Gala excelenţei în afaceri, organizată de CCI Suceava

Oglindă a realităţii economice, dar şi „prilej de analiză a evoluţiei mediului de business local”

„Ultimii ani au constituit o perioadă plină de provocări pentru manageri şi activitatea companiilor” a spus preşedintele Nicolae Troaşe, felicitând premianţii pentru „profesionalism, muncă şi tenacitate”

Camera de Comerţ şi Industrie Suceava a organizat, la finele săptămânii, cea de-a XXXV-a ediţie a Galei excelenţei în afaceri - Topul firmelor private. Manifestarea, ţinută la Prestige Ballroom, a marcat, pe baza indicatorilor financiari înregistraţi în anul 2024, rezultatele din economia suceveană, „într-un context competitiv şi plin de provocări”. Topul firmelor are la bază o metodologie unitară la nivel naţional, evaluarea performanţei economice făcându-se în conformitate cu datele oficiale furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi de camerele de camerele de comerţ şi industrie judeţene. Astfel, conferite au fost distincţii celor mai performante companii din 7 domenii de activitate, respectiv din industrie, servicii, comerţ, turism, cercetare-dezvoltare şi high tech, agricultură, silvicultură şi pescuit, construcţii. Acestea au fost clasificate în funcţie de dimensiune: microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii şi mari, indicatorii analizaţi fiind cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului, eficienţa utilizării resurselor umane şi a capitalului angajat. Alături de antreprenori, manageri şi reprezentanţi ai companiilor judeţene sucevene, participanţi  au fost şi oficiali ai instituţiilor publice, mediului academic, sectorului financiar-bancar şi de asigurări, oameni politici, colaboratori şi parteneri ai Camerei de Comerţ şi Industrie. În rândul acestora din urmă s-a numărat Grupul de firme Lider şi Digital Inovation Zone. Au lipsit liderii PSD şi ai administraţiei publice judeţene şi celei locale care au luat parte la Congresul de alegeri al social democraţilor, în Bucureşti.Nicolae Troaşe, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava, s-a adresat celor prezenţi, evidenţiind că „rămânând un eveniment de referinţă”, Topul firmelor „Bucovina” reprezintă „o carte de vizită şi o oglindă a realităţilor economice, dar şi un prilej de analiză a evoluţiei mediului de business local”. 

„Ultimii ani au constituit o perioadă plină de provocări pentru manageri şi activitatea companiilor. Crizele sanitare, conflictele armate şi economice, explozia inflaţionistă, modificările legislative permanente şi schimbările dramatice în sectorul energetic, ca elemente extrinseci, la care se adaugă frământările interne şi consecinţele acestora asupra activităţii curente, au creat tabloul general al unui mediu dificil, solicitând la maxim capacitatea de adaptare, menţinere şi dezvoltare a afacerilor” a arătat Nicolae Troaşe, felicitând pe toţi cei premiaţi pentru „profesionalism, muncă şi tenacitate”. Premii speciale pentru 30 de activitatea au fost decernate firmelor Calcarul, Gridoma Serv-com, Killer, Marelvi Impex şi Cotidianului Monitorul de Suceava. La împlinirea a 25 de ani de muncă, distincţii s-au acordat Europeed, Netcom Activ, Profil Exim, iar după 20 de ani eferturi premii au luat Confana Industries, Denis Shoes, Flory Curier, Iosimar, Ital Graniti şi Tet-Gim. Diplome şi trofee s-au înmânat şi pentru

  parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie, acestea ajungând la  28 de companii. Manifestarea s-a încheiat cu un program artistic susţinut de formaţia Versus Band. Camera de Comerţ şi Industrie Suceava este cea mai veche şi reprezentativă organizaţie a întreprinzătorilor din judeţul Suceava, fiind singura organizaţie neguvernamentală de utilitate publică, „cu caracter autonom şi cu o misiune foarte bine definită: susţinerea intereselor comunităţii de afaceri în dialogul cu instituţiile statului şi organismele internaţionale, precum şi promotor pentru acţiuni concrete de creare a unui mediu de afaceri stabil, coerent şi propice dezvoltării sectorului privat”. 

Inspectorii de muncă suceveni au avertizat 12 operatori de jocuri de noroc

Inspectoratul Terito
rial de Muncă Suceava a făcut controale la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc şi pariurilor sportive. Campania naţională a vizat operatori de săli de jocuri de noroc şi păcănele, case de pariuri şi agenţii de pariuri sportive, cazinouri, operatori de jocuri de noroc online cu sediul fizic în România, dar şi alte entităţi autorizate de Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc. Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava informează că, în domeniul relaţiilor de muncă şi combaterea muncii nedeclarate, inspectorii din subordine au controlat doi operatori. La aceştia, în urma neregulilor constatate, dispuse au fost 3 măsuri de remediere. Printre deficienţele descoperite se numără lipsa contractului colectiv de muncă, dar şi a „informării asupra muncii de noapte”. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherea pieţei, inspectorii suceveni au controlat 7 angajatori, cu un total de 73 lucrători. În consecinţă, pe fondul încălcării prevederilor legale, controlorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au dat 12 avertismente. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, impuse au fost şi 12 măsuri de remediere a deficienţelor constatate, acestea constând în lipsa dovezii de acordare a echipamentului individual de protecţie; nemarcarea şi neîntreţinerea căilor de acces şi neefectuarea controlului medical periodic al angajaţilor.

 
În 2026, la Câmpulung Moldovenesc

Sesiune lunară de examinare la proba practică pentru obţinerea permisului de conducere auto categoria B

• Măsura este justificată prin „costurile ridicate ale şcolilor de conducători auto și de disconfortul creat de deplasarea pe itinerarul Câmpulung Moldovenesc-Suceava”

Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Suceava a desfăşurat un însemnat număr de activităţi pe linia primirii şi eliberării documentelor de înmatriculare, atribuire a numerelor provizorii, primirea documentelor pentru eliberarea permiselor de conducere, preschimbarea permiselor de conducere străine cu documente similare româneşti,  precum şi pentru examinarea candidaţilor în vederea obţinerii permisului de conducere. Astfel, SPRPCIV anunţă  că, până la începutul lunii octombrie 2025, a primit şi verificat dosare pentru eliberarea a 21.543 de permise de conducere. Conform sursei citate, înregistrate au fost 7.106 de cereri pentru susţinerea examenului, 1.543 pentru preschimbarea permisului de conducere străin, iar 12.894 în vederea modificării de date, reînnoirea sau eliberarea de duplicate. În acest context, SPRPCIV subliniază că, începând cu luna ianuarie 2026, „vor fi efectuate demersurile legale necesare” pentru organizarea, lunară, a unei sesiuni de examinare la proba practică pentru categoria B, pe raza municipiului Câmpulung Moldovenesc. Aceasta „motivat tocmai de costurile ridicate ale şcolilor de conducători auto şi de disconfortul creat de distanţa de deplasare pe itinerarul Câmpulung Moldovenesc-Suceava”. Compartimentul Regim Permise de Conducere și Examinări al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Suceava „este încadrat” cu 4 funcţii de ofiţer şi 18 agenţi de poliţie. Totodată, pentru buna desfăşurare a activităţilor Compartimentului atestaţi ca examinatori sunt 11 lucrători.

