Agricultura suceveană nu este protejată cu rachete antigrindină

·        Cea mai apropiată bază de lansare este la Iaşi, în judeţul Suceava urmând a se recurge la metoda împrăştierii din avion a unei substanţe care împrăştie norii periculoşi.

·        „De pe aeroport, un avion se va ridica imediat de la sol şi va pulveriza o anumită substanţă care va diminua efectele negative ale producerii grindinii”, declară Haralampie Duţu, şeful Direcţiei Agricole.

·         În urmă cu 6 ani, prefectul Florin Sinescu cerea o hotărâre de Guvern privind amenajarea unui punct antigrindină în judeţ, iar în 2016 demersurile au fost preluate de Gheorghe Flutur, preşedintele CJ.     

Judeţul Suceava nu este cuprins în Programul de dezvoltare a sistemului naţional antigrindină şi  de stimulare a precipitaţiilor, informează Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.  Conform şefului DJA, în ţară, pe 15 aprilie 2017, au fost date în folosinţă 34 de puncte de lansare, acoperind 500.000 de hectare, iar lansate efectiv au fost 927 de rachete antigrindină. În primele 7 luni din anul 2018, s-au executat suplimentar 26 de noi puncte de lansare, în judeţele din sud, sud-vestul şi vestul României. La această dată, în exploatare se află 60 de asemenea obiective  de prevenire a stricăciunilor provocate de grindină, sub protecţie fiind 870.000 de hectare de terenuri agricole. Conform datelor prezentate într-o conferinţă de presă, de la debutul campaniei, la nivel naţional s-au lansat 1.275 de rachete antigrindină „care au avut efectele scontate”.  „Cel mai apropiat punct de lansare a rachetelor pentru combaterea grindinii este la Iaşi. Până la această dată, judeţul Suceava nu este protejat din acest punct de vedere. În cadrul discuţiilor care s-au purtat şi la care am participat, la Ministerul Agriculturii, se intenţionează implementare şi a altei metode, respectiv cea a utilizării a utilizării aviaţiei. Adică, în momentul în care există pericolul de a avea o ploaie cu grindină, de pe aeroport un avion se va ridica imediat de la sol şi va pulveriza o anumită substanţă care va diminua efectele negative ale producerii grindinii”, a declarat Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. În august 2016, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, anunţa că judeţele Suceava şi Botoşani ar putea face obiectul unui proiect de construire, în zonă, a unui sistem de protejare a culturilor agricole împotriva grindinii, fenomen  meteorologic din ce în ce mai frecvent şi care provoacă importante pagube agriculturilor din această parte a ţării. Gheorghe Flutur a precizat că a avut tatonări pe această linie, iar în urma discuţiilor purtate cu specialiştii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a rezultat că proiectul este realizabil, însă pentru aceasta este necesară asocierea fermierilor. De remarcat  este că, în iulie 2012, adică în urmă cu peste 6 ani, Florin Sinescu, prefectul Sucevei de la acea dată, informa că a întocmit o notă de fundamentare pentru promovarea unei hotărâri de Guvern privind amenajarea, în cadrul Sistemului naţional antigrindină, a unor puncte de lansare de rachete. Iniţiativa viza accesarea Programului naţional cu specific, termenul limită aplicare a acestuia fiind anul 2024. La momentul respectiv, în Moldova erau funcţionale două unităţi de combaterea a grindinii, respectiv cele din Focşani şi Iaşi. Conform datelor de atunci, cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea sistemului antigrindină erau de 3 dolari pe hectar şi an. Un an mai târziu, prefectul Florin Sinescu făcea cunoscut că a iniţiat demersuri privind includerea în harta riscurilor asigurate şi a celui privind căderile de ploaie combinată cu gheaţă, dar de atunci nu s-a înregistrat vreun progres pe această linie.