În 2021

Aproape 120 de milioane de lei, adică 28,66% din bugetul local al judeţului Suceava, s-au dus pe cheltuieli cu salariile

> Pentru dezvoltarea judeţului s-au cheltuit aproximativ 159 de milioane de lei, însemnând 38,42% din cheltuielile totale de peste 415 de milioane de lei

> În conformitate cu execuţia bugetului local, serviciul datoriei publice locale reprezenta 2,66% din totalul plăţilor de 415,952 de milioane de lei

Judeţul Suceava nu şi-a realizat peste o cincime din veniturile votate de către deliberativ pentru anul 2021. Aceasta potrivit informării referitoare la execuţia bugetului local la finele anului trecut, statistică postată pe pagina web oficială a Consiliul Judeţean. Astfel, conform sursei citate, la 31 decembrie 2021, veniturile totale încasate la bugetul local al judeţului s-au ridicat la 463,777 de milioane de lei, în comparaţie cu 543,454 de milioane de lei venituri totale programate, gradul de realizare fiind de 78,15%. În cadrul acestora, veniturile proprii încasate  s-au ridicat la 88,015 de milioane de lei, din totalul de venituri proprii aprobate de 88,295 de milioane de lei, cu un grad de realizare de 99,68%, respectiv cu o nerealizare de 0,32%. În ceea ce priveşte partea de cheltuieli a bugetului local al judeţului Suceava, în perioada  1 ianuarie-31 decembrie 2021   s-au făcut plăţi totale de 415,952 de milioane de lei. Plăţile aferente cheltuielilor de personal au însumat 119,922 de milioane de lei, însemnând 28,66% din cheltuielile totale din anul trecut. Pentru funcţionarea Consiliului Judeţean şi a instituţiilor subordonate, incluzând şi cheltuielile de personal,  s-au operat plăţi de 256,151 de milioane de lei, cu o pondere de 61,58% din totalul aprobat. La secţiunea de dezvoltare a bugetului local al judeţului Suceava, plăţile efectuate au avut valoarea de 158,801 de milioane de lei, acestea deţinând 38,42% din totalul de 415,952 de milioane de lei-cheltuieli la 31 decembrie 2021. În conformitate cu execuţia bugetului local la sfârşitul anului 2021, serviciul datoriei publice locale reprezenta 2,66% din totalul plăţilor de 415,952 de milioane de lei. Potrivit Legii nr. 273 din 2006 a finanţelor publice locale, ordonatorii principali de credite ai instituţiilor publice locale au obligaţia publicării indicatorilor amintiţi pe pagina de internet a unităţilor administrativ-teritoriale. 

 În judeţul Suceava

Peste 85% dintre beneficiari au folosit tichetele pentru masă caldă  

Judeţului Suceava are 12.724 de beneficiari eligibili ai Programului „Mese calde”, reprezentând numărul persoanelor care primesc tichete sociale. Aceasta potrivit statisticii Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene conform căreia, în prezent, gradul de utilizare a tichetelor sociale pe suport electronic emise în cadrul Programului „Mese calde” este, în judeţ, de 85,90%. Din total, în municipiul Suceava se regăsesc 215 beneficiari ai Programului „Mese calde”, gradul de utilizare a tichetelor sociale pe suport electronic fiind de 61,55%. În reşedinţa de judeţ s-au înregistrat mai multe cazuri de retragere sau de redistribuire a tichetelor pe motiv de deces al îndreptăţiţilor, cazarea acestora în cămine de bătrâni, dar şi de schimbare cu domiciliul pe raza altor unităţi administrativ-teritoriale. „Numărul de beneficiari fluctuează constant, iar situaţii de genul celor semnalate sunt inerente, reprezentând mai degrabă excepţii soluţionate de autorităţile locale care distribuie tichetele către destinatarii finali. Selecţia şi certificarea eligibilității beneficiarilor revine în mod exclusiv autorităţilor locale. Gradul de utilizare, însă, depăşeşte cu mult jumătate din tichetele sociale distribuite, în condiţiile în care se situează la peste 85% în judeţul Suceava, iar la nivelul municipiului Suceava este de 61,55%, aşa cum reiese din datele MIPE” arată Diana Drinceanu, responsabil cu comunicarea al emitentului de tichete sociale Edenred România.

Costul ridicat al instalaţiilor interioare şi taxa mare de branşare îi ţin departe de gazul metan  pe gospodarii din Burdujeni-sat

  > „Este adevărat, sunt tarife mari, de 5.000 de lei, de 7.000 de lei, dar Primăria nu are posibilitatea să plătească aceşti bani în locul respectivelor persoane” spune primarul Lungu

> La acestea s-ar adăuga liberalizarea preţului gazelor naturale, dar şi scandalul facturilor umflate emise de furnizori, care, de asemenea, i-ar inhiba pe potenţialii beneficiari

