Printr-un proiect de 4 milioane de lei

Sistem digitalizat de analizare spaţială şi prelucrare a datelor din urbanismul sucevean

> „Proiectul poate simplifica lucrurile şi să dea posibilitatea celor interesaţi să colaboreze cu Primăria, să luăm deciziile cele mai bune” spune primarul Ion Lungu

Pe 11 februarie 2022, Primăria Suceava a depus, în vederea obţinerii de finanţare europeană nerambursabilă, Proiectul Suceava Urban GIS-Digitalizarea serviciilor partajate în municipiul Suceava. „Continuăm această digitalizare a Primăriei. Este vorba despre un Sistemul Informaţional Geografic (SIG), o aplicaţie software, un proiect smart city, de oraş inteligent. Ne dorim ca, prin acest proiect, să avem o soluţie GIS în domeniul urbanismului, care ne va ajuta fost mult în această activitate”. Proiectul are o valoare de 3,99 milioane de lei, eligibilă pentru fonduri europene fiind suma de 3,91 de milioane de lei, iar cota de participare a autorităţilor locale este 79.552 de lei. Perioada de implementare a proiectului este de 16 luni de la data semnării contractului, prevăzute fiind organizarea unui centru de imaginaţie civică (CIC), „pentru a putea colabora cu actori importanţi din oraş, care sunt interesaţi de aceste probleme”. De asemenea, întocmit va fi şi un plan de  dezvoltare şi implementare a mecanismelor de colaborare şi consultare cu actorii relevanţi, în vederea susţinerii dezvoltării  la nivel local. Activităţile aferente includ dezvoltarea soluţiei GIS, modulul de urbanism; achiziţionarea serviciilor active de ale aplicaţiei; configurarea bazei de date în format GIS, a mijloacelor fixe şiechipamentului. Proiectul are ca obiectiv implicarea şi atragerea cetăţenilor, grupurilor, profesionale şi specialiştilor din domeniile economic, universitar, pentru dezvoltarea municipiului Suceava. „Avem această activitate de urbanism, care implică atâtea discuţii, corecte până la un punct. Cred că acest proiect poate simplifica lucrurile şi să dea posibilitatea celor interesaţi să colaboreze cu Primăria, să luăm deciziile cele mai bune” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  Sistemul Informaţional Geografic (SIG) este utilizat pentru a crea, stoca, a analiza și prelucra informații distribuite spațial printr-un proces computerizat. Tehnologia poate fi inclusiv în studii de impact asupra mediului, cartografie şi planificarea rutelor.

 

Municipiul Suceava va taxa turiştii

> Taxa specială de promovare a turismului va fi de 3% din tarifelor practicate unităţile de cazare

 > „Avem tot interesul să dezvoltăm turismul în oraşul nostru” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei

O nouă taxă va fi instituită în municipiul Suceava, anunţă primarul Ion Lungu, conform căruia, aceasta va fi propusă înspre adoptare după constituirea şi intrarea în funcţiune a organizaţiei de management al destinaţiilor „Suceava-Oraşul Cetăţii de Scaun”. „Am luat modelul din Cluj Napoca şi din Oradea şi vom introduce taxa specială de promovare turistică. Aceasta va fi plătită de turişti pentru întreaga durată de şedere şi  se va colecta prin intermediul unităţilor de cazare” arată Lungu. Taxa specială de promovare a turismul se va calcula aplicând 3% asupra tarifelor practicate unităţile de cazare de pe raza  reşedinţei judeţ, la care se adaugă (TVA). Taxa va fi colectată într-un cont separat, făcându-se venit la bugetul municipiului Suceava. În acest sens, pe masa Consiliului Local va ajunge un proiect de hotărâre, suma adunată urmând a fi pusă la dispoziţia organizaţiei de management al destinaţiilor. Cu aceşti bani, OMD ar urma să-şi finanţeze cheltuielile de funcţionare, cheltuielile de promovare şi pe cele participare la târguri şi expoziţii.  „Dacă acestea nu se închid, diferenţa de bani o pune municipalitatea, pentru că avem tot interesul să dezvoltăm turismul în oraşul nostru” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Reamintim că principalii parteneri în proiectul organizaţiei de management al destinaţiilor „Suceava-Oraşul Cetăţii de Scaun” ar urma să fie Primăria Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Universitatea Ştefan cel Mare, mai multe hoteluri şi agenţii de turism şi cele două mari centre comerciale din Lunca Sucevei.

 

Executările silite făcute Finanţele Publice, 4,61% din totalul veniturilor bugetare încasate din judeţul Suceava

> Prin somaţii, popriri şi sechestre de bunuri mobile şi imobile  s-au încasat aproape 142 de milioane de lei

> Datoriile a căror scadenţă a fost depăşită cu mai mult de 90 de zile deţineau 33% din total venituri colectate

