Centru de management comun pentru protecţia calităţii aerului
La finele săptămânii, la Sala „Dimitrie Leonida” a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava a fost lansat Ghidul de acţiuni comune pentru protecţia calităţii aerului în context transfrontalier. Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului PHARE CBC 2004, în parteneriat cu Universitatea Naţională „Yuryi Fedkovych” Cernăuţi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava şi Direcţia de Protecţia Mediului Cernăuţi. Rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare”, prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, a declarat că prin intermediul proiectului s-a mărit capacitatea operaţională de cooperare transfrontalieră dintre judeţul Suceava şi Regiunea Cernăuţi, realizându-se un management comun pentru calitatea aerului. Domnia sa a reliefat că în zona punctului de trecere a frontierei Siret a fost amplasată o staţie de automată de monitorizare a atmosferei, la Universitatea suceveană urmând a funcţiona Centrul de management comun pentru protecţia calităţii aerului. „Avem un sistem pus la punct privind transmiterea informaţiilor în cele două regiuni”, a subliniat dl. Graur. Dr. ing. Mihaela Holobîcă, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, a arătat că respectivul ghid îşi propune să definească priorităţile în domeniul protecţiei aerului, la nivel local şi regional, şi să contureze principalele direcţii de acţiune, în strânsă corelare cu normele UE, şi care să permită alegerea unor măsuri de ameliorare sau păstrare a calităţii atmosferei. Ghidul este destinat autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor de mediu, organizaţiilor neguvernamentale de mediu, instituţiilor de învăţământ, mass media şi, nu în cele din urmă, cetăţenilor. La manifestare au fost prezenţi şi reprezentanţii partenerilor din Cernăuţi.

Locuri de muncă pentru 48 de tineri marginalizaţi social
Agenţia Judeţeană pentru Ocupare a Forţei de Muncă Suceava facilitează, prin subvenţionare, accederea la un loc de muncă a tinerilor cu vârsta de 16-25 ani supuşi riscului excluziunii sociale. Subvenţia lunară de care beneficiază angajatorii respectivilor tineri se acordă pe o perioadă maximă de 2 ani, dar nu mai puţin de 1 an, fiind egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu net pe economie. Pentru aceasta, tinerii sunt plasaţi la angajatorii de inserţie, care încheie cu beneficiarii câte un contract de muncă pe durată determinată, egală cu cea a contractului de solidaritate semnat cu AJOFM. Prioritate au tinerii proveniţi din centrele de plasament; centrele de primire a copilului; serviciile publice şi private specializate în domeniul protecţiei copilului; tineri singuri cu copii în întreţinere; tineri familişti cu copii în întreţinere; tineri familişti fără copii în întreţinere; tineri familişti care au executat pedepse private de libertate, precum şi alţi tineri aflaţi în dificultate. Până la această dată, AJOFM Suceava a subvenţionat locurile de muncă pentru 48 de tineri ameninţaţi de riscul marginalizării sociale. “ Tinerii aflaţi în situaţii dificile, confruntaţi cu riscul excluderii profesionale şi marginalizarii sociale, vor beneficia de un acompaniament social personalizat, pentru a facilita reinserţia profesională a acestora şi accesul la un loc de muncă”, a declarat directorul executiv Constantin Şuvăr.

La AJOFM
Preluarea on-line a declaraţiilor lunare transmise de angajatori
Declaraţiile lunare privind evidenţa nominală a angajaţilor şi obligaţiile de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj pot fi transmise şi on-line, face cunoscut directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă(AJOFM), Constantin Şuvăr. „În acest fel, angajatorii evită un drum în plus şi economiseşte timpul necesar predării documentelor la direct sediul agenţiei”, precizează Şuvăr. În judeţul Suceava, până la data de 25 ale fiecărei lunii sunt depuse aproximativ 10.000 de declaraţii, unii dintre agenţii economici fiind deja familiarizaţi cu transmiterea prin e-mail a respectivelor documente. Angajatorii pot trimite declaraţiile pe adresa sv_decl@ajofm.anofm.ro. Aceasta după ce, în prealabil, au comunicat în scris Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă adresa de e-mail de la care urmează să fie transmisă declaraţia, datele de identificare ale angajatorului, numele, prenumele, funcţia şi codul numeric personal al persoanei împuternicite cu transmiterea. „Facem menţiunea că, după ce au fost comunicate în scris informaţiile menţionate, angajatorii pot depune declaraţiile on-line, chiar de la domiciliul acestora, fără a fi condiţionaţi de respectarea unui program de funcţionare”, a mai spus Constantin Şuvăr.

