Prin proiectul de buget  al judeţului

Salariile pentru personalul din sistemul de asistenţă socială, asigurate doar pentru 11 luni ale anului

 >  „Constatăm un deficit de finanţare a serviciilor sociale (…), întrucât la alocarea sumelor defalcate din TVA au fost avute în vedere standarde de cost neactualizate încă din anul 2022” subliniază administratorul public Cezar Ioja

Sumele alocate din bugetul de stat nu asigură necesarul de real de finanţare pentru cheltuielile de personal ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, se arată în raportul Serviciului „Buget” aferent proiectului de hotărâre privind aprobarea bugetului judeţului Suceava pentru anul 2025. „Datorită creşterilor salariale acordate în anul 2024, angajaţilor din familia ocupaţională asistenţă socială, constatăm un deficit de finanţare a serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului şi a măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centre rezidenţiale pentru persoane cu handicap, întrucât la alocarea sumelor defalcate din TVA au fost avute în vedere standarde de cost neactualizate încă din anul 2022” se subliniază în raportul administratorului public Cezar Ioja. Potrivit acestuia, drept urmare, prevederile bugetare aferente cheltuielilor înscrise în bugetul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi protecţia Drepturilor Copilului (…) acoperă necesarul pentru plata integrală a salariilor pentru un număr de 11 luni din cele 12 ale anului 2025. Conform proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din martie a deliberativului judeţean, veniturile totale ale bugetului judeţului Suceava sunt fundamentate la 762,732 de milioane de lei. Pentru secţiunea de funcţionare prevăzută este o sumă de 382,956 de milioane de lei, „care asigură finanţarea cheltuielilor curente pentru realizarea competenţelor stabilite prin lege şi atribuite Consiliului Judeţean”.  La secţiunea de funcţionare prinse sunt inclusiv sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea descentralizată a serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului, măsurilor de protecţie în centre rezidenţiale pentru persoane cu handicap, Programului pentru şcoli al României, drepturilor copiilor cu cerinţe speciale, precum şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, în unităţile de învăţământ special.

 În 2024

97.000 de prezentări la UPU, cu 5.000 mai multe faţă de un an în urmă 

 > Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” dispune „de aparatură medicală modernă şi de înaltă performanţă, permiţând un diagnostic prompt, de certitudine, şi o atitudine terapeutică corectă”

În anul 2024, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava au fost înregistrate 42.029 de cazuri de spitalizare continuă, se arată într-o informare a unităţii sanitare din municipiul Suceava. Aceasta în comparaţie cu anul 2023, când s-au înregistrat 41.519 de cazuri de spitalizare continuă, cu o creştere de 510 cazuri. De asemenea, pe durata anului trecut, SCJU a avut 16.866 de cazuri de spitalizare de zi, faţă de 15.907 în anul precedent, cu un plus de 959 de cazuri. În acelaşi timp, peste 100.000 de pacienţi au fost trataţi în ambulatoriul clinic şi în ambulatoriul de specialitate. Potrivit sursei citate, la toate acestea se adaugă peste 97.000 de cazuri care au fost rezolvate prin prezentarea pacienţilor în Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU), comparativ cu 92.000 de cazuri în 2023, consemnându-se, astfel, o creştere cu aproximativ 5.000 de cazuri. În Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din reşedinţa de judeţ serviciile medicale sunt oferite în 24 de secţii şi 5 compartimente distincte, „secţiile de nefrologie, gastroenterologie, urologie, oftalmologie şi oncologie medicală fiind unice în judeţ”. Furnizarea serviciilor medicale este asigurată în regim continuu, în acest sens fiind organizate 28 de linii de gardă în specialităţi medicale diferite.  „Toate secţiile, compartimentele şi serviciile dispun de aparatură medicală modernă şi de înaltă performanţă, permiţând un diagnostic prompt, de certitudine şi o atitudine terapeutică corectă” se reliefează în informarea SCJU. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava are o capacitate hotelieră de 1.200 de paturi, acoperind „majoritatea patologiilor deservite la nivel naţional în spitalele judeţene”. Din punctul de vedere al competenţelor, resurselor materiale, resurselor umane, cât şi al capacităţii de asigurare a asistenţei medicale, SCJU se încadrează în „nivelul de competenţă III”. Pe partea de acordare a asistenţei medicale de urgenţă şi de îngrijire a pacientului aflat în stare critică,  unitatea clinică judeţeană a fost clasificată ca „spital de urgenţă cu nivel de competenţă IIA”. În colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” este implicat „coordonarea, organizarea şi asigurarea asistenţei medicale din zonă”. În cadrul SCJU sunt oferite servicii specifice fiecărei secţii, în regim de spitalizare de zi şi de spitalizare continuă, dar şi servicii medicale de laborator, servicii de radiologie şi de imagistică medicală, precum şi servicii de explorări funcţionale. În Ambulatoriul integrat serviciile medicale sunt oferite în cabinete de specialitate, asigurându-se dispensarizarea bolnavilor de TBC, a celor cu afecţiuni cronice respiratorii netuberculoase, alături de servicii medicale paraclinice, cum ar fi investigaţiile radiologice şi explorările funcţionale.