Implementarea unui management performant al arieratelor, acordarea de facilităţi la plata acestora din urmă, prin aplicarea măsurii de eşalonare a achitării sumelor recuperabile, constituie o preocupare prioritară a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava. Astfel, conform Raportului de activitate al instituţiei sucevene,  pe 31 decembrie 2021, rata de colectare a arieratelor recuperabile la persoane juridice era una de 74,28%, pe durata anului trecut fiind stinse arierate de 848,150 de milioane de lei recuperabile, din 1.141,836 de milioane de lei, reprezentând total arierate recuperabile. De cealaltă parte, rata de colectare a arieratelor recuperabile de la persoane fizice s-a ridicat la 52,17%, respectiv de 56,424 de milioane de lei arierate recuperabile stinse, din totalul de 108,152 de lei arierate recuperabile. Potrivit analizei Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, rata de colectare a arieratelor în total venituri colectate în anul 2021 a atins nivelul de 47,96%, însemnând 936,886 de milioane de lei total încasări şi stingeri din arierate, din 1.953,371 de milioane de lei, total arierate constituite. Prin aplicarea măsurilor de executare silită, adică prin somaţii, popriri, popriri la terţi, sechestre de bunuri mobile şi sechestre de bunuri imobile, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2021 s-au încasat 141,904 de milioane de lei, reprezentând 4,61% din total venituri bugetare încasate. Pe 31 decembrie 2021, ponderea anuală a arieratelor fiscale totale în total venituri colectate fost de 33,05%, ceea ce înseamnă  1.016,484 de milioane de  lei arierate fiscale totale la sfârşitul anului fiscal, din 3.075 de milioane de lei, total venituri colectate în anul fiscal. Conform informării AJFP, ponderea anuală a arieratelor recuperabile în total venituri colectate a fost, în anul trecut,  de 11,23%, însemnând 345,414 de milioane de lei arierate fiscale recuperabile la încheierea anului fiscal, din 3.075,536 de milioane de lei total venituri colectate în anul fiscal. Arieratele sunt obligaţiile financiare ajunse la scadenţă şi neachitate, respectiv datoriile a căror dată scadentă a fost depăşită cu mai mult de 90 de zile.

 

Comisarii de mediu, amendă de 10.000 de lei pentru lucrări fără aviz la fostul iaz din Tişăuţi

> Acesta  se află în interiorul sitului Natura 2000 Râul Suceava-Liteni, în zona Săpunărie

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava fost sesizat a asupra desfăşurării unor lucrări de întreţinere a fostului iaz din satul Tişăuti, comuna Ipoteşti. Printr-o adresă sosită pe  adresa instituţiei se reclama că  respectivele intervenţii se fac fără a se deţine acte de reglementare pe linie de mediu şi aviz din partea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate aflat în interiorul sitului Natura 2000 ROSCI 0380 Râul Suceava-Liteni, în zona Săpunărie. „O echipă de comisari din cadrul Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava, împreună cu un reprezentant din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate ANANP, Serviciul Teritorial Suceava, s-au deplasat la fata locului unde s-a constatat că aceste lucrări au fost realizate” se precizează într-un comunicat de presă al instituţiei sucevene. Conform sursei citate, pentru neconformităţile constatate au fost stabilite măsuri, iar celor în cauza li s-a aplicat o sancţiune în valoare de 10.000 lei, în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate.

APIA recuperează subvenţiile primite pe nedrept de la bugetul de stat de către fermierii suceveni

> În cazul a 99 de debitori s-a procedat la transmiterea dosarelor la ANAF, în vederea demarării procedurilor de executare silită

Centrul Judeţean la Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava figura cu 1.032 de debitori naţionali. Potrivit Raportului de activitate al instituţiei, la sfârşitul anului 2021, aceştia ar fi luat necuvenit peste 3,53 de milioane de lei, pentru mai multe tipuri de sprijin financiar acordat de la bugetul statului. Din total, debite de 294.759 de lei au fost înregistrate pe durata anului trecut, în conformitate cu 54 de procese verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare. Începând din 2007, de când România este membră a Uniunii Europene, din cele 3,53 de milioane de lei  

s-au recuperat 2,30 de milioane de lei, suma rămasă de recuperat fiind de 368.874 de  lei.  APIA a întocmit şi transmise către fermieri 29 de procese verbale de stabilire a creanţelor accesorii pentru debitele recuperate, în Registrul debitorilor naţionali figurând cu debit neîncasat de la 99 debitori. „Pentru aceştia s-a procedat la transmiterea dosarelor de debit la ANAF, în vederea demarării procedurilor de executare silită. Cazurile nerecuperate se monitorizează în vederea evitării împlinirii termenului de prescriere. Periodic, au fost efectuate reconcilieri de sume cu serviciile Fiscale din judeţ. În situaţia în care au fost primite de la serviciile fiscale procese verbale de scoatere din evidenţă, au fost întocmite, în baza acestora, 20  de decizii de constatare a imposibilităţilor de recuperat, ân valoare de 21.305 de lei” se subliniază în Raportul privind activitate desfăşurată de APIA în 2021. La sfârşitul anului trecut, procentajul de recuperare rămas pentru debitele naţionale înregistrate la nivelul Centrului  Judeţean al APIA Suceava era de 10,4%, urmărindu-se „creşterea semnificativa a acestuia, prin recuperarea sumelor, atât prin plata voluntară, cât şi prin executarea silită de către ANAF”.

În 2021

Amenzi de 1,57 de milioane de lei date de inspectorii ITM, pentru 192 de persoane care prestau muncă nedeclarată

În domeniul relaţiilor de muncă, în perioada ianuarie-decembrie 2021, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au făcut nu mai puţin de 2.435 de controale. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că desfăşurate au fost acţiuni de control tip campanie, tematice şi de fond, vizând toate categoriile de angajatori, acestea având ca urmare sancţionarea a 447 de angajatori.  În consecinţă, s-au aplicat 841 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 494 de avertismente şi 347 amenzi a căror valoare însumează peste 2,42 de milioane de lei.  Totodată, dispuse au fost 4.194 de măsuri pentru remedierea neconformităţilor depistate. Din totalul acţiunilor de control întreprinse pe durata anului 2021, o pondere semnificativă o deţin cele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, respectiv a muncii fără forme legale de angajare. Doar pe această latură s-au organizat 2.407 de controale, materializate în aplicare a 135 de sancţiuni contravenţionale, 75 avertismente şi 60 amenzi. În timpul verificărilor, descoperite au fost 192 de persoane care au prestat muncă nedeclarată, în conformitate cu prevederilor Legii nr.53 din 2003 fiind  aplicate amenzi totalizând 1.57 de milioane de lei. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în anul 2021 inspectorii ITM au făcut 750 de controale, dispuse fiind 871 de măsuri de remediere a  neconformităţile constatate. Aplicate au fost 847 de sancţiuni contravenţionale, cele  52 de amenzi  fiind  de 304.500 de lei.

