„O familie bărbat-bărbat înseamnă un atentat la viaţa lumii, pentru că noi ne înmulţim prin legătura dintre un bărbat şi o femeie”

·        a arătat ieri, IPS Pimen, la o dezbatere pe tema referendumului de modificare a Constituţiei, din 6-7 octombrie.    

Comitetului judeţean pentru referendumul de modificare a Constituţiei din 6-7 octombrie 2018 a organizat, ieri o masă rotundă în Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean. Invitaţi au fost reprezentanţi ai „tuturor instituţiilor care au legătură cu modificarea Constituţiei”, ai unităţilor şcolare, Universităţii „Ştefan cel Mare”,  primăriilor, bisericilor, cultelor religioase, serviciilor Consiliului Judeţean, ai partidelor politice, cât şi persoane implicate în viaţa civică. Dr. Valeriu Gavrilovici, preşedintele Comitetului a spus că dezbaterea vizează „probleme fierbinţi pe agenda zilei în România, legate de susţinerea familiei tradiţionale, intruziunea ideologiei de gen în educaţia şcolară şi apărarea valorilor democratice fundamentale”. Gavrilovici a ţinut să precizeze că referendumul de modificare a Constituţiei din 6-7 octombrie  este rezultatul unei iniţiative cetăţeneşti, şi nu a unui partid. La origine a fost un comitet de peste 15 oameni, constituit în 2015, şi care a parcurs toate etapele legale, faţă de cele 500.000 de semnături necesare pentru organizarea referendumul, până în mai 2016 adunându-se 3 milioane.  „Referendumul nu are nimic de face cu familia, pentru că viaţa de familie este reglementată într-un alt articol din Constituţie, care nu este vizat de acest referendum. Ne referim strict la sintagma <uniunea între soţi>, aşa cum a fost stipulată în Constituţia din 1991, care să fie înlocuită cu cea între bărbat şi femeie”, a subliniat Valer Gavrilovici, Comitetului judeţean pentru referendumul de modificare a Constituţiei, menţionând 15 state din UE au această prevedere în legea lor fundamentală.

·        Iniţiativa modificării Constituţiei „nu este apanajul niciunui cult religios, partid politic, pornind dinspre adevărata societate civilă”.

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a precizat că, în calitate de creştin, dar şi de primar, îşi doreşte să se meargă cu referendumul până la capăt, deoarece legislaţia românească are ambiguităţi. Edilul-şef a menţionat că deja a avut discuţii cu factorii responsabili din Primărie, în vederea organizării secţiilor de votare. „Fac apel la suceveni că, pe data de 6 şi 7 octombrie, să se prezinte la acest referendum, şi să voteze <pentru>. Eu sunt optimist că, astfel, vom proteja copiii noştri, familia şi valorile tradiţionale”, a arătat Ion Lungu. Liviu Axinte, preşedinte al Comunităţilor penticostale din Moldova, a accentuat că iniţiativa modificării Constituţiei „nu este apanajul niciunui cult religios, partid politic, pornind dinspre adevărata societate civilă”. „Cred în acest proiect şi în împlinirea lui şi m-aş bucura să fie măcar 7 milioane de oameni la vot, care să-şi exprime punctul de vedere. (...) Asta înseamnă să deschidem ochii şi să avem curajul şi verticalitatea să nu luăm lucrurile la pachet, să facem acea selecţie între ceea ce este bine şi ceea ce este rău”, a reliefat Liviu Axinte.    

·        „Trebuie să ne pronunţăm, iar minoritatea să se supună majorităţii”,  a explicat Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean.

Înalt Prea Sfinţia Sa Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a evidenţiat că în Codul civil se vorbeşte de viaţa de familie în legătură cu un bărbat şi o femeie, iar în Constituţie se legiferează comuniunea între soţi, deşi statutul de soţi îl au doar persoanele căsătorite. „Înainte a fi căsătoriţi civil, nu se poate numi nici soţ şi nici soţie. Dar, omul, cu credinţă în Dumnezeu, vede tot ce înseamnă valoare. Dumnezeu l-a făcut pe bărbat şi i-a dat soţie, că să nu fie singur. Este vorba despre comuniune sufletească, comuniune socială soţ-soţie, pentru dăinuirea neamului omenesc”, a subliniat IPS Pimen, care a punctat că „persoanele care solicită în mod absurd protecţia legii, ca să formeze o familie bărbat-bărbat, înseamnă un atentat la viaţa unui stat, la viaţa lumii, pentru că noi ne înmulţim prin legătura dintre un bărbat şi o femeie”. Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, a spus că este nevoie de clarificare în Constituţie, pentru că „unde lucrurile nu sunt clare, se lasă loc de interpretare”. „Salut această iniţiativă şi cred că trebuie lămurită, pentru că, de o bună bucată de vreme, în România sunt astfel de discuţii pe scena publică, iar consultarea populară este un drept câştigat. Trebuie să ne pronunţăm, iar minoritatea să se supună majorităţii”,  explicat Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean.      

Pesta caprelor şi oilor pune în gardă autorităţile sucevene

·        Postere informative referitoare la maladie vor fi afişate la biserici, şcoli şi primării, procentajul de mortalitate la cea dintâi specie fiind de peste 75%, în cazul ovinelor boala lichidând circa jumătate din efectivul infectat cu virusul în cauză. 