 Agenţi economici suceveni amendaţi cu 200.000 de lei pentru 11 lucrători la negru

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat, în cea de a doua lună a anului 2024, un total de 285 de controale, informează şeful instituţiei, Romeo Butnariu. Conform inspectorului-şef sucevean, dintre acestea 185 au fost în domeniul relaţiilor de muncă, iar 100 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cele 157 de amenzi date însumând 280.000 de lei. Doar pe linie de relaţii de muncă, inspectorii ITM au aplicat 58 de sancţiuni contravenţionale totalizând 267.000 de lei, în februarie fiind depistate şi 14 persoane care  prestau muncă nedeclarată. Este vorba despre 3 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în Registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, cât şi 11 lucrători fără să aibă încheiate contracte individuale de muncă. Pentru muncă nedeclarată, respectivii angajatori au fost amendaţi cu un total de 200.000 de lei. Conform lui Romeo Butnariu, deficienţele frecvent constatate au fost netransmiterea în Registrul general de evidenţă a salariaţilor a modificărilor intervenite; nerespectarea obligaţiei de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat; încălcarea prevederilor privind munca suplimentară, cât şi neacordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorii de muncă au avut 100 de acţiuni de control, 62 de agenţi economici fiind sancţionaţi cu 96 de avertismente şi 3 amenzi în valoare totală de 13.000 de lei. Inspectorii ITM au  depistat deficienţe precum lipsa protecției împotriva căderilor de la înălțime; neacordarea echipamentelor individuale de protecţie; lipsa semnalizării de securitate și sănătate în muncă; instruirea deficitară sau lipsa instruirii, dar şi neefectuarea verificărilor periodice ale echipamentelor de muncă.
 

La finele lui 2024

Averea judeţului Suceava a ajuns la 2,66 de miliarde de lei

 >  Într-un an, aceasta crescut cu aproape 659 de milioane de lei, mai mult de jumătate din acest spor reprezentând  aport al activelor în curs de execuţie

Judeţul Suceava are active de 2.658,290 de milioane de lei, se  evidenţiază în Raportul privind situaţia gestionării bunurilor aparţinând domeniilor public şi privat în anul 2024. Conform Comisiei centrale de inventariere, activele judeţului au crescut cu 658,921 de milioane de lei faţă de anul 2023, când acestea au fost de 1.999,369 de milioane de lei. Comparativ cu sfârşitul lui 2022, moment la care activele judeţului erau de 1.860 de milioane de lei, saltul este de aproape 800 de milioane de lei. În 2024, cea mai mare creştere s-a înregistrat la activele în curs de execuţie, de la 265,542 de milioane de lei la 600,959 de milioane de lei, aceasta fiind de 335,417 de milioane de lei. Cea mai mare parte a averii judeţului Suceava o constituie construcţiile, valoarea acestora sporind de la 1.227,449 de milioane de lei la 1.356,923 de milioane de lei, adică cu 129,474 de milioane de lei. Valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor este mai mare cu 49,167 de milioane de lei, evoluând de la 215,830 de milioane de lei la 264,997 de milioane de lei. Valoarea terenurilor şi amenajărilor de terenuri a suferit o creştere de 42,602 de milioane de lei, respectiv de la 162,425 de milioane de lei la 205,027 de milioane de lei.  La 37,789 de milioane de lei se ridică valoarea mobilierului, aparaturii de birotică, echipamentelor de protecţie şi a „valorilor umane şi materiale”, în raport cu 27,955 de milioane de lei în anul precedent, plusul consemnat fiind de 9,834 de milioane de lei. Valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar este de 65,537 de milioane de lei, faţă de 63,887 de milioane de lei la finele lui 2023, cu un aport suplimentar de 1,65 de milioane de lei.  Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare au valoarea de 3,673 de milioane de lei, în comparaţie cu 3,515 de milioane de lei, creşterea fiind de 0,158 de milioane de lei. În anul 2024 în bugetul judeţean au intrat 49.047 de lei, reprezentând venituri din concesiuni. Consiliul Judeţean a încasat 1,411 de milioane de lei venituri din închirieri, 1,378 de milioane de lei fiind chirii virate în baza contractelor parafate de entităţile subordonate, în calitate de locatori sau administratori ai spaţiilor proprietate a judeţului Suceava. În rândul activelor judeţului Suceava mai intră „alte active fixe necorporale”, materiale consumabile, materiale date în prelucrare în instituţie, alte stocuri, produse finite, materii şi materiale aflate la terţi, mărfuri, dar şi alte valori.    

 

CN „Poşta Română” a informatizat toate cele 53 ghișee poștale urbane și rurale din judeţul Suceava

 > Subunitățile Oficiului Județean de Poștă și Curierat Suceava au distribuit peste 120.000 de decizii de recalculare a pensiilor

> „Poșta Română” este „singura companie de curierat și servicii poștale din România care ajunge în toate colțurile țării”