Judeţul Suceava, pe locul al VII-lea în ţară, cu refugiaţi ucraineni în evidenţa AJOFM  

• La nivel naţional, printre altele, cetăţenii ucraineni s-au angajat inclusiv ca lucrător social, translator, părinte social, fotograf violonist, pescar, pedagog, funcţionar administrativ, cât şi în IT

Pentru a beneficia de servicii de informare, consiliere profesională şi de mediere a muncii, în perioada 24 februarie 2022-31 octombrie 2025, nu mai puţin de 24.841 de cetăţeni ucraineni s-au înregistrat în evidenţele reprezentanţelor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit unei statistici a ANOFM, cei mai mulţi cetăţeni ucraineni refugiaţi au fost luaţi în evidenţele în judeţul Constanţa (6.073), urmat de capitala Bucureşti (5.514) şi de judeţele Ilfov (2.027), Maramureş (1.645), Braşov (1.651) şi Galaţi (1.084). Judeţul Suceava se află pe poziţia a VII-a, cu 960 de cetăţeni ucraineni luaţi în evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, urmat fiind de Iaşi (778), Cluj (763), Timiş (615), Sibiu (614) şi Vâlcea (571). Ca urmare a serviciilor de ocupare oferite, la nivel naţional 3.391 de ucraineni au fost absorbiţi de piaţa muncii, cei mai mulţi în meserii precum confecţioneri cablaje auto; specialişti în industria auto; confecţioneri în industria textilă; muncitori în domeniul construcţiilor; şoferi; reprezentanţi comerciali; cofetari; ospătari; patiseri; bucătari, frizeri; manichiuriste; cosmeticiene; mecanici auto; muncitori în industria de aeronave; tehnician dentar; arhitect manager; inginer proiectant; inginer nave şi de director de vânzări. Ucrainenii şi-au mai găsit de lucru ca muncitori necalificaţi în turnarea metalelor neferoase, în domeniul electricităţii şi la întreţinerea drumurilor. Ucrainenii din ţara noastră au mai ales să presteze ca lucrător social; translator; părinte social; fotograf; violonist; pescar; pedagog; funcţionar administrativ; în IT şi ca operatori-prelucrători de date. Conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în intervalul 24 februarie 2022-31 octombrie 2025, 766 de angajatori şi-au arătat disponibilitatea de a încadra în muncă cetăţeni ucraineni, declarând 6.304 locuri de muncă vacante disponibile.

 Într-un an,

Mai puţine cupluri sucevene şi-au unit oficial destinele, dar mai multe au renunţat la separarea definitivă   

• În intervalul august 2024-august 2025, numărul căsătoriilor s-a diminuat cu 35, concomitent înregistrându-se şi o scădere cu 63 al numărului divorţurilor

În luna august 2025, în judeţul Suceava s-au înregistrat 759 de căsătorii, informează Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică. Recent dat publicităţii, statistica  evidenţiază că, în comparaţie cu luna precedentă a aceluiaşi an, numărul căsătoriilor a sporit cu 59, scăzând, însă, cu 35 de căsătorii faţă de august 2024. De cealaltă parte, în luna august 2025, în judeţul Suceava au fost înregistrate 86 divorţuri, număr mai mare cu 50 numărul raportat la luna iulie din 2025. Dar, având ca bază de referinţă luna august a anului 2024, numărul înregistrat al divorţurilor sucevenilor s-a diminuat cu 63 de cazuri. Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în numărul căsătoriilor sunt incluse căsătoriile persoanelor care aveau, la data încheierii căsătoriei, domiciliul în România, precum şi căsătoriile persoanelor de cetăţenie română care se căsătoresc în străinătate şi care sunt înregistrate la oficiile de stare civilă din România. În numărul divorţurilor sunt incluse divorţurile persoanelor ale căror divorţuri s-au încheiat la judecătorii, stări civile sau notari publici, în conformitate cu Legea nr. 202  din 2010, precum şi divorţurile cetăţenilor români care au divorţat în străinătate, transcrise în România.
 

 Pe fondul dezvoltării transportului metropolitan

Cheltuielile salariale ale TPL cresc cu un supliment de peste 830.000 de lei

• După ce Guvernul a aprobat memorandumul privind noile angajări de personal,  firma de transport călători are cu 95 de salariaţi mai mulţi

Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat ieri, în şedinţă extraordinară, rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii comerciale Transport Public Local. Astfel, potrivit fundamentării conducerii firmei de transport în comun, aleşii locali au aprobat majorarea veniturilor totale cu 1,55 de milioane de lei, influenţă directă a „creşterii numărului de călători, datorată dezvoltării societăţii”. De cealaltă parte, cheltuielile de exploatare sunt majorate de la 30,17 milioane de lei la 31,66 de milioane de lei, acestea fiind justificate prin „extinderea activităţii şi mărirea parcului auto”. Astfel, în acest cadru, cheltuielile cu bunurile şi serviciile sporesc cu 766.000 de lei, fiind vorba despre cele cu „piese de schimb, asigurări şi plata redevenţelor”. În timp ce fondurile alocate investiţiilor cresc de la 380.000 de lei la 500.000 de lei, cheltuielile cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate se diminuează cu 200.000 de lei faţă de sumele alocate iniţial. Bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al TPL este majorat şi cu suma de 136.000 de lei, incluzând „cheltuieli cu majorări şi penalităţi pentru neplata în teemen a datoriilor la bugetul consolidat al statului”. În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, alocările prinse la votarea iniţială a bugetului sunt în creştere cu 832.890 de lei, sumă necesară acoperirii suplimentării numărului de personal. 

Mărirea este urmare a suplimentării cu 95 a numărului de salariaţi, respectiv de la 235 la 330, „justificată de începerea activităţii de transport metropolitan”. Potrivit referatului de aprobare a proiectului de hotărâre, primarul Vasile Rîmbu susţine că rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii comerciale Transport Public Local se bazează pe „posibilităţile reale de plată”, în cadrul programelor de achiziţii de bunuri şi servicii, investiţii şi dotări, cât şi de reducere a plăţilor restante”. „După îndelungi tatonări, urmate de deliberări mai greoaie, a fost aprobat memorandumul privind creşterea numărului de personal faţă de cel din anul 2024 şi cheltuielilor de natură salarială  aferente, ca urmare a dezvoltării societăţii comerciale Transport Local Suceava. Este vorba despre transportul metropolitan care trebuie să funcţioneze conform proiectului care a fost iniţiat de mai mult timp şi este absolut nevoie să-l facem funcţional. Potrivit acestui memorandum, TPL a primit aprobarea creşterii numărului de personal cu 95 de posturi, desigur şi a cheltuielilor de natură salarială cu 1,32  de milioane de lei, sumă aferentă  celor două luni rămase până la sfârşitul anului” a declarat Vasile Rîmbu, primarul mucipiului Suceava.

 Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava:

Nu este momentul ca echipa de fotbal „Cetatea 1932” să fie susţinută financiar din fonduri  publice

• „Avem toată aplecarea de a găsi forma legală şi resursele necesare” a declarat şeful executivului, menţionând că „nimeni nu se derobează de un astfel de angajament”   

Deocamdată, Primăria Suceava are alte priorităţi şi încă nu este  nu este momentul ca să acorde susţinere financiară din bugetul local echipei de fotbal de Liga a III-a „Cetatea 1932”. Aşa a opinat primarul Vasile Rîmbu, ieri, în şedinţa extraordinară a Consiliului Local, lăsând de înţeles că, deşi se manifestă toată disponibilitate în acest sens, nu există bază legală care să permită finanţarea unui club sportiv privat. „După cum se observă, urgenţele sunt altele. Nimeni nu se derobează de un astfel de angajament, dar vreau să vă spun că nu acesta este momentul. Pentru că, dacă se vrea finanţarea unei anumite ramuri sportive, aceasta trebuie să fie într-o asociere. Ştim faptul că Clubul <Cetatea> este un club privat şi nu se poate ignora sau înlătura o asemenea formă legală. În momentul de faţă, echipa de fotbal este finanţată de către asociatul majoritar. Discuţii au fost, ele vor mai fi, dar ca să se intre într-o asociere de acest fel, trebuie să fie în Liga a II-a. Desigur, avem toată aplecarea de a găsi forma legală şi resurse le necesare. Dacă există voinţă, există şi putinţă” a punctat primarul Sucevei. Vasile Rîmbu a răspuns unei interpelări a consilierului local Mihai Doru Anghelea (USR), care invocând Legea nr. 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice şi Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69 din 2000, a spus că s-ar fi aşteptat ca, la rectificarea de ieri a bugetului, se facă o referire şi la fotbalul local. Înţeleg că priorităţile sunt altele, Sărbătorile de iarnă şi multe altele, dar nu putem lăsa fotbalul sucevean mereu pe altă dată. Dacă nu se poate acum, la rectificare, haideţi să stabilim un angajament că la bugetul viitor vom avea o linie dedicată şi fotbalului sucevean” a subliniat Mihai Doru Anghelea, consilier municipal, adăugând că există asemenea „presiuni din partea suporterilor şi Clubului”. În mandatul anterior, Consiliul Local a aprobat Regulamentul privind regimul finanţărilor nerambursabile, în conformitate cu modificările aduse Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69 din 2000. Potrivit legislaţiei în vigoare, finanţările nerambursabile se acordă, pe bază de proiecte, din fondurile publice pentru activităţi non‑profit de interes local. Beneficiari ai finanţărilor nerambursabile sunt persoanele fizice sau persoanele juridice fără scop patrimonial, inclusiv asociaţiile, fundaţiile sau cultele religioase.  

 

Primăria Suceava anunţă modificarea marcajelor rutiere şi fluxului de circulaţie la intersecţia de lângă „Brădet”

• Urmează zonele Carrefour, Selgros și Lidl-Calea Obcinilor

Începând de ieri, circulaţia rutieră în intersecţia Uzina Electrică - „Brădet” va fi fluidizată, informează Primăria municipiului Suceava. Astfel, traficul dinspre strada „Mitropoliei” spre strada „Parcului” şi strada „Izvoarele Cetăţii” se va desfăşura pe două benzi de circulaţie. Circulaţia dinspre Ipotești, de pe strada „Izvoarele Cetății” spre strada „Mitropoliei”, se va face prin viraj la stânga, pe o bandă dedicată. Totodată, traficul dinspre Ipotești, de pe strada „Parcului” spre Ipotești, pe strada „Izvoarele Cetății”, este interzis, prin linie dublă continuă şi semnalizare rutieră limitatoare de sens. „Mulţumim specialiștilor de la Poliția Rutieră pentru profesionalismul și sprijinul acordat. Intervenim punctual peste tot unde putem reduce timpul petrecut în trafic de către suceveni, contribuind astfel la creșterea calității vieții în municipiu. Reamintim că, în luna aprilie, am beneficiat de sprijinul Poliției Rutiere pentru fluidizarea traficului prin lărgirea zonei rutiere în sensul giratoriu Traian Vuia-Cernăuți. Urmează noi măsuri de fluidizare a traficului în zonele Carrefour, Selgros și Lidl-Calea Obcinilor. Trebuie doar să punem în practică sugestiile și propunerile specialiștilor” transmite Primăria municipiului Suceava.

„Toleranţa zero faţă de abaterile care pot pune în pericol sănătatea publică”

• În scopul prevenirii toxiinfecţiilor alimentare, cu prilejul celor peste 1.019 de controale din trimestrul a III-lea, inspectorii sanitari veterinari suceveni au dat amenzi de peste 660.000 de lei

Mai multe acţiuni de control a organizat şi desfăşurat Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava în trimestrul a III-lea al anului în curs, în domeniul siguranţei alimentelor de origine animală şi non-animală, anunţă directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc. Scopul urmărit a constat în prevenirea toxiinfecţiilor alimentare, verificate, în acest sens, fiind unităţi de alimentaţie publică, respectiv restaurante, pensiuni turistice, rulote fast-food, şi pizzerii. De asemenea, controlate au fost unităţi de comercializare a produselor alimentare, respectiv magazine, supermarketuri, hypermarketuri, carmangerii, măcelării şi depozite alimentare. Totodată, în perioada menţionată, inspectorii sanitari veterinari suceveni au descins inclusiv la abatoare, unităţi de procesare a laptelui, în pieţe agroalimentare şi târguri. Astfel, supuse verificărilor a fost un total de 1.019 obiective, autorizate sau înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, între care 17 abatoare; 32 de centre de colectare şi unităţi de procesare a laptelui; 57 de unităţi de procesare a cărnii, carmangerii şi măcelării; 316 de unităţi de catering; 31 de laboratoare de cofetărie şi laboratoare de patiserie; 375 de magazine alimentare, supermarketuri şi hiypermarketuri; 10 pieţe agroalimentare şi 181 de unităţi de fabricarea sau desfacerea produselor de origine non-animală, adică de bere sucuri sau paste, brutării şi patiserii. Ca urmare a abaterilor depistate, inspectorii DSVSA Suceava au aplicat 62 de amenzi însumând 661.600 de lei, cât şi 64 de avertismente. Potrivit şefului instituţie sucevene, printre neconformităţile sancţionate se numără condiţiile precare de igienă; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; depozitarea neconformă şi neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor. Acestora li se adaugă desfăşurarea de alte activităţi decât cele autorizate sanitar veterinar; etichetarea necorespunzătoare; lipsa carnetelor de sănătate a personalului; lipsa probelor de mâncare colectivă şi comercializarea de produse cu termen de valabilitate depăşit. „Toleranţa zero faţă de abaterile care pot pune în pericol sănătatea publică este şi rămâne principiul care ghidează activitatea instituţiei, Neregulile în domeniul siguranţei alimentelor pot fi sesizate la DSVSA, la numărul de telefon 0230/522.848, precum şi la cele ale la circumscripţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale” a declarat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, menţionând că disponibil este şi numărul de telefon cu apelarea gratuită tel verse 0800.826.787.  