PRM Suceava cere Curţii de Conturi să verifice provenienţa sumelor vehiculate în campania electorală
Sumele imense vehiculate în campania electorală creează premisele apariţiei unui sistem clientelar deosebit de nociv. Cel puţin aceasta este părerea candidatului PRM la Senat în colegiul Vatra Dornei-Cîmpulung Moldovenesc-Gura Humorului, Gheorghe Acatrinei. „Principiul este elementar: cine plăteşte pentru campania electorală a unui candidat, va beneficia de prietenia atentă a acestuia din urmă, odată cu alegerea sa în funcţie. Astfel, după alegeri, finanţatorii anonimi vor încerca să-şi recupereze investiţia. În aceste condiţii, traficul de influenţă şi licitaţiile aranjate se vor perpetua, clientela politică va câştiga, iar cetăţeanul va pierde”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Gheorghe Acatrinei. Dl Acatrinei a remarcat că străzile Sucevei sunt împânzite cu panouri opulente ale candidaţilor PD-L, PNL şi PSD-PC, unul singur din acestea costând cât 10 pensii. Domnia sa a mai subliniat că o emisiune la posturile locale de televiziune este taxată cu o sumă echivalentă a 20 de salarii medii pe economie, dl Acatrinei întrebând-se dacă, în aceste condiţii, România mai poate fi considerată o ţară săracă. „Partidul România Mare cere Curţii de Conturi să deschidă o anchetă privind fondurile cheltuite în campania electorală”, a conchis ex-senatorul Gheorghe Acatrinei, candidat pentru un nou mandat.

Încă două mari companii tatonează terenul privatizării Termica
Alte două companii se interesează de privatizarea societăţii comerciale de termificare Termica Suceava. Potrivit primarului Ion Lungu, zilele trecute au avut discuţii cu reprezentanţii Fortum Power Filanda(firma care a făcut lucrările de trecere de pe lignit pe huilă în 1999) şi cei ai Green Horizon Israel. „Avem peste 10 scrisori de intenţie din partea unor firme mari, de renume, care sunt interesate de participarea la un parteneriat de privatizare la societatea de termificare”, a declarat şeful administraţiei locale. Domnia sa a precizat că, până la sfârşitul anului, sunt aşteptate, din partea firmei de consultanţă, propunerile de implicare a capitalului privat. Studiile de evaluare tehnică, juridică şi economică în vederea privatizării societăţii de termoficare sunt întocmite de consultantul german Schnecker van Wyke&Pearson. Iniţial, germanii au avansat trei soluţii, respectiv concesionarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, crearea unei societăţi mixte cu un investitor interesat şi vânzarea efectivă a 51 la sută din acţiunile Termica. În timp, de privatizarea Termica s-au mai arătat interesate compania franceză Sued Energy Services, grupul german E-on şi compania Mechel din Rusia, unul din principalii furnizori de cărbune din Europa de Est. „Vom încerca o variantă de parteneriat la societatea de termificare, iar dacă, Doamne fereşte, aceasta nu reuşeşte, ne vom retrage la vechile CAF din zona Ambro”, a explicat Ion Lungu, menţionând că, continuare, rămâne valabilă strategia de încălzire în sistem centralizat, beneficiare fiind 26.000 de unităţi de locuit cu 70 de mii de ocupanţi.

