Îmbulzeală la recalculare a pensiilor

·        Anul trecut, la Casa de Pensii s-au înregistrat 9.626 de cereri, cu 2.779 mai multe faţă de 2014.

·        În 2015, pe adresa CJP au sosit 2.734 de petiţii, majoritatea, adică 2.036, vizând modul de stabilire sau de recalculare a pensiile.       

Una dintre preocupările importante ale lucrătorilor specializați ai Casei Județene de Pensii Suceava o reprezintă soluţionarea în termen a cererilor de stabilire şi modificare a pensiilor. Conducerea instituției informează că, în anul 2015, în acest sens s-a depus o activitate laborioasă, 16.536 de cereri reclamând rezolvare. Chiar și în aceste condiții, așteptările solicitanților nu au fost satisfăcute în totalitate, cea mai mare parte din vină revenind acestora din urmă. În acest context o trebuie spus că multe dintre cererile nerezolvate, vizau dosare pentru care s-au solicitat diverse înscrisuri care lipseau şi care erau necesare soluţionării. În consecință, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2015, s-au consemnat şi 66 de contestaţii, acestea fiind înregistrate la Comisia centrală de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii. 

Pe lângă cele 6.665 de noi cereri din 2015, aproape 10.000 de cereri, respectiv, 9.626, se referă la recalculare a pensiilor, cu 2.779 mai multe faţă de 2014.  Alte 153 de cereri s-au referit la stabilirea şi recalcularea drepturilor prevăzute legi speciale, iar încă 89 au avut în vedere acordarea ajutorului lunar soţului supravieţuitor. Comparativ cu 2014, când la Casa Judeţeană de Pensii a fost făcut un total de 14.107 de cereri, în anul trecut numărul acestora a sporit cu 2.429.  Lucrătorii CJP Suceava au de lucru şi în ceea ce priveşte analizarea și soluţionarea în termen a scrisorilor, sesizărilor și petiţiilor. Conform statisticii Casei Județene de Pensii, în 2015 au fost soluţionate 2.734 de petiţii, în scădere cu 535 în raport cu cele adresate instituţiei în 2014. Cele mai multe petiţii, adică 2.036 au vizat pensiile; 102-stagiul de cotizare; 143-alte drepturi de asigurări sociale; 35-drepturile  acordate potrivit legilor speciale, 58  fiind petiţii diverse.        

În judeţul Suceava au fost stinse 23 de focare de boală la animale

·        Combaterea bolii limbii albastre a fost una eficientă, în judeţ înregistrându-se doar două focare de bluetongue la bovine, comparativ cu cele 11 focare din 2014, care au afectat 11 bovine şi 3 ovine.

În 2015, în judeţul Suceava au fost declarate 8 focare de boală, cu 41 mai puţine decât în 2014, informează conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară.  Este vorba despre două focare de bluetongue, un focar de IRB,  4 focare de trichineloză şi un focar de scrapie ovină. Pe de altă parte, anul trecut în judeţul Suceava au fost stinse 23 de focare de boală la animale, respectiv un focar de salmoneloză la păsări; 9 focare de anemie infecţioasă ecvină; 3 focare de leucoză enzootică bovină; 3 focare de scrapie ovină; 6 focare de bluetong şi un focar de pestă aviară. Potrivit directorului executiv, Laurenţiu Postolache, în anul anterior combaterea bolii limbii albastre a fost una eficientă, în judeţ înregistrându-se doar două focare de bluetongue la bovine, comparativ cu cele 11 focare din 2014, care au afectat 11 bovine şi 3 ovine.

În 2015, în cadrul activităţii de supraveghere, prevenire şi control, specialiştii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară au procedat la testarea a 28.700 de cabaline, pentru anemie infecţioasă, şi a 247.417 de bovine, pentru leucoză enzootică. Vaccinuri au fost făcute la 127.508 de bovine, 235.975 de ovine, 27.021 de cabaline, 15.681 de câini şi pisici, precum şi la 66 de vulpi din fondurile de vânătoare.    

O mamă cu doi copii, încarceraţi într-un autoturism, după ciocnirea cu o autobasculantă

Militarii Detaşamentului de Pompieri CImpulung au intervenit, astăzi, 23 februarie, cu o autospecială pentru descarcerare şi o ambulanţă SMURD în urma unui accident rutier produs pe DN17, pe raza localităţii Pojorîta. În sprijinul pompierilor militari au venit şi două autosanitare de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Suceava. În urma coliziunii dintre un autoturism şi o autobasculantă, au rezultat trei victime, o femeie cu doi copii, aceştia din urmă fiind prinşi între fiarele contorsionate ale maşinii. Pompierii au luat măsurile specifice de siguranţă, balizând zona, verificând scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi şi deconectând bornele de la bateria de acumulatori. Concomitent, au intervenit pentru descarcerarea copiilor. Femeia, în vârstă de 29 de ani, a fost scoasă din autoturism de către participanţii la trafic, înainte de sosirea echipajelor de intervenţie. Cei doi copii, o fetiţă, de 11 ani, şi un băiat, de 6 ani, au fost „extraşi” de către pompierii salvatori. După ce li s-a acordat primul ajutor medical, cele trei victime au fost transportate la Centrul de Primire Urgenţe Câmpulung Moldovenesc, de unde au fost transferaţi, mai departe, către Spitalul Judeţean Suceava.