Oficiul Județean de Poștă și Curierat Suceava a înregistrat numeroase dezvoltări privind digitalizarea, inclusiv prin informatizarea tuturor celor 53 de ghișee poștale urbane și rurale, informează Compartimentul „Comunicare şi relaţii publice” al Companiei Naţionale „Poşta Română”. Potrivit informării, începând cu luna ianuarie 2024, până în prezent, în baza convențiilor încheiate între Compania Națională „Poșta Română” și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, privind prelucrarea, prezentarea și livrarea cardurilor sociale și a cardurilor pentru personalul didactic și nedidactic, prin subunitățile poștale ale Oficiului Județean de Poștă și Curierat Suceava a continuat distribuirea a mii de asemenea carduri. Conform sursei citate, fiind „singura companie de curierat și servicii poștale din România care ajunge în toate colțurile țării”, Compania Națională „Poșta Română” „a luat toate măsurile necesare pentru ca deciziile de recalculare a pensiilor să ajungă la pensionari, conform angajamentului asumat față de beneficiarii săi”. Astfel, în virtutea convenției încheiată între Compania Națională „Poșta Română” și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale privind prelucrarea, prezentarea și livrarea trimiterilor recomandate cu confirmare de primire, prin subunitățile OJPC Suceava s-au distribuit peste 120.000 de decizii de recalculare a pensiilor. În ceea ce privește titlurile de stat, în anul 2024, la subunitățile poștale sucevene s-au vândut peste 500 de titluri de stat, număr în creștere față de anul 2023. Pe lângă serviciile tradiționale, clienții OJPC Suceava au acces la servicii noi, bazate pe cele mai  moderne tehnologii, cum ar fi serviciile financiare interne și externe mandat on-line; mandat electronic, Western Union și Ria Money; e-post, transmiterea de mesaje prin intermediul rețelei Internet, inclusiv de la căsuțe de e-mail la adrese poștale, cât şi la Track&Trace, serviciu care oferă clienților posibilitatea de a urmări electronic trimiterile poștale înregistrate. Oficiul Județean de Poștă și Curierat Suceava, subordonat Sucursalei Regionale de Poștă Iași, coordonează, din punct de vedere operațional și logistic, activitățile oficiilor poștale de pe teritoriul județului Suceava, cu privire la prezentarea, prelucrarea, transportul și distribuirea trimiterilor poștale.

 Potrivit proiectului supus dezbaterii deliberativului

Peste 52 la sută din bugetul judeţului Suceava ia calea dezvoltării

 >   Finanţate vor fi investiţii „care vor contribui la dezvoltarea economică a judeţului”, prioritate având lucrările de pe drumurile judeţene, cu un total de 310,376 de milioane de lei, susţine Gherghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean

Proiectele bugetului propriu al judeţului Suceava şi unităţilor subordonate Consiliului Judeţean, pentru anul 2025, vor fi suspus dezbaterii plenului executivului judeţean, în şedinţa ordinară de pe 21 martie. Potrivit referatului de aprobare semnat de Gherghe Şoldan, preşedintele CJ, veniturile sunt estimate la 762,732 de milioane de lei, ţinând cont de sumele comunicate de AJFP Suceava, finanţările PNDL, PNI şi PNRR, finanţările de la bugetul naţional şi cele de la Uniunea Europeană destinate implementării proiectelor, de sumele pentru achitarea drepturilor persoanelor cu handicap, cât şi de „justa estimare a veniturilor proprii”. Potrivit sursei citate, în urma analizării solicitărilor ordonatorilor terţiari de credite, necesarului aparatului propriu al CJ şi luând în calcul excedentul de la sfârşitul anului trecut, cheltuielile propuse pentru anul 2025 se ridică la 802,821 de milioane de lei, secţiunii de dezvoltare revenindu-i 52,30% din total, adică 419,855 de milioane de lei. În 2025 vor fi finanţate investiţii „care vor contribui la dezvoltarea economică a judeţului”, prioritate având lucrările de pe drumurile judeţene, în acest sens fiind prevăzut un total de 310,376 de milioane de lei. La fundamentarea bugetului s-au avut în vedere proiectele cu fonduri externe nerambursabile aferente cadrelor financiare 2014-2020, 2021-2027, dar şi proiectelor finanţate prin PNRR. 
În secţiunea de dezvoltare se regăsesc investiţiile derulate atât la nivelul CJ, cât şi prin unităţile subordonate, între acestea finalizarea Punctului de operare aero-medicală de la Câmpulung Moldovenesc; instalarea noului sistem ILS de la Aeroportul „Ştefan cel Mare”; asigurarea utilităţilor în cadrul reabilitării la Palatului Administrativ; finalizarea Punctului de belvedere de pe Rarău şi reabilitarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică. Printre altele, de finanţare vor beneficia alimentarea cu apă şi canalizarea de la Parcul Industrial nr. 1 „Bucovina”; modernizările, extinderea şi terminalul cargo de la Aeroportul „Ştefan cel Mare”; înfiinţarea compartimentului de terapie cu radioizotopi a cancerului de tiroidă şi de prostată; planurile urbanistice zonale aferente centrului salin de terapie şi relaxare de la Cacica şi aqua park de la Slatina; documentaţiile pentru poarta de intrare în judeţ, la Drăguşeni, şi punctul de belvedere şi parcarea de pe Drumul Talienilor; investiţiile şi dotările de la DGASPC, precum şi lucrările consolidare de la Cetatea de Scaun a Sucevei. Finanţările nerambursabile pentru proiecte de educaţie civică, acţiuni culturale, tineret şi asistenţă socială sunt de 3,55 de milioane de lei, iar în urma solicitărilor sportul va fi susţinut cu 200.000 de lei. Pentru personalul neclerical este prevăzută suma de 2 milioane de lei, în timp ce activităţile de natură non-economică ale Regiei Autonome „Aeroportul” Suceava vor putea primi 7 milioane de lei. De asemenea, pe partea de cheltuieli, înscris a fost şi Fondul de rezervă bugetară de 10 milioane de lei. 

