Apă de băut cu intermitenţe la robinetele sucevenilor
· Lucrările ISPA de la sursa de captare Berchişeşti, la una dintre magistralele de transport, precum şi de la 3 rezervoare, necesită sistări temporare a serviciului de alimentare pe toată raza Sucevei, precum şi în localităţi vecine
Sucevenii ar putea avea de suferit de lipsă de apă la robinete. Aceasta din cauza lucrărilor ISPA de reabilitare a sistemului public de alimentare cu apă din reşedinţa de judeţ, în care sunt incluse intervenţii la sursa de captare Berchişeşti, de pe râul Moldova, la rezervorul de la Corlata, la două rezervoare de la Sfîntul Ilie, precum şi la unul dintre cele două fire ale a magistralei de transport a apei pe raza Sucevei. Directorul general al societăţii de utilităţi comunale, ACET, Ştefan Groza, declară că respectivele lucrări vor crea un anumit disconfort consumatorilor, acesta constând în presiune redusă la robinete sau chiar în întreruperea furnizării de apă în diferite perioade ale zilei. „Se estimează că, în perioada de tranziţie de la regimul actual la cel impus de lucrări, este posibil să apară perturbări în prestarea serviciului public de alimentare cu apă potabilă, în ceea ce priveşte calitatea apei, precum şi continuitatea serviciului. Aceste manevre vor afecta întregul municipiu Suceava, dar şi unităţile administrativ-teritoriale care sunt alimentate din aceeaşi sursă”, face cunoscut dl. Groza. Directorul ACET evidenţiază că intervenţiilor vor demara de astăzi, 21 aprilie, ora 16.00, revenirea la regimul normal de alimentare cu apă pe ambele fire ale magistralei de aducţiune fiind estimată pentru sâmbătă, 24 aprilie, ora 12.00. Primarul Ion Lungu spune că respectivele intervenţii din Programul ISPA sunt obligatorii şi că se vor căuta soluţii de limitare la minim a perioadelor de sistare a furnizării apei potabile către consumatorii din urbea capitală de judeţ. „Există foarte multe zone care, parţial, nu vor avea apă în anumite momente din zi sau pe durata întregii zile. Vom lua măsuri de anunţare a populaţiei asupra programului acestor întreruperi şi de limitare a lor, în condiţiile care cei de la ACET sunt obligaţi să facă aceste lucrări”, subliniază dl. Lungu. V.I. ADOMNICĂI

Finalizarea reabilitării reţelelor de apă ISPA, sub semnul incertitudinii
· „Componenta de apă are unele întârzieri, însă sperăm că acestea vor fi recuperate”, a declarat primarul Ion Lungu
Conducerea municipalităţii sucevene este relativ mulţumită de intensificarea ritmului intervenţiilor la reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare, precum şi a celor de modernizare a sistemului de captare-epurare a apelor uzate, în cadrul Programului ISPA. Ion Lungu, şeful executivului, a declarat ieri, după întrevederea cu toţii factorii implicaţi, că executanţii de pe partea de apă au venit cu forţa de muncă suplimentară, „atacate” fiind un important număr noi străzi. „Sunt mai mulţumit decât săptămâna trecută, dar încă mai aveam mult de lucru. În cele din urmă, prin comandamentele săptămânale pe care le organizăm, şi uneori chiar mai des, vom face tot ce este utile pentru a încheia în acesta an intervenţiile prinse în programul ISPA”, relevă ocupantul fotoliului din Areni.
Dl. Lungu a ţinut să infirme îndoielile exprimate de unele voci, potrivit cărora pe componenta de apă se întâmpină dificultăţi şi că execuţia nu ar putea ajunge la liman până la termenul limită de 31 decembrie 2010. „Încerc să fiu optimist şi zic că nu vor avea loc depăşiri de termene. Îi mai certăm pe constructori, îi mai luăm şi cu biciul, dar şi cu vorba bună, şi cred că vor reuşi să o ducem la capăt. Componenta de apă are unele întârzieri, însă sperăm că acestea vor fi recuperate”, a declarat Ion Lungu. Lansarea oficială a Programului ISPA s-a făcut pe 22 mai 2008, pe strada „Cpt Grigore Andrei”, din cartierul Burdujeni-sat, intervenţiile trebuind date gata la finele lui 2010.