"Acţiunile Speciale"  au confiscat o arbaletă cu lunetă şi trei arme 

Peste 30 de poliţişti din cadrul  Serviciului Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase la Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, luptători ai Serviciului de Acţiuni Speciale, poliţişti orăşeneşti şi de la secţiilor rurale au fost angrenaţi, în week-end, într-o acţiune de identificare a celor care încalcă legea în domeniul armelor şi muniţiilor. În urma investigaţiilor derulate în ultimele două săptămâni au fost organizate, în baza mandatelor de percheziţie, descinderi la mai multe locaţii, fiind astfel ridicate şi indisponibilizate 3 arme, o arbaletă cu lunetă şi elemente de muniţie. Pe numele persoanelor bănuite de comiterea faptelor ilegale au fost întocmite dosare penale ce urmează a fi soluţionate procedural. Cu prilejul unei percheziţii domiciliare la locuința unui bărbat de 62 de ani, din localitatea Hârtop, au fost identificate și ridicate două arme cu aer comprimat, o cutie cu muniţie pentru acestea și o arbaletă originală pe care era montată o lunetă, toate deținute ilegal. Din cercetări, polițiștii au stabilit faptul că armele cu aer comprimat și arbaleta aparțin fiului bărbatului, un tânăr de 27 de ani, plecat la muncă în străinătate. Una dintre arme și arbaleta au fost introduse ilegal în ţară în cursul anului 2014 și ascunse în locuinţa comună. Pe de altă parte, în baza mandatului de percheziție emis de Judecătoria Gura Humorului, poliţişti din cadrul Poliției orașului Frasin și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale, au efectuat o percheziție domiciliară la locuința unui bărbat de 29 de ani, din comuna Cornu Luncii, ocazie cu care au identificat un pistol cu gaze, pentru care bărbatul nu a putut prezenta documente de proveniență și nici faptul că este autorizat pentru deținere. Arma a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor, în cauză fiind întocmit dosar penal, sub aspectul comiterii infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, care va fi soluționat procedural.  

Colectarea forţată a dus la buget peste 176 de milioane de lei

·        Obligarea la plată a rău-platnicilor s-a făcut prin somaţii, popriri pe conturi bancare, popriri la terţi, sechestre pe bunuri imobile şi sechestre pe bunuri mobile.     

În perioada 1 ianuarie-1 decembrie 2015, în vederea recuperării creanţelor fiscale, inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au comunicat  66.223 de somaţii, pentru debite în valoare de 419,14 de milioane de lei, efectiv încasându-se suma de 356,96 de milioane de lei. Raportul de activitate al instituţiei relevă că, în acelaşi scop,  înfiinţate au fost 34.146 de popriri pe disponibilităţile din conturile bancare. Vizate au fost debite de 209,8 de milioane de lei, recuperările făcute însumând 92,2 de milioane de lei. În cele 12 luni ale anului precedent, lucrătorii AJFP Suceava au procedat la înfiinţarea a 2.200 de popriri la terţi, pentru creanţe în valoare de 11,4 de milioane de lei, din total recuperându-se 2,99 de milioane de lei.  Inspectorii  specializaţi suceveni au pus 177 de sechestre pe bunuri mobile, în sumă de 31 de milioane de lei şi altele 86 pe bunuri imobile, în valoare de 21 de milioane de lei. Valorificate a fost bunurile din 120 de cazuri în care s-a impus  sechestrul, stinse fiind creanţe fiscale de 21,24 de milioane de lei. Conform Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice, după în anul 2015, prin aplicarea măsurilor de executare silită la bugetul statului s-au încasat 176,17 de milioane de lei. De altfel, dinamizarea acţiunilor de obligare la plată a contribuabililor rău-platnici, concomitent cu reducerea fraudei în faza de colectare forţată, prin prevenirea diminuării sau înstrăinării patrimoniului acestora, constituie o preocupare permanentă a AJFP Suceava. "Prin aceste măsuri, contribuabilii cu datorii restante, notificați pentru a fi executați silit, sunt împiedicați să sustragă bunuri care urmează să fie valorificate", reliefează raportul de activitate al   Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava în anul 2015.  

Lucrările pentru ultimele două tronsoane ale centurii  ocolitoare ale Sucevei sunt scoase la licitaţie

-         Până acum, „realizată a fost expertiza tehnică pentru stabilirea şi evaluarea lucrărilor necesare finalizării obiectivului”, informează  Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi.

Judeţul Suceava, anul 2015 a stat sub semnul unor realizări importante pe latura investiţiilor în infrastructura rutieră naţională. Aşa transmite Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, care evidenţiază, la acest capitol, recepţionarea la terminarea lucrărilor, respectiv pe 29 ianuarie 2015, a lucrărilor

de modernizare a drumului naţional DN 29 Suceava-Botoşani, pe o lungime de 39,71 km. În acelaşi context, reliefată este şi punerea în funcţiune, pe 12 martie 2015, şi deschiderea circulaţiei rutiere pe tronsonul III al variantei de ocolire a municipiului Suceava, pe mai mult de 5 km, între Pătrăuţi şi drumul naţional DN 17, la Şcheia. Potrivit compartimentului de relaţii cu presa al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Iaşi pentru obiectivul reabilitarea drumului naţional DN 18, între km 180+400 şi 220+088, adică cel de la limita de judeţului Suceava la Iacobeni şi Şesuri-Cîrlibaba, între km 180+850 şi 199+400, a fost deja încheiat contractual de proiectare şi execuţie. Nu în cele din urmă, responsabilii ieşeni transmit că în cazul tronsoanelor I şi II ale primului inel ocolitor al reşedinţei de judeţ, pe o distanţă de 7,43 km, realizată a fost expertiza tehnică pentru stabilirea şi evaluarea lucrărilor necesare finalizării obiectivului, „lucrări care se vor achiziţiona prin licitaţie deschisă la nivelul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale SA”. De menţionat este că varianta de ocolire a Sucevei are o lungime de 13,2 km şi va prelua traficul de pe drumul european DE 85 pe traseul Moara-Mihoveni-Pătrăuţi-Siret, precum şi cel de pe drumul european DE 576, dinspre Vatra Dornei înspre frontiera cu Ucraina. Carosabilul cu 2 benzi a  fost  prevăzut a avea o lăţime de 7 metri şi a permite o viteză de circulaţie de 80 km pe oră. Pe traseul ocolitor au fost proiectate 3 viaducte, de 384,5 metri, 295,5 metri şi, respectiv, de 249,5 metri. Amenajate trebuiau să fie, de asemenea, 6 poduri, dintre care unul pe râul Suceava, în zona Mihoveni, cu o lungime de 17,7 metri. Iniţial valoarea proiectului era de 67 de milioane de euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. Construcţia şoselei de centură a Sucevei a început în 2008, de atunci investiţia mărindu-şi continuu valoarea, ajungând, după unele aprecieri, la 86 de milioane de euro.

Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi mai informează că pe durata anului 2015 secţiile de Drumuri Naţionale Suceava şi Cîmpulung Moldovenesc au avut o susţinută activitate de întreţineri curente şi reparaţii. Astfel, desfăşurată a fost o gamă largă de lucrări, principalele obiective avute în vedere fiind repararea suprafeţelor „îmbrăcămintei” rutiere, atât în cadrul programului de întreţinere multianuală, cât şi în regie; întreţinerea şi repararea elementelor de siguranţă a circulaţiei, precum parapete şi mijloace de semnalizare; executarea de marcaje rutiere; intervenţii pentru înlăturarea obstacolelor şi a efectelor accidentelor naturale şi rutiere, dar şi activităţi de „toaletare” a zonelor de siguranţă ale drumurilor naţionale.

Poliţist 24 de ore din 24

·        Un poliţist din Coşna, aflat în timpul liber, a prins în flagrant o femeie care, în Suceava, sustrăgea o sumă de bani din portmoneul unei bătrâne de 76 de ani, din Dărmăneşti.  

Un poliţist din cadrul Postului de poliţie Coşna, aflat în timpul liber pe raza municipiului Suceava a arătat, o dată în plus, ce înseamnă să fii în permanenţă în slujba cetăţeanului, transmite printr-un comunicat de presă, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava. Agentul şef adjunct a  dovedit prezenţă de spirit, dar şi devotament faţă de instituţie şi de cetăţeni, reuşind să prindă în flagrant şi să reţină o persoană care sustrăgea, într-o zonă aglomerată, portmoneul unei bătrâne. 
Pe 19 februarie 2016, în jurul orei 10:30, Pavel Irimia, de 33 de ani, agent şef adjunct de poliţie în Coşna, aflat în timpul liber pe raza municipiului Suceava, a observat o persoană de sex feminin, care a sustras din portofelul aflat în sacoşa unei bătrâne, o sumă de bani, pe care imediat a pus-o în buzunarul stâng al hainei sale, încercând să fugă. Poliţistul a reţinut persoana cu pricina, după care a solicitat sprijinul colegilor din cadrul Poliţiei municipiului Suceava. Abia după ce agent şef adjunct i-a atras atenţia bătrânei cu privire la cele întâmplate, aceasta şi-a dat seama că îi lipsesc banii şi i-a mulţumit acestuia pentru gestul făcut, având în vedere venitul modest pe care îl are. Ulterior, poliţiştii au stabilit că partea vătămată are 76 de ani şi este din comuna Dărmăneşti şi că suspecta de comiterea furtului este o femeie de 37 ani, din municipiul Suceava, care a fost condusă la sediul poliţiei pentru stabilirea împrejurărilor comiterii faptei. În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt, urmând a se propune soluție procedurală de către poliţiştii Biroului Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Suceava, care vor documenta întreaga activitate infracţională a femeii de 37 de ani. „Chiar dacă era în timpul liber, agentul şi-a făcut datoria atât în calitate de poliţist cât şi de cetăţean responsabil”, se precizează în comunicatul IPJ Suceava. 

Teatrul „Matei Vişniec” Suceava are mai mulţi lucrători administrativi decât actori

·        Din 31 de posturi, la Direcţia artistică sunt disponibile doar 15, dintre care 13 pentru actori.

·        „Sper ca în cea mai scurtă perioadă de timp să avem un teatru funcţional şi să vedem prima piesă jucată pe scenă cu actorii noştri”, a primarul Ion Lungu.