 

Cinci puncte de control pentru prevenirea ambuteiajului în trafic

• La filtrele poliţiştilor rutieri verificate vor fi starea tehnică a autovehiculelor, sistemele de iluminare, semnalizare, dezaburire şi climatizare, dar şi dotarea cu anvelope de iarnă

Pe măsura intrării în drepturi a noului sezon rece, în judeţul Suceava vor fi instituite 5 puncte de control, anunţă Inspectoratul de Poliţie Judeţean. Conform unei informări a IPJ, acestea vor activa cu forţe ale Poliţiei municipiului Fălticeni, pe DN2, în comuna Drăguşeni, în zona staţiei de distribuire a carburanţilor SOCAR; pe DN17, în extravilanul comunei Poiana Stampei, la limita de judeţul cu Bistriţa-Năsăud cu implicarea Poliţiei municipiului Vatra Dornei; pe DN2, în extravilanul oraşului Siret, zona PTF Siret, asigurat de Poliţia oraşului Siret; pe DN2, în extravilanul comunei Ipoteşti, respectiv în zona parcării de lungă durată situată între km 429+500 - 430+200, pe partea dreaptă, acesta fiind în responsabilitatea Poliţiei municipiului Suceava. Un ultim punct de control, asigurat de Serviciul Poliţei Rutiere, va fi activ în extravilanul satului Sfântu Ilie, comuna Şcheia, în zona parcării de lungă durată situată între km 8+500 - 9+000, pe partea stângă. Conform unei informări a IPJ, punctele de control au scopul preîntâmpinării producerii unor ambuteiaje în trafic, generate de starea tehnică necorespunzătoare a vehiculelor, îndeosebi, cele cu masa totală maxim admisă mai mare de 3,5 tone. Totodată, cu prioritate urmărite vor fi anvelopele necorespunzătoare, lipsa anvelopelor de iarnă, lipsa dotării cu lanţuri, dar şi defecţiunile sistemelor de iluminare, semnalizare, dezaburire şi climatizare. Potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, pe durata de valabilitate a avertizărilor meteorologice cod galben, cod portocaliu sau cod roşu de ninsori, viscol ori polei, „structurile în cauză vor asigura prezenţa permanentă, în punctele de control stabilite, a cel puţin  doi lucrători de poliţie rutieri sau cu atribuţii pe linie de poliţie rutieră”. Aceştia vor proceda la verificarea tuturor vehiculelor care tranzitează zona, „fiind avută în vedere, în mod obligatoriu, starea tehnică a acestora, îndeosebi a celor cu masa totală maxim admisă  mai mare de 3,5 tone”.

 Pentru iarna 2025-2026 

Direcţia de Sănătate Publică a activat lista persoanelor vulnerabile

• La ISU au ajuns listele cu pacienţii dializaţi, lunar medicii de familie urmând a informa şi despre gravidele aflate în lunile de sarcină VI-IX  

Direcţia de Sănătate Publică Suceava a creat documentul google drive „Lista persoanelor vulnerabile în sezonul rece 2025-2026”. Lista conţine date actualizate la care au acces toate autorităţile responsabile cu gestionarea situaţiilor de urgenţă. Baza de date cu bolnavi cronic, persoane dependente de aparatură medicală şi persoane singure este actualizată lunar, fiecare unitate administrativ-teritoriale din judeţ având un responsabil desemnat în acest sens. Conform unei informări a DSP, un rol esenţial în identificarea persoanelor vulnerabile revine asistenţei medicale comunitare, în judeţul Suceava, 71 de unităţi administrativ-teritoriale având angajaţi 76 de asistenţi medicali comunitari. „Având în vedere că iarna este o perioadă  grea pentru persoanele aflate în situaţii sensibile, cum ar fi bătrânii, bolnavii cronic, persoanele cu handicap, oamenii fără adăpost, familiile sărace şi copiii mici, asistentul medical are un rol foarte important în urmărirea stării de sănătate a acestora şi în prevenirea problemelor medicale” se arată în informarea Direcţiei de Sănătate Publică Suceava. Prin intermediul Compartimentului de asistenţă medicală comunitară, DSP, în colaborare cu medicii de familie, primăriile şi serviciile sociale a dispus deja identificarea persoanelor vulnerabile. Astfel, pe lângă actualizarea listei, prevăzute sunt monitorizarea stării de sănătate, supravegherea tratamentelor, promovarea măsurilor de prevenire, iar în caz de nevoie, sesizarea serviciilor sociale cu privire la persoanele aflate în dificultate. În cazurile grave, atunci când situaţia o impune, anunţate vor fi serviciile de urgenţă. Nu în cele din urmă, către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” a judeţului Suceava au fost transmise listele cu pacienţii dializaţi, lunar medicii de familie urmând a informa şi despre  gravidele aflate în lunile de sarcină VI-IX. 

În urma inundaţiilor din vară

Proiecte de investiţii de 5 milioane de lei, propuse de SGA pentru reducerea riscului de inundaţii pe râul Neagra, în Broşteni   

Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, a verificat, luna trecută, starea tehnică şi funcţională a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Cu rol preventiv, acţiunea de pe râurile din judeţ a vizat digurile, barajele şi acumulările, dar şi lucrările de profilare sau decolmatare a cursurilor de apă. Potrivit unei informări a SGA, verificate au fost 100 de planuri de apărare a împotriva inundaţiilor, din cele 114 unităţi administrativ-teritoriale, aprobate fiind 95, în timp ce altele 14 nici măcar nu au fost depuse, iar încă 5 sunt aşteptarea completărilor. Totodată, controalele s-au oprit şi asupra lucrărilor executate în regim de urgenţă în oraşul Broşteni şi comunele Bogdăneşti, Ostra şi Stulpicani, ca urmare a inundaţiile din perioada mai-iunie şi iulie-august 2025. Astfel, în vederea refacerii infrastructurii şi efectuării de noi lucrări, Sistemul de Gospodărire a Apelor a înaintat - înspre identificarea surselor de finanţare - propuneri pentru două proiecte de investiţii. Este vorba despre „Refacerea liniei de apărare a râului Neagra în oraşul Broşteni”, pe lista cu obiectivele de investiţii din 2025 fiind solicitat un credit de angajament de 1,17 milioane de lei (inclusiv TVA). 