Sucevenii dau buzna la cursuri de administratori de asociaţii
· În ultimii 2 ani, peste 10 absolvenţi au ajuns la conducerea unei asociaţii de pe raza reşedinţei de judeţ
· Cu ceva timp în urmă, existau persoane care prestau în calitate de administratori şi la câte 4-5 asemenea structuri
Primăria şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Suceava a lansat un nou curs pentru administratori de asociaţii de proprietari. Viceprimarul Lucian Harşovschi anunţă că 30 de suceveni sunt amatori să se califice în această meserie, primul modul de 15 cursanţi intrând la clasă încă acum două zile. Pentru cel de al doilea modul înscrieri se mai fac doar săptămâna aceasta, ceilalţi 15 învăţăcei urmând a se aşeza în băncile începând cu lunea viitoare. Contra unei taxe de 300 de lei, vor fi urmate cursuri care durează 30 de zile şi în urma cărora absolvenţilor li se va înmâna certificatul de calificare corespunzător. „La finele perioadei, cei care vor trece proba scrisă vor primi certificat de administrator de asociaţie, după care vor putea să lucreze la asociaţiile de proprietari din municipiu”, declară adjunctul şefului executivului local.
Lucian Harşovschi precizează că, printre altele, studiate sunt legislaţia specifică şi elemente de contabilitate, în ultimii 2 ani, peste 10 absolvenţi ajungând la conducerea unei asociaţii de pe raza urbei reşedinţă de judeţ. „Înlocuirile se produc, de regulă, odată cu adunările generale din fiecare an. Noii administratori se aleg în cadrul acestora din urmă şi în conformitate cu baza de date pe care noi o avem la primărie”, relevă viceprimarul. Lucian Harşovschi susţine că obţinerea că pregătirea pentru această îndeletnicire este una utilă, devreme ce, acum câţiva ani existau persoane care prestau în calitate de administratori şi la câte 4-5 asociaţii de proprietari.

Rutieriştii, solicitaţi să descongestioneze traficul îngreunat de lucrările ISPA
· Se caută rute alternative care să asigure o legătură fluidă între cartierul Burdujeni şi restul oraşului
Conducerea primăriei caută soluţii pentru descongestionare a traficului din reşedinţa de judeţ. În comandamentul de ieri, de la sediul executivului, primarul Ion Lungu a cerut Serviciului Poliţiei Rutiere să vină cu soluţii în acest sens. Demersul şeful administraţiei locale vine pe fondul deschiderii a mai multor noi fronturi de lucru în cadrul Programului ISPA de reabilitarea a reţelelor de apă şi canalizare. „Încercăm să găsim rute alternative care să asigure o legătură fluidă între cartierul Burdujeni şi restul oraşului. Aceasta pentru că se fac lucrări şi pe variantele alternative, respectiv pe Serpentine. Se intervine de asemenea şi pe zona Cernăuţi, la intersecţia cu podul de peste râul Suceava şi, de aceea, insist la executanţii de la Pfeiffer, să termine lucrările de pe strada , astfel încât să avem o rută sigură şi accesibilă între Burdujeni şi zona centrală”, declară dl. Lungu. Edilul şef evidenţiază că aceste demersuri sunt cu atât mai necesare cu cât noi intervenţii urmează a fi atacate în mai multe puncte de pe artera principală Calea Unirii. În aceste circumstanţe, încheierea lucrărilor de pe „Gheorghe Doja” ar fi de natură să degajeze traficul orientând circulaţia pe relaţia Burdujeni-Iţcani-Centru sau Burdujeni-Iţcani-Şcheia-cartierul Obcini.

Termoficarea suceveană se întoarce la origini
· Edilul şef Ion Lungu nu mai crede în promisiunile deşarte ale factorilor guvernamentali, încălzirea consumatorilor racordaţi la sistemul centralizat urmând a se face de la vechile CAF
Directorul general al Termica, Constantin Plăcintă este plecat la Bucureşti pentru a vedea care sunt intenţiile factorilor de decizie vizavi de viitorul producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic din municipiul Suceava. Primarul Ion Lungu declară că, cel mai probabil, în această iarnă apartamentele sucevenilor vor fi încălzite cu energie termică asigurată de la vechile cazane de energie de apă fierbinte(CAF) de la fostul Combinat de celuloză şi hârtie. Edilul şef spune că, pe marginea celor rezolvate în capitală, va avea o întrevedere cu dl. Plăcintă, domnia sa exprimându-şi rezerva faţă de materializarea promisiunilor făcute, în numeroase rânduri, de Guvern. Dl Lungu susţine că, până la finele lui mai, executivul central va avea o strategie pentru societăţile de termoficare aflate într-o situaţie similară celei de la Suceava, menţionând că, însă, nu îşi mai face „speranţe deşarte”. „Aşteptăm să vedem ce se întâmplă la nivel guvernamental. Cum a mai spus-o şi cu alte prilejuri, Guvernul ne creează false aşteptări, însă, în următoarea perioadă, este obligatorie luarea unei decizii faţă de viitorul Termica”, precizează primarul, asigurând că sucevenii vor avea apă caldă şi căldură în sezonul rece următor. Potrivit şefului municipalităţii, cu unele investiţii în modernizare, vechile instalaţii de termoficare au capacitatea de a asigura încălzirea întregului municipiu. Astfel, capacităţile de la centrala termoelectrică(CET) din Lunca Sucevei, vor fi închise şi trecute în conservare. Pentru următorii 2 ani, Ion Lungu mizează pe construirea unei noi centrale termice care va avea o capacitate strict dimensionată la nevoile de consum ale racordaţilor la sistemul centralizat. În bugetul pe 2010, capitolul energie şi combustibili este preconizat a înghiţi aproape o treime din total încasări.