 

În  doar două luni din anul trecut

Noua conducere a administraţiei publice judeţene sucevene a făcut 136 de achiziţii publice

 > Între acestea şi o achiziţie publică finanţată din fonduri nerambursabile, în întreg anul 2024 CJ Suceava organizând 713 de proceduri de licitaţie, concesionare şi achiziţie     

Nu mai puţin de 713 de achiziţii publice au fost organizate şi desfăşurate, în 2024, de Consiliul Judeţean Suceava, cu 49 mai multe faţă de anul precedent, se arată într-o informare a Serviciului „Achiziţii publice” al instituţiei administraţiei publice judeţene. Conform acesteia, în cauză sunt achiziţii publice de produse, servicii şi de lucrări, din total 667 fiind din bugetul propriu, iar 46 din fonduri externe. Pe durata anului 2024, din bugetul propriu desfăşurate au fost 3 licitaţii deschise, două proceduri simplificate, o concesionare de servicii, 368 de achiziţii directe de produse, 278 de achiziţii directe de servicii şi 15 de achiziţii directe de lucrări. Cu fonduri nerambursabile, Serviciul „Achiziţii publice” a organizat două licitaţii deschise, 3 proceduri simplificate, 23 de achiziţii directe de produse, 16 de achiziţii directe de servicii şi  două achiziţii directe de lucrări. Potrivit informării citate, după instalarea noii conduceri a administraţiei publice judeţene, adică în perioada 24 octombrie -31 decembrie 2024, „au fost efectuate şi finalizate 136 de achiziţii publice”, dintre care o achiziţie publică finanţată din fonduri nerambursabile şi 135 de achiziţii directe de produse servicii şi de lucrări.  Sub aspectul importanţei, complexităţii şi al valorii estimate, se remarcă achiziţiile de servicii preliminare pentru furnizarea şi distribuirea produselor lactate, produselor de panificaţie şi fructelor prin Programul pentru şcoli al României, cât şi derularea procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de persoane pe raza judeţului Suceava. Nu în cele din urmă, 3 contestaţii a  depus Serviciul „Achiziţii publice” al Consiliului Judeţean la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). „Două au fost admise în parte, situaţie în care a fost dispusă reevaluarea unei oferte, iar una a fost respinsă în totalitate, măsură conformată şi de instanţa de recurs învestită cu soluţionarea diferendului” se explică în informarea Serviciul „Achiziţii publice”.

Aplicarea legilor fondului funciar continuă

 >  În 2024 au fost emise 413 de titluri de proprietate pentru  423 de hectare de terenuri agricole şi 452,35 de hectare de terenuri forestiere

 > Pe rolul instanţei se află încă sute de acţiuni de reconstituire a dreptului de proprietate, punere în posesie sa de anulare a titlurilor emise

Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Instituţia Prefectului Judeţului Suceava s-a întrunit, în anul 2024, în 7 şedinţe. Astfel, pe durata anului trecut, în judeţ au fost emise, în total,  413 de titluri de proprietate pentru terenuri agricole şi terenuri forestiere. Acestea au ca obiect aproape 423 de hectare de terenuri agricole şi peste 452 de hectare de terenuri forestiere. De asemenea, pentru aplicarea legilor fondului funciar au fost emise 205 de ordine, între care 103 prin care s-a constituit ori s-a respins dreptul de proprietate pentru terenul aferent curţilor construcţiilor. În instanţă, în anul 2024 au fost gestionate 581 de dosare având ca obiect fondul funciar. Este vorba despre acţiuni privind reconstituirea dreptului de proprietate, constituirea dreptului de proprietate, obligarea la punerea în posesie, anulări de titluri de proprietate şi corectări de drepturi de proprietate. În anul 2024 au fost înregistrate 267 de noi acţiuni privind aplicarea prevederilor legislaţiei fondului funciar, pe durata întregului fiind soluţionate 250 de cauze provenind inclusiv din anii anteriori. În scopul punerii în executare a hotărârilor judecătorești definitive, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a emis 168 de atenționări către comisiile locale, acestea vizând punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti definitive. De cealaltă parte, în 29 de cazuri de hotărâri judecătoreşti nedefinitive, Comisia a identificat şi instrumentat căi de atac. Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor are 15 membri, reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniu, preşedinte structurii fiind prefectul judeţului Suceava. 

 În contenciosul administrativ

Instituţia Prefectului a cerut anularea a 20 de hotărâri ale consiliilor locale   

 >  Încă 5 dosare au vizat anularea sau suspendarea ordinelor prefectului privind încetarea mandatului de primar sau de consilier local, 5 dosare au privit obligarea la stabilirea de drepturi salariale, iar în alte 6 dosare s-a judecat anularea unor autorizații de construire