Municipalitatea suceveană este nemulţumită de întârzierile din Programul ISPA
Primarul Ion Lungu este nemulţumit de modul în care decurg lucrările la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare din Programul ISPA. Domnia sa şi-a exprimat această dezamăgire în urma unei şedinţe a comitetului de coordonarea a execuţiei, din care fac parte şi cele două firme câştigătoare, precum şi consultantul din cadrul Programului. În ceea ce priveşte extinderea reţelelor de alimentare cu apă, la care lucrează TMUCB şi Erg Termrom Bucureşti, până în prezent s-a intervenit pe 5,5 km, de pe 11 străzi din Burdujeni, precum şi la 2 rezervoare de apă din cartier. Edilul şef susţine că ritmul lucrărilor nu este cel stabilit şi că în teren nu există acoperire cu muncitori. „Am cerut o suplimentare a forţei de muncă la lucrările de la rezervoare şi efectuarea branşamentelor. Sperăm să recuperăm din întârzierile pe partea de apă, atât cât se va mai putea şi cât ne va mai permite vremea”, a subliniat primarul Ion Lungu. Tot cu mici întârzieri, canalizarea, câştigată la licitaţie de firma Ludwig Pfeiffer Germania, a fost atacată pe o lungime de 9 km de pe 18 străzi, intervenindu-se şi la 2 bazine de retenţie. Reamintim că, în urma licitaţiilor, executantul sistemului de alimentare cu apă a fost declarat concernul TMUCB şi ERG Termrom Bucureşti, pentru suma de 14,89 milioane euro, în timp ce lucrările la reţeaua de canalizare au fost adjudecate de compania Ludwig Pfeifer Germania, cu un contract de 20,96 milioane euro. De modernizarea staţiei de epurare se va ocupa Dytras Spania, contra a 13,66 milioane euro. Contractul de asistenţă tehnică a fost semnat cu firma germană Eptisa şi are valoarea de 3,16 milioane euro. În funcţie de condiţiile climatice, lucrările efective de reabilitare vor fi încheiate în decembrie 2010. Afectate vor fi 91 de străzi din toate cartierele Sucevei, atât pe partea de alimentare cu apă, cât şi pe cea de canalizare.

Pe fondul crizei economice
Rata şomajului sucevean, în uşoară creştere
· În octombrie, 729 de şomeri şi-au găsit un loc de muncă
La sfârşitul lunii octombrie, rata şomajului sucevean a atins nivelul de 4,29%. Potrivit oficialilor Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, aceasta înregistrează o creştere de 0,1 procente faţă de luna anterioară şi de 0,47 procente comparativ cu octombrie 2007. În baza de date a AJOFM figurează 10.848 şomeri, dintre care 3815 beneficiari de indemnizaţii. În luna la care facem referire, din evidenţe au ieşit 1870 persoane, 729 şomeri fiind absorbiţi pe piaţa muncii. În octombrie a scăzut cu 1% ponderea şomerilor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 39 ani, acest segment reprezentând 25% din total. Cu 9% s-a diminuat şi proporţia şomerilor de 40-49 de ani, această categorie însemnând 24% din numărul şomerilor înregistraţi la AJOFM. Tot de 24% este şi ponderea în total a şomerilor suceveni cu vârsta sub 25 ani.

Municipalitatea, îngenuncheată de subvenţiile pentru încălzirea sucevenilor
· „Este absolut imposibil de plătit aceste subvenţii de la Primărie”, relevă edilul şef, Ion Lungu
Administraţia suceveană se declară îngrijorată de faptul că nu va putea să suporte, de la bugetul de local, diferenţa dintre preţul de producere, transportare şi distribuire al energiei termice şi cel de referinţă(suma efectivă pe care consumatorii casnici o vor scoate din buzunar pentru fiecare gigacalorie consumată). Ion Lungu, şeful municipalităţii declară că, zilele trecute, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei(ANRE) a anunţat majorarea tarifului la energia termică de la 169,49 de lei(fără TVA) pe gigacalorie la 203,04 lei(fără TVA). În aceste condiţii, la Suceava, preţul total de producere, transportare şi distribuire a unei gigacalorii sporeşte de la 320 lei la 360,4 lei. Conform unei hotărâri a deliberativului local de luna trecută, populaţia va fi taxată cu 178 de lei, restul trebuind a fi achitat de la puşculiţa bugetară comună. Aceasta înseamnă că Primăria va suporta 38% din costul agentului termic, Guvernul 17,9%, iar populaţia 49,3%. „Este absolut imposibil de plătit aceste subvenţii de la Primărie”, relevă edilul şef. Dl. Lungu evidenţiază că, în lunile noiembrie şi decembrie, pentru cele 72.000 de gigacalorii consumate în sistemul centralizat de termificare, din vistieria municipală vor trebui disponibilizate, cu titlul de subvenţii, 8,5 milioane de lei.