Certificate de urbanism şi autorizaţiile de construire eliberate după PUG depăşit
Municipalitatea suceveană lucrează, în continuare, după un plan general de urbanism expirat încă din luna noiembrie 2009. Şeful executivului sucevean, Ion Lungu spune că acest fapt nu creează niciun fel de probleme, fostei documentaţii prelungindu-i-se valabilitatea prin hotărâre a aleşilor locali. Dl Lungu spune că procedurile pentru noul plan de urbanism general sunt în plină desfăşurare, în prezent fiind publicat anunţul pentru faza de proiectare a licitaţie. „Planul Urbanistic General a expirat la fel ca la toată lumea, acesta fiind în prelungire, conform legii. În prezent suntem în faza de anunţ de licitaţie. Important este că avem ridicarea cadastrală, piesa cea mai importantă şi de bază pentru PUG. De asemenea, o altă componentă importantă îl reprezintă studiul de circulaţie, care, la fel, este întocmit”, reliefează Ion Lungu, adăugând că prelungirea a fost agreată de Ministerul Lucrărilor Publice.
Planul Urbanistic General(PUG) este instrumentul de lucru în baza căruia administraţia locală eliberează certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire. Licitaţia pentru realizarea acesteia din urmă va fi organizată în perioada următoare, în bugetul local fiind prinsă, cu această destinaţie, o sumă de 2 milioane de lei.
Şi Consiliul Judeţean Suceava a făcut demersuri la Ministerul Dezvoltării în vederea disponibilizării fondurilor necesare întocmirii planurilor urbanistice ale localităţilor. Preşedintele Gheorghe Flutur declara că respectivele documentaţii de urbanism au durata de valabilitate de 10 ani şi, pentru că au fost realizate între 1997 şi 2000, cele mai multe au depăşit termenul în cauză. Şeful administraţiei judeţene susţinea că un PUG costă şi până la 200.000 de lei(2 miliarde de lei vechi), mare parte dintre primării neavând resursele financiare necesare achitării acestora.

Magistrala rutieră care trece prin inima Sucevei intră în reabilitare din vară

Joi, şeful administraţiei locale, Ion Lungu va avea, la Piatra Neamţ, întrevederi cu oficialii Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est. Discuţii vor fi purtate pe marginea stadiului în care se află două dintre proiectele de obţinere de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), lămuririi neclarităţilor ivite şi trecerii acestora la o fază următoare. Este vorba, în primul rând, despre proiectul de reabilitare a magistralei rutiere care străbate urbea reşedinţă de judeţ, de la intrarea dinspre Fălticeni la ieşirea înspre Botoşani, asfaltare a 14 străzi de pământ şi de mărire a numărului de benzi ale străzii „Mitropoliei”, de acces dinspre Ipoteşti. În cauză este şi proiectul de creştere a siguranţei cetăţeanului şi reducerea criminalităţii în municipiu, prin montarea de 78 de camere video de supraveghere în apropierea unităţilor şcolare, instituţiilor publice şi în zonele de risc. Dl. Lungu crede că, până la sfârşitul lunii mai, vor fi semnate contractele de finanţare, după care vor fi organizate licitaţiile pentru constructori, iar din august se va trece şi la executarea efectivă a lucrărilor. Reamintim că, în calitate de pol de dezvoltare urbană, municipalitatea suceveană a întocmit Planul Integrat de Dezvoltare Urbană(PIDU) care a fost acceptat la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est. Acesta cuprinde cinci proiecte care vor fi finanţate în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), dar şi din alte surse financiare, acestea având ca scop, printre altele, reabilitarea mai multor străzi din municipiu, modernizarea pasajului CFR Burdujeni, realizarea de parcări subterane, modernizarea de parcuri, precum şi înfiinţarea unui sistem de supraveghere cu camere video a zonelor cu potenţial infracţional. Valoarea totală a fondurilor ce vor fi accesate prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor” este aproximată la peste 28 milioane de euro, eligibile doar fiind circa 23 milioane de euro.

Peticire cu asfalt a străzilor impracticabile
· Prioritate au străzile „ 22 Decembrie” şi „Zamca”, aflate într-o stare proastă după lucrările la reţele subterane de utilităţi
Conducerea administraţiei locale sucevene informează că străzile laterale cu probleme din capitala de judeţ vor fi reparate într-o fază următoare, respectiv după asfaltarea arterelor de prim rang. Anunţul este făcut de primul gospodar al urbei, Ion Lungu care subliniază că prima etapă a campaniei de reparaţii este rezervată infrastructurii rutiere de largă solicitare, respectiv a celei de pe relaţia de la capătul de acces dinspre Fălticeni, la cel de părăsire a Sucevei, înspre Botoşani. Astfel, în prezent, campania de turnare de bitum are în vedere bulevardul „1 Decembrie 1918”, Calea Obcinilor, bulevardul „George Enescu” şi strada „Traian Vuia”(înspre Rădăuţi). Dl. Lungu spune că graficul intervenţiilor la totalul de 48 de artere a fost stabilit cu SCCF Group Colas Iaşi, compania care a câştigat licitaţia pentru întreţinere, pasul următor fiind intervenţiile la rutele secundare. „În etapa a doua intenţionăm să intrăm şi pe străzile mai puţin practicabile. Important este să ne sincronizăm şi cu lucrările de la reţelele de apă şi canalizare, însă avem în vedere asigurarea de condiţii minime pentru o circulaţie normală în municipiul Suceava”, evidenţiază primarul. La acest capitol, enumerate sunt, cu prioritate, străzile „ 22 Decembrie” şi „Zamca”, aflate într-o stare proastă după lucrările la reţele subterane de utilităţi.