·        O întâlnire cu şefii unităţilor administrativ-teritoriale şi cu responsabilii de pe lângă primării va fi organizată în cel mai scurt timp, prilej cu care aceştia vor fi informaţi asupra măsurile de prevenire şi combatere.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava iniţiază măsuri de prevenire a pestei rumegătoarelor mici, boală care evoluează la frontiera cu Bulgaria, afectând efectivele de ovine şi caprine. „Pesta este prezentă în ţara vecină, la graniţa de sud a României, afectează oile şi caprele, iar în sensul acesta am început măsurile de prevenire, prin informarea crescătorilor şi a populaţiei”, precizează dr. Dănuţ Corneanu, director executiv al DSVSA.        Şeful DSVSA spune că, zilele acestea, materialele informative ies de sub tipar, iar de săptămâna viitoare vor fi distribuite în toate unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului. Astfel, fiecare comună, oraş şi municipiu vor beneficia, fiecare, de câte 1.000-2.000 de fluturaşi, în timp ce postere informative vor fi afişat la sediul primăriilor, la unităţile de învăţământ, cât şi la bisericile din toate localităţile sucevene.  Pesta rumegătoarelor mici afectează oile şi caprele, procentajul de mortalitate la cea dintâi specie fiind mai ridicat, de 75% până la 100%. În cazul ovinelor, boala se lasă cu lichidarea a circa jumătate din efectivul infectat cu virusul în cauză. Dr. Dănuţ Corneanu, director executiv al  Direcţiei Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava reliefează că animalele care scapă tefere după atacul acestui virus devin imune şi „numai fac această boală cât trăiesc”. În scurt timp, Instituţia Prefectului şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor  vor organiza o întâlnire cu şefii unităţilor administrativ-teritoriale şi cu responsabilii de pe lângă primării, prilej cu care aceştia vor fi informaţi asupra măsurile de prevenire şi combatere a pestei rumegătoarelor mici, cât şi despre evoluţia pestei porcine africane. În ceea ce priveşte această din urmă boală, dr. Dănuţ Corneanu spune că, pe lângă interzicerea introducerii de carne şi produse din carne, măsurile preventive dispuse la punctele de trecere a frontierei au în vedere dezinfectarea căilor pietonale şi căilor rutiere pe sensul de mers dinspre Ucraina.

Agenţii economici suceveni pot obţine ajutor de stat pentru dezvoltare regională şi creştere economică

·        În Siret şi Gura Humorului, persoanele juridice interesate se pot întâlni cu specialiştii în finanţe publice, pentru a afla cum susţinute sunt investiţiile în înalta tehnologie, cu scopul de a obţine produse cu valoare adăugată mare.   

Agenţii economici interesaţi de schemele de ajutor de stat vor putea obţine informaţii preţioase de la specialiştii suceveni ai finanţelor publice. Astfel, în cadrul programului întâlnirilor bilunare, persoanele juridice sunt aşteptate, marţi, pe 11 septembrie, la Serviciul Fiscal Orăşenesc Siret, iar pe 21 septembrie la cel al Serviciului Fiscal Orăşenesc din Gura Humorului. În judeţul Suceava, o primă întrevedere de promovare a schemei de ajutor de stat cu impact major în economie, având ca obiectiv dezvoltarea regională prin realizarea de investiţii în toate sectoarele, s-a ţinut în municipiul reşedinţă, pe 1 august. O doua întrunire cu operatorii interesaţi s-a consumat tot în Suceava, pe 28 august. Conform Oanei Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava, precizează că HG nr. 476 din 2018 de modificare şi completare a HG nr. 807 din 2014 a fost adoptată în baza politicilor Ministerului Finanţelor Publice de flexibilizare a procesului de implementare a schemelor de ajutor de stat. Astfel, urmărită este creşterea ponderii cererilor admise şi, implicit, a numărului investiţiilor în înalta tehnologie, în scopul pentru obţineri de produse cu valoare adăugată mare. Schema de ajutor de stat urmăreşte stimularea creşterii economice prin realizarea de investiţii, iar modificările survenite vin să clarifice unele noţiuni şi să simplifice procedurile de acordare. În cauză sunt credite de angajament pentru emiterea de acorduri de finanțare și de credite bugetare pentru plata ajutorului de stat, considerate cheltuieli eligibile fiind costurile fără TVA aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale și necorporale. Pentru a fi considerate eligibile, costurile aferente activelor necorporale nu pot depăşi 50% din totalul costurilor totale eligibile aferente investiţiei.  Beneficiarul ajutorului de stat trebuie să asigure o contribuţie financiară de cel puțin 25% din costurile eligibile, fie prin resurse proprii, fie prin finanțare externă, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public.

Şaisprezece unităţi de învăţământ sucevene, amendate cu 160.000 de lei pentru deficienţe în asigurarea securităţii la incendii     

·        Inspectorii ISU au depistat şcoli care au pierdut documentaţiile în baza cărora au fost construite, precum şi unităţi de învăţământ care, deşi au fost date în folosinţă, nu deţineau procese-verbale de recepţionare a lucrărilor.

·        „Am adus la aceeaşi masă atât reprezentanţii unităţilor de învăţământ, ai firmelor de proiectare şi constructorilor, dar, nu în ultimul rând, ai unităţilor administrativ-teritoriale, tocmai în ideea de a face un efort conjugat pentru a găsi soluţii  rapide şi a aduce pe linia conformităţi respectivelor unităţi”, a declarat colonelul Costică Ghiaţă, inspector şef al ISU Suceava.