Teatrul municipal „Matei Vişniec” Suceava va porni la drum cu un total de 31 de posturi. Aceasta în conformitate cu proiectul de organigramă care urmează a fi aprobat în şedinţă ordinară a Consiliului Local, din cele 31 de funcţii, 4 fiind de conducere iar 27 de execuţie. Direcţia artistică, condusă de managerul Carmen Veronica Steiciuc şi de un director artistic are prevăzute 15 posturi din totalul de 31 ale noii instituţii teatrale, dintre care 13 pentru actori. Biroul tehnic de scenă va avea, pe lângă şeful acestuia, adică regizorul tehnic, un operator de lumini; un operator de sunet, video şi efecte speciale; 3 maşinişti şi un recuzitor. Compartimentul financiar-contabil şi administrativ va funcţiona cu contabil şef, economist, expert de dezvoltare, inginer de sistem IT, casier şi şofer. Nu în cele din urmă,  câte o persoană urmează a fi angajată la compartimentele juridic, resurse umane şi secretariat marketing. „În privinţa personalului tehnic şi de specialitate ce urmează a funcţiona arătăm că acesta nu impietează cu nimic asupra organigramei existente la nivelul municipiului Suceava, în condiţiile în care angajarea acestui personal urmează a fi făcută conform prevederilor OUG nr. 63 /2010”, se arată în expunerea de motive semnată de primarul Ion Lungu, în care se menţionează că, potrivit reglementărilor amintite, personalul instituţiilor de cultură care vor fi constituite în baza OG nr. 21/2007 excedează numărului maxim de personal care este stabilit prin actul normativ pentru instituţiile publice. Înfiinţarea instituţiei de spectacole cu denumirea Teatrul municipal „Matei Vişniec” a fost aprobată de Consiliul Local Suceava în şedinţa din septembrie 2015. Conform hotărârii deliberativului, Teatrul municipal este o „instituţie de repertoriu” cu sediul în Centrul Cultural „Bucovina, funcţionând în subordinea Consiliului Local. Finanţarea noii instituţii culturale este asigurată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de local, directorul interimar fiind desemnat prin dispoziţie a primarului, mandat care va înceta la momentul încheierii contractului de management cu viitorul director, admis în urma unui concurs de proiecte de management. Teatrul municipal „Matei Vişniec” Suceava este înscris în Registrul artelor spectacolelor, instrumentul unitar de evidenţă în care sunt luate în evidenţă instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte.  De pe 15 octombrie, Teatrul municipal „Matei Vişniec” din Suceava are director, în persoana poetului Carmen Veronica Steiciuc, care a preluat această funcţie cu titlu de interimar, în baza unui contract de management. „Nu sunt de specialitate, doamna Steiciuc are tot sprijinul meu, iar noi îi punem la dispoziţie tot ce are nevoie. Sper ca în cea mai scurtă perioadă de timp să avem un teatru funcţional şi să vedem prima piesă jucată pe scenă cu actorii noştri, ai <Teatrului Matei Vişniec>”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. 

Bisericile sucevene au primit ilegal bani de la bugetele locale  

·        Este vorba despre un total de 102.000 de lei, în cauză fiind unităţi de cult din Gura Humorului, Milişăuţi, Adîncata, Ciocăneşti, Gălăneşti, Mănăstirea Humorului, Poiana Stampei, Slatina şi Vatra Moldoviţei.

În timpul acţiunilor de audit şi control, Camera de Conturi Suceava a descoperit că mai multe administraţii locale din judeţul Suceava au efectuat plăţi ilegale pentru acţiuni cu caracter social-cultural şi sportiv.  Conform Raportului privind finanţele publice locale pe anul 2014, acestea sunt estimate la un total de 50.000 de lei, reprezentând plăţi pentru finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi întreţinere a asociaţiilor sportive, din subvenţii de la bugetul local, fără existenţa unui contract de finanţare nerambursabilă, contrar prevederilor legale. La acestea se adăugă cheltuieli pentru susţinerea cultelor, pe bază de documente justificative, fără respectarea procedurii de acordare a contractelor de finanţare nerambursabilă, în valoare de 102.000 de lei, în cauză fiind unităţile administrativ-teritoriale orăşeneşti Gura Humorului şi Milişăuţi şi unităţile administrativ-teritoriale comunale Adîncata, Ciocăneşti, Gălăneşti, Mănăstirea Humorului, Poiana Stampei, Slatina şi Vatra Moldoviţei. Potrivit Camerei de Conturi Suceava, abaterile cauzatoare de prejudiciu au fost determinate de neaprobarea regulamentului pentru stabilirea condiţiilor şi a procedurii de acordare a contractelor de finanţare nerambursabilă. De asemenea, prejudiciul  adus la bugetul de stat este inclusiv urmare a efectuării de plăţi fără perfectarea unui contract de finanţare nerambursabilă, în lipsa documentelor justificative, cât şi fără îndeplinirea cumulativă obligatorie a criteriilor şi condiţiilor de acordare a finanţărilor nerambursabile din bugetul local. Potrivit legislaţiei în vigoare, finanţările nerambursabile se acordă, pe bază de proiecte, din fondurile publice pentru activităţi non‑profit de interes local. Beneficiari ai finanţărilor nerambursabile sunt persoanele fizice sau juridice fără scop patrimonial, inclusiv asociaţiile, fundaţiile sau cultele religioase.  

Fermierilor suceveni le-a crescut în mod radical apetitul pentru credite

·        În acest sens, anul trecut agricultorii au solicitat 505 adeverinţe de la APIA, comparativ cu numai 41 în 2014.

·        Aplecarea pentru îndatorare este mai mare şi faţă de anul 2013, în care 372 de fermieri s-au orientat înspre bănci.

În vederea sprijinirii fermierilor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava a continuat relaţiile de colaborare cu băncile comerciale şi Fondul de Garantare a Creditului Rural, semnând convenţii şi acte adiţionale privind finanţarea capitalului de lucru pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţa, cât şi în vederea desfăşurării activităţilor curente de către beneficiarii din sectoarele zootehnic şi vegetal, a anunţat directorul executiv Iacob Caciur. Astfel, în anul 2015, Centrul Judeţean Suceava a eliberat 505 adeverinţe pentru credite, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură având încheiate convenţii cu mai multe unităţi bancare. Din total, 311 adeverinţe pentru suprafaţă, 113 de adeverinţe pentru bovine şi 81 adeverinţe pentru ovine şi caprine. Fermierilor suceveni le-a crescut în mod radical apetitul pentru contractarea de credite în vederea finanţarea capitalului de lucru, aceasta luând în calcul faptul că în anul 2014, Centrul Judeţean Suceava a eliberat numai 41 de adeverinţe de asemenea adeverinţe. Disponibilitatea de a se îndatora este mai mare şi faţă de anul 2013, în care 372 de agricultori au făcut demersuri pentru a apela la bănci în vederea finanţării propriei activităţi. APIA i-a revenit rolul de a elibera adeverinţe din care să rezulte că potenţialul beneficiar a depus cerere de plată pentru plăţile naţionale directe complementare, precum şi că, la solicitant, a fost efectuat controlul administrativ asupra corectitudinii declaraţiei prin care se apelează la sprijinul financiar al statului. Totodată, în adeverinţă se menţionează că, la momentul eliberării actului, beneficiarul nu face obiectul excluderii de la plată, precum şi faptul că sunt îndeplinite condiţiile generale pentru acordarea sumelor la care este îndreptăţit. Băncii creditoare îi revenea obligaţia de a se angaja la respectarea nivelurile costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăţilor directe, astfel încât dobânda finală aplicată beneficiarului să nu depăşească, la data respectivă, ROBOR + 4%, comisioanele aferente limitându-se la 1%. 