„Ecologizare” a deciziilor administrative cu impact asupra peisajului citadin sucevean
· Proiectul judeţean îşi propune implicarea societăţii civile în lupta împotriva corupţiei

În 2010, Comisariatul Regional la Gărzii de Mediu Suceava Suceava este partener în mai multe proiecte de mediu promovate de organizaţii neguvernamentale şi unităţi de învăţământ, face cunoscut Diana Mihaela Coitoru, directorul coordonator al instituţiei. Unul dintre ele poartă denumirea de „Eco-transparenţă”, iar potrivit şefei de la „Mediu”, acesta este un proiect pilot de ecologizare a deciziilor administrative cu impact asupra peisajului citadin sucevean. Iniţiativa este parte a programului de finanţare “Facilitatea de tranziţie-consolidarea sprijinului societăţii civile în lupta împotriva corupţiei”, fiind implementată de Grupul Ecologic Colaborare(GEC) Bucovina, în parteneriat cu Primăria Suceava, Comisariatul Regional la gărzii de Mediu Suceava şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava. Un alt proiect este sistemul complex de monitorizare a calităţii apei bazinului hidrografic transfrontalier al râului Siret, acţiune derulată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin programele de vecinătate România-Ucraina, 2004-2006 şi PHARE 2006, materializarea revenind Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava. Un al treilea proiect are în vedere colectarea selectivă a deşeurilor de baterii portabile, aplicat la Iaşi, de Asociaţia “Mai bine”, şi beneficiind de finanţarea guvernelor Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei, prin Mecanismul financiar al spaţiului economic european. Nu în cele din urmă, Diana Mihaela Coritoru menţoinează şi proiectul “Ghiozdanul verde”, al Asociaţiei “Tinerii ecologi români din Iaşi”, axat pe promovarea educaţiei pentru dezvoltare durabilă şi schimbarea atitudinii comunităţii locale faţă de protejarea naturii.

PRM înfierează politica de înrobire fiscală promovată de Guvernului Boc
· Creşterea dărilor este instrumentul cel mai comod şi sigur la care puterea actuală, aflată la strâmtoare, apelează pentru a-şi ascunde incompetenţa, crede viceliderul judeţean al PRM Suceava, Marcel Murariu
Sistemul de impozitare din România este cel mai sever din Europa, crede vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Marcel Murariu, care declarat, într-o conferinţă de presă că, orice firmă din ţara noastră este nevoită să plătească un număr excesiv de taxe şi impozite. Dl. Muariu spune că impozitarea excesivă a veniturilor a devenit un principiu de bază al politicii fiscale a Guvernului Boc, aceasta fiind un instrument comod şi sigur la care puterea actuală, aflată la strâmtoare, apelează. „Deşi veniturile românilor sunt cele mai mici din Europa, acestea sunt şi cel mai aspru impozitate. Aşa se face că, după ce şi-a plătit toate dările, un angajat nu mai rămâne decât cu firimituri. Executivul se laudă cu o reducere a fiscalităţii, prin comasări, reduceri sau tăieri a diferitor contribuţii. Rezultatul este însă nul, în condiţiile în care s-au introdus o mulţime de alte dări. Din retribuţia brută, mai mult de jumătate este reţinută în contul impozitului pe salariu, al contribuţiilor pentru pensii, sănătate şi ajutor de şomaj etc”, subliniază viceliderul judeţean al PRM, menţinând că, costul împovărător al locurilor de muncă are drept cauză şi mărimea contribuţiilor suportate direct de către angajatori. Astfel, pentru achitarea unui salariu la nivelul celui mediu net pe economie, un agent economic cheltuieşte mai mult decât dublul acestuia. „Drept urmare, nu mai miră nivelul ridicat al muncii la negru, dar nici sustragerea sistematică a angajatorilor de la plata obligaţiile la buget. Toate acestea, fără a mai vorbi despre găselniţele păguboase ale Ministerului Finanţelor, precum impozitul forfetar. Mai rămâne să se introducă celebrele taxe pe fumărit şi aerul respirat, şi s-ar pune capac la toate”, a explicat Marcel Murariu.