Şofer amendat cu 6.000 de lei, pentru că transporta lemn fără aviz de însoţire

> Gardienii forestieri şi poliţiştii suceveni au interceptat în trafic trei transporturi de masă lemnoasă făcute cu încălcarea legislaţiei silvice

Delegaţii Gărzii Forestiere Suceava, împreună cu lucrători ai Biroului Protecția Fondului Forestier şi Piscicol din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava au organizat o acţiune de verificare a legalităţii transporturilor de materiale lemnoase pe drumurile publice. Astfel, potrivit inspectorului-şef Mihai Găşpărel, pe raza comunei Valea Moldovei  a fost oprită în trafic, venind dinspre localitatea Găinești, o autoutilitară care transporta material lemnos. Şoferul camionului nu a putut prezenta avizul de însoţire a mărfii, motiv din care s-a procedat la reţinerea şi inventarierea acesteia. În urma inventarului a rezultat un volum de 8,80 mc de cherestea din răşinoase, cu o valoare de 7.656 de lei, pentru care s-a dispus confiscarea fizică şi predarea în custodia Ocolului silvic Gura Humorului. De asemenea, pentru transport de materiale lemnoase fără aviz de însoţire, conducătorul auto a fost sancționat contravențional cu amendă de 6.000 de lei. Mihai Găşpărel face cunoscut că, în cadrul acţiunii întreprinse la finele săptămânii trecute, alte două transporturi efectuate cu încălcarea legislației silvice au fost interceptate în trafic pe raza localității vecine, Păltinoasa. De această dată, transporturile efectuate de către un operator economic din localitatea Mănăstirea Humorului, și altul din Molid, erau însoțite de avize de însoțire a materialelor lemnoase. Însă, cu ocazia reinventarierii  făcute de delegatul Gărzii Forestiere Suceava, s-a constatat un volum care depăşea cu 3,06 mc cantitatea consemnată în avizele de însoțire. S-a procedat, la fel, la sancționarea contravențională a transportatorilor, dispunându-se confiscarea a cantității de 3,06 mc cherestea din rășinoase, cu o valoare de 2.662 lei.

Primarul Ion Lungu a semnat contractul pentru proiectarea Parcului fotovoltaic

> Energia electrică scumpindu-se de 5 ori, acesta ar asigura consumul pentru şcoli, Primărie şi autobuzele electrice

> Investiţia cu fonduri nerambursabile europene din Lunca Sucevei ar putea fi de circa 18 milioane de euro

Municipalitatea suceveană va realiza un Parc fotovoltaic pe o suprafaţă de 30,5 hectare, în zona haldelor de zgură ale fostei Termica Suceava. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care informează că, la finele săptămânii, a fost semnat contractul pentru realizarea la realizarea documentaţiei  tehnico-economice în cauză. Valoarea contractului este de 399.000 de lei fără TVA, cu o perioada de realizare de 10 luni, câştigătorul licitaţiei fiind  firma SC 2 GMG Construct  Cluj Napoca. Lungu precizează că deja a avut o primă discuţie cu privire la întocmirea documentaţiei tehnico-economice aferentă Parcului fotovoltaic. Astfel, în două luni de la semnarea contractului vor fi elaborate studiile de teren, realizarea studiului de fezabilitate necesitând 6 luni de la parafarea acestuia. Pentru elaborare proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie sunt necesare 8 luni, cererea de finanţare urmând fi depusă după cele 10 luni de la semnarea contractului. De asemenea, timp  de două luni firma clujeană va acorda asistenţă beneficiarului, în perioada de evaluare a proiectului. „Ne punem mari speranţe în acest proiect, mai  ales în contextul actual, în care preţurile la energia electrică au crescut de 5 ori. Sperăm să ne asigurăm consumul propriu de energie electrică în oraș, la școli, la instituţiile Primăriei şi, mai ales, la societatea de transport public local TPL” a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Interesate de proiectare s-au arătat două companii, respectiv 2 GMG Construct Cluj Napoca şi Finacon Internaţional Consulting Bucureşti acesta de pe urmă nemaivenind şi cu ofertă financiară. Investiţia din fonduri nerambursabile europene s-ar putea ridica la aproximativ 18 milioane de euro.

Anul trecut

Poliţiştii de la imigrări au depistat 70 de străini în situaţii ilegale

> În 17 cazuri s-a luat decizia returnării, emise fiind şi 12 interdicţii de intrare în România

În anul 2021, poliţiştii Biroului pentru Imigrări al judeţului Suceava au asigurat managementul șederii și rezidenței pe teritoriul României pentru 2.827 de persoane, cetățeni din state terțe, cât și europeni. Conform unui comunicat de presă al instituţiei sucevene, din total 2.080 sunt străini din state terțe, cei mai mulți din Republica Moldova, Ucraina, Turcia, China, Nepal si Bangladesh, iar 747 sunt cetăţeni ai Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, majoritatea din Italia, Austria, Germania şi Spania. Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României  au fost angajarea în muncă și reîntregirea familiei. Ca urmare a aprobării dreptului de ședere s-au emis 974 de permise de ședere, dintre care 940 pentru ședere temporară și 34 pentru ședere pe termen lung. Au fost eliberat, de asemenea, 106 de certificate de înregistrare și 24 cărți de rezidență permanentă pentru cetățenii UE şi cei ai SEE.