Pentru „Reducerea gradului de risc la inundaţii şi realizarea unei acumulări pe râul Neagra”, de pe aceeaşi listă, cu finanţare integrală sau parţială din surse proprii, solicitat a fost un credit de angajament de 3,90 milioane de lei (inclusiv TVA). De asemenea, propus este un studiu de fezabilitate pentru „Amenajarea râului Bistriţa şi a afluenţilor, pe raza oraşului Broşteni”, în vederea consolidării a 15.743 de metri lineari de apărări de maluri, recalibrarea a 13.300 de metri lineari din albiile cursurilor de apă Bistriţa, Cotârgaşi, Holda, Căboia, Holdiţa şi Pietroasa, inclusiv amenajarea a 16 praguri de fund. Tot cu întocmirea stadiului de fezabilitate figurează şi „Amenajarea râului Suha în zonele Ostra, Stulpicani şi Frasin”, în vederea realizării lucrărilor de consolidarea a malurilor şi recalibrare a albiei”. Sistemul de Gospodărire a Apelor mai informează că pe raza judeţului Suceava, la acest moment sunt în desfăşurare „Lucrări de regularizare a pârâului Solca şi afluenţilor”, „Amenajarea râului Suceviţa şi afluenţilor” şi „Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret”. În derulare este şi procedura de achiziţie pentru proiectarea studiului de fezabilitate privind „Regularizarea şi apărarea malului drept al râului Siret, în comuna Zamostea, judeţul Suceava”.              

 Pentru asigurarea confortului termic

Inspectorii sociali, verificări la centrele care găzduiesc persoane vulnerabile

În perioada următoare, Agenţia Judeţeană de Prestări şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava are planificate misiuni de inspecţie la adăposturile de noapte, acţiunile urmărind asigurarea, pentru iarna 2025-2026, a „condiţiilor de microclimat” în centrele care găzduiesc persoane vulnerabile. Atribuţiile AJPIS se rezumă la controlul şi monitorizarea modului în care sunt acordate serviciile sociale şi la cel de respectare a standardele de îngrijire, iar unul dintre aceste aspecte se referă la asigurarea confortului termic pe durata sezonului rece. Potrivit unei informări a AJPIS, până la această dată inspectorii sociali au verificat 95 de servicii sociale de tip rezidenţial, la acestea „nefiind identificate deficienţe în ceea ce priveşte „asigurarea confortul termic al beneficiarilor”. „O atenţie deosebită este acordată, în special, verificării condiţiilor de confort termic în cămine pentru persoane vârstnice, centre destinate adulţilor cu dizabilităţi, case de tip familial pentru copii şi tineri din sistemul de protecţie, precum şi în adăposturi de noapte pentru adulţi în dificultate” informează AJPIS. În judeţul Suceava funcţionează nu mai puţin de 122 de servicii sociale licenţiate, adică centre rezidenţiale şi centre de zi destinate diverselor categorii de persoane vulnerabile, persoanelor vârstnice, adulţilor cu dizabilităţi, copiilor şi tinerilor cu nevoi speciale şi adulţilor aflaţi în dificultate. Conform Agenţiei Judeţene de Prestări şi Inspecţie Socială, aceste servicii sunt „dezvoltate” de 31 de furnizori privaţi,  respectiv organizaţii neguvernamentale, culte, religioase şi societăţi comerciale, dar şi de unităţi de asistenţă socială ale Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului.
 

 

AJFP Suceava

Firmele cu datorii sunt somate să-şi onoreze obligaţiile fiscale

• În cazul neachitării până la  finele lunii noiembrie, se va trece la recuperarea acestora prin executare silită

Companiile de stat care au datorii neachitate până la data de 30 septembrie 2025, trebuie să plătească aceste obligaţii fiscale, informează Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, printr-un comunicat de presă, în care se menţionează că, astfel, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală „îşi manifestă rolul activ de a sprijini conformarea voluntară a contribuabililor”. Drept urmare, odată cu începutul lunii noiembrie, ANAF trimite notificări oficiale companiilor de stat care înregistrează restanţe. Scopul acestora constă în informarea cu privire la obligaţiile restante; îndrumarea către conformarea la plată şi prezentarea posibilităţii de a accesa facilităţi fiscale, în condiţiile legii. În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, datornicii pot cere „eşalonarea clasică a plăţii datoriilor”, cu respectarea prevederilor Codului de procedură fiscală. „Neachitarea, până la sfârşitul lunii noiembrie 2025, a obligaţiilor fiscale restante, va determina ANAF să întreprindă demersurile necesare prevăzute de lege, în vederea recuperării acestora, inclusiv demararea sau continuarea, după caz, a măsurilor de executare silită” transmite Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava.

 

Asociaţiile şi fundaţiile umanitare din  municipiul Suceava se sustrag de la plata impozitului pe mijloacele de transport 

• Acestea datorează aproximativ 15 milioane de lei, inclusiv penalităţi şi majorări de întârziere, procedurile de recuperare şi executare silită durând mai mult de 10 ani

Primăria Suceava încasează cu mult sub nivelul aşteptat din impozitul pe mijloacele de transport datorat de persoanele juridice din reşedinţa de judeţ. Aceasta potrivit execuţiei bugetare, totalul achitat până pe 30 septembrie 2025 fiind de numai 13,97 de milioane de lei, adică de 33,47% din suma votată de Consiliul Local. „La impozitul pe mijloacele de transport aparţinând persoanelor juridice este o nerelizare destul de importantă. La acest moment, este oarecum mai bună decât în anii anteriori, dar total necorespunzătoare, cauzată de faptul că asociaţii şi fundaţii umanitare trenează o procedură nefinalizată de executare silită” a declarat administratorul public Irina Vasilciuc. Vasilciuc susţine că în curs este o „procedură de inventariere”, luându-se legătura inclusiv cu instanţele, „acolo unde  este nevoie să fie pus la dispoziţie patrimoniul fundaţiilor umanitare”. „Este vorba despre acele maşini care sunt în proprietatea fundaţiilor şi asociaţiilor, cu demersuri extrem, extrem de lente şi de greu de gestionat . A fost un parcurs mai anevoios în ultimii 10 ani, care tot trenează, în a recupera impozitul pe maşinile aparţinând fundaţiilor umanitare. Este vorba despre o sumă foarte mare de bani care trage în jos toată execuţia bugetară a impozitelor şi taxelor locale” a explicat Irina Vasilciuc, administratorul public al Sucevei, subliniind că în cauză sunt aproximativ 15 milioane de lei reprezentând inclusiv penalităţi şi majorări de întârziere. La rându-i, primarul Vasile Rîmbu a ţinut să menţioneze că  această situaţie  „nu vine de azi, de ieri, ci de foarte mult timp”. „Vom analiza care sunt şansele noastre de recuperarea a acestor sume, prin toate metodele legale. Dacă nu, la întocmirea bugetului pe 2026, această sumă, care este destul de consistentă,  ar putea fi pusă, oarecum, în plan secund”, a opinat Vasile Rîmbu, menţionând că măsura va fi luată pentru a nu fi distornsionată execuţia bugetară.   