Aproape 350 de slujbe scoase la bătaie la bursa de „Sfântul Gheorghe”

Aproximativ 350 de joburi oferă angajatorii din judeţul Suceava la Bursa generală a locurilor de muncă de vineri, de sărbătoarea „Sfântului Gheorghe”, informează directorul coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Aurelia Focşa. Dna Focşa spune că agenţii economici judeţeni sunt interesaţi de ocuparea de locuri de muncă din diverse domenii de activitate, precum fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, ridicarea de clădiri şi lucrări de geniu pentru construcţii, industria construcţiilor metalice, comerţ cu amănuntul şi ridicata, hoteluri şi alte facilităţi de cazare, agricultură, fabricarea de mobilă, transporturi terestre, activităţi de asigurări, activităţi de intermedieri financiare, industria alimentară, activităţi de jocuri de noroc, restaurante şi alte servicii de alimentaţie, activităţi ale bibliotecilor, tranzacţii imobiliare. La fel, cele mai căutate meserii sunt cele de confecţioner textile, dulgher, lăcătuş mecanic, dar s-au primit solicitări şi pentru consilier financiar, inginer construcţii civile, inginer mecanic, inginer drumuri şi poduri, economist, ospătar, bucătar, barman şi vânzător. Participanţii la bursă vor putea consulta şi oferta de locuri de muncă în străinătate, care totalizează, până în prezent, 543 de slujbe de tâmplar, zugrav, farmacist şi medic etc. Întâlnirea dintre ofertă şi cerere are loc începând cu ora 10.00, în holul mare al Casei de Cultură Suceava, precum şi la agenţiile locale Fălticeni şi Cîmpulung Moldovenesc şi la Casa germană Rădăuţi

Judeţul Suceava dă lovitura la proiectele pe dezvoltare turistică
· 14 proiecte autohtone au fost selectate şi au şansă la o co-finanţare însumată de 2,48 milioane euro
Sucevenii par a avea mână bună la proiectele de accesare de fonduri pentru dezvoltarea turismului. Cel puţin aşa lasă de înţeles Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit(OJPDRP) Suceava, care anunţă că, după sesiunea din toamna lui 2009 pe Măsura 3.1.3, „Încurajarea activităţilor turistice”, judeţul Suceava se poate lăuda cu o rată ridicată de selectare a documentaţiei depuse. Directorul coordonator, Ovidiu Donţu, informează că doar 3 dosare au fost respinse ca fiind neeligibile, restul de 14 proiecte autohtone selectate având şansă la o co-finanţare însumată de 2,48 milioane euro. Dl. Donţu precizează că suma alocată în respective sesiune este de 68 de milioane de euro, sprijinul nerambursabil acordat fiind de maxim 200.000 de euro de fiecare proiect. Pentru a fi selectat în vederea finanţării, proiectul trebuia să acumuleze puncte, conform criteriilor de selecţie menţionate în ghidul solicitantului. Măsura 3.1.3 are ca obiectiv general dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atracţiei spaţiului rural. Beneficiarii eligibili sunt micro-întreprinderile, dar şi persoane fizice neînregistrate ca agenţi economici, dar care se vor angaja ca, până la data semnării contractului de finanţare, să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere. De asemenea, eligibile pot fi şi comunele, prin reprezentanţii lor legali şi asociaţiile de dezvoltare inter-comunitară, realizate doar între comune şi organizaţiile non-guvernamentale. De precizat, de asemenea, este faptul că nivelul avansului pe care beneficiarul îl poate cere a crescut de la 20% la 50%, acesta din urmă fiind obligat să nu înstrăineze sau să modifice proiectul pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de Agenţie.

17 angajaţi muncesc pentru a plăti jumătate din pensia unui general
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi, Filiala Suceava agreează ideea ajustării aşa ziselor „pensii nesimţite”. Vicepreşedintele CECCAR Suceava, Filip Şerban, este de părere că într-un anume mod sunt afectaţi de diminuări pensionarii de rând şi în altul cei din sistemul apărării naţionale, spre exemplu. Dl. Şerban opinează că pentru o pensie de general trebuie să cotizeze zeci de salariaţi ai întreprinderilor mici şi mijlocii din România. „Aceste pensii ale generalilor, într-adevăr, o să scadă, dar de la 100 de milioane la 50 de milioane de lei vechi. La o întreprindere mică, cu o cifră de afacere de 30 de miliarde de lei vechi şi până în 20 de angajaţi, contribuţia la asigurările de pensii este de 60 de milioane de lei vechi lunar, adică ceva în plus peste jumătatea pensiei unui general. Aceasta înseamnă că 16 -17 angajaţi contribuie la plata acestei pensii”, relevă oficialul CECCAR Dl. Şerban spune că măsura de introducere a sistemului unitar de salarizare este una bună şi obligatorie, însă, mai prost este că aceasta este tergiversată. „Aceste sporuri toxice care au existat în salarii, şi care au fost introduse în perioada 2010-2008, nu mai sunt sustenabile. IMM, care contribuie cu 80% la realizarea produsului intern brut PIB, nu mai au de unde plăti şi asigura aceste sume imense. Chiar preşedintele statului a spus, la un post de televiziune, că nu ne mai putem permite luxul de a da pensii şi salarii din împrumutul de la Fondul Mondial Internaţional”, relevă vicepreşedintele CECCAR Suceava. Şerban Filip accentuează că linia de creditare a FMI va fi închisă la 31 decembrie 2010 şi că, menţinând actualele salarii nesustenabile, de la 1 ianuarie 2011 va trebui contractat un alt împrumut. Or, acest lucru nu prea mai este posibil, deoarece, la fel ca şi într-o familie, traiul din împrumuturi de pe lună pe alta, are o limită, şi vene şi ziua scadenţei. „Astfel, România va risca intrarea în incapacitate de plată”, subliniază dl. Filip Şerban.