Introducerea reţelei de alimentare cu gaze naturale în cartierul Burdujeni-sat al municipiului Suceava este pe ultima sută de metri. Aşa susţine primarul Ion Lungu, care spune că, în ciuda faptului că lucrările se fac în ritm nesusţinut, din cauza insuficienţei muncitorilor, investiţia va continua cu cartierul Tinereţii de pe Dealul Mănăstirii, „Am discutat la firma care introduce gazul metan şi ne-am umilit, insistând să aducă forţă de muncă. Din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru. În linii mari, gazul metan în Burdujeni-sat este introdus, iar conform contractului vom merge pe Dealul Mănăstirii” arată edilul-şef sucevean. Chiar şi în aceste condiţii, potrivit şefului executivului sucevean, locuitorii acelei părţi a urbei reşedinţă nu dau năvală să se racordeze la reţeaua de alimentare care le trece pe la poartă. Deşi iniţial s-au arătat entuziaşti, acum intervenţiile de reabilitare a unor  străzi nu pot fi duse la capăt, întrucât, în cazul unor eventuali viitori amatori de branşare, pentru traversarea cu conducte ar fi necesară distrugerea carosabilului. „Oamenii din Burdujeni-sat, conform sondajului, într-o proporţie de 90% au spus spun că vor gaz metan. Acum  există foarte puţini branşaţi, ceea ce a creat şi o situaţie de blocaj. Cel mai elocvent exemplu este cel de pe strada Lev Tolstoi. Aceasta a fost prima stradă pentru care am dat dispoziţie să se aducă gazul metan, astfel încât să o putem asfalta. Însă, din păcate, foarte puţine persoane se racordează la reţea” subliniază şeful municipalităţii sucevene. Lungu opinează că respectivii gospodarii sunt inhibaţi de costul ridicat al realizării instalaţiilor interioare, cât şi de taxele relativ mari de branşare. La toate acestea s-ar adăuga şi liberalizarea preţului gazelor naturale, dar şi scandalul facturilor umflate emise de furnizori. „Este adevărat, sunt tarife mari, de 5.000 de lei, de 7.000 de lei, dar Primăria nu are posibilitatea să plătească aceşti bani în locul respectivelor persoane. Ştiu că era o iniţiativă de a se face gratuit aceste racorduri, dar nu ştiu în ce fază se află aceasta”  evidenţiază Lungu. Primul gospodar al capitalei de judeţ a mai adăugat că va ţine aproape de firma constructoare, acesta fiind un proiect de suflet al său, pe care, împreună cu Consiliul Local, l-a iniţiat în urmă cu foarte mulţi ani. „Şi eu îmi doresc să înaintăm cu acest proiect cu care am consumat atâta energie şi cred că vom putea să o scoatem la capăt. Este un proiect foarte sensibil, cu un necesar de profesionişti care trebuie să lucreze acolo, cu sudori, cu oameni de specialitate, dar care, din păcate, nu prea sunt” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Extinderea reţelei de gaze naturale are în plan 33 de străzi, cu circa 1.300 de imobile. Contractul cu Test Prima, societatea care a câştigat licitaţia, a fost semnat pe 10 octombrie 2018, iar ordinul de începere a lucrărilor s-a dat la finele lunii în cauză. Valoarea investiţiei este de 3,71 de milioane de lei, fără TVA, cu o durată de execuţie de 36 de luni. Flacăra primelor maşini de gătit din Burdujeni-sat a fost aprinsă de către primarul Ion Lungu în campania electorală pentru alegerile locale din septembrie 2020, când gradul de acoperire cu conducte funcţionale a străzilor prinse în proiect era de 45%. Un sondaj făcut de Primăria Suceava a scos în evidenţă că dintre cei 977 de proprietari chestionaţi, 97,95% au declarat că vor să fie branşaţi la reţeaua de alimentare cu maşini de gătit, sobe sau centrale pentru încălzirea locuinţelor.

 

În 2021,

Aproape 1.650 de certificate de încadrare a copiilor în grade de handicap

> Pentru 744 de copii s-au eliberat certificate pentru handicap grav, în totalul din anul trecut 267 fiind cazuri nou-apărute

Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului Suceava a analizat, pe durata anului 2021, 2.600 de cazuri încadrare într-un grad de handicap, pentru aceasta fiind nevoie de 24 de şedinţe ordinare şi 10 şedinţe extraordinare. Potrivit unei informări a structurii care funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean, pe durata anului trecut au fost eliberate 1.641 de certificate de încadrare a copiilor în diferite grade de handicap, iar 267 dintre acestea sunt cazuri noi. Din totalul amintit, pe durata anului precedent 744 de copii au fost încadraţi în grad de handicap grav, 551 în grad de handicap accentuat, 313 în grad de handicap mediu, iar 33 în grad de handicap uşor. Conform informării citate, Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului a adoptat, printre altele, 14 hotărâri de admitere în sistemul de protecţie, 267 de hotărâri de menţinere în sistemul de protecţie şi 34 de înlocuiri a măsurilor anterioare cu câte o altă măsură. În acest din urmă caz s-au făcut înlocuiri ale plasamentelor la asistenţi maternali profesionişti cu plasamente în sistem rezidenţial, precum şi invers, dar şi înlocuiri de plasamente la asistenţii maternali profesionişti cu altele către familii extinse sau către familii fără vreun grad de rudenie cu copiii respectivi. De asemenea, în 2021 dispuse au fost şi 129 de măsuri de încetare a măsurii speciale de protejare. Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului funcţionează în cadrul Consiliului Judeţean având atribuţii în ceea ce priveşte  stabilirea măsurilor de protejarea specială a copiilor; menţinerea măsurilor pentru tinerii care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi au beneficiat de o măsură de protejare specială; eliberarea sau, după caz, reînnoirea, suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal; revocarea sau, după caz, înlocuirea măsurii de protejare socială stabilită; stabilirea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi eliberarea certificatului de încadrare aferent. Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului are 7 membri, este condusă de secretarul judeţului, Petru Tănasă, având ca vicepreşedinte Georgeta Nadia Creţuleac, director executiv al Direcţiei Generale de Asitenţă Socială şi Protecţia Coiului Suceava.

