Cheltuieli de peste 13% mai mari cu funcţionarea Primăriei Suceava, din cauza creşterii facturilor la  energie electrică şi gaze naturale

>„Avem negocieri cu cei de la E-on care vin cu nişte preţuri foarte mari, în creştere de aproape trei ori, respectiv de peste două ori faţă de noiembrie 2021” declară primarul Ion Lungu

Proiectul bugetului municipiului Suceava pentru anul 2022 este în faza finală, şedinţa Consiliului Local pentru dezbaterea şi aprobarea  acestuia fiind programată pentru 27 ianuarie. Primarul Ion Lungu anunţă că, „în linii mari” bugetul este asemănător celui din 2021. Astfel, programul de venituri şi cheltuieli pentru acest an este 538,870 de milioane de lei, în raport cu 525,428 de milioane de lei în anul precedent, creşterea fiind una de 2,5%. În 2022, secţiunea de funcţionare a bugetului Sucevei are rezervată o sumă mai mare, respectiv una de 301,257 de milioane de lei, adică 56,84%n din total, salt cauzat de creşterea costurilor cu energia electrică şi gazele naturale. Potrivit lui Lungu, în comparaţia cu noiembrie 2021, E-on a notificat către Primărie creşteri de 273% la energia electrică şi de 224% la gaze naturale. „Avem negocieri cu cei de la E-on care vin cu nişte preţuri foarte mari, în creştere de aproape trei ori, respectiv de peste două ori. O mare influenţă în buget o reprezintă şi aceste majorări de preţ. Sigur, trebuie să vedem cum pot fi limitate aceste plafoane, aceste cheltuieli, inclusiv cele pentru şcoli” a  subliniat şeful executivului local. Secţiunea dezvoltare a bugetului este creditată cu 230,613 milioane de lei, adică la 43,16% faţă de anul 2021, investiţiile fiind mai mici, în primul rând ca urmare a întârzierii procedurilor pentru aprobarea finanţărilor din proiectele europene. În 2022, bugetul aferent secţiunii de funcţionare este mai mare cu 13,23%, ăn tim ce la secţiunea dezvoltare se înregistrează o diminuare de 11,53%. „Chiar şi în aceste condiţii, rămâne un buget la dezvoltării, cu o sumă importantă şi cu proiecte destul de multe. În măsura în care se vor debloca lucrurile la Bucureşti, la Comisia Europeană, şi vor fi promovate proiectele europene, acestea vor fi prinse în buget” a reliefat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

 

Faţă de 2021

Dări cu 17 la sută mai consistente a adunat Primăria Suceava până la jumătatea lui ianuarie     

> Persoanele fizice au plătit cu 16,03% mai mult, iar persoanele juridice cu 26,22% în plus

Pe 15 ianuarie 2022, în comparaţie cu aceeaşi dată din anul trecut, încasările din taxele şi impozitele datorate bugetului local al municipiului Suceava sunt cu 17,25% mai mari. Edilul-şef Ion Lungu informează că, până la jumătatea lunii ianuarie, intrările în vistieria municipală au fost de 2,38 de milioane de lei, faţă de 2,03 milioane de lei în perioada de referinţă din 2021, ceea ce, în opinia primarului Ion Lungu „este un lucru îmbucurător”. Persoanele fizice au plătit cu 16,03% mai mult, iar persoanele juridice cu 26,22% în plus. Impozitele pe proprietate, respectiv cele pe clădiri, terenuri şi autoturisme au fost cu 8,9% mai mari în cazul persoanelor fizice şi au crescut cu 2,6% în cazul persoanelor juridice. „Sperăm să încasăm cât mai mult până pe data de 31 martie, până când cetăţenii beneficiază de acea bonificaţie de 10%. Mulţumim celor care vin să plătească şi ne cerem scuze că este aglomeraţie. Asta este realitatea! Trebuie să respectăm regulile din pandemie” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, menţionând că, totuşi, în comparaţie cu 2021, în această perioadă au plătit on line cu peste 40% mai mulţi contribuabili, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice.  