33 de primării sucevene au dat ilegal ajutoare la încălzire

·        Prin acordarea de beneficii cu încălcarea criteriilor legale, acestea au păgubit bugetul de stat cu aproape 400.000 de lei.

Inspectorii Camerei de Conturi au descoperit, cu prilejul acţiunilor de audit şi control, acordarea de drepturi de asistenţă socială fără respectarea condiţiilor şi criteriilor stabilite prin lege. Aşa relevă Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2014, potrivit căruia în cauză sunt beneficiile sociale reprezentând ajutoare pentru încălzirea locuinţei. Astfel de sprijinul financiar al statului au beneficiat ilegal deţinători de depozite bancare mai mari de 3.000 lei; beneficiari care aveau venituri pe membru de familie peste plafonul prevăzut de lege, precum şi solicitanţii proprietari de bunuri care conduc la excluderea de la acordarea respectivelor beneficii. Pagubele provocate bugetelor cu pricina sunt  estimate la 389.000 de lei, acestea fiind înregistrate la primăriile municipiilor Suceava, Fălticeni şi Rădăuţi, primăriilor orăşeneşti Gura Humorului şi Siret, precum şi la cele din comunele Adîncata, Arbore, Bogdăneşti, Brodina, Buneşti, Capu Cîmpului, Dărmăneşti, Drăgoieşti, Fîntîna Mare, Gălăneşti, Horodnic de Jos, Mălini, Mănăstirea Humorului, Moldoviţa, Păltinoasa, Pîrteştii de Jos, Poiana Stampei, Putna, Rîşca, Satu Mare, Siminicea, Slatina, Stulpicani, Suceviţa, Vama şi Vatra Moldoviţei.

Reamintim că la stabilirea venitului net pe membru de familie nu sunt luate în calcul alocaţia pentru susţinere familială, bursa din Programul „Bani de liceu”, precum şi bugetul complementar pentru persoanele cu handicap. Plafonul pentru acordarea sprijinului financiar la încălzirea locuinţei cu energie termică în sistem centralizat este similar anului trecut, respectiv cel de 786 de lei net pe membru de familie şi, de asemenea, de 1.082 de lei, în cazul unei persoane singure. Venitul net pe membru de familie al celor care au folosit combustibili solizi, gaz petrolier lichefiat sau radiatoare electrice nu poate depăşi 615 lei. 

Calitatea şi performanţa energetică a clădirilor, obiectul a 400 de descinderi ale inspectorilor în construcţii suceveni

·        Una din zece nereguli constatate se referă la abateri grave, acestea din urmă fiind sancţionate cu 32 de amenzi.

·         67 de controale au urmărit comportarea în timp a construcţiilor, dintre care 14 în cazul producerii unor accidente.

Inspectoratul Judeţean în Construcţii Suceava a întreprins, în 2015, 485 de acţiuni de control, dintre care 405 pe linia calităţii construcţiilor şi performanţei energetice a clădirilor. Alte 80 de descinderi ale inspectorilor în construcţii au avut loc în domeniile supravegherii pieţei produselor pentru construcţii, staţiilor de producere a betoanelor, mixturilor asfaltice, agregatelor minerale, cât şi în bazele de producţie şi laboratoarelor de încercări în construcţii. În urma verificărilor, lucrătorii de specialitate ai Inspectoratului Judeţean în Construcţii Suceava au depistat 357 de neconformităţi, faţă de care s-au dispus măsurile legale măsurile legale, aplicându-se sancţiuni contravenţionale care au însumat 74.430 de lei. „Dintre acestea neconformităţi, 11% au fost abateri grave, faţă de care s-au aplicat 32 de sancţiuni contravenţionale, în special pentru nerespectarea Legii nr. 10 din 1995 privind calitatea în construcţii”, se arată într-o informare semnată de inspectorul general Nelu Cristea, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii, material în care se accentuează că desfăşurate au fost inclusiv 67 de controale privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor, dintre care 14 după producerea unor accidente în domeniul construcţiilor. În anul 2015, Inspectoratul Judeţean în Construcţii Suceava a analizat şi soluţionat 143 de petiţii făcute pe adresa instituţiei, 85% dintre acestea vizând încălcări ale prevederilor Legii nr. 50 din 1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii. Pe de altă parte, anul trecut inspectorii în construcţii suceveni au luat parte la 261 de recepţii la terminarea lucrărilor.                

Zece lucrători la negru au fost depistaţi încă din prima lună a anului

·        Agenţii economici care aveau prestatori fără contracte de muncă individuale s-au ales cu amenzi însumând de 80.000 de lei.