Mai puţin de 3.000 de suceveni vulnerabili au cerut suplimentul pentru energie

> Acesta se acordă lunar şi se plăteşte furnizorului, sau direct titularului, în cazul familiilor care folosesc lemne, combustibili solizi sau petrolieri

Doar 2.940 de locuitori ai municipiului Suceava au cerut suplimentul la energie în sumă fixă acordat în funcţie de sursele de furnizare a energiei electrice utilizate. Potrivit Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei, după centralizarea cererilor depuse în noiembrie 2021, cei mai mulţi beneficiari, respectiv 1.443, au parte de câte 30 de lei pentru consumul de energie electrică, ajutorul financiar total fiind de 43.290 de lei. Tot la această formă de energie, la 14 suceveni ajunge un supliment  financiar total în valoare de 980 de lei, respectiv câte 70 de lei de fiecare. La sistemul centralizat de termificare, 801 de familii vor beneficia de câte sprijin suplimentar de câte 10 lei, însemnând un total de 8.010 pe lună. Pentru 552 de familii care se încălzesc cu centrale pe gaze naturale se acordă câte 10 lei pentru fiecare dintre acestea, adică un total de 5.520 de lei pe lună. În cele din urmă, 130 de beneficiari vor fi susţinuţi cu câte 20 de lei, adică cu o sumă de 2.600 de lei lunar. Suplimentul pentru energie se acordă lunar şi se plăteşte furnizorului sau direct titularului, în cazul familiilor care folosesc lemne, combustibili solizi sau petrolieri. Suplimentul poate fi solicitat odată cu ajutorul pentru încălzirea locuinţei sau separat, chiar după încheierea sezonului rece. Suplimentul se cumulează în funcţie de sursele de energie utilizate, iar dacă singura sursă este energia electrică, valoarea suplimentului este de 70 de lei pe lună. Suplimentul pentru energie este o măsură care are drept scop acordarea de sprijin financiar din bugetul de stat pentru consumatorii vulnerabili. Soluţia vizează acoperirea integrală sau parţială, după caz, a cheltuielilor cu iluminatul locuinţei, cât şi cu facilităţile pentru gătit, asigurarea apei calde, asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică a echipamentelor de care depinde viaţa persoanelor, din motive de sănătate, şi în utilizarea mijloacelor de comunicare alimentate cu energie electrică.               

 Comisia de fond funciar a reconstituit dreptul de proprietate pentru 11 persoane fizice şi o persoană juridică

> Ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, 5 persoane fizice se aleg cu un total de 26,62 de hectare de vegetație forestieră

Sub conducerea prefectului Alexandru Molovan, în calitate de președinte, ieri a avut loc ședința Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Potrivit unui comunicat de presă al Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, pe ordinea de zi au fost incluse 63 de lucrări elaborate de către Biroul de aplicare a actelor cu caracter reparatoriu şi aplicare a apostilei, anterioara şedinţă fiind ţinută pe 23 noiembrie 2021. Supuse dezbaterii și aprobării au fost informări ale membrilor comisiei județene; propuneri ale comisiilor locale de fond funciar privind reconstituirea dreptului de proprietate; atribuirea de terenuri aferente locuințelor; validări de amplasamente, modificări sau, după caz, corectări titluri de proprietate, precum și emiterea de duplicate ale unor titluri de proprietate. Drept urmare, comisia județeană a adoptat 52 de hotărâri, 12 dintre ele având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv validarea amplasamentului pentru un total de 21,29 de hectare de teren cu vegetație forestieră, ca urmare a cererilor formulate de 11 persoane fizice și o persoană juridică. Prin 4 hotărâri s-au invalidat propunerile comisiilor locale de fond funciar prin care s-a propus validarea amplasamentului pentru o suprafaţă 17,14 de hectare teren cu vegetație forestieră, rezultat al cererilor formulate de 4 persoane fizice. Totodată, au fost emise 25 de hotărâri care au vizat fie modificări de titluri de proprietate sau, după caz, puneri în executare de hotărâri judecătorești, pentru 24 de persoane fizice şi o persoană juridică. Alte 5 hotărâri au fost emise pentru 5 persoane fizice, toate referitoare la însușirea amplasamentului pentru o suprafață de 26,62 de hectare teren cu vegetație forestieră propusă spre validare de către o comisie locală, dată fiind incidența Deciziei CCR nr. 395 din 2017. Printre altele, 3 hotărâri au vizat solicitări de modificare a unor hotărâri ale Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. „Se depun toate diligenţele necesare pentru rezolvarea și soluționarea tuturor lucrărilor înregistrate la comisie și aflate, în prezent, în diverse etape de lucru, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare” se arată în comunicatul de presă al Instituţiei Prefectului judeţului Suceava.

Pestă africană în apropierea fermei cu 23.800 de porcine din Vereşti  

>„Aceasta are activitatea blocată pentru o durată de o lună de zile” reliefează dr. Mihai Voloşeniuc, şeful DSVSA

>Trei focare au fost declarate în judeţ de la începutul anului, ultimele două în Corocăieşti şi Pleşeşti

Două noi focare de pestă porcină africană au fost confirmate de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava, primul dintre ele fiind cel din Corocăieşti, comuna Vereşti, cel de-al doilea declarându-se în Pleşeşti, comuna Vultureşti. Dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, spune că în Corocăieşti este vorba despre 4 suine crescute în gospodărie, de provenienţa virusului fiind suspectaţi purtători din liziera din apropiere. Porcii în viaţă au fost ucişi, cadavrele acestora fiind neutralizate prin îngropare, sub supraveghere. Deoarece în localitatea Vereşti funcţionează o exploataţie comercială în care sunt crescuţi 23.800 de porci, specialiştii instituţiei sanitare veterinare au dispus măsuri de urgenţă.  „Problema cea grea este că zona de restricţie include şi ferma de la Vereşti. Aceasta are activitatea blocată pe o durată de o lună de zile, perioadă în care nu pot nici cumpăra, nici vinde” reliefează dr. Mihai Voloşeniuc. În Pleşeşti, sursa o reprezintă comercianţi din judeţul Neamţ, cele două porcine achiziţionate fără documente de gospodarul sucevean dând semne de boală după două zile de la tranzacţie. Animalele au murit în scurt timp, ceea ce înseamnă că la momentul tranzacţiei virusul era în fază de incubaţie. În ambele cazuri s-a procedat la decontaminare, în curs fiind recenzarea animalelor din gospodăriile aflate pe o rază de 10 km faţă de focarele în cauză. Totodată, DSVSA a intensificat frecvenţa controalelor din trafic, circulaţia porcinelor fiind interzisă. „Îi rugăm pe oameni ca, ori de câte ori există suspiciuni că au porci bolnavi, să anunţe medicii veterinari. De asemenea, trebuie evitată cumpărarea animalelor din surse neautorizate, fără să fie cunoscut vânzătorul sau fără să se ia datele maşinii” a punctat dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava.  Reamintim că, la jumătatea lunii ianuarie 2022, în localitatea Probota din oraşul Dolhasca, un focar de pestă porcină africană a fost confirmat într-o exploataţie cu 11 suine. În zonă, atât în judeţul Suceava, cât şi în judeţele Botoşani şi Iaşi sunt în evoluţie focare în evoluţie la mistreţi.