 Deocamdată,

Sucevenii nu sunt puşi să suporte, alături de Primărie, diferenţa dintre costul real al energiei termice şi cel facturat către populaţie

• „Să fie foarte sigur, vom analiza cu inima şi cu sufletul, astfel încât să fie bine” a declarat primarul Vasile Rîmbu
• Acum populaţia achită 206,36 de lei/MWh, din bugetul Sucevei plătindu-se 334,95 de lei/MWh

Autorităţile administraţiei publice locale sucevene nu vor opera, deocamdată, modificări ale modului de finanţare a diferenţei dintre costul total de producere, transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat şi tariful facturat şi efectiv achitat de către consumatorii casnici. Primarul Vasile Rîmbu a declarat că, mai întâi, aşteptată este poziţia Guvernului în legătură cu disponiblizarea din bugetul a stat a sprijinului financiar anual de care au beneficiat, până în prezent, localităţile urbane în care funcţionează servicii de alimentare centralizată cu energie termică. „Vrem  să vedem ce răspuns ne dă Guvernul, cu privire la acordarea de subvenţii pentru populaţia racordată la reţeaua centralizată. Nu vin cu alte precizări, pentru că nu intenţionez să transmit emoţii inutile, dar, să fie foarte sigur, vom analiza cu inima şi cu sufletul, astfel încât să fie bine” a spus edilul-şef. Prin intermediul Instituţiei Prefectului şi Consiliului Judeţean, care au fundamentat un proiect de hotărâre de Guvern, pentru asigurarea încălzirii locuinţelor în sezonul rece 2025-2026 municipiul Suceava a solicitat alocarea, din Fondul de rezervă bugetară, a sumei de 23,2 de milioane de lei.
În urmă cu un an, pentru constituirea stocurilor de combustibili, Primăria Suceava a solicitat  executivului central un sprijin bănesc de 10 milioane de lei. Potrivit Bilanțului energetic transmis de Thermonet și aprobat de ANRE la începutul anului 2025, sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din municipiul Suceava dispunea de 48 de puncte termice urbane, prin intermediul cărora erau alimentate 14.828 de apartamente în blocuri de locuinţe, 81 de case particulare, 387 de agenţi economici şi 38 de unităţi bugetare. La această dată, populaţia achită 206,36 de lei/MWh (inclusiv TVA), diferenţa de cost, suportată din bugetul Sucevei, fiind de 334,95 de lei/MWh (inclusiv TVA de 11%). În intervalul 1 aprilie-30 octombrie 2026, diferenţa respectivă este calculată la 383,72 de lei/MWh, (inclusiv TVA de 21%).Vasile Rîmbu, şeful municipalităţii s-a exprimat că, în cazul în care în oul sezon rece subvenţia nu se mai acordă, adoptată va fi o procedură prin care se va stabili „care să fie partea pe care o suportă Primăria şi care să fie cea suportată de către cetăţeni”. Rîmbu a ţinut să precizeze că măsura nu se va aplica nici într-un caz de pe 1 noiembrie. „Dacă va fi de luat vreo măsură, o vom face nu în noiembrie, nu în decembrie, ci începând cu 1 ianuarie. Ar fi, dacă nu inuman, măcar neinspirat să procedăm altfel” a spus Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava, subliniind că, indiferent de sursa de căldură folosită, sucevenii care îndeplinesc criteriile pot depune cereri pentru obţinerea sprijinului guvernamental la încălzirea locuinţei. Ajutorul financiar se acordă pentru încălzirea cu energie termică în sistem centralizat, gaze naturale, combustibili solizi sau petrolieri, dar şi cu energie electrică.  Astfel, venitul mediu net lunar până la care se poate obţine sprijinul este de 1.386 de lei pe membru de familie, respectiv de 2.053 de lei, în cazul persoanei singure.

 Faţă de anul trecut

Cererea pentru lemnul de foc a scăzut cu 15%

• Cauzele constau în extinderea reţelei de gaze naturale, proviziile din anii precedenţi, dar şi în apelarea la soluţiile alternative de încălzire
• Preţurile au fost majorate doar cu cota de TVA obligatorie,  acestea variind între 155 de lei/mc şi 440 de lei/mc, informează Direcţia Silvică  

În anul 2025, Direcţia Silvică Suceava nu a majorat preţul lemnului de foc, singura modificare fiind impusă odată cu  majorarea cotei de TVA de la 5% la 11%, informează instituţia suceveană, menţionând că pentru lemnul de lucru creşterea TVA este de la 19% la 21%. Astfel, preţurile de valorificare a lemnului destinat încălzirii locuinţelor variază între 155 de lei/mc şi 440 de lei/mc, în funcţie de specie, sortiment şi de locul de livrare. Drept urmare, lemnul de foc de răşinoase poate fi achiziţionat cu 155 de lei/mc la drum auto şi cu 185 de lei/mc din depozite. În cazul foioaselor, la drum auto lemnul pentru încălzire este disponibil cu 300 de lei/mc, în timp ce din depozite este pus la dispoziţie cu 330 de lei/mc. În luna octombrie, Direcţia Silvică Suceava, prin ocoalele silvice, a oferit populaţiei şi unităţilor bugetare 31.200 de mc de material lemnos pentru încălzirea locuinţelor, în lunile noiembrie şi decembrie urmând a fi scos la comercializare un volum de 50.000-55.000 mc. Totodată, pentru intervalul ianuarie-martie 2026, se estimează că va fi supus vânzării un volum de lemn de foc 60.000-70.000 mc din partizile noului an de producţie. Direcţia Silvică Suceava mai informează că solicitările de lemn de foc au scăzut cu 15% faţă de anul 2024, cauzele constând, pe deoparte, în extinderea reţelei de gaze naturale în municipiul Vatra Dornei, existenţa, la beneficiari, a stocurilor de lemn din anii precedenţi, dar şi în apelarea la soluţiile alternative de încălzire pe bază de brichete, peleţi, sau pompe de căldură. În total, pentru anul 2025, Direcţia Silvică Suceava apreciază că va recolta 1,2 milioane de mc de masă lemnoasă, un volum de 450.000 de mc fiind lemn de foc şi lemn subţire folosit la încălzirea locuinţelor. 

 

Irina Vasilciuc:

Cea mai mare parte a veniturilor bugetului local al Sucevei  este „cu mult peste media aşteptată”

• „Din economii şi cu recuperarea restanţelor din PNRR şi programele regionale, până la sfârşitul anului nu vom mai avea restanţe la furnizori, la proiectele cu finanţare europeană” declară administratorul public al reşedinţei de judeţ