Pe linia combaterii șederii ilegale, în perioada de referință au fost organizate 32 de acțiuni cu forțe proprii și în cooperare cu instituțiile cu atribuții în domeniu, dar și 60 de verificări în teren. astfel, în anul 2021 au fost depistaţi 70 de străini în situații ilegale. În consecinţă, pentru 17 cetățeni străini au fost emise decizii de returnare de pe teritoriul României. Ca urmare, 5 dintre aceștia au fost conduși cu escortă până la punctul de frontieră, 5 au fost luați în custodie publică până la îndepărtare, iar pentru 7 s-a stabilit termenul de plecare voluntară și au fost sancţionați contravenţional. Totodată, polițiștii de imigrări au aplicat 12 interdicții de intrare în România și 43 de sancțiuni contravenționale în valoare de 26.800 lei. De asemenea, au fost eliberate 1.034 avize de angajare pentru lucrători permanenţi şi detașați. Potrivit comunicatului de presă al Biroului pentru Imigrări al judeţului Suceava, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate 1.034 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, s-au emis 986 de avize de angajare pentru lucrători permanenţi şi detașați, 48 de cereri fiind respinse.

 

USR şi PSD s-au aliat pentru a bloca revocarea viceprimarului  Teodora Munteanu

> Cele două partide şi-au trimis la şedinţa CL doar liderii de grup, primarul Lungu opinând că, asumând-o pe Munteanu, aceasta devine „viceprimarul PSD”

>„Mai există o chestiune de demnitate, să vă daţi dumneavoastră demisia”, i-a sugerat şeful executivului adjunctului său USR, încă în funcţie   

 Ion Lungu, primarul liberal al municipiului Suceava, a retras, vineri, de pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Consiliului Local, proiectul de hotărâre privind revocarea din funcţie a viceprimarului Teodora Munteanu (USL). La şedinţă, PSD şi USL şi-au trimis doar liderii de grup,  ceilalţi consilieri ai celor două formaţiuni politice absentând, cel mai probabil într-un gest comun de frondă. Şeful executivului a ţinut să precizeze că, în urma alegerilor locale din septembrie 2020, Teodora Munteanu a fost aleasă consilier pe lista USR, ajungând viceprimar cu voturile majorităţii PNL-USR, partide aflate în alianţă la guvernare în acel moment. Astfel, revocarea din funcţie nu ar reprezenta „o dramă”, ci doar un simplu demers democratic. „Este un lucru absolut democratic, nu e nicio tragedie. Cu tot respectul, doamna Munteanu a fost alesă consilier local, nu viceprimar. Totuşi, având în vedere faptul că se schiţează o strategie, aici, în sală, retrag proiectul de pe ordinea de zi” a spus audienţei edilul-şef. Lungu a explicat că a luat această decizie după ce a constatat că există o înţelegere evidentă între USR şi PSD, anunţând, totodată, o nouă majoritate în deliberativ, cea formată din aleşii PNL, PMP şi Pro România. „Această strategie, prin care de la USR şi PSD vin doar liderii, îmi confirmă ceea ce ştiam mai de mult, că în Consiliul Local este o colaborare USR-PSD. Vreau să anunţ că, începând de a astăzi (vineri, n.r.), în Consiliul Local este o nouă majoritate, PNL-PMP-Pro România şi o nouă minoritate USR-PSD. Asta este realitatea, mergem înainte” a punctat şeful municipalităţii sucevene. Ion Lungu s-a adresat viceprimarului Teodora Munteanu, arătând că o colaborare PNL-USR nu se mai justifică, atât timp cât o parte din consilierii din grupul politic al partidului „nu votează” de partea celor din PNL, aşa cum ar fi de aşteptat . „Mai există o chestiune de demnitate, să vă daţi dumneavoastră demisia, pentru că, altfel proiectul nu trece, din moment ce PSD, de astăzi, v-a asumat pe dumneavoastră, deci sunteţi viceprimarul PSD” a încheiat Ion Lungu, primarul Sucevei, în condiţiile în care în sala de şedinţă a Consiliului Local erau prezenţi 17 aleşi municipali, revocarea putându-se petrece cu 16 voturi  „pentru”. În Consiliul Local, PNL are 9 consilieri, PSD-5, PMP-4, USR-3, iar Pro România-2. Noua majoritate PNL-PMP-Pro România ar fi asigurat 15 voturi, sub cele două treimi necesare. Printre altele, în propunerea de revocare, primarul Ion Lungu remarca faptul că Teodora Munteanu cu „încălcarea atribuțiilor delegate, proceda deseori la analizarea modalității în care au fost eliberate o serie de autorizații de construire, trimițând în control personalul din cadrul altor servicii decât cele pe care le coordona”.