Modificările la Codul de procedură fiscală trag IMM sucevene la fund
· În perioada actuală de criză, aplicarea a două sancţiuni pentru plata cu întârziere a dărilor la bugetul de stat vor împiedica agenţii economici să se menţină pe linia de plutire
Proiectul de ordonanţa de urgenţă privind modificarea şi completarea Codului de procedură fiscală prin care Ministerul de Finanţe doreşte revizuirea sistemului de percepere a creanţelor fiscale accesorii, în sensul înlocuirii majorărilor de întârziere cu un nou algoritm bazat pe penalităţi şi dobânzi de întârziere, provoacă îngrijorare întreprinzătorilor mici şi mijlocii din judeţul Suceava. Luminiţa Chihai, vicepreşedintele Federaţiei Patronale a IMM Suceava, salută raportarea majorărilor de întârziere la nivelul dobânzii medii bancare şi diminuarea acestora de la 0,1 la 0,05% pentru fiecare zi de întârziere. IMM din judeţ sunt nemulţumite, însă, de instituirea obligaţiei de plată a penalităţilor de întârziere ca sancţiune pentru încălcare dispoziţiilor legale cu privire la plata la scadenţă a obligaţiilor fiscale. Astfel, în ceea ce priveşte acest din urmă aspect, dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează penalităţi de întârziere. În schimb, dacă stingerea are loc în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţilor se întârziere este de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse. Dacă termenul respectiv este depăşit, penalităţile ajung la 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse. Chiar şi aşa, penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. „Întreprinderile mici şi mijlocii sucevene felicită Ministerul de Finanţe pentru diminuarea dobânzilor de întârziere de la 0,1 la 0,05%, aceasta fiind una dintre principalele propuneri făcute de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. FPIMM Suceava nu susţine, însă, instituirea, în anul 2010, în completarea dobânzilor de întârziere, a penalităţilor de întârziere pentru creanţele bugetare de 5%, respectiv 15%, solicitând aplicarea de dobânzi şi penalităţi identice pentru plăţile întârziate ale autorităţilor publice, din achiziţii publice şi din raporturile fiscale”, subliniază Luminiţa Chihai. Pe de altă parte, FPIMM Suceava cere - pe perioada crizei - prelungirea termenelor de plată cu 60 de zile pentru micro-întreprinderi şi cu 30 de zile pentru IMM şi, de asemenea, scutirea de plată a majorărilor de întârziere pentru IMM care au înregistrat creanţe bugetare în 2009 şi care vor achita debitele până cel târziu la 1 iulie 2010. „Cine nu poate să plătească dările la stat într-o lună, nu va putea plăti nici peste 3 luni, când, de fapt, se dau două sancţiuni pentru aceeaşi greşeală. Este realmente imposibil ca acel agent economic să poată să se ridice la suprafaţă în această perioadă de criză”, reliefează şi Liliana Agheorghicesei, preşedintele FPIMM Suceava.

Peste 400 de şomeri rurali se recalifică la cursurile AJOFM
Luna aceasta, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă iniţiază 3 noi cursuri. Directorul coorodonator, Aurelia Focşa, declară că, în urma acestora, 70 de persoane vor obţine o calificarea în meseriile de coafor, bucătar şi ospătar. Dna Focşa face cunoscut că, de la începutul acestui an, numărul şomerilor în curs de calificare sau al celor care au obţinut un certificat în meseriile cuprinse în Planul de formare profesională, a ajuns la 631 persoane. Din acest din urmă total, 360 de cursanţi sunt femei, iar 404 provin din mediul rural. La ora actuală, în derulare sunt 25 de cursuri de confecţioner articole din piele şi înlocuitori, lucrător în comerţ, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, mecanic auto, coafor, utilizare calculator şi prelucrare informaţii, lucrător în confecţii piele şi înlocuitori, gaterist la tăiat buşteni, confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice, bucătar, lucrător în structuri pentru construcţii şi ospătar. La debut de aprilie, rata şomajului la nivel judeţean era de 8,73%, cu 0,09% mai mare decât cu o lună în urmă. Tendinţa de scădere a intensităţii şomajului continuă să caracterizeze piaţa locală a muncii, în martie înregistrându-se unul dintre cele mai mici salturi ale ratei indicatorului amintit, de la începutul anului încoace. În evidenţele AJOFM sunt înregistrate 22042 de persoane, dintre care 13241 beneficiază de indemnizaţie de şomaj. Ponderea femeilor în numărul total de şomeri este de 40%, respectiv de 8742 persoane.