În anul 2024, Instituţia Prefectului judeţului Suceava a avut instrumentate la instanţele de contencios administrativ şi civilă un total de 75 de dosare. Aşa se arată într-o informare a instituţiei sucevene, potrivit căreia 23 de dosare aflate în stadiile procesuale „fond, în apel sau recurs”, toate în contenciosul administrativ, au vizat acte administrative ale autorităţilor administraţie publice locale. Între acestea, 3 dosare au avut ca obiect anularea unor dispoziţii, iar diferenţa anularea de hotărâri ale consiliilor locale, toate emise sau aprobate în anii 2020, 2021, 2022, 2023 şi 2024. La fel, în materia contenciosului administrativ, 5 dosare au vizat anularea sau suspendarea ordinelor prefectului privind încetarea mandatului de primar sau de consilier local; 3 dosare s-au referit la anularea unor hotărâri ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; 5 dosare au privit obligarea la stabilirea de drepturi salariale, în timp ce în alte 6 dosare s-a judecat anularea de autorizații de construire. Pe rolul instanţei de contencios administrativ au mai figurat încă 11 dosare având ca obiect „alte cereri”. De evidenţiat este faptul că prefectul exercită acţiunea în contencios administrativ ca reprezentant al statului, în temeiul textelor constituţionale. Conform art. 123 alin. 5 din Constituţie „prefectul poate ataca, în fata instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept”. Această îndrituire este reglementată inclusiv prin prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57 din 2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii contenciosului administrativ, ca lege generală. În anul 2024, în materia dreptului civil, Instituţia Prefectului judeţului Suceava a fost parte în 20 dosare având ca obiect „înmatriculare auto”, cât şi într-un dosar privind anularea unui contract de muncă.
 

 În 2024

Fermierii suceveni au luat 406 de adeverinţe pentru credite necesare finanțării activităților curente

 >  Cererile au venit din partea beneficiarilor unor măsuri și intervenții implementate de APIA

„Pentru anul 2024, în vederea sprijinirii fermierilor, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură a continuat relaţiile cu băncile comerciale şi cu Fondul de Garantare a Creditului Rural, semnând convenţii şi acte adiţionale privind finanţarea capitalului de lucru pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţă” se arată în Raportul privind activitatea desfăşurată de instituţia judeţeană suceveană în anul trecut. Astfel, în 2024, la Centrul Judeţean Suceava, beneficiarii unor măsuri și intervenții implementate de APIA au depus 406 de adeverinţe pentru contractarea de credite. Adeverința confirmă că fermierul a depus cererea de plată şi că acesta are nevoie de finanțare pentru măsurile și intervențiile amintite. Prin adeverință se confirmă suprafața determinată la plată, cât şi efectuarea controlul administrativ. Totodată, adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite. Valoarea creditului acordat de unităţile bancare şi nebancare cu care APIA are încheiate convenţii poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate. În vederea finanțării activităților curente ale beneficiarilor, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%. În anul 2023, Centrul Judeţean al APIA  Suceava a eliberat 407 de adeverinţe pentru accesarea de credite de către beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţă, resectiv cu una mai mult.
 

 Autorităţile administraţiei publice locale sucevene au emis 137 de acte ilegale 

 > Considerate nelegale au fost referendumul pentru trecerea de la statutul de oraș la cel de comună, adoptarea de acte care exced cadrului legal, actele fără avize prealabile, dar şi cele cu nerespectarea condiţiile de fond şi formă

> Atenţionate în scris, pentru nerespectarea termenelor de comunicare a actelor administrative, au fost autorităţile publice locale din Dolhasca, Dumbrăveni, Grănicești, Mitocu Dragomirnei, Ostra şi Valea Moldovei

Anul trecut, la Instituţia Prefectului Judeţului Suceava au fost comunicate, în vederea exercitării controlului de legalitate, 44.880 de acte administrative, se arată în Raportul de activitate pentru anul 2024. Potrivit  acestuia din urmă, este vorba despre 265 de hotărâri adoptate de Consiliului Judeţean, 1.255 de dispoziţii emise de preşedintele CJ, 10.139 de hotărâri adoptate de consiliile locale şi 33.219 de dispoziţii emise de primari. Din total, 137 de acte au fost considerate  ilegale, dintre acestea din urmă 98 au suferit modificări sau au fost revocate de către emitent. Încă 35 de acte au fost retrimise spre reanalizare, 4 fiind menţinute în aceeaşi formă şi, drept urmare, au luat calea contestării în instanţa de Contencios administrativ. Față de 2023, pe durata anul trecut numărul actelor administrative comunicate prefectului în vederea exercitării controlului de legalitate a scăzut cu 4.269. După controlul de legalitate, considerate ilegale au fost organizarea referendumului local pentru trecerea unității administrativ-teritoriale de la statutul de oraș la cel de comună; emiterea sau adoptarea de acte administrative care exced cadrului legal; lipsa avizelor prealabile; nerespectarea condiţiilor de fond şi formă; lipsa documentelor justificative, dar şi invocarea de temeiuri din acte normative care fuseseră abrogate. Totodată, prin exercitarea controlului de legalitate au fost identificate acte administrative cu temei legal în neconcordanță cu cele dispuse prin actul administrativ adoptat; nerespectarea prevederilor legale privind vânzarea cu drept de preemțiune, cât şi încălcarea legislației privind salarizarea din fonduri publice. Ca urmare a deficiențelor constatate au fost luate măsuri de atenționare a secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale, astfel încât actele administrative să fie înaintate Instituţiei Prefectului, la termen și în original. Atenţionate în scris, pentru nerespectarea termenelor de comunicare a actelor administrative, au fost autorităţile administraţiei publice locale din Dolhasca, Dumbrăveni, Grănicești, Mitocu Dragomirnei, Ostra şi Valea Moldovei.