Zona metropolitană Suceava
După ce municipiul Suceava a fost declarat pol de dezvoltare urbană, administraţia locală va pune bazele unei asociaţii metropolitane. Întrucât urbea reşedinţă de judeţ nu îndeplineşte cerinţele unei metropole, municipalitatea va intra în asociere cu unităţile administrativ-teritoriale învecinate, respectiv Şcheia, Salcea, Ipoteşti, Adîncata, Mitocu Dragomirnei şi Pătrăuţi. În cazul materializării iniţiativei, se va ajunge la o populaţie de 147.429 de locuitori, distribuiţi pe o suprafaţă de 33.597 de hectare. „Zona metropolitană îşi propune o dezvoltare unică a acestei zone”, declară primarul capitalei de judeţ, Ion Lungu. Ocupantul fotoliului din Areni arată că, în acest sens, relevante sunt realizarea celor două rute ocolitoare ce vor traversa localităţile asociate, precum şi dezvoltarea unei zone industriale şi politica unitară de urbanism. „De multe ori, investitorii au construcţii care se întind pe teritoriul a două localităţi, lucru nu tocmai corect”, explică primarul Lungu, exprimându-şi convingerea că asocierea va rezolva problema terenului solicitat de investitori, noua structură fiind favorabilă şi dezvoltării turismului. Conform şefului municipalităţii sucevene, Ion Lungu, asociaţia metropolitană va fi condusă de adunarea generală a consilierilor locali, consiliul director al primarilor şi comisia de cenzori.

Probă la rece a parcului de intervenţie la înzăpeziri
· De mâine, serviciul de intervenţie la fenomenele caracteristice sezonului rece vor fi funcţionale 24 de ore din 24
Primăria Suceava a inspectat, ieri, parcul auto al Rosal Grup Bucureşti, firma care se ocupă de salubritatea locală, inclusiv de intervenţiile pe timp de iarnă. Operatorul bucureştean a aliniat la start 18 autospeciale cu pluguri şi 11 de utilaje de împrăştiere a antiderapanţilor(7 sărăriţe şi 4 mijloace cu operatori manuali). În stoc, până la această dată, se află 1200 de metri cubi de material antiderapant, dintre care 700 de metri cubi de soluţie specială pentru bulevardele centrale şi 500 de metri cubi de sare cu nisip. Pe străzile în pantă, la îndemâna conducătorilor auto, sunt amplasate containere cu nisip, conducerea Primăriei fiind optimistă în ceea ce priveşte asigurarea fluenţei şi siguranţei traficului. „Sperăm ca prima zăpadă să ne prindă pregătiţi”, a spus primul gospodar al urbei, Ion Lungu, adăugând că, de mâine, serviciul de intervenţie la fenomenele caracteristice sezonului rece vor fi funcţionale 24 de ore din 24.

Primăria, Consiliul Judeţean şi Iulius Mall se asociază pentru promovarea voleiului sucevean
Primăria Suceava intenţionează să perfecteze un parteneriat cu Consiliului Judeţean şi o firmă privată în vederea susţinerii activităţii voleibalistice. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care precizează că Iulius Mall, compania care îşi deschide astăzi, la Suceava, cel mai mare complex comercial din ţară, şi-a manifestat intenţia de a intra în această asociere. „Am avut discuţii în acest sens şi vom asigura un buget corespunzător pentru revenirea în prima ligă a echipei de volei”, declară dl Lungu, fiind încurajat de poziţia a doua în clasament pe care o ocupă, la ora actuală, CSMU Suceava. Edilul şef a anunţat că, zilele acestea, handbalul sucevean a primit 100.000 de lei din bugetul local. Aceasta pe lângă alte 220.000 de lei finanţare în 2008 şi încă 300.000 de lei, în acelaşi an, în vederea pregătirii sălii de sport pentru campionatul european. Primăria Suceava rămâne principalul finanţator al CS „Universitatea”, pe lângă bugetul judeţean, Universitatea „Ştefan cel Mare” şi societatea de construcţii General Construct.