PRM Suceava critică primăria pentru înmormântarea sportului rege
· Dispariţia fotbalului reprezentativ ar avea legătură cu interesele imobiliare de după dărâmarea stadionului „Areni”, susţine liderul formaţiunii, Gheorghe Acatrinei
Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, consideră că fotbalul are un rol important în viaţa unui oraş, constituind o variantă de relaxare şi destindere a unui număr important de pasionaţi ai sportului rege. Invocând aceste considerente, dl. Acatrinei critică dezinteresul manifestat de municipalitate în acest important domeniu al activităţii sociale a urbei reşedinţă de judeţ. Ex-senatorul de Suceava este de părere că primarul Ion Lungu nu a dat dovadă de preocupare pentru soarta echipei de fotbal F.C. „Cetatea”, ramura sportivă în cauză rămânând una nereprezentată la nivel naţional. „Dacă am ajuns la Suceava în dezastrul în care suntem la ora actuală, când echipa de fotbal este înmormântată, aceasta se întâmplă doar din cauza conducerii administraţiei locale. Or, dacă un primar vrea să conducă un municipiu, acesta trebuie să aibă în vedere, pe lângă celelalte probleme, şi cultura şi sportul. Primarul Ion Lungu ar putea lua în calcul că fotbalul este pentru microbişti ca un fel de hrană spirituală. Astfel, unii oameni mai merg pe stadion, îşi mai descreţesc frunţile şi mai uită de greutăţi”, subliniază dl. Acatrinei. Liderul organizaţiei judeţene al partidului condus la centru de Corneliu Vadim Tudor susţine că are informaţii potrivit cărora, deşi stadionul Areni ar fi viabil din punct de vedere al structurii de rezistenţă, acesta ar urma să fie, totuşi, dărâmat. „La mijloc ar fi interese imobiliare puternice, de care administraţia locală nu este în totalitate străină”, precizează Gheorghe Flutur.

Numere de imobile şi denumiri stradale actualizate
Municipalitatea suceveană procedează la actualizarea nomenclatorului stradal, precum şi a numerotării imobilelor de locuit din reşedinţa de judeţ. Primarul Ion Lungu declară că demersul are loc pe fondul apropiatului recensământ al populaţiei, administraţia locală dorind să fie pregătită pentru derularea în bune condiţii a acestei acţiuni de anvergură naţională. Edilul şef arată că, în acest sens, deja a fost constituită comisia de specialitate şi cooptaţii membrii acesteia, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
„Ne pregătim pentru recensământul populaţiei în baza Hotărârii de Guvern 1502 din 2009 şi vom reactualiza denumirea străzilor şi numerele de la locuinţe. De asemenea, a fost întocmită comisia de recensământ, iar potrivit legii, primarul este preşedintele acesteia. Din aceasta mai fac parte salariaţi ai primăriei, şeful Poliţiei municipale, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, precum şi ai altor instituţii abilitate”, precizează dl. Lungu.

Supra-impozitarea guvernamentală aduce unităţile turistice în faliment
Aurelia Badale, preşedintele Asociaţiei turistice „Vama”, critică măsurile de supra-impozitare impuse în turism de actualul Guvern. „În condiţiile crizei economice, în care activitatea turistică în zonă a scăzut în mod dramatic, indicele de ocupare a capacităţilor de cazare pe anul trecut fiind unul dureros de mic, de doar 8%, şi în contextul în care în acest an nu poate atinge sub nicio formă 15%, a veni cu măsuri de supra-impozitare, de înrobire pur şi simplu, înseamnă falimentarea sectorului turistic”, a reliefat, într-o conferinţă de presă, dna Badale. Aurelia Badale face referire la hoteluri, pensiunile turistice rurale şi alte facilităţi de cazare, inclusiv la cele din zona Vama, şi care, potrivit recentei formule de calcul, pentru o unitate de 4 margarete şi 10 camere, impozitul forfetar anual s-ar ridica la peste 15.000 de lei. Preşedintele Asociaţiei turistice „Vama”, administrator al unei pensiuni turistice de 4 margarete, realizată în urma accesării unei finanţări SAPARD, dată în folosinţă în 2007 şi a cărei destinaţie trebuie păstrată, conform contractului semnat, până în 2012, arată că deja achită un impozit pe clădire de circa 14.000 de lei, nou bir împovărând şi mai mult mica afacere pe care şi-a dezvoltat-o. „Am fost obligaţi să reducem în mod semnificativ preţurile, chiar şi cu mai mult de 50% faţă de anul trecut şi acum 2 ani. În ciuda eforturilor autorităţilor şi proiectelor şi , care au un oarecare impact, acestea nu sunt însă suficiente pentru a atrage un număr mare de turişti în zonă, pentru a creşte cifra de afaceri în pensiunile noastre şi a ne putea permite să alimentăm bugetele locale sau bugetul de stat”, subliniază dna Badale. Şefa Asociaţiei turistice amintite evidenţiază că, din lipsă de încasări, la ora actuală, în comuna Vama există numeroase pensiuni turistice care nu au reuşit să achite nici măcar 1 leu din impozitul pe clădire datorat pe trimestrul întâi, dna Badale punând în vedere că dublarea obligaţiilor fiscale va face onorarea obligaţiilor cu totul imposibilă.