În luna ianuarie, inspectorii de muncă suceveni au depistat 106  persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, informează şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Romeo Butnariu. Potrivit inspectorului şef sucevean, este vorba despre o persoană al cărei contract individual de muncă nu a fost transmis în Registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, dar şi despre 95 de lucrători ale căror contracte au luat calea REVISAL, însă după ce termenul limită expirase deja. La fel, verificările au scos la suprafaţă faptul că 10 persoane munceau fără forme legale de angajare, acestea fiind identificate la 9 angajatori. În prima lună a anului 2016, pe linia relaţiilor de muncă, salariaţii de specialitate ai Inspectoratului de Teritorial de Muncă Suceava au efectuat 210 de acţiuni de control. Descinderile inspectorilor de muncă s-au lăsat cu aplicarea a 48 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor ridicându-se la 104.000 de lei. Cu privire la munca la negru, inspectorul şef Romeo Butnariu subliniază că agenţii economici care aveau prestatori fără contracte de muncă individuale s-au ales cu amenzi însumând de 80.000 de lei. Pe durata controalelor, inspectorii de muncă suceveni au mai descoperit şi alte nereguli, respectiv cele privind nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă; repausului săptămânal şi a recuperării cuvenite în cazul muncii suplimentare. Totodată, pe lângă acestea, s-a evidenţiat şi o altă practică, cea de neaplicare a dispoziţiilor legale referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte.

Aproape 2.000 de câini au murit „din cauze naturale” în adăposturile de pe malul Sucevei  

·        În ultimele 6 luni prin procedura eutanasierii au trecut 368 de canine, ajungându-se la un total de 593 de animale, în timp ce decesele pe cale naturală au fost în număr de  416.   

Din septembrie 2014, în urma colaborării serviciului specializat al Primăriei cu firma acceptată prin licitaţie să se ocupe de capturare, de pe străzile din municipiul Suceava au fost strânşi 4.912 de câini fără stăpân, a informat ieri primarul Ion Lungu „Chiar dacă avem opinii din partea populaţiei că problemele s-au rezolvat, avem încă multe situaţii în care mai sunt reclamaţii. Lucrăm în continuare din acest punct de vedere”, a precizat edilul-şef. Conform primarului Ion Lungu, în perioada trecută de atunci adoptate în Germania au fost 930 de canine, iar înspre adoptare internă s-au încredinţat 487 de câini. De asemenea, eutanasiate medical au fost 593 de animale, în timp ce altele 1.936 „au decedat din cauze naturale”. Interesant de remarcat este că într-o informare din august 2015, a Direcţiei de Ecologizare a Primăriei, semnată de directorul Mihai Hostiuc şi avizată de viceprimarul Lucian Harşovschi, se reliefa că, din cauze naturale, în mai puţin de 1 an decedaseră 1.520 de câini, iar eutanasiaţi, din motive medicale, fuseseră 225 de canine. Acesata înseamnă că în circa jumătate de an,  prin procedura eutanasierii au trecut 368 de canine, în timp ce decesele pe cale naturală au fost în număr de  416. Tot în august 2015, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a emis certificatul de înregistrare sanitară veterinară a adăpostului pentru câinii fără stăpân, punând în vedere că în cele 108 cuşti noi nu pot să convieţuiască decât maxim 500 de animale, aşa cum obligă normativele legale în vigoare. Pentru adunarea câinilor vagabonzi, Primăria municipiului Suceava a semnat contractul de asociere cu Diasil Service, operator care lucrează în cooperare cu Serviciul de ecarisaj al Primăriei.  

Catedrala „Naşterea Domnului”  vrea 15 milioane de lei de la Primărie, pentru o parcare subterană 

·        Anul acesta, înspre 40 de unităţi de cult ar urma să fie orientată o sumă de 4,44 de milioane de lei, cu 10% mai mult faţă de 2015.

·        La peste 3,6 milioane de euro se ridică totalul disponibilizat din bugetul local, pentru construirea şi repararea de biserici,  în cei peste 11 ani de când primar este Ion Lungu.

·        Impresionantul edificiu de cult care este Catedrala „Naşterea Domnului”, al doilea din ţară ca mărime, a beneficiat, prin bunăvoinţa autorităţilor locale, de circa 1,5 milioane de euro.

Unităţile de cult din municipiul Suceava solicită de la Primărie,  în baza Legii privind acordarea de finanţări neramburabile, o sumă de nu mai puţin de 20 de milioane de lei,  a anunţat ieri primarul Ion Lungu. Conform prevederilor legale în vigoare, finanţări nerambursabile din fonduri publice se acordă - în urma unui concurs de proiecte - pentru culte, activităţi culturale, asistenţă socială, precum şi în scopul susţinerii financiare a ramurilor sportive din reşedinţa de judeţ. Doar Catedrala „Naşterea Domnului” a venit cu un proiect în valoarea de 15 milioane de lei, prin care se intenţionează ca în perimetrul lăcaşului de cult să fie amenajată o parcare subterană.  „S-au cerut, în acest an 20 de milioane de lei, de către unităţile de cult, dintre care 15 milioane de lei pentru parcare subterană la Catedrală, lucru care nu se poate face din banii Primăriei. S-a depus un proiect, se va sistematiza curtea edificiului, dar legea prevede clar că se construiesc, se  reabilitează biserici şi aşezăminte sociale”, arată primul gospodar al urbei reşedinţă.  Edilul-şef sucevean a precizat că va pune pe masa consilierilor un proiect de hotărâre prin care înspre 40 de unităţi de cult ar urma să fie orientată o sumă de 4,44 de milioane de lei, câte 500.000 de lei urmând a ajunge Seminarul teologic distrus de incendiu al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor; la Catedrala „Naşterea Domnului”, pentru pictarea interiorului şi exteriorului, cât şi la Şcoala particulară „Filadelfia”. „După ponderea pe care o au, la toate confesiunile acordăm câte o sumă de bani. Faţă de anul trecut, când am acordat 3,93 de milioane de lei, în 2016 fondurile propuse sunt cu 10% mai mari. La Catedrală dăm, în total, 1 milion de lei, mai ales că vin cu această justificare - aşa cum a spus şi premierul Cioloş - că Guvernul nu are bani să dea la unităţile de cult, şi atunci acestea trebuie să apeleze la autorităţile locale”, a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei. La peste 3,6 milioane de euro se ridică totalul disponibilizat din bugetul municipiului Suceava, pentru construirea şi repararea de biserici,  în cei peste 11 ani de când primar este Ion Lungu. Aceasta înseamnă o medie de peste 327.000 de euro pe an, şeful administraţiei sucevene precizând că, în perioada 2004-2015, cu spijinul financiar al Primăriei au fost finalizate şi sfinţite 15 biserici din toate cartierele oraşului, iar altele 3 au fost re-sfinţite. Astfel, în Centru au fost susţinute financiar 4 biserici; în Obcini-3; în „George Enescu-3; în Mărăşeşti şi Zamca-3: în Burdujeni-3, iar în Burdujeni-sat şi Iţcani, câte două. De asemenea, autorităţile locale au cofinanţat proiecte cu susţinere europeană sau guvernamentală, precum centrele de zi şi de noapte de la Biserica „Sfânta Vineri”, dar şi cel social de pe lângă  la Biserica „Sfânta Înviere”. În ultimii 11 ani, pentru susţinerea financiară a lucrărilor de la impresionantul edificiu de cult care este Catedrala „Naşterea Domnului”, al doilea din ţară ca mărime, din bugetul municipiului Suceava s-au alocat circa 1,5 milioane de euro. 

