În această vară,

Fenomenele meteorologice periculoase au făcut stricăciuni de 180.000 de lei pe 2.150 de hectare de culturi agricole

·        „Tocmai în momentul în care producătorii agricoli se organizau pentru a începe recoltatul, (...) s-a instalat o perioadă cu precipitaţii abundente, furtuni şi grindină cum nu s-au mai înregistrat de zeci de ani”, reliefează Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei Agricole.

·        Calamitate au fost 334,59 de hectare de culturi agricole, de pe raza a 12 localităţi, cel mai mult de suferit având culturile din Slatina, cu 91,21 de hectare şi din Boroaia, cu 67,92 de hectare pe care productia fost afectată în prorţie mai mare de 30%. 

Ploile masive din vara anului 2018 au lăsat urmări asupra culturilor agricole din judeţul Suceava. Aşa relevă o informare a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, conform căreia, în două etape, în intervalul 26 iunie-31 iulie, cele mai mari căderi de precipitaţii s-au  înregistrat în Bogdăneşti, 322 de litri pe metru pătrat şi în Dolheşti, 299 de litri pe metru pătrat. Urmează, în ordine descrescătoare, Ţibeni, cu total de 253 de litri pe metru pătrat, Huţani cu 239 de litri pe metru pătrat, Lespezi-233 de litri pe metri pătraţi, Suceava-218,5 litri pe metru pătrat, Iţcani-201,6 litri pe metru pătrat, Părhăuţi-193,4 litri pe metru pătrat, Siret-182,5 litri pe metru pătrat, Zvpriştea-182,5 litri pe metru pătrat şi Horodnic cu 156,3 litri pe metru pătrat. „Culturile au fost afectate de grindină, băltiri şi colmatări. În condiţiile în care suma precipitaţiilor anuale este de 585,4 de litri pe metru pătrat, este cât se poate de evidentă dimensiunea fenomenului produs în vara acestui an. Sublinierea care se impune este aceea că repartizarea pe judeţ a fost diferită şi - spre satisfacţia tuturor  - cu afectarea unor suprafeţe cât mai reduse. Pe baza rapoartelor operative centralizate la Centrul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la nivelul judeţului a fost afectată o suprafaţă de 2.150 hectare de teren agricol. Centralizarea datelor s-a făcut în doua faze şi s-au înaintat la Ministerul Agriculturii”, subliniază Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană. Potrivit directorului executiv al DJA, culturile înfiinţate în toamna lui 2017 au intrat bine în iarnă, însă luna martie a fost mai rece şi cu precipitaţi mai consistente faţă de alţi ani. De asemenea, nici prima jumătate a lui aprilie nu a fost mai favorabilă, pentru ca în ultima decadă a lunii să se consemneze temperaturi neobişnuite, de vară, respectiv de 30 de grade Celsius. Duţu spune că, în ciuda piedicilor întâmpinate la executarea lucrărilor de semănat, precum băltirile, tastarea şi compactarea terenului, suprapunerea epocilor de însămânţare, ulterior, odată cu răsărirea culturilor, agricultorii din judeţ se aşteptau la producţii bune. „N-a fost să fie aşa. Tocmai în momentul în care producătorii agricoli se organizau pentru a începe recoltatul, la nivelul ţării şi cel al judeţului s-a instalat o perioadă cu precipitaţii abundente, furtuni şi grindină cum nu s-au înregistrat de zeci de ani, cu efecte nedorite asupra culturilor agricole. Ne referim la perioada care cuprinde ultimele zile ale lunii iunie și toată luna iulie”, a reliefat directorul executiv al DAJ. Haralampie Duţu precizează că, prin Ordinul nr. 166 din 3 iulie 2018, al prefectului Mirela Adomnicăi, a fost constituită comisia judeţeană pentru constatarea şi evaluarea pagubelor produse culturilor agricole în urma manifestării fenomenelor meteorologice şi hidrologice din lunile iunie și iulie. Astfel, pe cele 2.150 de hectare afectate, pagubele estimate, în funcţie de cheltuielile efectuate cu respectivele culturi, se ridică la 180.000 de lei. În perioada 28 iunie-3 iulie, stricăciunile de pe 870 de hectare au însumat 43.700 de lei, în timp ce în intervalul 16-31 iulie, pagube în valoare de 136.300 de lei s-au consemnat pe 1.280 de hectare. Calamitate - ceea ce presupune un grad de afectare de peste 30% a producţiei -  au fost 334,59 de hectare de culturi agricole, de pe raza a 12 localităţi.  Cel mai mult de suferit au avut culturile din Slatina, cu 91,21 de hectare şi din Boroaia, cu 67,92 de hectare de culturi distruse. După acestea se înscriu Udeşti, cu 33,25 de hectare, Vatra Moldoviţei-26,65 de hectare, Preuteşti-16,30 hectare, Capu Cîmpului-9,80 de hectare, Hînţeşti-8 hectare, Todireşti-6,39 de hectare, Baia-4,52 de hectare, Păltinoasa-3,58 de hectare, Ostra-2,09 hectare şi Cîmpulung Moldovenesc-0,15 hectare. Distrugeri, în grade diferite, s-au înregistrat la grâu, secară, orz, orzoaica, ovăz, porumb, floarea soarelui, legume, plante furajere, pajişti, mazăre, soia, cartofi, cânepă, bob, arbuşti şi la pomii fructiferi.