În 2021

Încasări cu 17% mai mari la bugetul general consolidat al judeţului Suceava faţă de anul pandemic 2020

> Veniturile din TVA au sporit cu 27,43%, cele din impozitul pe venit cu 15,16%, iar cele din impozitul pe profit au crescut cu 48,95%

> În ceea ce priveşte exclusiv bugetul de stat, AJFP Suceava şi-a depăşit cu 4,85% programul asumat, adunând cu 60 de miliarde de lei în plus

În anul 2021, la bugetul general consolidat administrat de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava   s-au adunat aproximativ 3.075 de milioane de lei, comparativ cu 2.621 de milioane de lei 2020, mai mult cu 17,32% faţă de anul precedent. Aşa se evidenţiază în Raportul de performanţă al AJFP pentru anul 2021, conform căruia la bugetul de stat, exclusiv încasările din vamă, anul trecut din judeţ s-au încasat circa 1.301 de milioane de lei, raportat la 1.054 de milioane de lei în 2020, respectiv cu 23,44% în plus. Conform statisticii AJFP, în 2021 intrările din impozitul pe profit au fost mai mari cu 48,95%, iar cele din impozitul pe venit au crescut cu 15,16%. Încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA), exclusiv cele pentru importurile de bunuri, au sporit cu 27,43%, în timp ce încasările din accize, mai puţin cele din vamă, au scăzut cu 2,72%. În 2021, la bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate s-au strâns aproximativ 498 de milioane de lei, în raport cu aproximativ 442 de milioane de lei în 2020, cu o creştere de 12,72%. La bugetul asigurărilor sociale de stat a intrat un total de circa 1.253 de milioane de lei, faţă de 1.090 de milioane de lei, cu un spor de 13,32%. La bugetul asigurărilor de şomaj, în anul 2021 s-au încasat aproape 40,32 de milioane de lei, comparativ cu aproximativ 34,91 de milioane de lei în 2010, creşterea fiind de 15,50%. Gradul de realizare a bugetului de stat, respectiv diferenţa dintre nivelul programat al încasărilor (de aproximativ 1.241 de milioane de lei), şi cele efectiv realizate (de 1.301 de milioane de lei), este de 4,85%. La impozitul pe profit s-a înregistrat o nerealizare de 0,10% a programului, la impozitul pe venit încasările peste plan fiind de 8,98%. La TVA a fost consemnat un grad de realizare de 5,95% faţă de nivelul planificat, la accize intrările fiind cu 3,58% mai mici faţă de programul adoptat. Date fiind cele de mai sus, în judeţul Suceava bugetul general consolidat al statului a avut un grad de realizare cu 4,34% peste nivelul programat de aproximativ de 2.947 de milioane de lei. Conform unei note de subsol, planul de încasări venituri bugetare are caracter provizoriu pentru 10 decembrie 2021.

Sprijin de 3.000 de euro la hectar pentru fermierii suceveni care cultivă usturoi

> Potrivit Direcţiei Agricole, anul trecut în judeţul Suceava au fost plătiţi 7 cultivatori

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava aduce la cunoştinţa fermierilor interesaţi că a fost lansată schema de ajutor de minimis pentru susţinerea producţiei de usturoi din anul 2022. Directorul executiv Elena Claudia Gogu informează că beneficiarii pot fi producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător; producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, precum şi producătorii agricoli persoane juridice. Cererea de înscriere în program, însoţită de documentele necesare se poate depune la sediul DAJ Suceava până cel târziu pe 16 mai a anului de cerere. Acestea trebuie să fie semnate şi datate, iar copiile vor fi certificate ,,conform cu originalul”, de către solicitant. Dosarele pot fi transmise şi prin mijloace electronice. Valoarea maximă a sprijinului financiar de minimis care se acordă beneficiarilor este de .3000 de euro pe hectar. Aceasta cu condiţia ca valorificată să fie o producţiei de minimum 3 kg de usturoi de pe fiecare 10 metri pătraţi, comercializarea fiind făcută în perioada 1 iunie-21 noiembrie. 

Baza legală o constituie Hotărârea Guvernului nr. 147 din 3 februarie 2022 pentru aprobarea schemei Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi,  precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare şi control al acesteia. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de actul normativ se ridică la 22,26 de milioane de lei, reprezentând echivalentul a maximum 4,5 milioane de euro, fonduri asigurate din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2022. În anul 2021, în cadrul Programului privind ajutorul de minimis acordat cultivatorilor de usturoi în judeţul Suceava „7 persoane au depus documente şi 7 beneficiari au fost plătiţi”.

Firmele sucevene îşi pot achita dările cu cardul

> Anterior doar persoanele fizice puteau plăti cu cardul, şi doar pentru anumite obligaţii fiscale care erau administrate fiscal pe baza codului numeric personal

Persoanele juridice pot achita obligaţiile fiscale şi bugetare cu cardul bancar la POS-urile instalate în toate unităţile teritoriale ale Trezoreriei statului, informează Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava. AJFP face cunoscut că, în Monitorul Oficial nr. 102 din 1 februarie 2022 a fost publicat Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 94 din 2022 privind obligaţiile fiscale şi bugetare care pot fi achitate prin intermediul cardurilor bancare la terminalele POS  de pe lângă unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului. 

Astfel, de la data amintită, contribuabilii, persoane juridice şi persoane fizice, îşi pot onora prin intermediul cardurilor bancare la terminalele POS instalate la sediile unităţilor Trezoreriei Statului, sume reprezentând venituri ale bugetului de stat sau venituri cuvenite altor bugete administrate de ANAF, atât în situaţia în care plata se efectuează în conturi de venituri bugetare, cât şi în situaţia în care achitarea acestora se efectuează în conturi unice. De menţionat este că, anterior doar persoanele fizice puteau plăti cu cardul, şi doar pentru anumite obligaţii fiscale care erau administrate fiscal pe baza codului numeric personal. Pentru aplicarea noii măsuri, a fost abrogat Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 943/2016 privind tipurile de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin POS, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 5 iulie 2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Ajutoare de urgenţă de până la 5.000 de lei pentru racordarea la gaze naturale în Burdujeni-sat

> Costurile cu branşarea ajung şi până la 10.000 de lei de consumator, din bugetul Sucevei urmând a se asigura cel mult 50% din acestea