Pe POR şi PNRR

Primăria Suceava: proiecte de 100 milioane de euro pentru perioada 2021-2027

>„Sperăm să se semneze la nivel naţional acordul de finanţare cu Uniunea Europeană pe POR, să demarăm efectiv aceste proiecte” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei

Primăria municipiului Suceava pregăteşte proiecte cu finanţare din fonduri europene nerambrusabile în valoare de aproximativ 100 milioane euro. Primarul Ion Lungu a declarat că, în primul rând, este vorba despre 87 de milioane de euro de accesat prin Programul Operațional Regional (POR) 2021-2027, derulat prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, la nivelul Zonei Urbane Funcţionale (ZUF) Suceava. Astfel, 42,5 milioane de euro sunt pe Prioritatea 4-„O regiune cu o mobilitate urbană mai durabilă”; 16,5 milioane de euro pe Prioritatea 7-„O regiune mai atractivă”; 16,3 milioane de euro pe Prioritatea 3-„O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”; 10,2 milioane de euro, „Prioritatea 6-O regiune educată”; 1,5 milioane de euro, „Prioritatea 2-O regiune mai digitalizată”. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale sucevene au în plan atragerea a 13 milioane de euro prin Planul Național de Redresare şi Reziliența (PNRR), în cadrul „Componentei” 10” şi „Componentei 5” ale acestuia. Ion Lungu accentuează că, pentru sumele menţionate mai sus, în curs de pregătire sunt de 25 proiecte. Drept urmare, în faza de elaborare a documentaţiilor de finanţare sunt proiectele de mobilitate urbană; transport metropolitan; parc fotovoltaic; reabilitare a reţelelor termice; eficienţă energetică în unităţile de învăţământ (8 proiecte); modernizare a infrastructurii educaţionale (8 proiecte); locuinţe sociale; reabilitarea Curţii Domneşti; digitalizare administraţiei publice (2 proiecte), cât şi cel pentru înfiinţarea parcului ştiinţific şi tehnologic. În diferite faze de realizare sunt documentaţii strategice Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), care este la avizare la Mediu; Planul de Mobilitate Urbană Durabilă(PMUD), care este în lucru, dar şi Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED), finalizat şi recepţionat. „Sperăm să se semneze la nivel naţional acordul de finanţare cu Uniunea Europeană pe POR, să demarăm efectiv aceste proiecte” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

 

În judeţul Suceava

Cea mai mare pensie, una de 33,000 de lei, este încasată de un fost magistrat   

>Un sfert dintre pensionarii suceveni sunt beneficiari de indemnizaţia minimă socială

>1.058 de suceveni (0,75%) încasau pensii de peste 5.000 de lei, iar 165 aveau pensii de serviciu

În evidenţele Casei Judeţene de Pensii Suceava erau 35.000 de beneficiari ai pensiei minime, cea de 800 de lei, valoare valabilă înainte de aplicarea prevederilor legale privind majorările operate de la 1 ianuarie 2022. În această categorie se încadrau aproape 25% din totalul pensionarilor, la sfârşitul anului trecut alţi 15.000 de suceveni vârstnici încasând între 800  de lei şi 1.000 de lei pe lună. Potrivit CJP, aproximativ 34.000 pensionari aveau pensii variind între 1.000 şi 1.500 de lei lunar; peste 26.000 primeau între 1.500 şi 2.000 de lei; circa 27.000 încasau între 2.000 şi 5.000 de lei, iar 1.058 de suceveni (0,75%) încasau pensii de peste 5.000 de lei. În judeţul Suceava 165 de persoane încasează pensii de serviciu. Pe 31 decembrie 2021, cea mai mică pensie de serviciu în plată era cea de 1.739 de lei, beneficiar fiind un fost grefier. Cea mai mare pensie dintre cele de serviciu se ridica la 33.000 de lei, îndreptăţitul fiind un fost magistrat. Reamintim că, începând cu 1 ianuarie 2022, pensia minimă sau indemnizaţia socială pentru pensionari s-a majorat de la 800 de lei la 1.000 de lei pe lună. De asemenea, valoarea punctului de pensie a crescut la 1.586 de lei, iar indicele de corecţie utilizat pentru determinarea cuantumului pensiei este de 1,41. Casa Judeţeană de Pensii Suceava avea, la 31 decembrie 2021, 156.000 de pensii de „contributivitate”, la un număr de aproximativ 143.000 de pensionari, instituţia plasându-se, din acest punct de vedere, pe locul al şaptelea în ţară.   