 

În 11 ani

Volumul tăierilor ilegale din pădurile sucevene a scăzut de peste 5 ori

> Din acest punct vedere, Direcţia Silvică Suceava ocupă poziţia a 22-a, dintr-un total din 41 de subunităţi din ţară

Direcţia Silvică Suceava a depistat, pe durata anului 2021, tăieri ilegale asupra unui volum total de 2.358 de metri cubi de arbori, paguba cauzată fondului forestier însumând puţin este 1 milion de lei. Potrivit unei informări a instituţiei silvice sucevene, anul trecut volumul tăiat ilegal a fost de 0,69 de metru cubi la 100 de hectare. De cealaltă parte, creşterea medie anuală de pădure  s/a ridicat la 800 de metri cubi pe an pe 100 de hectare, ceea ce înseamnă că, în 2021, volumul tăiat ilegal la 100 de hectare reprezintă 0,001% din volumul lemnos rezultat din creşterile anuale. Conform Raportului anual de activitate a Regiei Naţionale a Pădurilor, din punctul de vedere al indicatorului privind tăierile ilegale, în 2021 Direcţia Silvică Suceava a ocupat poziţia  a 22-a, dintr-un total din 41 de subunităţi din ţară. O analiză a Direcţiei Silvice Suceava relevă că, în intervalul 2011-2021, volumul total al tăierilor ilegale a scăzut de la 13.189 de metri cubi la 2.358 de metri cubi, adică de peste 5 ori. În cei 11 ani supuşi analizei, cea mai mică valoarea a doborârilor abuzive a fost consemnată în 2018, volumul tăiat cu încălcarea legii fiind de 2.226 de metru cubi. „Datorită măsurilor luate şi eforturilor depuse de către silvicultorii din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, de la an la an se constată o diminuare semnificativă a tăierilor ilegale de arbori” se subliniază în informarea citată. Direcţia Silvică Suceava administrează 339.973 de hectare, reprezentând 63% din suprafaţa împădurită a judeţului. Diferenţa suprafeţei împădurite este în administrarea a 18 ocoale silvice private.   

 

Slabe şanse de bilete mai ieftine la călătoria cu autobuzele electrice şi de abonamente gratuite pentru pensionari

>Cauza constă în creşterea tarifelor la energia electrică, dar şi în scumpirea combustibilului pentru autobuzele clasice, costurile respective devenind mult mai mari 

>„Este primul an după Revoluţie, de când sunt primar, în care subvenţia la TPL creşte peste subvenţia la energia termică” declară primarul Ion Lungu

Subvenţia de care transportul în comun de călători din municipiul Suceava va beneficia în anul 2022 va depăşi, în premieră, pe cea cu care este susţinută financiar funcţionarea sistemului centralizat de termificare din reşedinţa de judeţ. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care semnalează că este primul an în care se întâmplă acest lucru. Astfel, în 2022, pentru diferenţa dintre costul real al transportului şi preţul unui bilet de călătorie, din bugetul local urmează a fi achitat către societatea Transport Public Local un total de 15 milioane de lei. Faţă de anul anterior, suma care este orientată către TPL este una semnificativ mai mare, cauza constând în creşterea tarifelor la energia consumată de autobuzele electrice, cât şi în scumpirea combustibilului pentru mijloacele de transport clasice. De cealaltă parte, în contul diferenţei dintre costul real total al energiei termice şi valoarea gigacaloriei facturată consumatorilor casnici, din vistieria municipală, către Bioenergy şi Thermonet, se va plăti o subvenţie de 13 milioane de lei. Potrivit primarului, în conturile firmei din Lunca Sucevei a fost virată deja suma de 10 milioane de lei, bani veniţi de la Guvern, până la sfârşitul sezonului rece Primăria nemaivând vreo obligaţie către Bioenergy. La aceasta se mai adaugă reducerea costului gigacaloriei, ca urmare a diminuării până la 5% a TVA la energia electrică. „Este primul an după Revoluţie, de când sunt primar, în care subvenţia la TPL creşte peste subvenţia la energia termică” a declarat primarul Sucevei. Reamintim că, în pline proceduri de implementare a proiectului european de transport ecologic în municipiul Suceava, edilul-şef Ion Lungu era de părere că achiziţionarea autobuzelor electrice se va resimţi în scăderea costurilor cu combustibilul, ceea ce va face posibilă inclusiv reducerea preţului unei călătorii. Or, această măsură este tot mai puţin realizabilă, liberalizarea pieţei energiei electrice aducând Primăriei facturi care sunt chiar şi duble faţă de anul 2020, spre exemplu. Totodată, pentru pensionari se anunţa acordarea de abonamente gratuite, facilitate condiţionată, însă, de completarea parcului TPL cu autobuzele electrice cu finanţare guvernamentală, dar şi de introducerea sensurilor unice şi a benzii speciale pentru transportul local de călători.