Containere de gunoi ecologice
Moda colectării ecologice a deşeurilor pare să facă furori la Suceava. Primăria şi operatorul de salubritate promovează normele europene în domeniu, amplasând pe raza municipiului containere specializate pe deşeuri organice, dar şi pe cele din plastic şi hârtie. Pătruns de spiritul comunitar, dar şi dând dovadă de conştiinţă civică, unul dintre suceveni şi-a dus la „gunoi” ramurile rezultate de la „coafarea” arbuştilor din curte. Doar că, acolo, „surpriză”!, nu existau containere pentru resturi vegetale. „Am crezut că cel mai bine este să le duc la tomberon, unde vine maşina şi le ia”, ne-a spus omul nostru.

Încălţămintea şi textilele sucevene au probleme cu vânzările în vest
· Din cauza crizei de pe piaţa europeană, exportatorii sunt în mare suferinţă
Conducerea administraţiei judeţene sucevene este îngrijorată de perspectivele economice descurajatoare. Preşedintele Gheorghe Flutur şi-a exprimat, într-o conferinţă de presă, îngrijorarea faţă de evoluţia negativă a indicatorilor economici înregistrată în ultima perioadă în judeţul Suceava. Şeful executivului judeţean a remarcat că, deja, multe societăţi trag pe dreapta, iar personalul este pus pe liber. În plus, scăderea puterii de cumpărare, duce la un consum mai mic, ceea ce îi afectează pe agenţii economici. „Este păcat că trecem printr-o asemenea situaţie, şi nu suntem fericiţi deloc. Firmele îşi închid activitatea şi disponibilizează oameni în fiecare zi. A scăzut drastic consumul, iar operatorii economici au început să se plângă de acest lucru”, a evidenţiat dl Flutur. Preşedintele Consiliului Judeţean a mai reliefat că, din cauza crizei de pe piaţa europeană, în mare suferinţă se află exportatorii. Astfel, în principal, nu-şi găsesc desfacere la extern produsele din industria uşoară suceveană. „Textile şi încălţămintea au serioase probleme cu vânzările în vest”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean.

Guvernul nu sprijină reabilitarea Cetăţii de Scaun a Sucevei

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic şi-a dat avizul pentru transferarea la administraţia suceveană a unei suprafeţe forestiere de 0,20 de hectare, în vederea demarării lucrărilor de consolidare a Cetăţii de Scaun. Anunţul este făcut de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care a precizat că s-a ales această soluţie întrucât legislaţia nu permite preluarea în întregime a Parcului Şipote. „Noi am vrut să preluăm tot parcul, însă Codul Silvic interzice acest lucru. Una dintre variante ar fi o ordonanţă de guvern, însă este puţin probabil ca aceasta să fie obţinută”, a precizat dl. Flutur. Preşedintele administraţiei judeţene arată că avizul ITRSV este necesar pentru scoaterea suprafeţei amintite din fondul forestier, demers în absenţa căruia lucrările nu pot începe. În proiect sunt cuprinse lucrări de reabilitare şi consolidare a Cetăţii de Scaun, dotări în situl monumentului, consolidarea versantului, amenajarea parcului dendrologic „Şipote” din zona de protecţie, amenajări şi modernizări a căilor de acces dintre centrul municipiului şi până la monumentul istoric, precum şi construirea de parcări, grupuri sanitare, panouri publicitare şi indicatoare. Proiectul depus la Agenţia de Dezvoltare Nord Est prevede cheltuieli şi cu asigurarea utilităţilor, proiectarea şi asistenţa tehnică, precum şi cu investiţiile de bază, suma necesară ridicându-se la 17,2 milioane euro.

Comisarii de mediu amendează primăriile care tolerează afişajul electoral pe arbori
· Administraţiile publice sunt răspunzătoare de starea domeniului public şi că trebuie să nu permită pozarea de materiale pe arbori sau spaţii verzi
Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava avertizează primăriile că sunt obligate să asigure integritatea factorilor de mediu din punct de vedere al afişajului electoral. Şeful instituţiei, Constantin Harasim, atrage atenţia că, în caz contrar, autorităţile în cauză sunt pasibile de amenzi. Comisarul şef relevă că administraţiile publice sunt răspunzătoare de starea domeniului public şi că trebuie să nu permită pozarea de materiale pe arbori sau spaţii verzi. „Administraţiile publice locale răspund de starea mediului de pe raza localităţilor, iar acolo unde constată că este încălcată legea, şi sunt lipite afişe aiurea, acestea din urmă trebuie date jos”, subliniază dl. Harasim, subliniind că, în Capitală, spre exemplu, astfel de fapte au fost deja sancţionate. Şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu a mai spus că orice afişaj cu scop de reclamă se poate face doar în urma autorizării din partea Primăriei.