> „Sunt sume enorm de mari pentru persoane vârstnice” spune primarul Lungu, precizând că se va face un „inventar” al celor aflaţi în nevoie    

Primăria municipiului Suceava va face o inventariere a persoanelor care au nevoie de sprijin financiar din bugetul local pentru se racorda la noua reţea de alimentare cu gaze naturale din Burdujeni-sat. Un proiect de hotărâre de majorare a plafonului ajutorului de urgenţă de la 1.000 de lei la 1.500 de lei va fi supus aprobării plenului Consiliului Local, în şedinţa ordinară acestei luni, prilej cu care se va propune şi acordarea de sprijin de urgenţă pentru compensarea costurilor cu branşarea la alimentarea cu gaze naturale. Astfel, potrivit primarului Ion Lungu, bugetul local ar putea suporta 50% din respectivele cheltuieli, dar nu mai mult de 5.000 de lei de gospodărie. „Iată că venim în întâmpinarea cetăţenilor din Burdujeni-sat, să-i sprijinim să se racordeze la gazul metan, Primăria municipiului Suceava suportând până la jumătate din costuri” precizează edilul-şef, adăugând că măsura survine anulării unei prevederi legale din anul 2021 conform căreia  branşarea la reţea nu era taxată. Lungu spune că a luat legătura cu reprezentanţii firmei specializate Instalatorul, care are 50 de contracte de branşare la reţeaua de alimentare cu gaze naturale, împreună cu care a fost stabilită o strategi de abordare a intervenţiilor, în condiţiile în care străzi recent asfaltate trebuie sparte. Alte artere sunt prinse în programul de modernizare din anul 2022, iar lucrările nu pot demara decât după racordarea la gaze a noilor beneficiari interesaţi. „Începând de săptămâna viitoare vom face o inventariere. Practic, vom merge din poartă în poartă în Burdujeni-sat, pe străzi, să vedem în ce stadiu se află branşamentele la gaz metan. Acolo unde sunt prevederi legale şi putem da aceste ajutoare, să-i putem sprijini şi noi pe cei de acolo. Sunt sume enorm de mari pentru persoane vârstnice, pensionari, între 5.000 de lei şi 10.000 de lei, un branşament la gaze naturale. Sigur, este o perioadă puţin inoportună, pentru că gazul metan s-a scumpit.  Însă, nu este numaidecât obligatoriu să consumi foarte mult. Te racordezi cu aragazul, cu o sobă, dar poţi să mergi, în paralele, şi cu lemne. Eu zic că este bine să-l avem, deoarece gaz metan înseamnă civilizaţie” a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Până la această dată reţelele au fost introduse pe 26 de străzi din Burdujeni-sat. Extinderea reţelei de gaze naturale are în plan 33 de străzi, cu circa 1.300 de imobile. Contractul cu Test Prima, societatea care a câştigat licitaţia, a fost semnat pe 10 octombrie 2018, iar ordinul de începere a lucrărilor s-a dat la finele lunii în cauză. Valoarea investiţiei este de 3,71 de milioane de lei, fără TVA, cu o durată de execuţie de 36 de luni.

Proiectul transportului metropolitan cu autobuze electrice ar putea fi depus până pe 1 aprilie

> Într-o primă etapă, prin PNRR,  se contează pe achiziţionarea a 24 de autobuze, 9 microbuze, 24 de staţii de încărcare standard şi 8 staţii de încărcare rapidă

> Sper să ne mişcăm repede, să depunem proiectul pe 1 aprilie şi, de ce nu? încă o dată pe 1 august, pentru fonduri din economii” a declarat primarul Ion Lungu

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava anunţă lansarea, de către Ministerul Dezvoltării, a ghidului de finanţare specifică pentru Componenta 10. Fondul local, Apelul 1.1, Înnoirea parcului de autovehicule destinate transportului public, în cadrul căreia ar urma să fie depus Proiectul transportului metropolitan în Zona Urbană Funcţională. Şeful municipalităţii sucevene face cunoscut că potrivit unie estimări a firmei care întocmeşte studiul de oportunitate pentru ZUF, în prima etapă ar putea fi achiziţionate 24 de autobuze şi 57 de microbuze. Suma pre-alocată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în această etapă pentru municipiul Suceava şi cele 8 localităţi componente este de 17,95 de milioane de euro, dintre care 12,49 milioane de euro, aproape 70% din total, doar reşedinţei de judeţ. Primarul Sucevei susţine că, pentru început, prin PNRR, ar urma să fie achiziţionate 24 de autobuze şi 9 microbuze, etapa a doua a proiectului trebuind fi derulată prin POR. „Dacă localităţile îşi dau acordul, într-o primă fază am putea cumpăra cu aceşti bani, care sunt pre-alocaţi, 24 autobuze electrice de 12 metri, 9 microbuze de 7 metri, 24 de staţii de încărcare standard, 8 staţii de încărcare rapidă montate pe traseu, în valoare de 21,36 milioane de lei inclusiv TVA. Ne mişcăm foarte repede, vrem să depunem acest proiect până pe 1 aprilie. Sperăm ca şi comunele să colaboreze în această ZUF” reliefează şeful executivului sucevean. Discuţii cu unităţile administrativ-teritoriale componente vor avea loc pe 20 februarie, prilej cu care se va lua o decizie definitivă. „Va trebui dăm hotărârile de consiliul local, să găsim terenuri pentru staţiile de încărcare şi să le intabulăm, pentru ca proiectul să fie eligibil. Eu sper să ne mişcăm repede, să depunem proiectul pe 1 aprilie şi, de ce nu?, încă o dată pe 1 august, pentru fonduri din economii, în etapa următoare” a explicat ocupantul fotoliului administrativ din Areni.  Lungu a salutat deblocarea procedurilor aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, remarcând că se aşteaptă, ca acelaşi lucru este aşteptat şi în ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional (POR) 2021-2027. „Mă bucur că au început lucrurile să se mişte, în condiţiile în care este vorba despre perioada 2021-2027, iar un an a trecut deja. În ceea ce priveşte POR, lucrurile sunt în stand by, în aşteptarea semnării contractului-cadru între România şi Comisia Europeană. Abia după aceea se poate negocia contractul dintre Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est ş Comisia Europaenă”  a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.    