Nu mai puţin de 468 de mistreţi au fost vânaţi pentru prevenirea răspândirii virusului pestei porcine africane

 >  Anul trecut în judeţul Suceava au evoluat 5 focare de pestă la porci domestici şi încă 5 la porcii sălbatici

>   Gestionate au fost şi 3 focare de rabie, 2 de gripă aviară, 4 de scrapie şi unul de leucoza enzootică bovină

În anul 2024, în contextul evoluţiei pe teritoriul judeţului Suceava a virusului pestei porcine africane, virusului rabic şi al celui al gripei aviare, Centrul Local de Combatere a Bolilor Suceava s-a întrunit în 7 şedinţe de lucru. Aceasta pentru luarea măsurilor de gestionare eficientă a focarelor, „în scopul prevenirii sau combaterii acestor zoonoze” CLCB adoptând 7 hotărâri. Pe durata anului trecut, pe raza judeţului Suceava fiind identificate 10 focare de pestă porcină africană, câte 5 la porci domestici şi la porci mistreţi. Pentru prevenirea răspândirii virusului PPA au fost vânaţi 468 de mistreţi din 9 fonduri de vânătoare. De asemenea, conform unei informări a Instituţiei Prefectului,  în cursul anului trecut, pe raza judeţului Suceava au fost identificate 3 focare de virus rabic, respectiv câte unul la câini, la bovine şi la vulpe. Totodată, în judeţul Suceava au fost confirmate şi gestionate două focare de gripă aviară, cu 15 lebede afectate, 4 focare de scrapie, cu de 893 de ovine afectate, precum şi un focar de leucoza enzootică bovină. Centrul Local de Combatere a Bolilor funcţionează sub coordonarea prefectului, având în componenţă unitatea locală de decizie, unitatea operaţională locală şi unităţile locale de sprijin.  Unitatea operaţională locală este condusă de dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

APIA atenţionează:

Arderea voluntară a resturilor vegetale şi a miriştilor este  interzisă

 > Pentru a nu risca sancțiuni şi penalități la plata sprijinului financiar, atunci când cauzele incendiului nu sunt cunoscute, fermierii vor prezenta la APIA dovada intervenției pompierilor sau copia după plângerea făcută la Poliție

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava atrage atenția fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriştilor şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. „Toți beneficiarii de sprijin financiar din partea APIA, acordat sub formă de plăți directe, și ai unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, au obligaţia respectării interdicției de a incendia miriștile  şi vegetaţi pajiştilor permanente”, transmite APIA, menţionând că obiectivul „îl reprezintă menținerea nivelului de materie organică din sol”. Astfel, fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriştile sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor, respectiv paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui sau de rapiţă. De cealaltă parte, vegetația pajiștilor permanente include vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau cea dăunătoare covorului ierbos de pe pajiștile permanente. 
„În cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploataţiei a fost arsă, iar cauzele sunt necunoscute, pentru a nu fi sancționaţi, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la centrul local al APIA la care au depus cererea, copia procesului verbal de intervenție întocmit de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după plângerea depusă la secția de Poliție de pe raza căreia s-a produs arderea. După finalizarea cercetărilor trebuie prezentată, de asemenea, și copia documentului de soluționare a sesizării făcute” se reliefează în comunicatul APIA Suceava, în care semnalează „neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalități”.

Odată cu apropierea de România

Prudenţă maximă faţă de potenţiala răspândire a febrei aftoase 

> Aceasta este „o boală gravă, foarte contagioasă”, afectând bovinele, porcinele, ovinele şi caprinele, dar care nu se nu este transmisibilă la oameni

> Crescătorii trebuie să anunțe medicul veterinar de circumscripţie despre modificări de comportament, îmbolnăviri sau mortalitate la animale

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava solicită operatorilor economici din judeţ care desfășoară activități comerciale cu rumegătoare și suine să acorde o atenție deosebită protejării efectivele de animale împotriva febrei aftoase. Aceasta odată cu apariția unui focar de febră aftoasă într-o fermă de vaci de lapte din nordul Ungariei, ţară vecină României, anterior, în Germania anunțând primul focar, după 36 de ani, într-o crescătorie de bivoli. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc informează pe crescători „că orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp” medicilor veterinari din circumscripţiile sanitare veterinare sau la DSVSA.

 Febra aftoasă este o boală este boală gravă, foarte contagioasă, care afectează bovinele, porcinele, ovinele şi caprinele. Maladia se manifestă prin febră, dezvoltarea de vezicule pline cu lichid la nivelul bucal şi cel al membrelor, prin inapetenţă, anorexie şi nas uscat. Boala este cauzată de un virus care are şapte serotipuri diferite, fiecare producând aceleaşi simptome. Transmiterea se realizează, în general, prin contactul direct între animalele infectate și cele susceptibile. Direct, virusul este transmis prin furaje, apă, vehicule sau muncitori agricoli contaminaţi, cât şi prin ingerare şi aerosoli secundari. Intervalul dintre expunerea la infecţie şi apariţia simptomelor variază între 24 ore şi zece zile, sau chiar mai mult. Boala nu reprezintă risc pentru oameni. „Crescătorii de bovine, porcine, ovine și caprine sunt rugaţi să anunțe medicul veterinar despre animalele care prezintă modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalități” a declarat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