Stela Acatrinei promite un program naţional de înfiinţare a locurilor de muncă
Stela Acatrinei, candidat PRM pentru fotoliul de senator în colegiul Suceava, are deja întocmită o iniţiativă legislativă pentru acoperirea locurilor de muncă desfiinţate începând din 1990 încoace. „Populaţia nu mai are unde lucra, tinerii, în majoritate, sunt plecaţi peste hotare, iar cei care au rămas sunt şomeri”, a spus dna Acatrinei, adăugând că persoanele cu vârsata de peste 50 de ani nu mai sunt căutate pe piaţa muncii. Aspirantul la un loc în Senat propune un program naţional cu specific care să fie finanţat din rezerva valutară a Băncii Naţionale a României, cât şi, parţial, de la bugetul de stat, cu dobândă subvenţionată, şi care ar avea ca ţintă înfiinţarea de noi locuri de muncă. Acestea din urmă ar putea fi create, în special, în industria siderurgică, metalurgică, uşoară şi alimentară, astfel încât românii care vor reveni de la muncă din vest să aibă unde lucra. „Vrem ca aceştia să aibă unde munci şi să-şi asigure un venit decent”, a precizat Stela Acatrinei. Ex–vicepreşedintele Consiliului Judeţean a mai remarcat că o problemă gravă se întâlneşte la absolvenţii de instituţii de învăţământ, care nu-şi găsesc un job după terminarea studiilor.

Comisarii de mediu vor să vadă cât de protejate sunt... ariile protejate
Comisarii de mediu suceveni declanşează o acţiune de verificare la ariile protejate de pe raza judeţului. „Demarăm o campanie privind biodiversitatea, speciile rare, speciile protejate, parcurile şi ariile protejate, conform Programului Natura 2000”, precizează şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Constantin Harasim. Potrivit comisarului şef, descinderile sunt urmare a obligaţiilor asumate faţă de Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte inventarierea periodică şi păstrarea caracterului de arii protejate a zonelor în cauză. Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu atrage atenţia că în interiorul siturilor protejate sunt interzise păşunatul, exploatarea şi transportul lemnului, construirea de cabane, amenajarea de drumuri, traversarea cu linii electrice, etc. În Suceava există două parcuri naţionale(Rodna şi Călimani) şi 22 rezervaţii naturale, cu o suprafaţă totală de 4512,7 hectare, reprezentând cca. 0,53% din suprafaţa totală a judeţului. Dintre acestea din urmă, 8 sunt rezervaţii forestiere, 5-botanice, 5-geologice, 3 sunt rezervaţii mixte, iar una paleontologică.

Consiliul Judeţean se împotriveşte ridicării interdicţiei de construire pe versantul de Nord Est
Consiliul Judeţean nu va da curs cererii Primăriei Suceava de ridicare a interdicţiei de construire pe versantul de Nord-Est al Sucevei. Preşedintele administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, a precizat ieri, într-o întâlnire cu presa, că solicitarea municipalităţii va fi spusă plenului deliberativului judeţean doar după realizarea unui studiu privind stabilitatea perimetrului în cauză. „Deocamdată, am cerut un studiu al unei firme de specialitate, urmând ca abia să ne pronunţăm. Trebuie să luăm decizii în cunoştinţă de cauză şi, eventual, să menţinem interdicţie doar în anumite zone nesigure”, a declarat dl. Flutur. Cu ceva timp în urmă, Primăria Suceava s-a adresat Consiliului Judeţean să ridice interdicţiile de construire de pe versantul de Nord Est al Sucevei, afectat grav, cu ani în urmă, de alunecările de teren. Aceasta după ce, în parteneriat cu Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică, a fost iniţiată o perioadă de monitorizare a comportării acestuia. Este vorba despre un sistem de senzori care a măsurat nivelul pânzei freatice, gradul de înclinare, temperatura şi cantitatea de precipitaţii din zonă. Specialiştii au concluzionat că versantul este stabil, variaţia parametrilor măsuraţi neavând valori care să indice o tendinţă de instabilitate. În concluzie, primarul Ion Lungu a considerat că poate fi dat liber la realizarea de noi obiective de construcţii pe mai multe străzi din zona „Hărbărie”, respectiv pe „Mihail Sadoveanu”, „Mircea Şeptilici”, „Cărămidarilor”, „Petuniilor”, „Semicercului”, „Izvoarelor” şi „Tăbăcarilor”. Primele lucrări de stabilizare a versantului au fost realizate în anii ’70, iar timp de 25 de ani nu au fost probleme create de deplasarea terenului. Întrucât vechile chesoane nu au fost întreţinute sau pentru că decolmatarea s-a efectuat „doar pe hârtie”, planurile de alunecare s-au reactivat. Interdicţia de construire a fost introdusă de Consiliul Judeţean în anul 2004. După ce în 2005 au fost amenajate alte noi 13 chesoane de preluare şi dirijare a apei în exces, începând cu data de 15 martie 2006, Primăria Suceava a reluat lucrările la versantul de nord‑est al municipiului, ulterior comportarea terenului fiind supusă monitorizării.