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava derulează o campanie de verificări tematice pe linia avizării-autorizării unităţilor de învăţământ.  Inspectorul şef, colonel Costică Ghiaţă, face cunoscut că în conformitate cu planul de control, vizate sunt doar acele unităţi care nu deţin autorizaţii de securitate la incendii, acţiunea demarând încă de pe 26 august.  Şeful ISU Suceava a declarat că, până la această dată, finalizate au fost verificările a 18 dintre unităţile de învăţământ în cauză, acestea lăsându-se cu 16 amenzile însumând 160.000 de lei. Inspectorii ISU au descoperit mai multe încălcări ale legislaţiei în domeniu, printre acestea numărându-se pierderea totală sau parţială a documentaţiilor tehnice care au stat la baza edificării unor unităţi de învăţământ. De asemenea, s-au identificate şcoli care, deşi au fost date în folosinţă, acestea nu deţineau procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, o piesă esenţială a dosarului de avizare autorizare. Totodată, conform colonelului Ghiaţă, există o serie de unităţi de învăţământ finanţate şi puse în funcţiune în 2016, anterior intrării în vigoare a noilor reglementări, respectiv a HGR nr. 571, şcoli care trebuie aliniate cerinţelor normativelor actuale. Astfel, chiar dacă în documentaţia de avizare unităţile cu pricina nu erau prevăzute cu instalaţii interioare de hidranţi, instalaţii de semnalizare şi cu hidranţi de exterior, este obligatoriu ca respectivele măsuri tehnice să fie puse în operă. „Controlul tematic continuă până la epuizarea acestuia la toate unităţile de învăţământ neautorizate. În continuare, ne arătăm disponibilitatea pentru acordarea asistenţei tehnice de specialitate privind intrarea în legalitate din punctul de vedere al vizării-autorizării de securitate la incendii. Nu de puţine ori, am încercat şi am adus la aceeaşi masă atât reprezentanţii unităţilor de învăţământ, ai firmelor de proiectare şi constructorilor, dar, nu în ultimul rând, ai unităţilor administrativ-teritoriale, tocmai în ideea de a face un efort conjugat pentru a găsi soluţii rapide a aduce pe linia conformităţi respectivelor unităţi”, a punctat colonelul Costică Ghiaţă, inspectorul şef la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava, menţionând că instituţia pe care o conduce se ţine aproape de Inspectoratul Şcolar judeţean, „astfel ca, până la sfârşitul anului, lucrurile să intre pe un făgaş normal din acest punct de vedere.   

Circa 63 la sută din unităţile de învăţământ intră în noul an şcolar fără autorizaţie sanitară

·        Cele mai multe sunt de la sate, neîndeplinind reglementările în vigoare privind dotările cu utilităţi.

·        12% dintre unităţile şcolare sunt cu toaleta numai în curte şi tot 12% nu au asigurată apa curentă.

 Judeţul Suceava intră în anul şcolar 2018-2019 cu 741 de unităţi de învăţământ. Însă, din  total, doar  273 au autorizaţie sanitară eliberată de Direcţia de Sănătate Publică.  „Un număr de 468 de şcoli sunt fără autorizaţie sanitară, însă aici trebuie să ţinem cont că unele şcoli au mai multe unităţi de învăţământ în aceeaşi clădire, respectiv grădiniţe şi şcoli primare”, se arată într-o informare a Inspectoratului Şcolar Judeţean. Potrivit acesteia, majoritatea şcolilor fără autorizaţie sanitară din judeţ se află în mediul rural, nerespectând reglementările în vigoare privind dotările cu utilităţi. De exemplu, la acestea lipsesc grupurile sanitare interioare, 12% dintre unităţile şcolare fiind toaleta numai în curte, şi tot 12% nu au asigurată apa curentă. În alte şcoli controlate de inspectorii sanitari compoziţia apei nu este conformă din punct de vedere chimic şi/sau bacteriologic, iar numărul de cabine la grupurile sanitare, în raport cu efectivele de elevi, este insuficient. În Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa I,  sunt înscrise 111 de unităţi  şcolare, valoarea totală a lucrărilor fiind de 29,43 de milioane de euro. Dintre cele 21 de şcoli care au realizat investiţiile aferente PNDL I, în proporţie de 100%, 14 au depus documentaţii la Direcţia de Sănătate Publică în vederea autorizării sanitare, iar 5 au obţinut deja respectiva autorizaţie. Conform materialului prezentat în şedinţa de ieri a Colegiului prefectural, 24 de unităţi au făcut lucrările în proporţie de 90%, urmând ca, la recepţia lucrărilor, să înainteze documentaţia de autorizare la DSP. Potrivit sursei citate, în PNDL etapa a II-a sunt înscrise 123 de unităţi de învăţământ, valoarea totală a fondurilor prevăzute fiind de 41,23 de milioane de euro.

  Elevii şi studenţii care nu depun la Casa de Pensii adeverinţe că urmează cursuri şi în noul an de învăţământ riscă să piardă pensia de urmaş

·        Elevii vor aduce adeverinţa până pe 21 septembrie, dată limită până la care stdenţii vor face doar o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens, deoarece anul universitar debutează pe 1 octombrie.      

Copii urmaşi în vârstă de peste 16 ani, au obligaţia să prezinte la Casa Judeţeană de Pensii Suceava, adeverinţa din care să rezulte că în anul şcolar în curs, respectiv 2018-2019 urmează o formă de învăţământ organizată potrivit legii, anunţă conducerea insituţiei, pecizând că data scadentă de depunere a acesteia este 21 septembrie 2018. Potrivit directorului executiv Constantin Boliacu, pentru persoanele care primesc banii prin intermediul Poştei Române, începând cu luna iulie drepturile de pensie curente se achită în intervalul 1-15 ale lunii, măsura având menirea de a preîntâmpina neplata drepturilor de pensie de urmaş. Aceasta întrucât, conform dispoziţiilor art.114 alin. 2 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pentru copilul beneficiar al unei pensii de urmaş care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă de pe 1 octombrie a anului în curs. Pe de altă aprte, deoarece anul universitar debutează pe 1 octombrie, iar studenţii urmaşi, în vârstă de până la 26 ani, nu vor putea să prezinte dovada continuării studiilor pe 21 septembrie, aceştia au obligaţia de a depune, pentru început, până la data precizată, doar o declaraţie pe propria răspundere că vor urma cursurile şi în noul an.  Ulterior înaintării acesteia, însă nu mai târziu de 19 octombrie, studenţii sunt obligaţi să vină cu o adeverinţă din care să rezulte că în anul universitar 2018-2019 urmează o formă de învăţământ superior organizată potrivit legii. „Nedepunerea declaraţiei pe propria răspundere, în sensul continuării studiilor, până la data de 21 septembrie 2018, conduce la neplata drepturilor de pensie de urmaş. Pentru a evita situaţiile neplăcute în care s-ar regăsi copiii, respectiv studenţii urmaşi, în cazul neplăţii drepturilor de pensie de urmaş, facem un apel către aceştia, pentru  a respecta termenele mai sus indicate. Precizăm că declaraţia pe propria răspundere în sensul continuării studiilor, este afişată pe site-ul instituţiei, iar după completare, aceasta poate fi transmisă la Casa Judeţeană de Pensii Suceava prin email, fax, poştă, nefiind obligatorie prezentarea la sediul instituţiei”, a precizat Constantin Boliacu, drectorul executiv la csei Judeţeen de Pensii Suceava.

