şi bunuri. Potrivit primarului Ion Lungu, în condiţiile în care în vistierie fluieră vântul, municipiul are către terţii amintiţi debite de 30 de milioane de lei(300 de miliarde de lei vechi). Aceasta fără mai pune la socoteală suma care trebuie virată în contul societăţii de termificare Termica. Aceasta se ridică la aproximativ 50 de milioane de lei(500 de miliarde de lei vechi) şi reprezintă subvenţia pentru diferenţa dintre preţul de producere a agentului termic şi cel achitat de consumatorii casnici. Conducătorul destinelor urbei capitală de judeţ spune că obligaţiile financiare către producătorul, furnizorul şi distribuitorul de energie termică constituie cu adevărat o problemă şi că pentru acesta trebuie găsită o rezolvare. „Este o problemă cu această sumă de achitat către Termica şi pe care sperăm să o clarificăm cât mai repede”, specifică primarul, adăugând că debitul în cauză creează disconfort legat de bonitatea financiară, atât pentru municipalitate, cât şi pentru firma de termificare. Deocamdată, executivul municipal a dat Termica 6 milioane de lei(60 miliarde de lei vechi), datoriile fiind eşalonate după un grafic ce bate până în 2011.

Cu patronii la psihiatru

Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din judeţul Suceava trage, prin vocea preşedintelui Liliana Agheorghicesei, un semnal de alarmă asupra efectelor din ce în ce mai pregnante a crizei economico-financiare. În speţă, este vorba despre faptul că, în judeţ, sute de afaceri au ajuns în situaţie de faliment, patronii acestora fiind, pur şi simplu, debusolaţi. Conform dnei Agheorghicesei, mare parte din vină revine statului, care nu-şi onorează obligaţiile. "Există oameni de afaceri care au ajuns şi la psihiatru pentru că nu au încasat facturile emise către instituţiile bugetare. Sînt şi facturi neîncasate de aproape un an de zile. Este un blocaj financiar foarte grav. În special sînt afectate IMM-urile care au efectuat lucrări de construcţii sau diverse alte prestări de servicii", a declarat preşedintele Federaţiei Patronale a IMM-urilor, care este şi membru în Consiliul Permanent Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. În altă ordine de idei, reprezentanţii oamenilor de afaceri din Bucovina cred că atragerea de fonduri structurale este foarte întârziată, proiecte din 2008 neprimind vreun răspuns din partea organismelor de implementare a fondurilor UE. IMM-urile au adus, recent, în atenţia Guvernului un set 31 de propuneri privind sprijinirea, în regim de urgenţă, a afacerilor mici şi mijlocii.

2009,
Cel mai prost an al primarului Lungu
· „Atât timp cât nu merge economia, nu merge nici Primăria”, spune edilul şef din reşedinţa de judeţ
Pentru Primăria municipiului Suceava, anul abia început se anunţă unul slab din punct de vedere al realizărilor. Cel puţin aşa relevă şeful administraţiei municipale, Ion Lungu, care regretă vremurile de prosperitate financiară din 2007 şi 2008. Dl. Lungu susţine că acest lucru este urmare a încasărilor mici la bugetul local, în prima lună a lui 2009 intrările în puşculiţa comună suceveană fiind mai mici cu 30% decât cele din perioada omoloagă a anului trecut. „Mă aştept ca anul 2009 să nu fie unul de vârf, la fel ca 2007 şi 2008. Criza nu este o poveste, ci o realitate, iar atât timp cât nu merge economia nu merge nici Primăria”, reliefează edilul şef. Ocupantul fotoliului din Areni se mândreşte cu cei doi ani de efervescenţă a cheltuielilor din primul mandat al domniei sale, precizând că în intervalul în cauză au fost promovate proiecte importante şi derulate investiţii pe măsură. „Nu mă hazardez să spun că anul acesta vom face minuni la Primăria municipiului Suceava, dar sunt optimist că vom realiza, în continuare, proiectele de reconstrucţie a oraşului şi, în special, cele pornite pe bani europeni”, explică Ion Lungu, accentuând că în 2007 şi 2008 s-au iniţiat proiectul ISPA şi cel al rutei ocolitoare nr. 1 şi că s-au alocat foarte mulţi bani pentru lucrări la şcoli şi infrastructura rutieră.