Concurs de înfrumuseţare între asociaţii, cu premii de 50.000 de lei

·        Campania de primăvară „Toţi pentru curăţenia oraşului”  a fost iniţiată în urmă cu 12 ani, însă, din cauza crizei economice premiile în bani au fost suspendate, acordându-se doar diplome.    

Concursul cu premii în bani pentru asociaţiile de proprietari din municipiul Suceava „Toţi pentru curăţenia oraşului” este „reanimat”, o iniţiativă legislativă a primarului Ion Lungu fiind inclusă pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din această lună a Consiliului Local. „Este un proiect care funcţionează în municipiul Suceava în ultimii 12 ani, iar în acest an, cu siguranţă, mă voi implica personal şi voi participa activ la activitatea de curăţenie în cartiere. Scopul hotărârii este acela de a participa la concurs cât mai multe asociaţii de proprietari”, a declarat şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu. Fondul total de premiere este de 50.000 de lei, asociaţia de proprietari clasată pe prima poziţie urmând a fi premiată cu 25.000 de lei, locul secund fiind răsplătit cu 15.000 de lei, iar cel de al treilea cu 10.000 de lei. Primăria municipiului Suceava aşteaptă să treacă iarna, însă, potrivit primul gospodar al oraşului, ampla acţiune de curăţenie, care va cuprinde toate cartierele reşedinţei de judeţ, va începe pe 15 martie. Campania de primăvară „Toţi pentru curăţenia oraşului” s-a desfăşurat pentru prima dată în urmă cu 12 ani, însă, din cauza crizei economice premiile în bani au fost suspendate, acordându-se doar diplome.    

Poliţiştii de frontieră au prins 39 de imigranţi ilegali

·        În frontiera cu Ucraina, descoperite şi ridicate au fost un pistol cu gaze, două pistoale cu aer comprimat, 950 de cartuşe.

Poliţiştii de frontieră suceveni au întocmit, în 2015, 11 dosare penale pentru migrare ilegală în zona de competenţă a structurilor specializate din judeţul Suceava. Potrivit unei informări a Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava este vorba despre 42 de infracţiuni în care au fost implicaţi 39 de imigranţi, aceştia fiind reţinuţi atât la nivelul Serviciului Poliţiei de Frontieră Rădăuţi, în frontiera verde, cât şi în Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Imigranţii sunt originari din Armenia, Afganistan, Siria, Sri Lanka, Pakistan, Bangladesh şi Somalia, în acelaşi timp fiind reţinut şi cercetat şi un traficant ucrainean de persoane migratoare. În ceea ce priveşte traficul cu arme şi muniţii, poliţiştii de frontieră suceveni au înregistrat 5 dosare penale pentru săvârşirea a 6 infracţiuni, implicate fiind 6 persoane. Descoperite şi ridicate au fost un pistol cu gaze, două pistoale cu aer comprimat, 950 de cartuşe, două cutii cu artificii tip baterie, şi petarde.  Tot la frontiera judeţului Suceava cu Ucraina depistate au fost 10 autovehicule furate din străinătate, a căror valoare depăşeşte 346.000 de lei. Drept urmare, pe această linie, poliţiştii de frontieră au întocmit 10 dosare penale, cu 13 persoane ca re au fost învinuite de săvârşirea  a 15 fapte penale. În unul dintre cazuri, lucrătorii specializaţi ai PTF Siret au descoperit un autoturism marca Mercedes care fusese declarat ca fiind furat în chiar ziua respectivă.   

Distribuire pe orizontală în blocurile sistemului centralizat de termoficare  

·        Alături de încheierea de contracte cu fiecare consumator, acţiunea va da posibilitatea debranşării doar a rău-platnicilor, şi nu a întregii scări de bloc, la fel cum se întâmplă acum.  

Societatea comercială Thermonet Suceava analizează varianta introducerii distribuirii pe orizontală şi contorizării individuale a consumatorilor casnici racordaţi la sistemul centralizat de termoficare, a anunţat ieri, Raluca Roşca membru în Adunarea Generală a Acţionarilor de la firma suceveană de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic. Reprezentatul AGA reliefat că se doreşte ca sistemul de termoficare să fie unul corect, astfel încât fiecare să plătească doar pentru ceea ce consumă. „Nu avem, în prezent, o soluţie bine pusă la punct, însă, imediat ce o vom avea, o vom aduce la cunoştinţă”,  a declarat Raluca Roşca. Nicu Frunzaru, directorul tehnic al Thermonet a precizat că, în ceea ce priveşte contorizarea individuală şi distribuirea pe orizontală în condominiu, vizate sunt, pentru început, 32 de scări de bloc din zone în care s-au făcut lucrări de modernizare a punctelor termice şi de înlocuire a instalaţiilor de recirculare a apei.