„Laptele şi cornul”, în pană financiară
În şedinţa de săptămâna viitoare a deliberativului judeţean, preşedintele executivului, Gheorghe Flutur, propune o nouă rectificare a bugetului. Astfel, consilierii vor trebui să se pronunţe asupra alocării de noi fonduri pentru susţinerea Programului guvernamental „Laptele şi cornul”. „Încercăm din fondul de rezervă să mai găsim nişte resurse pentru produsele de lapte şi panificaţie, pentru că Guvernul nu dă niciun semn în această direcţie”, a spus dl. Flutur. Domnia sa arată că a făcut numeroase demersuri în acest sens, dar de la Bucureşti nici vorbă să primească vreun răspuns. „Nu ne punem mari speranţe că vom mai avea parte de ceva fonduri, ci avem speranţa că acest Guvern va pleca”, a iterat Gheorghe Flutur, adăugând că necesarul pentru asigurarea pachetului şi pentru elevii din clasele VI-VIII este de 8 milioane lei(80 de miliarde de lei vechi). La jumătatea acestuia an, costul pachetului pe beneficiar a crescut de la 1,04 lei la 11,7 lei, prin nevirarea diferenţei de rigoare bugetul judeţean fiind grevat de 7,9 milioane lei(79 miliarde lei vechi).

Strategie de creştere a bovinelor din rase pentru carne
· Consiliul Judeţean şi oficialităţile din Regiunea Abruzzo din Italia vor să înfiinţeze un sistem integrat forma din ferme de îngrăşare, abatoare, unităţi de procesare, magazine de desfacere şi restaurante
Consiliul Judeţean Suceava pregăteşte, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, o strategie de creştere a bovinelor din rase de carne. Preşedintele instituţiei, Gheorghe Flutur, susţine că aceasta urmăreşte mai multe obiective specifice, printre care îmbunătăţirea calităţii păşunilor şi ameliorarea raselor de taurine. În acest din urmă domeniu, se va colabora cu partenerii italieni din Regiunea Abruzzo, care să vin cu instrumente bancare şi material seminal pentru ameliorare genetică, urmând să preia şi mare parte din producţia de carne astfel rezultată. Gheorghe Flutur spune că aceasta va fi promovată şi în rândul populaţiei, iniţiativa fiind extinsă prin înfiinţarea unui sistem integrat în interiorul căruia să se regăsească, ferme de îngrăşare, abatoare, unităţi de procesare, magazine de desfacere şi restaurante. „Interesul nostru este să creăm o marcă recunoscută, care să fie carnea de Bucovina”, reliefează şeful executivului judeţean. Cooptate vor fi şi cele 3 asociaţii ale fermierilor, respectiv Asociaţia crescătorilor de taurine „Bucovina”, „Noua fermă” Vatra Dornei şi „Timineanca” Fundu Moldovei. „Trebuie să încurajăm producţia, pentru că Suceava se pretează la creşterea animalelor, inclusiv prin programe europene”, a precizat Gheorghe Flutur, specificând că va angaja, la Direcţia dezvoltare rurală, un specialist care să se ocupe special de proiecte de acest gen.