 

Municipiul Suceava readeră la Convenţia Primarilor din Europa privind Clima şi Energia  

>Autorităţile locale sunt hotărâte să acceseze Proiectul „Oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere al impactului asupra climei”

Municipiului Suceava continuă să participe ca semnatar la Convenţia Primarilor din Europa privind Clima şi Energia (Convenant Mayors for Climate and Energy). Oraşele membre se angajează să sprijine obiectivul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030 şi să crească rezistenţa comunităţilor urbane pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice. În acest sens, Suceava urma să acceseze Proiectul „O sută de oraşe neutre din punct de vedere al impactului asupra climei până în 2030”. Municipiul Suceava a fost acceptat ca membru semnatar al Convenţiei Primarilor din Europa privind Climă şi Energie în 2018, adeziunea reînnoindu-se „în funcţie de necesităţi, pentru o mai bună intensificare a acţiunilor pentru o Europă mai echilibrată şi neutră din punct de vedere climatic”. „Noi am mai aderat odată în 2018, dar aşa este procedura care se repetă din doi în doi ani, ca să putem merge mai departe cu proiectele pe care îl avem. Există o foaie de parcurs, deja am completat chestionarul on line, am depus cererea de înscriere în luna ianuarie. Anexăm şi hotărârea de Consiliul Local, piesă la dosar, şi eu sper ca să intrăm în acest proiect destul de important: <Oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere al impactului asupra climei>” a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. De asemenea, prin participarea la CPECE, autorităţile locale fac schimb de cunoştinţe şi se implică în activităţi de consolidare a capacităţilor, dar şi de împărtăşirea a rezultatelor, experienţei şi know-how-ului.    

 

Contractul de 650.000 de lei pentru proiectarea Zonei de agrement Şipote a fost câştigat de o firmă bucureşteană

>„Semnarea acestui contract este foarte importantă pentru depunerea proiectului la finanţare pe fonduri europene” a declarat primarul Ion Lungu, precizând că documentaţia va fi gata în 10 luni  

A fost semnat contractul pentru întocmirea documentaţiei tehnico-economice aferentă Proiectului „Zonei de agrement din Parcul Şipote”, a făcut cunoscut, ieri, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Potrivit şefului executivului local sucevean,  firma care a câştigat licitaţia  este Aria Studio 42 Bucureşti, contractul fiind parafat la valoarea de 650.000 de lei, fără TVA. Durata contractului este de 24 de luni, primele 10 luni fiind rezervate întocmirii documentaţiei, încă 14 luni constând în asistenţa tehnice acordate beneficiarului pe perioada evaluării proiectului, cât şi ulterior, până la semnarea contractului de finanţare. „Mă bucură faptul că la semnarea contractului au venit specialişti şi arhitecţi de la Bucureşti care deja au mers pe teren. Semnarea acestui contract este foarte importantă pentru depunerea proiectului la finanţare pe fonduri europene” a subliniat primul gospodar al reşedinţei de judeţ. Lungu a informat, de asemenea, că a avut o întâlnire cu membrii Comisiei tehnice desemnată de Consiliul Local în vederea prezentării temei de proiectare pentru Pădurea-parc Zamca, prilej cu care a fost prezentat draft-ul documentaţiei.  „Ne dorim ca în şedinţa ordinară a lunii februarie 2022, să aprobăm, în Consiliul Local, tema de proiectare pentru Pădurea-parc Zamca”  a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Fotbalul şi handbalul vor primi câte 2,5 milioane de lei din bugetul Sucevei   

>„La CS <Universitatea> ţinta este să rămână în Liga I, iar  pentru Foresta să promoveze în Liga a II-a” a declarat primarul Ion Lungu

Ion Lungu, primarul Sucevei a făcut public, ieri, raportul finanţărilor nerambursabile acordate din fonduri publice structurilor sportive în anul 2021. Astfel, din alocarea de 2,5 milioane de lei Clubul Sportiv de Handbal „Universitatea” Suceava a cheltuit 2,32 de milioane de lei, reprezentând 93% din total. Clubul Sportiv Municipal (CSM) Suceava a avut la dispoziţie 405.000 de lei, consumată fiind suma de 148.500 de lei. Conform lui Lungu, de vină pentru gradul scăzut de cheltuire nu este Primăria Suceava, ci „unele probleme de buget între Ministerul Tineretului şi Sportului şi CSM local”. „Sperăm ca, în ceasul al paisprezecelea, să putem transfera CSM la Primăria Suceava. La întâlnirea pe care am avut-o cu premierul Nicolae Ciucă s-a pus problema descentralizării, una dintre primele urmând a fi în acest domeniu al spottului. Eu nu spun că va curge lapte şi miere, dar, oricum, va fi mai bine. Vom putea interveni administrativ şi asigura o finanţare constantă” a precizat Lungu. Primarul a mai arătat că, în 2021, Asociaţia Sportivă de Fotbal Foresta Suceava a fost „creditată”  cu fonduri nerambursabile în valoare de 2,5 milioane de lei, în timp ce epuizată a fost suma de 2,12 milioane de lei, respectiv 85% din total. La tenis de câmp  s-a alocat o sumă de 100.000 de lei, din care s-a cheltuit 85.336 de lei. Edilul-şef a ţinut să arate că, în bugetul pentru anul 2022, pentru handbal se propune o finanţare nerambursabilă de 2,5 milioane de lei, o sumă egală fiind rezervată şi pentru fotbal. Clubul Sportiv Municipal (CSM) Suceava va avea la dispoziţie 500.000 de lei. „Sigur că, la CS <Universitatea> ţinta este să rămână în Liga I, iar pentru Foresta să promoveze în Liga a II-a” a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Primăria Suceava creşte până la 1.500 de lei venitul maxim pe membru de familie sub care se acordă ajutoare de urgenţă   

>„Suntem alături de persoanele nevoiaşe, vulnerabile, şi sperăm să le putem ajuta să treacă mai uşor de această perioadă grea” a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că, în 2022, cu această destinaţie se vor aloca peste 10 milioane de lei    

Autorităţile administraţiei publice din municipiul Suceava modifică HCL nr. 29 din 31 ianuarie 2012, în sensul creşterii venitului pe membru de familie pentru care se acordă ajutoare financiare de urgenţă din bugetul local. Primarul Ion Lungu anunţă că dacă până acum venitul respectiv era de până în 1.000 de lei de membru, plafonul va fi ridicat la maximum 1.500 de lei pe membru de familie, astfel încât „mai multe persoane să poată beneficia de ajutoare de urgenţă de la Primărie”. „Vremurile sunt grele, au crescut preţurile la utilităţi, iar persoanele cu venituri mici, cele cu probleme, au nevoie de sprijin din partea autorităţilor locale” arată şeful municipalităţii.