Campania de plombare va consuma 5 milioane de lei din bugetul local
· În reparaţii vor intra 48 de străzi găurite, prioritate având bulevardele principale
Campania de asfaltare din acest an urmează a cuprinde 48 străzi, anunţă şeful municipalităţii sucevene, Ioan Lungu. Domnia sa spune că lucrările vor fi programate şi în funcţie de celelalte intervenţii de la infrastructura subterană, astfel încât circulaţia auto să nu fie îngreunată. „Evident că străzile vor fi reparate prin rotaţie şi în funcţie de lucrările pe care le avem la apă, canalizare şi de celelalte investiţii care vor demara în municipiul Suceava”, precizează primul gospodar al urbei.
Dl. Lungu spune că deja se lucrează pe bulevardele principale, la fel plombări făcându-se şi pe magistrala care străbate urbea de la intrarea dinspre Fălticeni la ieşirea înspre Botoşani, chiar dacă aceasta va fi supusă modernizării în cadrul finanţării ce va fi obţinute prin POR. „Până atunci nu putem sta cu bulevardele principale distruse, cu găuri în carosabil, vom face o minimă reparaţie. Mai ales în condiţiile în care vin şi Zilele Sucevei, ne concentrăm inclusiv pe bulevardele şi , la ieşirea înspre Iţcani. Vom face tot posibilul să nu blocăm traficul, care şi aşa este destul de afectat de intervenţiile ISPA”, precizează şeful administraţiei locale. Dl Lungu subliniază că, într-o primă fază, pentru campania de plombări se va cheltui suma de 5 milioane de lei.

La Cîrlibaba,
Nereguli la reapartizarea parcelelor pentru tineri şi decontarea navetei cadrelor didactice
· Consilierul local PRM, Constantin Şandru, cere Prefecturii să se sesizeze şi verifice modul în care au fost fundamentate şi aprobate hotărârile deliberativului comunal
· Dl. Şandru evidenţiază că deliberativul local se află la mâna secretarului cu stagii de 30 de ani al comunei, Dorel Holmoş, jumătate din membrii Consiliului având doar studii primare şi şcoală profesională
Consilierul local de la Cîrlibaba, Constantin Şandru, preşedinte al organizaţiei PRM din localitate, reclamă practici neortodoxe ale secretarului comunei, Dorel Holmoş. „Dl. secretar pune pe ordinea de zi doar anumite puncte solicitate de consilierii locali sau primar, iar pe care nu are chef să le treacă nu le trece”, a declarat dl Şandru într-o conferinţă de presă, precizând că la fel s-a întâmplat şi la şedinţa deliberativului comunal de pe 29 martie, când pe nu a ajuns pe masa de dezbateri proiectul de aducţiune de apă pentru Cîrlibaba Nouă şi Cîrlibaba Veche. Liderul PRM Cîrlibaba solicită compartimentului de verificare a legalităţii actelor emise de autorităţile publice a Prefecturii să se sesizeze şi facă un control asupra modului în care hotărârile de Consiliului Local Cîrlibaba sunt fundamentate şi aprobate, dl Şandru reclamând mai multe nereguli.
Constantin Şandru dă ca exemplu nerespectarea procedurii privind atribuirea terenurilor de 250 până la 500 de metri pătraţi în intravilanul localităţii, la Legea nr. 15/2003. În calitate de şef al comisiei juridice a legislativului comunal, dl. Şandru arată că documentaţia nu fost pusă în mapele membrilor comisiei înaintea întrunirii, aşa cum prevede legea administraţiei publice locale. Astfel, ulterior s-a constatat că dosarele pentru respectivele parcele nu erau complete şi că declaraţiile pe proprie răspundere privind nedeţinerea de către solicitanţi a unei suprafeţe mai mari de 5000 de metri pătraţi sau a unei locuinţe proprietate în ultimii 10 ani, nu corespund realităţii. La fel nu există un regulament de atribuire, în conformitate cu prevederile în vigoare, comisia aprobând, în absenţa PUZ şi PUD, ce trebuiau obligatoriu trecute prin Consiliul Local, repartizarea de parcele care fac parte din extravilanul localităţii. „Astfel, toată lumea s-a intabulat la cartea funciară ca proprietari, în timp ce Legea 15/2003 prevede doar darea parcelelor în folosinţă pe perioada existenţei construcţiei”, reliefează consilierul local PRM, menţionând că două persoane au primit trenuri „pe criterii politice”, acestea deţinând în proprietate terenuri de peste 5000 de metri pătraţi.
Consilierul local de Cîrlibaba, vechi în funcţie de circa 20 deani, mai semnalează că în şedinţa de pe 30 martie a fost aprobată şi o hotărâre de decontare a contravalorii navetei pentru cadrele didactice care nu locuiesc în comună, în mapa şedinţe nefiind prezente deciziile în acest sens ale Consiliului de administraţie a şcolii generale. „S-a aprobat hotărârea de Consiliul Local şi nici măcar nu ştim pentru cine, dacă există pontaj, deplasarea, dacă beneficiarii sunt proprietari de autoturisme, etc”, iterează alesul PRM de Cîrlibaba.
Acesta mai spune că secretarul Holmoş evită orice apreciere anuală a muncii depuse a anual, nesupunând raportul de activitate analizei şi aprobării planului, aşa cu prevederile legale obligă. Constantin Şandru evidenţiază că deliberativul local al comunei se află la mâna secretarului cu stagii de 30 de ani al comunei, Dorel Holmoş, jumătate din membri având studii doar primare şi şcoală profesională.