 Pregătirea populaţiei pentru situaţiile criză, abordată de primarul Ion Lungu la întâlnirea cu CIMIC

>„Am mulţumit reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale pentru sprijinul acordat oraşului nostru în gestionarea pandemiei de coronavirus din primăvara anului 2020” informează edilul-şef sucevean

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a avut, ieri, o întâlnire cu reprezentanţii Batalionului Cooperare Civilă Militară (CIMIC) București. Edilul-şef sucevean spune că, în cadrul întrunirii, abordate au fost probleme legate de identificarea existenţei unor planuri de colaborare în domeniul cooperării instituționale, cât şi de pregătire a populaţiei pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de criză. Totodată, discuţii s-au purtat pe marginea asigurării asistenţei medicale de urgenţă a populaţiei; asigurarea rezilienţei în situaţii de criză, dar şi în legătură cu acţiunile privind imigranţii, persoanele evacuate sau dislocate. Totodată, conform lui Lungu, cu acest prilej s-au stabilit punctele de reper pentru viitoare activităţi de cooperare şi coordonare. Şeful municipalităţii sucevene a mulţumit reprezentanţilor Ministerului Apărării pentru sprijinul acordat în gestionarea pandemiei de coronavirus în primăvara anului 2020, dar şi pentru ajutoarele pe care, în perioada de carantină, le-au distribuit către o parte din persoanele vulnerabile din municipiul Suceava. La discuţii a asistat şi colonelul Mugurel Anton, comandantul Centrului Militar Judeţean Suceava. „Am mulţumit reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale pentru sprijinul acordat oraşului nostru în gestionarea pandemiei de coronavirus din primăvara anului 2020. Respect Armatei Române!” a subliniat  Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

 

Din Fondul la dispoziţia Consiliului Judeţean

De 25 de ori mai puţin faţă de solicitări primesc primăriile sucevene înaintea fundamentării şi aprobării bugetelor locale

>„Sperăm ca pe parcursul anului să mai avem posibilitatea să alocăm resurse, să mai facem rectificări pozitive” declară Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean

 >Important este că, încă de la început de an, rezolvată a fost problema achitării ratelor şi dobânzilor la creditul din Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”

Primăriile din judeţul Suceava pot să-şi definitiveze proiectele bugetelor locale pentru anul 2022. Aceasta după ce, în şedinţă de îndată, legislativul judeţean a aprobat repartizarea către unităţile administrativ-teritoriale a sumei de 32,994 de milioane de lei reprezentând Fondul la dispoziţia Consiliului Judeţean. Din partea unităţilor administrativ-teritoriale au venit cereri centralizate totalizând aproximativ 860 de milioane de lei, sumă de 25,7 ori mai mare decât cea de repartizat prin votul aleşilor judeţeni. „Nu de aici este forţa finanţării unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Suceava, dar sperăm ca pe parcursul anului să mai avem posibilitatea să alocăm resurse, să mai facem rectificări pozitive. Important este să dăm drumul primăriilor să-şi facă bugetele locale” a explicat Gheorghe Fltur, preşedintele Consiliului Judeţean. Şeful administrativului judeţean spune că solicitările au fost analizate cu „maximă atenţie”, tocmai pentru ca repartizările să fie relativ egale valoric. Astfel, municipiul Suceava a primit 1,59 de milioane de lei, iar Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc câte 1,3 milioane de lei. Oraşele s-a ales cu câte 500.000 de lei, cu excepţia a Gura Humorului şi Siret, către care s-au îndreptat câte 1,1 milioane de lei. Înspre comunele judeţului Suceava a fost orientată câte o sumă de 200.000 de lei. „Cred că am dat şi dăm dovadă de echilibru. Toată lumea primeşte de la Consiliul Judeţean, în limita posibilităţilor, sume care să ajute primăriile să-şi completeze veniturile pe care le au”, a subliniat şeful executivului judeţean, menţionând că bugetul Consiliului Judeţean ar putea fi aprobat pe 31 ianuarie. Pe de altă parte, Flutur a evidenţiat că încă de la început de an a fost rezolvată problema achitării ratelor şi dobânzilor aferente creditului din Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. „Sunt bucuros că anual acesta nu vor fi presiuni suplimentare pentru primăriile care sunt în Programul <Utilităţi şi mediu>. Din fericire, noi am rezolvat această problemă, pentru acest an” a reliefat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. În perioada următoare, discuţii vor fi purtate cu toate primăriile din judeţ în vederea stabilirii priorităţilor şi proiectelor de dezvoltare pentru anul 2022.  