234  de şcoli din judeţ sunt finanţate  prin  Programul Naţional de Dezvoltare Locală, alocările de la bugetul de stat însumând 328 de milioane de lei

·        Până acum, 21 de unităţi de învăţământ au implementat în proporţie de 100% proiecte aferente PNDL I, iar 24 sunt la 90% din execuţie, dintre care 19 au recepţionat deja investiţiile.  

·        În ceea ce priveşte  PNDL II, una dintre unităţile de şcolare a terminat intervenţiile, în timp ce la altele două recepţia s-a făcut la stadiul de 90%.

Igienizarea spaţiilor şcolare interior şi exterior s-a realizat în 98% din totalul unităţilor de învăţământ din judeţul Suceava. Cel puţin aşa s-a afirmat ieri, în cadrul Şedinţei colegiului prefectural,  situaţia fiind în conformitate cu datele transmise din teritoriu de către şcolile în care au fost întreprinse măsuri specifice privind pregătirea anului şcolar 2018-2019. Potrivit statisticii Inspectoratului Şcolar Judeţean, în 46% din unităţile de învăţământ s-au executat sau se mai află în curs lucrări de reparaţii curente la acoperişuri, garduri, grupuri sanitare, spaţii auxiliare şi internate, iar în 19% din unităţi au avut loc  reabilitări şi consolidări. De asemenea, intervenţiile de construire-extindere au vizat 11% din şcolile judeţului. În proporţie de 73%, cabinetele şi laboratoarele au făcut obiectul dotărilor cu materiale şi echipamente, la fel cum înzestrate suplimentar sunt 66% din bibliotecile unităţilor şcolare şi 81% din sălile de sport al acestora. Conform inspectorului general Gheorghe Lazăr, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), pentru învăţământul sucevean au fost aprobate alocaţii de la bugetul de stat în valoare 136,68 milioane de lei, sumă destinată etapei 2015-2019, cu 111 şcoli înscrise. În etapa a doua, cea cuprinsă între 2017-2020, rezervată judeţului Suceava este suma de 191,47 milioane de lei, în program fiind prinse 123 şcoli.  Până acum 21 de unităţi de învăţământ au implementat, în proporţie de 100%, proiecte aferente PNDL I, iar 24 sunt la 90% din execuţie, dintre care 19 au recepţionat deja lucrările. În ceea ce priveşte  PNDL II, una dintre unităţile de învăţământ a terminat lucrările, în timp ce la altele două recepţia s-a făcut la stadiul de 90%. „În condiţiile în care primăriile şi consiliile locale gestionează bugetul şcolilor şi administrează toate resursele materiale, fiecare manager școlar sau echipă managerială a căutat să eficientizeze relaţia de comunicare şi colaborare cu administraţia locală şi să găsească soluţii pentru problemele specifice”, a declarat inspectorul şef Gheorghe Lazăr, potrivit căruia, necesarul de combustibili solizi, lichizi şi gazoşi pentru încălzirea şcolilor în perioada de iarnă este a atribuţie a administraţiei locală. Astfel, până în prezent, a fost asigurat necesarul de lemn ori combustibil lichid în 96% din şcolile. „Nu sunt semnalate situaţii în care şcolile să nu poată asigura combustibilul necesar încălzirii pentru sezonul rece 2018-2019”, a subliniat Gheorghe Lazăr, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, adăugând că, pentru transportul elevilor sunt disponibile 154 de  microbuze şcolare. 

Agricultura suceveană nu este protejată cu rachete antigrindină

·        Cea mai apropiată bază de lansare este la Iaşi, în judeţul Suceava urmând a se recurge la metoda împrăştierii din avion a unei substanţe care împrăştie norii periculoşi.

·        „De pe aeroport, un avion se va ridica imediat de la sol şi va pulveriza o anumită substanţă care va diminua efectele negative ale producerii grindinii”, declară Haralampie Duţu, şeful Direcţiei Agricole.

·         În urmă cu 6 ani, prefectul Florin Sinescu cerea o hotărâre de Guvern privind amenajarea unui punct antigrindină în judeţ, iar în 2016 demersurile au fost preluate de Gheorghe Flutur, preşedintele CJ.     