Beneficiarii acestui sprijin financiar pot fi pensionarii, şomerii, persoanele cu grade de invaliditate, dar şi familiile cărora le decedează membri în străinătate şi trebuie să aducă corpul neînsufleţit acasă. În proiectul de bugetul pentru anul 2022, cu destinaţia amintită este prinsă suma de 10,66 de milioane de lei faţă de 7,21 de milioane de lei în 2021, ceea ce ar însemna o importantă creştere „în ideea de a putea ajuta persoanele vulnerabile”. Conform edilului-şef, pe de altă parte, din ianuarie 2021, alocaţia de hrană pentru beneficiarii cantinei de ajutor social a crescut de la 12 lei la 15 lei pe zi, norma pentru o persoană fiind mai mare cu 3 lei. „Suntem alături de persoanele nevoiaşe, vulnerabile, şi sperăm să le putem ajuta să treacă mai uşor de această perioadă grea” a declarat Ion Lungu,  primarul Sucevei.  

 

Sucevenii au refuzat o treime din măştile distribuite gratuit

>Din totalul de 183.400 de măşti recepţionate, 61.950 au fost orientate înspre Inspectoratul Şcolar Judeţean şi către comuna Bălcăuţi

Mulţi dintre locuitorii municipiului Suceava nu s-au arătat interesaţi de mijloacele de protejare împotriva SARS-CoV-2 împărţite gratuit prin Direcţia de Asistenţă Socială, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78 din 2020 privind acordarea de către Ministerul Sănătăţii a necesarului de măşti pentru familiile şi persoanele defavorizate. Astfel, în reşedinţa de judeţ, prin Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei au fost recepţionate 183.400 de măşti de protecţie, efectiv distribuite fiind 121.450 de bucăţi dintre acestea. Neridicate de către potenţialii îndreptăţiţi au rămas 61.950 de măşti, 17.700 de bucăţi fiind orientate, la solicitarea Direcţiei de Sănătate Publică, înspre Primăria din Bălcăuţi. La începutul lunii septembrie 2021, diferenţa de măşti de protecţie neridicate de către cei îndrept au fost predate DSP, acestea fiind puse la dispoziţia Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78 din 2020, măştile de protecţie gratuite au fost destinate beneficiarilor de ajutor social, celor ai alocaţiei pentru susţinerea familiei, cât şi pensionarilor sistemului public de pensii. De asemenea, puteau primi măşti de protecţie persoanele încadrate în grad de handicap, respectiv cele cu venituri exclusiv din prestaţiile sociale prevăzute la art. 42 şi art. 58 din Legea nr. 448 din 2006.

Din fonduri publice nerambursabile

Primăria susţine cu 12 milioane de lei sportul, unităţile de cult şi  activităţile culturale

>Cea mai mare sumă, una de 5,71 de milioane de lei, este propusă pentru ramurile sportive, în dreptul bisericilor figurând 5 milioane de lei 

Importante sume din fonduri publice vor fi alocate, şi în anul 2022, pentru finanţarea unor activităţi non-profit de interes general din municipiul Suceava. Astfel, conform proiectului de buget pentru anul în curs, de 5,71 de milioane de lei ar beneficia ramurile sportive din reşedinţa de judeţ, Legea educaţiei fizice şi sportului prevăzând că acestea pot fi susţinute cu până la 5% din totalul cheltuielilor. În acelaşi timp, prin proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli la Sucevei, pentru activităţile culturale este propusă suma de 1,25 de milioane de lei. Totodată, în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82 din 2001, privind acordarea unor forme de sprijin pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute în România, la bisericile din municipiul Suceava ar fi posibil să ajungă 5 milioane de lei. Potrivit Regulamentului, finanţările nerambursabile acordate se vor utiliza pentru programele şi proiectele de interes public local iniţiate şi organizate de către persoane fizice  şi persoane juridice de drept public şi de drept privat fără scop patrimonial, cu domiciliul sau cu sediul în municipiul Suceava, banii fiind acordaţi în completarea veniturilor proprii şi a celor primite sub formă de donaţii şi de sponsorizări. Finanţările nerambursabile trebuie însoţite, din partea beneficiarului, de o contribuţie de minim 10% din valoarea totală a proiectului. Nu se acordă finanţării nerambursabile pentru activităţi care presupun dezvoltarea infrastructurii solicitantului, cu excepţia cazului în care aceasta din urmă reprezintă o componentă indispensabilă proiectului. Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, o comisie specială fiind constituită în acest sens.                 

Aproape jumătate din tichetele de masă caldă nu au fost folosite     

>Cardurile au fost refuzate pur şi simplu, unii beneficiari decedaseră până la stabilirea dreptului, alţii erau cazaţi în căminul de bătrâni sau îşi schimbaseră domiciliul 

În municipiul Suceava, tichetele speciale pe suport electronic pentru masa caldă au avut un grad puţin satisfăcător de utilizare.