Începute în martie 2020

Modernizarea Ştrandului Iţcani durează până la sfârşitul lunii iulie 2022    

> În iunie 2021 au fost suplimentate fondurilor necesare instalaţiilor componente ajungându-se, astfel, la o investiţie de 13,22 de milioane de lei

> „Sperăm ca sucevenii să se poată bucura de ștrandul municipal în ultima parte a verii” a subliniat primarul Ion Lungu

La această dată,  prioritatea Primăriei municipiului Suceava este cea legată de realizarea lucrărilor de investiţii aprobate în prin bugetul pe anul 2022. Aşa a declarat, ieri, primarul Ion Lungu, care a purtat discuţii cu reprezentanţii firmei executante a lucrărilor de modernizare a Ștrandului din Iţcani. Conform edilului-şef, constructorii au reluat activitatea la un moment în care stadiul fizic de realizare a investiţiei este de peste 50%. Astfel, până acum s-au amenajat bazinele din beton pentru adulți, copii şi cel cu apă sărată; clădirea tehnică; vestiarele şi grupurile sanitare; zidurile de sprijin; punctul control şi umpluturile. Şeful municipalităţii arată că au mai rămas de executat lucrări de arhitectură şi finisaje; instalaţiile interioare şi reţelele de incintă; amenajările exterioare, cât şi izolaţiile şi finisajele la bazine. Conform lui Lungu, în urma graficului prezentat de constructori lucrările vor fi 

finalizate pe 30 iulie 2022, edilul-şef  evidenţiind că finanţarea este asigurată dintr-un credit de la Trezorerie contractat de autorităţile municipale sucevene. „Sperăm ca sucevenii să se poată bucura de ştrandul municipal în ultima parte a verii” a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei. Contractul de proiectare şi execuţie pentru modernizarea ştrandului din Iţcani a fost semnat cu asocierea de firme ConBuvovina, Loial Impex şi  Moldproiect-ASD, toate din Suceava, pentru  9,57 de milioane de  lei fără TVA, iar lucrările au început în martie 2020.  În iunie 2021, în Consiliul Local s-a procedat la actualizarea indicatorilor tehnico-economici, prin suplimentarea fondurilor necesare instalaţiilor componente ale obiectivului, valoarea investiţiei de modernizare a Ştrandului Iţcani ajungând, astfel, la 13,22 de milioane de lei.

 Fraudă prin încasarea de beneficii familiale în două sau mai multe state UE

> În 2021, AJPIS Suceava a constituit 238 debite pentru plăţi necuvenite în valoare de 913.208 de lei acordate de instituţiile competente europene, recuperată fiind suma de 754.451 de lei

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava pune un accent deosebit pe activitatea de identificare şi recuperare a  debitelor constituite ca urmare a încasării de către beneficiari  a unor drepturi necuvenite. Astfel, conform unei informări a instituţiei sucevene, semnată de directorul executiv Dan Ionuţ Adomniţei, „pentru a diminua prejudiciul adus bugetului de stat prin acordarea de plăţi în mod necuvenit”, în 2021 au fost constituite debite în valoare totală de peste 5,81 milioane de lei”. „O atenţie deosebită a fost acordată şi prevenirii fraudei prin încasarea de beneficii familiale de acelaşi tip în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, monitorizării drepturilor stabilite pentru lucrătorii emigranţi, precum şi a plăţilor efectuate” subliniază şeful AJPIS Suceava. Dan Ionuţ Adomniţei face cunoscut că, în acest sens, pe durata anului trecut au fost constituite 238 debite în valoare de 913.208 de lei. Ca urmare măsurilor întreprinse, recuperată a fost suma de 754.451 de lei acordată cu titlul de beneficii familiale de instituţiile competente din alte state membre, ca urmare a efectuării unor plăţi necuvenite. În anul 2021, la Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava s-au primit de 5. 939 de formulare necesare lucrătorilor emigranţi, în vederea  gestionării eficiente a schimbului de date cu instituţiile din alte state membre UE şi monitorizării aplicării unitare a prevederilor legale, în vederea stabilirii dreptului la beneficii familiale. Dealtfel, potrivit sursei citate, zilnic sunt acordate, inclusiv consiliere pe marginea acestor aspecte de aplicare a prevederilor regulamentelor europene. 