Judeţul Suceava nu este cuprins în Programul de dezvoltare a sistemului naţional antigrindină şi  de stimulare a precipitaţiilor, informează Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.  Conform şefului DJA, în ţară, pe 15 aprilie 2017, au fost date în folosinţă 34 de puncte de lansare, acoperind 500.000 de hectare, iar lansate efectiv au fost 927 de rachete antigrindină. În primele 7 luni din anul 2018, s-au executat suplimentar 26 de noi puncte de lansare, în judeţele din sud, sud-vestul şi vestul României. La această dată, în exploatare se află 60 de asemenea obiective  de prevenire a stricăciunilor provocate de grindină, sub protecţie fiind 870.000 de hectare de terenuri agricole. Conform datelor prezentate într-o conferinţă de presă, de la debutul campaniei, la nivel naţional s-au lansat 1.275 de rachete antigrindină „care au avut efectele scontate”.  „Cel mai apropiat punct de lansare a rachetelor pentru combaterea grindinii este la Iaşi. Până la această dată, judeţul Suceava nu este protejat din acest punct de vedere. În cadrul discuţiilor care s-au purtat şi la care am participat, la Ministerul Agriculturii, se intenţionează implementare şi a altei metode, respectiv cea a utilizării a utilizării aviaţiei. Adică, în momentul în care există pericolul de a avea o ploaie cu grindină, de pe aeroport un avion se va ridica imediat de la sol şi va pulveriza o anumită substanţă care va diminua efectele negative ale producerii grindinii”, a declarat Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. În august 2016, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, anunţa că judeţele Suceava şi Botoşani ar putea face obiectul unui proiect de construire, în zonă, a unui sistem de protejare a culturilor agricole împotriva grindinii, fenomen  meteorologic din ce în ce mai frecvent şi care provoacă importante pagube agriculturilor din această parte a ţării. Gheorghe Flutur a precizat că a avut tatonări pe această linie, iar în urma discuţiilor purtate cu specialiştii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a rezultat că proiectul este realizabil, însă pentru aceasta este necesară asocierea fermierilor. De remarcat  este că, în iulie 2012, adică în urmă cu peste 6 ani, Florin Sinescu, prefectul Sucevei de la acea dată, informa că a întocmit o notă de fundamentare pentru promovarea unei hotărâri de Guvern privind amenajarea, în cadrul Sistemului naţional antigrindină, a unor puncte de lansare de rachete. Iniţiativa viza accesarea Programului naţional cu specific, termenul limită aplicare a acestuia fiind anul 2024. La momentul respectiv, în Moldova erau funcţionale două unităţi de combaterea a grindinii, respectiv cele din Focşani şi Iaşi. Conform datelor de atunci, cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea sistemului antigrindină erau de 3 dolari pe hectar şi an. Un an mai târziu, prefectul Florin Sinescu făcea cunoscut că a iniţiat demersuri privind includerea în harta riscurilor asigurate şi a celui privind căderile de ploaie combinată cu gheaţă, dar de atunci nu s-a înregistrat vreun progres pe această linie.

Intensificare a atacurilor lupilor şi urşilor asupra animalelor din gospodăriile populaţiei  

·        Doar în august, în 7 cazuri vitele şi caii oamenilor au fost victime ale urşilor, iar într-unul ale lupilor, în 2018, pe total, fiind înregistrate 25 de atacuri ale animalelor sălbatice în cauză.    

Lupii, dar mai ales urşii, dau iama în animalele crescătorilor din zona de munte a judeţului Suceava. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere, precizează că este vorba despre o înmulţire a atacurilor animalelor sălbatice asupra celor din gospodării, iar constatarea şi evaluarea pagubelor, în comisiile specializate, consumă din timpul preţios al inspectorilor forestieri, al căror număr este şi aşa subdimensionat.  „Un volum mare de timp şi de resurse umane a trebuit alocat evaluării pagubelor produse de atacurile urșilor și lupilor asupra animalelor domestice din gospodării. Numai în luna august au fost verificate 8 astfel de dosare, dintre care 7 pentru atacuri ale urşilor asupra vitelor şi cailor şi unul pentru un atac al lupilor. Cu aceste dosare, totalul cauzelor de acest tip verificate în cursul anului 2018 se ridică la 27, din care 25 atacuri ale urșilor și două ale lupilor”, informează inspectorul Mihai Găşpărel.  În altă ordine de idei, în luna august 2018, Garda Forestieră a efectuat pe raza judeţului Suceava peste 200 de controale care au vizat activitatea de pază a pădurii, cât şi pe cea de recoltare, prelucrare şi transport a materialului lemnos.

·        Pentru tăierea fără drept a 22 de arbori, depusă a fost o sesizare penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc.

 În urma verificărilor s-au constatat 29 de contravenții silvice, aplicându-se amenzi în sumă totală de 88.000 lei. „Reamintim că este în vigoare Legea prevenirii, care stipulează aplicarea de avertisment pentru contravențiile cu un impact social redus, cât și întocmirea unui plan de conformare cu termen de maxim 90 de zile”, subliniază şeful Gărzii Forestiere,  menţionând că s-au confiscat peste 230 metri cubi de material lemnos, cu titlul de sancţiuni complementare. Din această cantitate, peste 30 de metri cubi de lemn rotund au confiscaţi fizic, volum pus în circuitul economic fără documente de provenienţă. Totodată, gardienii forestieri au constatat că pentru alți 200 de metri cubi nu s-au respectat prevederile legislaţiei în vigoare, volum confiscat valoric în cadrul controalelor efectuate la operatori economici. Peste jumătate din acesta din urmă este lemn de lucru din rășinoase, însă confiscarea a vizat și 61 de metri cubi de cherestea şi 24 metri cubi de lemn de foc. Mihai Găşpărel a mai arătat că, într-o pădure proprietate privată din zona municipiului Câmpulung Moldovenesc, a fost depistată tăierea fără drept a 22 de arbori, cu un volum de 44 metri cubi și o valoare netă de peste 24 mii lei. „Deoarece valoarea respectivă depășește de peste 150 de ori valoarea de referință a unui metru cub de masă lemnoasă, Garda Forestieră Suceava a depus o sesizare penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria municipiului Cîmpulung Moldovenesc pentru identificarea şi sancţionarea făptuitorilor”, a explicat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.  

Aproape 124 de tone de lână valorificată, cu acte doveditoare, de către oierii suceveni 

·        Doar 110 dintre cei 852 de crescători înscrişi în program au venit şi cu documentele justificative ale comercializării produsului, termenul expirat pe 31 august fiind prelungit până pe 1 noiembrie.

·        Valoarea sprijinului este de 1 leu pentru fiecare kg de lână comercializat, beneficiarii fiind persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, persoanele juridice şi alte forme asociative cu personalitate juridică.      