·        Doar pentru două scări cheltuielile vor fi suportate de Thermonet.

După consultări cu conducerile asociaţiilor de proprietari, din acestea vor fi selectate două scări-pilot, la care lucrările respective vor fi făcute pe cheltuiala Thermonet.  „Urmează ca în cazul celorlalte, în funcţie de costurile aferente, să vedem cum pot acestea fi repartizate”, a evidenţiat directorul tehnic al Thermonet. Nicu Frunzaru mai subliniat că 1.136 de contoare generale, de la subsolul blocurilor, care au fost „mai puţin verificate metrologic”, vor fi înlocuite, începând, cel mai probabil, cu anul acesta.  Pe lângă acestea din urmă, alte câteva sute de aparate de măsură a consumului vor fi supuse verificărilor metrologice. Distribuirea pe orizontală în blocurile racordate la sistemul centralizat de termoficare, alături de încheierea de contracte cu fiecare consumator, va da posibilitatea debranşării individuale a rău-platnicilor. 

Thermonet, succesorul falitei Termica, încasează doar 70% din valoarea facturilor

·        „Nu este chiar foarte bine, se poate şi mai mult,  iar din punctul meu de vedere trebuie să facem eforturi să ţinem aproape la consumului de energie termică”, arată primarul Ion Lungu.

Chiar dacă au un nou operator de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, locuitorii municipiului Suceava continuă să fie reţinuţi la plata serviciilor de care au beneficiat. După ce au lăsat falita Termica cu facturi neîncasate de circa 16 de milioane de lei, acum consumatorii casnici îşi achită doar circa 70% din valoarea facturilor emise de Thermonet. Primarul Ion Lungu a declarat că, în momentul de faţă, acesta din urmă are de încasat 4,16 de milioane de lei, incluzând şi contravaloarea aferentă serviciilor lunii ianuarie, care încă nu a devenit scadentă. „De când s-a început activitatea cu nou operator, sumele sunt încasate în proporţie de aproximativ 70 la sută. Nu este chiar foarte bine, se poate şi mai mult, iar din punctul meu de vedere trebuie să facem eforturi să ţinem aproape la consumului de energie termică”, a subliniat edilul-şef, cu prilejul întâlnirii cu preşedinţii şi administratorii de asociaţii de proprietari. Ion Lungu a precizat că, zilele acestea, de la bugetul local s-a achitat o sumă de 500.000 de lei către fostul operator falit Termica, precum şi încă una de acelaşi ordin de mărime, cu titlul de subvenţii, către actualul prestator Thermonet. „Încercăm cu toţii să ne facem datoria: noi, ca Primărie, să plătim subvenţia, iar populaţia trebuie să achite la zi ceea ce consumă”, a reliefat şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu. Thermonet Suceava, având ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti şi Elsaco Botoşani, a preluat în concesiune sistemul de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic din Suceava pe data de 15 octombrie 2015. Acesta după ce, la negocieri, s-a detaşat la criteriile privind aspectele tehnice, conducând în clasament, cu un total de 312,68 de puncte, în faţa Transagent,  firmă a autorităţilor locale, care a acumulat doar 283,10 puncte.

Recuperări de 1,75 de milioane de lei din drepturi primite necuvenit de asistaţii sociali suceveni

·        AJPIS a constituit 3.170 de debite în sarcina persoanelor şi familiilor care au beneficiat pe nedrept de alocaţie pentru susţinerea familiei, de venitul minim garantat şi de alocaţie de stat pentru copii. 

·        Totodată, monitorizate au fost 67 de servicii sociale, din totalul de 169 care sunt acreditate şi care funcţionează pe raza judeţului Suceava.

În timpul inspecţiilor efectuate, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava a identificat mai multe familii şi persoane care au beneficiat de drepturi de asistenţă socială, cu ocolirea reglementărilor în vigoare.  „O atenţie deosebită a fost acordată recuperării debitelor constituite ca urmare a încasării de către beneficiari a unor drepturi necuvenite”, declară directorul executiv Mirela Florea. Astfel, în anul 2015, recuperată a fost suma de 1,75 de milioane de lei. Din total, 472.450 de lei au fost încasaţi pe nedrept în baza Legii venitului minim garantat; 482.774 de lei reprezintă alocaţii necuvenite pentru susţinerea familiei; 287.546 de lei sunt alocaţii de stat pentru copii, iar 513.640 de lei au fost luaţi cu nerespectarea prevederilor legale de către beneficiari ai indemnizaţiei de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani. În acest sens, s-au desfăşurat numeroase campanii de control privind acordarea principalelor beneficii de asistenţă socială, fiind efectuate inclusiv două inspecţii inopinate care au vizat atât stabilirea acestora, cât şi furnizarea serviciilor sociale de către entităţi publice şi private. Cu prilejul verificărilor, lucrătorii specializaţi ai AJPIS au întocmit 260 procese verbale de control, constituind 3.170 de debite în sarcina persoanelor şi familiilor care au beneficiat în mod necuvenit de alocaţie pentru susţinerea familiei, de venit minim garantat şi  alocaţie de stat pentru copii. În ceea ce priveşte cel de al doilea aspect, inspectorii Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) au monitorizat 67 de servicii sociale, din totalul de 169 care sunt acreditate şi care funcţionează pe raza judeţului Suceava. Drept consecinţă, „în timpul vizitelor de monitorizare a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse prin procesele verbale de control, consiliaţi au fost 136 reprezentanţi ai entităţilor publice şi private”.