Potrivit unei informări pe anul 2021, Direcţia de Asistenţă Socială, prin serviciile de specialitate, a recepţionat 196 de asemrnea carduri, dintre care doar 106 au fost distribuite pensionarilor îndreptăţiţi, iar 3 către persoanele fără adăpost. Conform sursei citate, din totalul primit, 34 de carduri au fost returnate, unele fiind refuzate pur şi simplu, iar altele pe motiv de schimbare a domiciliului sau de vânzare a locuinţei de către beneficiarii în cauză. De asemenea, alte 34 de persoane au fost declarate neeligibile. Între acestea din urmă, 26 beneficiau atât de indemnizaţie de handicap, cât şi de pensie socială, 4 decedaseră până la stabilirea dreptului, 3 erau cazate la căminul de bătrâni  „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, iar o persoană fără adăpost nu a putut fi identificată. Potrivit Direcţiei de Asistenţă Socială, deoarece beneficiarii suceveni şi-au schimbat domiciliul, 19 tichete speciale pe suport electronic au fost predate altor unităţi administrativ-teritoriale, respectiv către primăriile din Şcheia, Moara, Todireşti şi Grăniceşti. Tichetele speciale pe suport electronic pentru masă caldă au fost acordate în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 116 din 2020, acestea fiind finanţate din Fondul de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate Persoane (FAEDP), în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD). În categoria beneficiarilor au fost cuprinşi pensionarii în vârstă de peste 75 de ani-beneficiari ai indemnizaţiei sociale de 800 de lei pe lună, precum şi persoanele fără adăpost.  

Faţă de sezonul rece anterior

Numărul sucevenilor care au nevoie de ajutor la încălzirea locuinţei  este mai mult decât triplu

>Creşterea este de 33,3%, cei mai mulţi beneficiari fiind la energia termică (847) şi la gaze naturale (529)

>Dacă în urmă cu un sezon fuseseră respinse 15 cereri, acum numărul respingerilor a ajuns la 101  

Numărul locuitorilor municipiului Suceava care au apelat la ajutorul pentru încălzirea locuinţei este creştere explozivă faţă de iarna anterioară. Întocmită de Direcţia de Asistenţă Socială, statistica acordărilor la nivelul lunii decembrie 2021 relevă că numărul beneficiarilor prevederilor Legii nr. 226 din 2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie a crescut faţă de debutul sezonului rece anterior de la 457 la 1.522, respectiv cu 1.065 a numărului solicitanţilor, ceea ce reprezintă mai mult decât o triplare (+33,3%). Un salt remarcabil al sucevenilor care cer ajutor pentru încălzirea locuinţei s-a consemnat la posesorii de centrale pe gaze naturale, unul de la 87 la 529 de persoane, înregistrat fiind un plus de 442 de acordări. La energia termică, creşterea este de la 318 la 847 de solicitanţi (+529), pentru lemne sporul este de la 49 la 130 (+81), în timp ce la energia electrică numărul de cereri a crescut de la 3 la 16 (+13). Dacă în urmă cu un sezon fuseseră respinse 15 cereri, acum numărul respingerilor a ajuns la 101. În baza Legii nr. 226 din 16 septembrie privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, sprijin financiar la încălzirea locuinţei, de 100% din valoarea de referinţă, se acordă familiilor cu venitul pe membru de 200 de lei. Acesta  este de 90% pentru venituri cuprinse între 200,1 lei şi 320 de lei; 80% pentru cele de la 320,1 de lei la 440 de lei; 70% pentru cele variind între 440,1 de lei şi 560 de lei; 60% în cazul veniturilor pe membru între 560,1 de lei şi 680 de lei; 50% pentru venituri realizate de la 680,1 de lei la 920 de lei; 40% pentru cele care sunt cuprinse între 920,1 de lei şi 1.040 de lei; 30% la venituri de 1.040,1 de lei şi 1.160 de lei; 20% la venituri de 1.160,1 de lei până la 1.280 de lei şi, în sfârşit, de 10% pentru venituri nete pe membru de familie ajutorul variind între 1280,1 de lei şi 1. 386 de lei. În cazul persoanelor singure, care  realizează venituri cuprinse între 1.280 de lei şi 2.053 de lei, compensaţia este de 10% din valoarea de referinţă.    

Sisteme de detecţie şi avertizare la efracţie de peste 140.000 de lei la adăpostul de câini din Lunca Sucevei

>Printre altele, acestea ar oferi protecţie împotriva atacului armat, luării de ostatici, ameninţării cu bombă şi incendiilor provocate

La adăpostul pentru câinii fără stăpân la municipiului Suceava vor fi instalate sisteme de detecţie, avertizare la efracţie şi de supraveghere video. Aşa prevede un proiect de hotărâre de Consiliu Local, conform căruia echipamentele respective având menirea de asigura protejarea bunurilor materiale, a lucrătorilor, voluntarilor, colaboratorilor şi vizitatorilor, în caz de nevoie toţi aceştia putând alerta personalul de pază cu ajutorul butoanelor de panică.  De asemenea, urmărite sunt reducerea „probabilităţii desfăşurării de acte de vandalism, furt şi distrugere” şi controlarea accesului în zona de depozitare a medicamentelor şi materialelor medicale folosite la tratarea animalelor. În prezent, adăpostul câinii fără stăpân nu dispune de sisteme electronice proprii de securitate, în cazuri izolate fiind montate camere video de către firmele care au asigurat pază cu „personal uman”, însă acestea, aparţinându-le, au fost deconectate în momentul finalizării perioadelor contractuale. Potrivit sursei citate valoarea investiţiei în echipamentele cu pricina se ridică la 141.915 de lei, durata lucrărilor fiind de 12 luni. „În raport cu particularităţile obiectivului, precum şi cu posibilităţile de atac asupra acestuia, au fost anticipate ca evenimente nedorite, cauzatoare de prejudiciu, următoarele fapte: acces neautorizat (efracţie, furt), atac armat în scop de jaf, luare de ostatici, agresare fizică, folosirea de dispozitive explozive şi ameninţare cu bombă, incendii porvocate sau accidentale” se reliefează în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre care va fi dezbătut în şedinţa de joi a deliberativului local sucevean. Adăpostul de câini fără stăpân se află pe strada  „Energeticianului” şi este administrat şi coordonat de Serviciul  „Ecologizare şi gestionare câini fără stăpân” al Primăriei municipiului Suceava.