În judeţul Suceava

AJPIS a plătit beneficii sociale de aproape 1,15 de miliarde de lei

 >  Acestea au ajuns la un număr mediu de 263.771 de persoane şi familii sucevene îndreptăţite

Pentru acoperirea plăţilor beneficiilor sociale şi a finanţării programelor de servicii sociale pe anul 2024, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava a solicitat de la bugetul central suma de aproximativ 1.197 de milioane de lei, în creştere cu 140 de milioane de lei faţă de cele 1.057 de milioane de lei, totalul din anul precedent. Conform unei analize a AJPIS, pentru beneficiile de asistenţă socială s-au plătit 1.148,261 de milioane de lei, 849.845 de milioane de lei reprezentând asistenţă socială pentru familie şi copii; 208.017 de milioane de lei asistenţă socială în caz de invaliditate,  în timp ce 89,398 de milioane de lei reprezintă ajutoare pentru prevenirea excluderii sociale. În cadrul transferurilor între unităţile administraţiei publice locale, ajutoarele pentru încălzirea cu combustibili solizi s-au ridicat la 32,382 de milioane de lei, suplimentele la încălzirea cu lemne fiind de 4,541 de milioane de lei. Analiza Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava evidenţiază că, în 2024, subvenţiile orientate către fundaţiile şi asociaţiile care acordă servicii sociale categoriilor defavorizate, conform Legii nr. 34 din 1998, au avut o valoare de 2,783 de milioane de lei. În acelaşi timp, investiţiile făcute pe plan judeţean au fost finanţate cu 2,494 de milioane de lei. Taxele poştale aferente plăţii beneficiilor de asistenţă s-au ridicat la 4,844 de milioane de lei, dintre care 2,385 de milioane de lei pentru asistenţa socială a familiei şi copiilor; 1,542 de milioane de lei pentru indemnizaţia lunară de hrană şi drepturile persoanelor cu handicap, iar 917.187 de lei pentru ajutorul de incluziune. În anul 2024, prin intermediul Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava, beneficiile sociale au ajuns la un număr mediu de 263.771 de persoane şi familii îndreptăţite.

 Până pe 27 martie

Evaluare pentru înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor cu domiciliul temporar în străinătate

 > Evaluaţi sunt şi copiii care nu au urmat învățământul preșcolar din cauza unei boli sau a lipsei infrastructurii educaționale

Evaluarea nivelului de dezvoltare a copilului în vederea înscrierii în clasa pregătitoare 2025 se va desfășura  până pe 27 martie, de luni până vineri, între orele 10:00 și 18:00, anunţă prof. Maria Adriana Nichitean, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Suceava, menţionând că activitatea va dura între 20 și 30 de minute pentru fiecare copil. Evaluarea este destinată copiilor născuți între 1 septembrie-31 decembrie 2019, „care nu au urmat învățământul preșcolar din motive întemeiate, cum ar fi boala, lipsa infrastructurii educaționale la nivel local sau domiciliul temporar în străinătate”. „Este important de menționat că pentru copiii care întorşi din străinătate sau care nu au frecventat grădinița, și care la 1 septembrie 2025 au împlinit vârsta de 6 ani, evaluarea nu este necesară, înscrierea în clasa pregătitoare făcându-se conform vârstei” subliniază prof. Maria Adriana Nichitean. Pentru a veni în sprijinul părinților, au fost organizate 5 centre de evaluare în Suceava, Rădăuți, Fălticeni, Gura Humorului și Vatra Dornei, părinții sau reprezentanții legali putându-se programa telefonic. Aceştia vor depune o cerere-tip şi vor prezenta copie a certificatului de naștere al copilului, la finalul evaluării eliberându-se o recomandare care va fi folosită la înscrierea efectivă a copilului. „Părinții care nu au primit recomandarea pentru înscrierea în clasa pregătitoare pot solicita eliberarea acesteia și în perioada ulterioară evaluării, conform metodologiei stabilite” precizează prof. Maria Adriana Nichitean, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Suceava. 

Inspectorii antifraudă suceveni

Peste 5,60 de milioane de lei confiscări în numerar, de bunuri şi de venituri din activităţi ilicite

 >   DRAF Suceava a dat amenzi totalizând 6,48 de milioane de lei, în urma verificărilor documentare fiind emise de decizii de impunere pentru 10.63 de milioane de lei

În anul 2024, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) Suceava au organizat şi desfăşurat acţiuni de control la 503 de contribuabili din judeţul Suceava. La aceştia au fost „cuantificate şi estimate implicaţii financiare reprezentând TVA, contribuţii sociale contribuţii de asigurări sociale, contribuţii de asigurări de sănătate, precum şi alte impozite”   s-au aplicat amenzi şi s-au făcut confiscări, toate însumând 96,15 milioane de lei. Conform Sabinei Zereş, şeful Serviciului „Comunicare, relaţii publice şi mass-media” al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), inspectorii  Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava au întocmit  88 de procese verbale de control, în cazul cărora valoarea implicaţiilor fiscale se ridică la aproximativ 88 de milioane de lei. Inspectorii antifraudă suceveni au dat 250 de sancţiuni contravenţionale, între care şi 70 de avertismente, amenzile totalizând 6,48 de milioane de lei. Pe de altă parte, valoarea confiscărilor în numerar, a celor de bunuri, cât şi de venituri din activităţi ilicite au ajuns la 5,64  de milioane de lei. Totodată, în anul 2024, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava au întreprins şi 84 de verificări documentare, dintre acestea 74 fiind finalizate prin emiterea de decizii de impunere, valoarea creanţelor stabilite fiind de 10.63 de milioane de lei.  „Pe lângă acţiunile de control care au avut ca rezultat aplicarea de sancţiuni, confiscări sau emiterea unor decizii de impunere, inspectorii antifraudă au efectuat acţiuni de monitorizare şi control RO e-trasport pe rutele naţionale şi în punctele de trecere a frontierei, precum şi acţiuni desfăşurate în scopul creşterii gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale care le revin contribuabililor” se subliniază în informarea Serviciului „Comunicare, relaţii publice şi mass-media” al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.           