Perioada pentru depunerea documentelor doveditoare privind valorificarea, în cadrul Programului pentru sprijinirea colectării şi comercializării lânii, este prelungit. Cel puţin aşa a declarat ieri, Haralampie Duţu, directorul executiv Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava într-o conferinţă de presă în care, pentru prima dată, a fost prezentat un bilanţ al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, incluse fiind referiri şi la realizările din domeniu ale judeţului Suceava. Potrivit şefului DJA, în judeţ, în program s-au înscris 852 de crescători, însă nu toţi cei în cauză au venit, până la termenul limită, şi cu actele justificative ale comercializării produsului.  „Din păcate, până la această dată, au prezentat documentele doveditoare ale valorificării lânii doar 110 dintre cei înscrişi, cantitatea comercializată fiind de 123.770 kg. Avem informaţia că depunerea documentelor doveditoare se va prelungi până pe 1 noiembrie. Prin urmare, crescătorii de oi de la nivel de judeţ şi de la nivel de ţară, care nu ţi-au depus actele, până la această dată - termenul limită fiind 31 august -,  se pare că vor avea posibilitatea să mai facă”, a subliniat Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.  La nivel naţional, în cadrul programului nou, început în 2018, înscrişi sunt, în 7 luni ale anului, 32.328 de crescători de oi, cu o cantitate de 12.075 de tone de lână colectată, în creştere faţă de 2017, în care s-a consemnat o colectare de 5.550 de tone. Beneficiarii programului sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, persoanele juridice şi alte forme asociative cu personalitate juridică.  Valoarea sprijinului este de 1 leu pentru fiecare kg de lână comercializat, termenul limită de înaintare a dosarelor fiind sfârşitul lunii august. Dosarul pentru intrarea în Programul pentru sprijinirea colectării şi comercializării lânii trebuie să conţină cererea tip; declaraţie pe proprie răspundere; copie după cartea de identitate sau actul de constituire de la ONRC, după caz; dovadă de cont activ; documentul de la medicul veterinar prin care se atestă că exploataţia este identificată în registrul naţional cu numărul respectiv, precum şi cantitatea de lână previzionată pentru livrare. La dosar se adaugă şi documentele doveditoare ale comercializării lânii, DAJ Suceava înaintând cererile de acordare a sprijinului de minimis la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.    

În această vară,

Fenomenele meteorologice periculoase au făcut stricăciuni de 180.000 de lei pe 2.150 de hectare de culturi agricole

·        „Tocmai în momentul în care producătorii agricoli se organizau pentru a începe recoltatul, (...) s-a instalat o perioadă cu precipitaţii abundente, furtuni şi grindină cum nu s-au mai înregistrat de zeci de ani”, reliefează Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei Agricole.

·        Calamitate au fost 334,59 de hectare de culturi agricole, de pe raza a 12 localităţi, cel mai mult de suferit având culturile din Slatina, cu 91,21 de hectare şi din Boroaia, cu 67,92 de hectare pe care productia fost afectată în prorţie mai mare de 30%. 

Ploile masive din vara anului 2018 au lăsat urmări asupra culturilor agricole din judeţul Suceava. Aşa relevă o informare a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, conform căreia, în două etape, în intervalul 26 iunie-31 iulie, cele mai mari căderi de precipitaţii s-au  înregistrat în Bogdăneşti, 322 de litri pe metru pătrat şi în Dolheşti, 299 de litri pe metru pătrat. Urmează, în ordine descrescătoare, Ţibeni, cu total de 253 de litri pe metru pătrat, Huţani cu 239 de litri pe metru pătrat, Lespezi-233 de litri pe metri pătraţi, Suceava-218,5 litri pe metru pătrat, Iţcani-201,6 litri pe metru pătrat, Părhăuţi-193,4 litri pe metru pătrat, Siret-182,5 litri pe metru pătrat, Zvpriştea-182,5 litri pe metru pătrat şi Horodnic cu 156,3 litri pe metru pătrat. „Culturile au fost afectate de grindină, băltiri şi colmatări. În condiţiile în care suma precipitaţiilor anuale este de 585,4 de litri pe metru pătrat, este cât se poate de evidentă dimensiunea fenomenului produs în vara acestui an. Sublinierea care se impune este aceea că repartizarea pe judeţ a fost diferită şi - spre satisfacţia tuturor  - cu afectarea unor suprafeţe cât mai reduse. Pe baza rapoartelor operative centralizate la Centrul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la nivelul judeţului a fost afectată o suprafaţă de 2.150 hectare de teren agricol. Centralizarea datelor s-a făcut în doua faze şi s-au înaintat la Ministerul Agriculturii”, subliniază Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană. Potrivit directorului executiv al DJA, culturile înfiinţate în toamna lui 2017 au intrat bine în iarnă, însă luna martie a fost mai rece şi cu precipitaţi mai consistente faţă de alţi ani. De asemenea, nici prima jumătate a lui aprilie nu a fost mai favorabilă, pentru ca în ultima decadă a lunii să se consemneze temperaturi neobişnuite, de vară, respectiv de 30 de grade Celsius. Duţu spune că, în ciuda piedicilor întâmpinate la executarea lucrărilor de semănat, precum băltirile, tastarea şi compactarea terenului, suprapunerea epocilor de însămânţare, ulterior, odată cu răsărirea culturilor, agricultorii din judeţ se aşteptau la producţii bune. „N-a fost să fie aşa. Tocmai în momentul în care producătorii agricoli se organizau pentru a începe recoltatul, la nivelul ţării şi cel al judeţului s-a instalat o perioadă cu precipitaţii abundente, furtuni şi grindină cum nu s-au înregistrat de zeci de ani, cu efecte nedorite asupra culturilor agricole. Ne referim la perioada care cuprinde ultimele zile ale lunii iunie și toată luna iulie”, a reliefat directorul executiv al DAJ. Haralampie Duţu precizează că, prin Ordinul nr. 166 din 3 iulie 2018, al prefectului Mirela Adomnicăi, a fost constituită comisia judeţeană pentru constatarea şi evaluarea pagubelor produse culturilor agricole în urma manifestării fenomenelor meteorologice şi hidrologice din lunile iunie și iulie. Astfel, pe cele 2.150 de hectare afectate, pagubele estimate, în funcţie de cheltuielile efectuate cu respectivele culturi, se ridică la 180.000 de lei. În perioada 28 iunie-3 iulie, stricăciunile de pe 870 de hectare au însumat 43.700 de lei, în timp ce în intervalul 16-31 iulie, pagube în valoare de 136.300 de lei s-au consemnat pe 1.280 de hectare. Calamitate - ceea ce presupune un grad de afectare de peste 30% a producţiei -  au fost 334,59 de hectare de culturi agricole, de pe raza a 12 localităţi.  Cel mai mult de suferit au avut culturile din Slatina, cu 91,21 de hectare şi din Boroaia, cu 67,92 de hectare de culturi distruse. După acestea se înscriu Udeşti, cu 33,25 de hectare, Vatra Moldoviţei-26,65 de hectare, Preuteşti-16,30 hectare, Capu Cîmpului-9,80 de hectare, Hînţeşti-8 hectare, Todireşti-6,39 de hectare, Baia-4,52 de hectare, Păltinoasa-3,58 de hectare, Ostra-2,09 hectare şi Cîmpulung Moldovenesc-0,15 hectare. Distrugeri, în grade diferite, s-au înregistrat la grâu, secară, orz, orzoaica, ovăz, porumb, floarea soarelui, legume, plante furajere, pajişti, mazăre, soia, cartofi, cânepă, bob, arbuşti şi la pomii fructiferi.     