Execuţia bugetelor municipiului Suceava, cumulată pe 9 luni ale anului 2025, este, „în accepţiunea mea, ca ordonator de credite, una satisfăcătoare”, susţine administratorul public Irina Vasilciuc. „Atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, nu a existat niciun stopaj în realizarea propunerilor pe care le avem înscrise în programul şi strategiile noastre” reliefează Vasilciuc, menţionând că deşi cea mai mare parte a indicatorilor de venituri se prezintă cu un „procentaj mulţumitor, cu mult peste media aşteptată”, „există şi câteva neîndepliniri”. Astfel, nu a fost atins nivelul prevăzut în buget la veniturile aferente secţiunii de dezvoltare, deoarece, „în cazul proiectelor în desfăşurare”’, acestea au ca sursă autorităţile finanţatoare”. „Atât timp cât investiţiile nu au fost realizate conform eşalonării acestora în teren, nu s-a cerut nici plata facturilor, odată ce acestea, evident, nu au fost emise. A fost însă o întârziere la plata lucrărilor deja făcute, dar s-a început recuperarea, în cazul celor din PNRR, dar şi al altor programe ale ministerelor finanţatoare” a remarcat a administratorul public. Pe deasupra, Vasilciuc a evidenţiat faptul că, după încheierea trimestrului al treilea, pe 30 septembrie 2025, dată la care a fost analizată execuţia bugetară, Primăria municipiului Suceava a înregistrat „încasări din restanţele pe care le avea”. Este vorba despre „o sumă substanţială de bani”, de peste 8 milioane de lei, „plată pentru obiectivelor de investiţii deja realizate, cu facturi depuse în termen la ministere”.  „Pe partea de cheltuieli am avut şi câteva lucruri pe care le-am înregistrat nu neapărat ca nerealizări, ci ca economii la salarii. Aceasta datorită faptului că, în acest an, nu am demarat proceduri de concurs, dar şi datorită ieşirilor din sistem - destul de multe - ale colegilor noştri, ca urmare a transferurilor şi pensionărilor. Totodată, am fost înştiinţaţi că vom primi din nou bani, sume importante care vor spori gradul de realizare la nivel de total buget. Astfel, din economii şi cu recuperarea restanţelor din PNRR şi programele regionale, până la sfârşitul anului nu vom mai avea restante la furnizori, la proiecte cu finanţare europeană” a punctat Irina Vasilciuc, administrator public al municipiului Suceava. După primele trei trimestre ale anului 2025, pe partea de venituri, execuţia bugetului local a fost de 86,13% la secţiunea de funcţionare şi 12,11% la secţiunea de dezvoltare. Pe partea de cheltuieli, realizările au fost de 84,26% la secţiunea de funcţionare şi de 34,52% la secţiunea de dezvoltare.

 Faţă de primele 9 luni din 2024

Primăria Suceava a adunat venituri proprii cu aproape 28 de milioane de lei mai mari 

• Cele mai ridicate grade de realizare sunt la impozite şi taxe pe terenuri şi clădiri, cu realizări în jurul a trei sferturi din prevederi, în timp ce la impozitul pe mijloacele de transport intrările sunt de numai o treime din totalul scontat       

„Din analiza execuţiei veniturilor secţiunii de funcţionare a bugetului local, constatăm o creştere a eficienţei colectării veniturilor proprii faţă de perioada similară a anului precedent” se evidenţiază în hotărârea de aprobare a execuţiei bugetelor municipiului Suceava, votată, ieri, în şedinţa ordinară a Consiliului Local. Astfel, în valoarea absolută, în primele 9 luni din 2025, în vistieria municipală au intrat 250,116 de milioane de lei, faţă de 222,326 de milioane de lei în perioada omologă 2024, ceea ce înseamnă un plus de 27,79 de milioane de lei. Raportate la prevederile bugetare trimestriale, realizările sunt de 80,24% în primele  trei trimestre din anul în curs, în comparaţie cu 50,49% în acelaşi interval din anul precedent. În perioada la care facem referire, din impozite şi taxe pe terenuri s-a adunat 6,19 de milioane de lei, cu un grad de realizare de 74,47%. Persoanele fizice au achitat 2,68 de milioane de lei (76,43%), iar persoanele juridice 3,51 de milioane de lei (73,05%).  Valoarea impozitelor şi taxelor pe clădiri încasată în primele trei trimestre ale anului 2025 s-a ridicat la 42,84 de milioane de lei, cu un grad de realizare de 73,24%. Populaţia a contribuit cu 12,31 de milioane de lei (66,57%), în timp ce agenţii economici au adus la bugetul propriu 30,52 de milioane de lei (76,32%).  În ceea ce priveşte impozitele pe mijloacele de transport, potrivit execuţiei bugetare la data de 30 septembrie 2025, totalul achitat este de 13,97 de milioane de lei, cu un grad de realizare de numai 33,47%. Agenţii economici sunt cei care şi-au onorat obligaţiile într-o mai mică măsură, plătind 5,20 de milioane de lei, adică 25,29% din prevederi. Contribuabilii persoane fizice au achitat 8,77 de milioane de lei, respectiv 41,40% din totalul preconizat pentru această perioadă. Veniturile proprii la subcapitolul amenzi au însumat 4,17 milioane de lei, reprezentând 49,46% din totalul planificat pentru cele dintâi trei trimestre ale anului 2025.  

 Peste o cincime din plăţile Primăriei Suceava sunt pentru cheltuieli cu salubritate şi gestionarea câinilor fără stăpân   

• Acest capitol a consumat 52,47 de milioane de lei, urmat fiind de cel privind repararea străzilor, inclusiv subvenţiile TPL, de finanţarea învăţământului şi asistenţa socială   

Plăţi de 286,446 de milioane de lei a făcut Primăria municipiului Suceava, pe partea de funcţionare, în primele trei trimestre ale anului 2024, acestea având un grad de realizare de 84,65% din totalul prevăzut. Potrivit execuţiei bugetare, aprobată ieri, în şedinţa Consiliului Local, cea mai mare sumă, cea de 52,47 de milioane de lei, s-a cheltuit cu salubritatea oraşului şi gestionarea câinilor fără stăpân. Aceasta este urmată de suma de 46,01 de milioane de lei, la Capitolul „Transporturi”, în cadrul căruia 21,39 de milioane de lei au luat calea reparării străzilor, iar 9,79 de milioane de lei au ajuns la TPL, reprezentând subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţuri şi tarife pentru transportul local de călători. Cu unităţile de învăţământ preuniversitar din reşedinţa de judeţ s-au cheltuit 42,32 de milioane de lei, iar 33,80 de milioane de lei au reprezentat plăţi la capitolul „Asistenţă socială”. În ceea ce priveşte acest domeniu, 28,40 de milioane de lei sunt drepturile asistenţilor personali şi indemnizaţiile lunare ale persoanelor cu handicap grav, în timp ce 4,76 de milioane de lei au asigurat necesarul Cantinei de ajutor social. Capitolul „Cultură, recreere şi religie” totalul plăţilor s-a ridicat la 26,50 de milioane de lei, 16,89 de milioane de lei având titlul de cheltuieli cu funcţionarea Direcţiei Generale a Domeniului Public. Pentru funcţionarea „autorităţilor executive”, în primele trei trimestre ale anului s-au cheltuit 24,10 milioane de lei. Capitolul „Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică” figurează cu plăţi de 19,47 de milioane de lei, pentru „Odine publică şi siguranţă naţională” cheltuindu-se 9,92 de milioane de lei, covârşitor în scopul funcţionării Poliţie Locale. La Capitolul „Combustibili şi energie”, plăţile au însumat 18,83 de milioane de lei, gradul de realizare a acestora - unul de 65.61% -, fiind printre cele mai reduse în rândul deja enumerate. Din totalul anterior, 12,14 milioane de lei reprezintă cheltuieli pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif pentru energia termică livrată populaţiei. Pentru „Sănătate” s-au consumat 5,24 de milioane de lei şi, nu în cele din urmă, potrivit execuţiei bugetare din primele 9 luni ale anului 2025, Capitolul „Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturile” se înscrie cu plăţi însumând 5,24 de milioane de lei.

