Cu doar două proiecte

Slab interes pentru împădurirea terenurilor degradate din judeţul Suceava

• Finanţare în acest sens este asigurată prin PNRR, obiectul făcându-l suprafeţele poluate, defrişate, erodate, cât şi cele distruse de secetă şi inundaţii    

În primăvara anului 2026, în judeţul Suceava vor fi împădurite 72 de hectare de terenuri degradate şi slab productive, anunţă Garda Forestieră Suceava. În acest sens, contracte de finanţare au fost semnate pentru 50 de hectare de pe raza comunei Todireşti şi 22 de hectare de pe cea a comunei Horodniceni. Finanţarea este asigurată în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta „Sprijin pentru investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri”, măsură care vizează terenurile degradate, terenurile agricole slab productive, pajiştile şi păşunile cu o valoare ecologică şi economică scăzută. „Solicitanţii de proiecte privind constituirea şi înfiinţarea perimetrelor de ameliorarea terenurilor degradate    s-au orientat spre acest program care a fost gândit să simplifice procedurile de accesare şi care asigură finanţarea din bugetul UE” se subliniază într-o informare a instituţiei sucevene.  Potrivit Gărzii Forestiere în activitatea de împădurire şi reîmpădurire sunt întâmpinate probleme generate de cadrul legal insuficient sau neclar, lipsind reglementările privind controlul anual al regenerărilor, dar şi sancţiunile pentru neîmpădurirea în termen. De asemenea, se remarcă neconcordanţe între legislaţia din domeniul agricol şi cea din domeniul silvic, slabul interes al unităţilor administrativ-teritoriale în identificarea terenurilor degradate, cât şi lipsa de personal la nivel instituţional. În judeţul Suceava terenurile degradate sunt urmare a utilizării intensive a solului care a dus la compactare şi scădere a fertilităţii, dar şi a defrişării pentru păşunat sau construcţii, având ca efect apariţia eroziunii. În zonele miniere, terenurile au fost poluate sau distruse, degradarea terenurilor agricole fiind cauzată şi de „expansiunea oraşelor fără un plan urbanistic bine conceput”. La cele enumerate evidenţiate mai sunt fenomenele meteorologice extreme cum ar fi seceta şi inundaţiile.