Sucevenii au rămas fără apă caldă fără a fi preveniţi

·        Deşi era anunţată de către Thermonet pentru astăzi, sistarea, în vederea efectuării intervenţiilor anuale, a survenit încă de sâmbătă, din cauza unor probleme tehnice la centrala termică a producătorului Bioenergy.

·        „Thermonet va acţiona cu responsabilitate maximă pentru ca reţeaua de transport, distribuire şi furnizare să fie pregătită pentru a prelua agentul termic de la producătorul Bioenergy”, arată directorul general Mugur Ovidiu Corlăţan.  

Cu toate că Thermonet Suceava anunţase că va proceda la sistarea alimentării cu apă caldă începând de astăzi, mulţi dintre locuitorii reşedinţei de judeţ nu au mai apucat să facă o ultimă baie comodă înainte de perioada de revizii anuale, întrucât măsura fost luată cu aproape 2 zile mai devreme, respectiv de sâmbătă la amiază. Conducerea transportatorului, distribuitorului şi furnizorului de energie termică a transmis că decizia nu îi aparţine în totalitate, aceasta fiind determinată, în mod neprevăzut, pe fondul unor „probleme tehnice”, de către responsabilii Bioenergy, administratorul centralei în cogenerare din Lunca Sucevei. „În urma unor probleme tehnice neprevăzute, Bioenergy Suceava, producătorul agentului termic în municipiul Suceava, a oprit funcţionarea centralei începând de pe data de 1 septembrie 2018, fapt care a condus la sistarea furnizării apei calde cu două zile mai repede decât data anunţată pentru efectuarea lucrărilor de revizii, mentenanţă şi reparaţii anuale”, se precizează într-un comunicat de presă al Thermonet. Anul acesta, intervenţiile în sistemul centralizat de termificare sunt programate pentru intervalul 3-7 septembrie 2018. Lucrările au în vedere, în primul rând, pompele nr. 1 şi nr. 2 ale treptei I din în preajma fostei Termica. Intervenţii se vor face la racordul punctului termic din Piaţa agroalimentară centrală a municipiului, iar la punctul termic „Cuza Vodă 6” urmează a fi schimbate contoarele din circuitul primar. Reparaţii sunt prevăzute la racordurile punctelor termice „Cuza Vodă” nr. 3, nr. 4 şi nr. 5, respectiv pe conducta DN 250. Potrivit lui Mugur Corlăţan, supuse reviziei vor fi schimbătoarele de căldură pentru prepararea apei calde menajere din toate punctele termice de pe raza reşedinţei de judeţ. Firma care are în concesiune serviciul amintit profită de perioada de sistare pentru a interveni la introducerea alimentării cu apă caldă şi căldură a blocurilor construite pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”, care vor fi date în folosinţă în această toamnă. În apropiere, reparaţiile vizează şi branşamentul Staţiunii de Cercetări şi Dezvoltare Agricolă, în zona Spitalului Vechi. „Ne cerem scuze sucevenilor pentru disconfortul creat şi vă asigurăm că salariaţii Thermonet vor acţiona cu responsabilitate maximă pentru ca reţeaua de transport, distribuire şi furnizare să fie pregătită pentru a prelua agentul termic de la producătorul Bioenergy”, se arată în comunicatul de presă al Thermonet, semnat de directorul Mugur Ovidiu Corlăţan.   

Peste 17.000 de cărţi de muncă zac, neridicate, în arhivele ITM

·        Demersul de predare către titulari era programat a se încheia în urmă cu 7 ani, în prima jumătate a lui 2018 fiind înmânate peste 40 de astfel de carnete.

·        Decretul nr. 92 din 1976 privind carnetul de muncă a fost abrogat pe 31 decembrie 2010, însă acesta continuă să fie act doveditor pentru stabilirea vechimii în muncă.      

În primul semestru acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a predat 543 carnete de muncă, din totalul celor 17.631 aflate în evidenţa instituţiei la sfârşitul lui 2017. Inspectorul şef Romeo Butnariu readuce în prim plan faptul că,  de la 1 ianuarie 2011, vechile carnete de muncă au fost anulate, în prezent evidenţa muncii făcându-se electronic. Butnariu face apel la titulari se prezinte să le ridice, deoarece „cartea de muncă” are o mare importanţă, fiind documentul doveditor al vechimii în muncă, profesiunii şi specialităţii, precum şi al stagiului de cotizare la sistemul de asigurări sociale până pe 1 aprilie 2001. „Rugăm pe titulari să se prezinte, în acest sens, la sediul instituţiei noastre, precum şi la punctul de lucru din Cîmpulung Moldovenesc. Carnetul de muncă se eliberează titularului  în baza actului de identitate sau în baza unei împuterniciri notariale, în cazul în care acesta nu se poate prezenta personal”, a spus Romeo Butnariu. Carnetele de muncă au fost păstrate şi completate de ITM Suceava, acestea trebuind a fi remise angajatorilor, pentru a le înmâna salariaţilor, iniţial demersul fiind programat a se încheia pe 30 iunie 2011, adică în urmă cu 7 ani. Decretul nr. 92 din 1976 privind carnetul de muncă a fost abrogat pe 31 decembrie 2010. De la începutul lui 2011, s-a operat doar pe Registrul Electronic de Evidenţă a Salariaţilor(REVISAL), o bază completă de date referitoare la raporturile de muncă. Carnetele de muncă sunt „încheiate” şi predate titularilor după semnarea unui proces verbal  de predare-primire. Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava avea, în 2010, un total de 77.999 de astfel de documente, însă 13.680 dintre acestea erau în gestionare şi păstrare la angajatori. 