 Fermierii suceveni sunt aşteptaţi cu cereri pentru ajutorul la legumele cultivate în spaţii protejate 

> Valoarea maximă a sprijinului financiar de minimis poate fi de 4.000 de euro

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava anunţă publicarea HG nr. 148 din 03 februarie 2022  privind aprobarea Programului de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate pentru anul 2022.  Directorul executiv Elena Claudia Gogu informează că este vorba despre tomate, ciclul I sau ciclul II de producţie, ardei gras sau kapia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde, toate acestea din urmă din ciclul II de producţie. Beneficiarii pot fi producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător; producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, precum şi producători agricoli persoane juridice. Sprijinul financiar se acordă pentru maximum două culturi, respectiv o singură cultură în ciclul I de producţie pe 1000 mp și/sau o singură cultură în ciclul II de producție pe 1000 mp, în anul 2022. Valoarea maximă a sprijinului financiar de minimis pe beneficiar poate fi de 4.000 de euro, adică 3.000 de euro pe cultură în ciclul I, pe 1.000 mp, la care se adaugă  încă 1.000 de euro pe cultură în ciclul II, tot pe 1000 mp. Pentru a solicita ajutorul de minimis, potenţialii beneficiari pot depune cererile la sediul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava până cel târziu pe 1 martie 2022, pentru ciclul I de producţie, respectiv în perioada 25 iulie-31 august, pentru cel de-al doilea ciclu de producţie. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt 225 de milioane de lei, reprezentând echivalentul a 45 milioane de euro, fonduri asigurate din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2022. 

Sucevenii pot cumpăra titluri de stat cu dobânzi de până la 5,35%

> Acestea sunt cele mai mari de la lansarea Programului  Tezaur, veniturile obţinute fiind neimpozabile

Din această săptămână, sucevenii pot investi în titlurile de stat Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani şi cu dobânzi anuale de 4,50%, 5% și, respectiv, de 5,35%. Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava informează că titlurile de stat în formă dematerializată au valoare nominală de 1 leu. Acestea pot fi cumpărate numai online, până pe 24 februarie 2022, de către persoanele fizice care sunt înregistrate în Spaţiul Privat Virtual. Până 25 februarie, achiziţia se poate face de la unităţile Trezoreriei statului, dar şi prin subunitățile poştale ale Companiei Naţionale Poşta Română, până pe 24 februarie, în mediul urban şi până pe 23 februarie, în mediul rural. Titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor are posibilitatea de face una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni, dar şi pe cea a anulării subscrierilor deja efectuate, doar în perioada de subscriere. Eligibile sunt persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Dobânda este anuală şi se plăteşte la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile, fondurile urmând fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanțarea datoriei publice. „În 2021, peste 114.000 de români au investit peste 5 miliarde lei în titlurile Tezaur, o sumă record de la lansarea Programului. Românii au încredere în bonitatea statului român, iar faptul că din ce în ce mai mulţi bani sunt încredinţaţi pentru economisire confirmă acest lucru” se subliniază într-un comunicat de presă al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava.

 

La Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice

Executare silită pentru recuperarea a 600.000 de lei, subvenţii luate pe nedrept şi nerestituite în termen de către fermierii suceveni

> Doar pe durata anului trecut, APIA Suceava a descoperit şi dat în debit 485 de beneficiari „frauduloşi”, aceştia încasând  plăţi de aproximativ 2,12 de milioane de lei

> Imposibil de recuperat sunt debite de 172.609 de lei transmise spre executare între 2011-2014, dosare ajunse la prescriere şi pe care serviciile fiscale le-au scos din evidenţă

La sfârşitul anului trecut, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava avea în evidenţe 34.686 de debitori europeni aferenţi sprijinului financiar acordat în baza cererii unice pe suprafaţă în perioada 2007-2020, 485 dintre beneficiarii în neregulă fiind înregistraţi în anul 2021. Totalul debitelor era de circa 37,10 de milioane de lei, suma de aproximativ 2,12 de milioane de lei fiind constatată doar pe durata anului trecut. Potrivit Raportului de activitate al instituţiei judeţene sucevene, din totalul s-a reuşit recuperarea a circa 28,87 de milioane de lei, dintre care aproximativ 1,21 de milioane de lei în 2021, în curs de încasare rămânând încă o sumă de circa 4,24 de milioane de lei.  La finele anului trecut, procentul de recuperare a debitelor înregistrat la nivelul Centrului Judeţean Suceava era de 88%, prin plată voluntară reuşindu-se adunarea a circa 12,67 de milioane de lei, în timp ce recuperările prin compensare au totalizat aproximativ 16,08 de milioane de lei. De regulă, stingerea creanţelor se face prin conformare voluntară, adică prin plată directă, de către debitor, ca efect al propriei voinţe. În situaţia în care debitorii nu-şi plătesc obligaţiile bugetare la termenele la care acestea au devenit exigibile, pot fi demarate acţiuni de executare silită. Astfel, în cazurile în care recuperările prin compensare ori prin plată voluntară nu au reuşit, către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Suceava şi unităţile subordonate acesteia au fost transmise, în vederea declanşării executării, 146 de dosare cu un debit însumând 595.091 de lei. În alte 111 de dosare, APIA Suceava a întocmit procese verbale de constatare a imposibilităţii recuperării debitelor, valoarea acestora din urmă fiind de 172.609 de lei. „O mare parte din debitele nerecuperate sunt debite cu sume foarte mari, cu acţiuni în instanţă, pentru care nu a început încă acţiunea de executare sau pentru fermieri decedaţi. S-au analizat, în special, cazurile de debite transmise spre executare în perioada 2011-2014, la care recuperarea sumei a fost imposibilă, fiind dosare care îndeplineau condiţiile de prescripţie şi pentru care serviciile fiscale au întocmit procese verbale de scoatere din evidenţă” se subliniază în Raportul de activitate în 2021 al APIA Suceava. Conform acestuia, în cazul debitorilor care au achitat voluntar debitele, dar pentru care a intervenit şi compensarea, înregistrate au fost 204 de cereri de restituire. Pe de altă parte, pe motiv de încetare din viaţă a fermierilor beneficiari, emise au fost 30 de decizii de revocare a titlurilor de  creanţă, valoarea acestora fiind de 4.750 de lei.