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava

Campanie de promovare a drepturilor de asociere, negociere şi acţiune

 > Acestea sunt recunoscute de Codul Muncii, în cauză fiind inclusiv obligativitatea clauzelor contractuale individuale şi colective, dar şi protejarea lucrătorilor şi reprezentanţilor lor

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava desfășoară, pe parcursul anului 2025, sesiuni de informare şi întâlniri cu angajatori şi angajați din diferite domenii de activitate, precum și cu reprezentanți ai organizațiilor sindicale și patronale, în vederea unor discuții consultative și clarificări ale aspectelor legislative cuprinse în Legea nr. 367 din 2022 privind dialogul social. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că obiectivele campaniei constau în informarea şi conştientizarea cu privire la drepturilor individuale şi colective ale angajaţilor şi angajatorilor. Legea nr. 367 din 2022 privind dialogul social, act normativ recent care a suferit mai multe modificări, reglementează drepturile şi libertăţile sindicale, respectiv dreptul de asociere şi afiliere, de negociere colectivă şi acţiune colectivă, ca şi obligativitatea clauzelor contractelor individuale şi colective de muncă şi protecţia individuală a lucrătorilor şi reprezentanţilor lor în exercitarea drepturilor, care sunt recunoscute de Codul Muncii. Constituţia României recunoaşte, la art. 40, dreptul de asociere în sindicate, patronate şi asociaţii profesionale, cu definirea la art. 9 a misiunii acestora de reprezentare şi apărare a drepturilor şi intereselor, după cum la art. 41, alin. 5, recunoaşte dreptul de negociere colectivă în muncă şi de aplicare a convenţiilor colective. Codul muncii reglementează domeniul raporturilor de muncă, acesta aplicându-se şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii. Codul muncii este legea cadru în materie de drepturi individuale şi colective de muncă, care se aplică şi organizaţiilor sindicale şi patronale.

 Doar unul din zece vizitatori ai judeţului Suceava este din străinătate

 >  Anul trecut, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare s-a apropiat de 30%

În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2024, în structurile de primire turistică din judeţul Suceava au fost înregistrate 548.435 sosiri, cu 3,1% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Conform Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, oferit recent publicităţii, sosirile turiştilor români au înregistrat o creștere cu 1,1% comparativ cu acelaşi interval din 2023, acestea reprezentând 89,4% din total. În comparaţie cu 2023, numărul sosirilor turiştilor străini a crescut cu 24,2%, ajungând la 10,6% din total. Potrivit sursei citate, pe durata anului 2024, în structurile turistice din judeţ au fost 1.129.014 de înnoptări, cu 0,8% mai multe, raportat la anul precedent. Numărul de înnoptări ale turiştilor români a cunoscut o scădere de 0,5%, în acelaşi timp numărul de înnoptări ale turiştilor străini sporind cu 17,3% faţă de anul 2023. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2024, înnoptările turiştilor români au reprezentat 91,9% din total, cele ale turiştilor străini având o pondere de 8,1%. Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţul Suceava a fost 29,9%, mai mare cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul 2023, când acesta a avut nivelul de 29,5%.
 

 

Într-un an

Salariul mediu al sucevenilor a crescut cu 512 de lei

 > În decembrie 2024, câştigul salarial mediu din judeţul Suceava a fost cu 24,3% mai mic față media naţională

În luna decembrie 2024, în judeţul Suceava, câştigul salarial mediu net a fost de 4.272 de lei de persoană, în creştere cu 72 de lei, respectiv cu 1,8% faţă de câştigul salarial mediu net din luna precedentă. Pe sectoare de activitate, câştigul salarial mediu net a crescut cu 10,6% pentru salariații din sectorul agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 2,0% pentru cei din sectorul industrie şi construcţii, cât și cu 1,3% pentru angajaţii din sectorul servicii. În conformitate cu Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, comparativ cu luna decembrie a anului 2023, câştigul salarial mediu net al sucevenilor a consemnat un salt de 512 de lei, respectiv de 13,6%. Pe sectoare de activitate, comparativ cu luna decembrie 2023, câştigul salarial mediu net a crescut cu 18,1% pentru angajaţii din sectorul serviciilor, cu 7,0% pentru cei din sectorul industriei şi construcţiilor, cât și cu 0,5% pentru salariații din sectorul agricultură, vânătoare servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. Sursa citată mai reliefează că, la nivel naţional, câştigul salarial mediu net din ultima lună anului trecut  a fost de 5.645 de lei de persoană. Astfel, în judeţul Suceava, câştigul salarial mediu net din decembrie 2024 s-a situat cu 24,3% mai mic față de media salarială netă naţională.