 În bugetul pe 2022

Primăria Suceava, subvenţii la nivel minim pentru diferenţa de tarif la gigacalorie

>„Sperăm să o putem duce aşa până la capătul iernii, consumând numai biomasă” spune primarul Ion Lungu, pe fondul scumpirii gazelor naturale

>În proiectul bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an, investiţii şi reparaţiile din învăţământ sunt de două ori mai mari faţă de anul 2021  

Cheltuielile cu „Transporturile” vor fi pe primul loc în topul alocărilor din vistieria municipiului Suceava pentru anul 2022. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, în proiectul bugetului reşedinţei de judeţ, întreţinerea, reparaţiile şi investiţiile în infrastructura rutieră, precum şi subvenţiile pentru transportul de călători în comun fiind creditate cu 23,94% din total. Pe poziţia a doua vine „Învăţământul”, cu 14,05%, însă suma alocată pentru reparaţii, întreţinere şi investiţii nu este deloc una în scădere faţă de anii anteriori, ci chiar se va dubla. „Chiar şi unii consilieri locali spuneau că avem la învăţământ buget mai mic decât în anii trecuţi. Lucru care nu este adevărat, deoarece, dacă ne referim strict la investiţii şi reparaţii avem buget dublu faţă de anul trecut. Dar de 2 ani de zile încoace, banii pentru salariile din învăţământ nu mai trec prin bugetul local, ci vin de la Ministerul Educaţiei, prin Inspectoratul Şcolar. Nu mai este ca înainte, când ponderea cheltuielilor pentru învăţământ era de 30% din bugetul local. Comparativ cu anul trecut, bugetul la capitolul de reparaţii şi investiţii este de două ori mai mare” a precizat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Pentru „Cultură, recreere şi domeniu public” în 2022 se alocă 13,54% din buget, pentru „Locuinţe şi dezvoltare socială”-12,72%; „Protecţia mediului”-9,93%, pe această parte cea mai mare parte fiind cheltuielile cu salubritatea.  „Autorităţile executive” au rezervate 6,56% din buget, cu „Asistenţa socială” se va cheltui 5,93% din total, iar cu „Combustibilii şi energia”-4,71%. În ceea ce priveşte acest ultim capitol, şeful municipalităţii arată că în acest sezon cheltuielile în domeniu sunt mult mai mici. Aceasta ca urmare a scăderii cotei de TVA aplicată energiei termice, Primăria achitând diferenţe de tarif mai mici la gigacalorie. De asemenea, în centrala Bioenergy este folosită biomasa şi nu gazele naturale. „Iată că, dacă altădată, erau în top, anul acesta avem cheltuieli mai mici cu combustibilii şi energia. Sperăm să o putem duce aşa până la capătul iernii, consumând numai biomasă. Curtea este plină cu biomasă, şi este bine să nu consumăm gaze naturale, să crească preţurile la gigacalorie şi, implicit, subvenţia pe care trebuie să o plătească Primăria”  a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. În bugetul municipiului Suceava, la cheltuieli mai sunt trecute „Ordinea publică”, cu 2,55%, „Sănătatea”-1,49%, „Acţiunile economice”-1,75%, „Evidenţa persoanelor”-1,46%, „Datoria publică”-0,87% şi „Alte acţiuni”, cu 0,50%. 

Municipiul Suceava are 19 milioane de lei pentru cofinanţarea proiectelor POR şi PNRR   

>„Sperăm ca în acest an să depunem cât mai multe proiecte. Nu este o iluzie, sunt fonduri pe care le putem atrage” subliniază primarul Ion Lungu

Primăria Suceava dispune deja de resursele financiare necesare cofinanţării proiectelor europene din noua programare 2021-2027, cât şi celor aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Declaraţia aparţine lui Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, conform căruia dintr-un credit contractat anterior de autorităţile locale sucevene la dispoziţiei mai sunt aproximativ 19 milioane de lei. „Avem cofinanţări din credit pentru proiecte europene. Nu este niciun fel de problemă, disponibile aproape 19 milioane de lei, toate condiţiile sunt îndeplinite şi trebuie să ne mişcăm repede, să depunem proiectele şi să colaborăm strâns cu cei de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Est, cu ministerul Dezvoltării, dar şi cu Ministerul Energiei, pe de altă parte, cel care gestionează   Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”  reliefează şeful executivului municipal sucevean. Primarul Ion Lungu spune că autorităţile centrale responsabile sunt în întârziere cu procedurile necesare, subliniind că a primit asigurări de la Cseke Atilla, ministrul Dezvoltării, că apelurile de proiecte vor lansate începând cu luna aprilie 2022. „Sperăm să se semneze, în primul rând pe partea de POR, la nivel naţional, acordul de finanţare, astfel încât să putem demara efectiv aceste proiecte. La fel şi pe partea de PNRR. Am văzut că domnul Czeke Atilla, ministrul Dezvoltării, a declarat că, din luna aprilie, vor lansate apeluri şi vor putea fi depuse proiecte” evidenţiază edilul-şef sucevean. Primăria Suceava are un portofoliu de proiecte de 100 de milioane de euro, dintre care 87 de milioane de euro aferente POR 2021-2027, iar 13 milioane de euro în cadrul PNRR. „Cu încrederea că şi lucrurile la nivel naţional se vor mişca mai operativ, sperăm ca în acest an să depunem cât mai multe proiecte pe fonduri europene. Nu este o iluzie, sunt fonduri pe care le putem atrage” evidenţiază Ion Lungu, primarul Sucevei.