În bugetul Sucevei

Cheltuieli de personal diminuate cu 900.000 de lei 

• Reducerea este urmare a faptului că nu s-au mai ţinut concursuri de angajare, dar şi a „ieşirilor din sistem prin pensionare”

Consiliul Local al municipiului Suceava urmează a aproba, în şedinţă ordinară, alocarea sumei de 5,88 de milioane de lei „în vederea asigurării resurselor necesare cheltuielilor cu salubritatea oraşului”. Demersul răspunde solicitării Serviciului „Salubritate” al executivului, „urmare a faptului că o mare parte a resurselor din bugetul iniţial, cu această destinaţie, a fost utilizată pentru plata datoriilor înregistrate în anii precedenţi, la acest capitol de cheltuieli”. Potrivit proiectului de  rectificare înscris pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului, la cererea Serviciului „Investiţii, energetic şi de utilităţi publice” o sumă de 3,38 de milioane de lei va fi orientată către „asigurarea fondurilor necesare continuării şi începerii unor noi obiective de investiţii”. De asemenea, din bugetul local al municipiului Suceava 1,94 de milioane de lei se vor aloca pentru finanţarea gratuităţii elevilor acordate elevilor, pentru transportul local şi metropolitan; 206.000 de lei în vederea achitării drepturilor copiilor cu cerinţe speciale integraţi în învăţământul de masă şi încă 1,46 de milioane de lei pentru finanţarea învăţământului particular şi învăţământului confesional, acreditate.  În minus vor fi rectificate bugetele gestionate de compartimentele de specialitate cu peste 2 milioane de lei, sumă care „nu mai este necesară până la sfârşitul anului, aceasta urmând fi redistribuită către capitole de cheltuieli care necesită suplimentări”. Tot, potrivit proiectului de hotărâre de Consiliul Local, rectificarea bugetului municipiului Suceava prevede diminuarea cheltuielilor de personal, „la nivelul instituţiei, cu 900.000 de lei”. Aceasta, „ca urmare a faptului că nu au mai fost organizate concursuri de angajare şi au fost înregistrate ieşiri din sistem prin pensionare”. 

 Dublă finanţare a investiţiei în infrastructura Secţiei de oncologie

• Obiectivul fiind finanţat din fonduri UE, Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă a  trebuit să restituie Consiliului Judeţean o subvenţie de 8 milioane de lei

Plăţile efectuate în cadrul proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), aflate în derulare, au fost, trei trimestre din 2025, de 69,68 de milioane de lei. Aşa se evidenţiază în proiectul de hotărâre privind execuţia bugetelor judeţului Suceava, conform căruia suma reprezintă doar 45,19% din cheltuielile estimate pentru primele 9 luni ale anului. Pentru Proiectul „Regiunea de Nord-Est-Axa rutieră strategică Iaşi-Suceava” din totalul de 56,83 de milioane de lei, aferent celor 9 luni din 2025, plăţile s-au ridicat la 31,17 milioane de lei. Tot potrivit proiectului execuţiei bugetare, plăţile pentru cheltuielile de capital au însumat 32,05 de milioane de lei, situându-se la un nivel de 37,93% din prevederile pentru cele dintâi 3 trimestre ale anului. Între acestea, cea mai mare pondere au deţinut-o obiectivele finanţate din Planul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), valoare totalizând 19,29 de milioane de lei. În intervalul menţionat, la 74,15% din estimări au ajuns transferurile către Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, pentru investiţii instituţie din subordinea CJ alocându-se o sumă de 44,61 de milioane de lei.  În proiectul de execuţie bugetară, supus aprobării plenului Consiliului Judeţean, menţionat este faptul că Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava a restituit bugetului judeţean, în trimestrul al II-lea din 2025, aproximativ 8 milioane de lei, cu titlul de subvenţie. Aceasta în vederea evitării „dublei finanţări” a investiţiilor în infrastructura Secţiei de oncologie, pentru diagnosticarea şi tratamentul cancerului, proiect pentru care „s-a obţinut finanţare din bugetul Uniunii Europene”.          

 Energia termică produsă în centrala pe biomasă a Bioenergy este mai ieftină

• Firma îşi justifică diminuarea de 30,08 de lei/MWh prin „scăderea preţului la masa lemnoasă achiziţionată”
• Populaţia va plăti tot 206,36 de lei/MWh, reduse fiind transportul, dar şi  subvenţia achitată producătorului

Societatea comercială Bioenergy, proprietarul centralei pe biomasă din Lunca Sucevei, cere autorităţilor sucevene să  aprobe noul preţ de producere a energiei termice. Acesta coboară la un nivel pentru care producătorul sucevean a obţinut avizul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energie (ANRE). Modificarea solicitată este de la 170,93 de lei/MWh (exclusiv TVA) la 140,85 de lei/MWh (exclusiv TVA), însemnând o diminuare de 18%. Reducerea de 30,08 de lei/MWh este justificată de „scăderea preţului la masa lemnoasă achiziţionată de Bioenergy”. Drept urmare, ajustate vor şi tarifele pentru serviciile de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice prestate de societatea comercială Thermonet Suceava, care în şedinţa din august a Consiliului Local au fost mărite ca urmare a aplicării cotelor majorate ale TVA. În consecinţă, până pe 31 martie 2026, precum şi în sezonul rece următor, preţul local pentru energia termică destinată populaţiei este calculat 541,31 de lei/MWh (inclusiv TVA de 21%) faţă de 616,12 de lei/MWh (inclusiv TVA de 21%).  În cazul agenţilor economici, preţul local va fi 487,67 de lei/MWh (exlusiv TVA) faţă de 590,08 de lei/MWh, respectiv de 590,08 lei MW/h (inclusiv TVA de 21%), comparativ cu  626,48 de lei/KWh (inclusiv TVA de 21%). Important, preţul local al energiei termice, facturat efectiv pentru consumul populaţiei, este propus la 206,36 de lei/MWh (inclusiv TVA), rămânând neschimbat,  adică la nivelul aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 20 din 31 ianuarie 2024. Acesta este valabil şi în cazul spitalelor publice şi private, unităţilor de învăţământ publice şi private, organizaţiilor neguvernamentale, unităţilor de cult, dar şi pentru furnizorii acreditaţi de servicii sociale, publici şi privaţi. În consecinţă, în sezonul rece 2025-2026, subvenţia suportată din bugetul Sucevei pentru energia termică destinată consumatorilor casnici şi celorlalte trei categorii menţionate va fi de 334,95 de lei/MWh (inclusiv TVA de 11%), faţă de 368,34 de lei/MWh (inclusiv TVA de 11%), tarif votat în şedinţa din august 2025 a deliberativului. În intervalul 1 aprilie-30 octombrie 2026 subvenţia în cauză este calculată la 383,72 de lei/MWh, comparativ cu 420,12/MWh (inclusiv TVA de 21%), aprobată în urmă cu 2 luni.