Dacă transferul de la Colegiul „Petru Muşat” se va face,

Studenţii USV vor fi duşi „într-un focar infracţional şi de mizerie al unor asistaţi social”

·        „Trebuie să îi promovăm pe cei care aduc plus valoare şi nicidecum să încurajăm lenea şi nemunca”, a declarat consilierul local Adrian Arămescu, cerând mutarea asistaţilor social din căminele în cauză.

·        „Am dat dispoziţie să montăm, în zona acelui cămin al Primăriei, unele camere video, la înălţime, pentru a nu fi sparte, astfel încât să îi să îi monitorizăm mai bine ”, a punctat edilul-şef Ion Lungu.

Sămânţă de scandal s-a iscat în şedinţa Consiliului Local Suceava, a momentul în care în dezbateri a intrat proiectul de hotărâre privind darea în administrare către Universitatea „Ştefan cel Mare” a etajelor II şi III ale căminului nr. 3 şi etajului III al căminului nr. 4 de la Colegiul Naţional „Petru Muşat”. Consilierul local, Adrian Arămescu, preşedintele de şedinţă, a ţinut să atragă atenţia că studenţii vor fi duşi „într-un focar infracţional şi de mizerie ale unor asistaţi social care sprijină anumite partide”. Consilierul Local PNL spune că, prin comportamentul lor, cazaţii cu pricina îi deranjează în permanenţă pe elegii Colegiului, ceea ce nu ar trebui să se întâmple într-o instituţie de învăţământ. „Trebuie să îi promovăm pe cei care aduc plus valoare şi nicidecum să încurajăm lenea şi nemunca. Acolo avem un cămin de asistaţi social, iar copiilor de la liceu li se face o mare defavoare. Eu propun ca, pe viitor, să găsim o soluţie. să îi mutăm pe aceşti asistaţi social, pentru că mulţi dintre nici măcar nu-şi plătesc datoriile”, a pus în vedere Adrian Arămescu, cerând şi măsuri interzicere prin curtea Colegiului „a tot felul de cetăţeni, mai cuminţi sau mai puţin cuminţi”.    

Primarul Ion Lungu a spus că are la cunoştinţă despre această problematică, care este una destul de delicată şi căruia i se caută rezolvare. „Am cerut să facem două blocuri de locuinţe sociale în zona Aleea Dumbrăvii şi suntem pe drumul cel bun. Până una alta, am dat dispoziţie să montăm în zona acelui cămin al Primărie unele camere video, la înălţime, pentru a nu fi sparte, astfel încât să îi monitorizăm mai bine. ”, a punctat edilul-şef. Lungu a mai precizat că, în fiecare an, în respectivele locuinţe sociale de fac reparaţii de 100.000 de lei, iar „în două-trei săptămâni de zile parcă nu ar fi deloc”. Potrivit lui Ion Lungu soluţia ar consta în construirea şi repartizarea către asistaţii social apartamente şi garsoniere noi, „lucru care se va întâmpla într-un an-doi”. 

Consilierul Gabriel Buciac (PSD) a calificat afirmaţiile lui Adrian Arămescu drept unele cu tentă „puţin rasistă”, pentru că „nu pot fi scoşi în stradă nişte oameni aflaţi într-o situaţie nefavorabilă”.  La finalul şedinţei Consiliului Local, 3 dintre beneficiarii de locuinţe sociale la Colegiul Naţional „Petru Muşat” i-au tăiat calea alesului Adrian Arămescu, apostrofându-l verbal.      

După primul semestru din 2018,

Judeţul Suceava a atras doar 0,41 la sută din aportul de capital străin la nivel naţional

·        Cele 26 de firme cu participare externă înmatriculate în judeţ au subscris 497.600 lei, echivalentul a 131.758,2 de dolari sau a 106.763,4 de euro.

În luna iunie 2018, în judeţul Suceava au fost înmatriculate 2 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris. Cel puţin aşa informează Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, prin Buletinul statistic lunar, conform căruia este vorba despre 0,4% din totalul firmelor cu aport extern de numerar înfiinţate la nivel naţional. Conform datelor DJS, care citează Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în luna la care facem referire valoarea capitalului social total subscris în monedă naţională a însumat 400 de lei, exprimat în valută acesta fiind de 90,8 de dolari sau de 77,3 de euro. În toată România, în luna iunie 2018, s-au înmatriculat 496 de firme cu aport extern la capitalul social subscris, valoarea acestuia din urmă fiind de 10,59 de milioane de lei, adică echivalentul a circa 2,64 de milioane de dolari sau a 2,27 de milioane de euro. La nivel naţional, în funcţie de numărul societăţilor înmatriculate în iunie, Suceava ocupă locul 23 în ordine descrescătoare, din punctul de vedere al mărimii capitalului social exprimat în valută judeţul situându-se pe poziţia a 30-a. În intervalul 1 ianuarie-30 iunie al anului 2018, în judeţul Suceava s-au înmatriculat 26 de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, aportul subscris în monedă naţională fiind de 497.600 lei, echivalentul a 131.758,2 de dolari sau a 106.763,4 de euro, însemnând 0,9% din numărul total al firmelor, respectiv 0,41% din valoarea capitalului social subscris la nivel naţional.