 

În ultima lună anului 2021

Inspectorii de muncă au depistat 10 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată

>Şapte angajatori au fost sancționați, valoarea amenzilor aplicate fiind de 40.000 de lei

În ultima lună a anului 2021, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au făcut 217 de controale, dintre care 183 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 34 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că, în urma deficienţelor constatate, aplicate au fost 76 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 108.000 de lei. În domeniul relaţiilor de muncă, desfăşurate au fost 183 de controale, aplicate fiind amenzi de 91.000 de lei. Inspectorii de muncă suceveni au depistat 10 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care una al cărui contract individual de muncă nu fusese transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu până în ziua anterioară începerii activităţii; o persoană care lucra în afara programului stabilit prin contractul individual de muncă cu timp parțial, precum şi 8 persoane prezente la serviciu fără contract individual de muncă.

Pentru muncă nedeclarată, au fost sancționați 7 angajatori, valoarea amenzilor aplicate fiind de 40.000 de lei. Pe lângă acestea, în timpul verificărilor s-au mai constatat nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, neţinerea evidenţei orelor prestate de către fiecare salariat, şi neacordarea concediilor de odihnă şi a repausul săptămânal. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cele 34 de acţiuni de control s-au concretizat cu 22 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor date ridicându-se la 17.000 de lei. Conform lui Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, principalele nereguli constau în aceea că nu s-au comunicat şi cercetat evenimentele produse; nu s-au menţinut echipamentele de muncă la un nivel tehnic corespunzător cerinţelor în vigoare, printr-o întreţinere adecvată şi nu s-a refăcut semnalizarea de securitate deteriorată. De asemenea, nu s-au întocmit, pentru toate activităţile desfăşurate, instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă, evaluările de risc şi planurile de prevenire şi protecţie şi, totodată, nu s-au implementat măsurile stabilite prin procesele verbale de control.

 

Focar de pestă într-o exploataţie cu 11 porci de la graniţa judeţelor Suceava, Botoşani şi Iaşi

>DSVSA cere primăriilor şi fondurilor de vânătoare să combată vulpile şi câinii sălbăticiţi, în zonă existând focare la mistreţi

>Gospodarilor li se recomandă să-şi îngrădească gospodăriile, astfel încât vectorii bolii să nu poată pătrunde în interior     

Autorităţile sanitare veterinare din judeţul Suceava au declarat focar de pestă porcină în localitatea Probota din oraşul Dolhasca. Dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava, spune că în exploataţie existau 11 animale, 4 dintre acestea murind până la sosirea medicilor veterinari anunţaţi de către crescătorul cu pricina. Probele supuse analizelor au confirmat prezenţa virusului pestei porcine africane. Deoarece prezentau semne clinice, ucise au fost şi celelalte 7 suine, cadavrele acestora fiind dirijate înspre neutralizare prin incinerare. Şeful DSVSA spune că în zonă, atât în judeţul Suceava, cât şi în judeţele Botoşani şi Iaşi sunt în evoluţie focare în evoluţie la mistreţi. Exploataţia de porcine afectată se afla la circa 300 de metri de pădure, sursa probabilă de provenienţă a virusului fiind câinii sălbăticiţi sau vulpile. „S-au neutralizat cadavrele, s-a făcut dezinfecţie la faţa locului, s-a instituit zonă de protecţie pe o rază de 3 km şi zonă de protecţie pe 10 km în jurul focarului. Urmează ca, în zilele acestea, să se mai revină cu dezinfecţie la ferma în cauză” precizează dr. Voloşeniuc. Crescătorul va fi despăgubit financiar pentru cele 7 porcine crotaliate şi ucise, celelalte fiind purcei neînregistraţi sau care au murit înaintea anunţării medicilor veterinari. DSVSA a convocat comitetul local pentru combaterea bolilor, prilej cu care unităţilor administrativ-teritoriale şi fondurilor de vânătoare din zonă li se va cere să dispună măsuri de eliminarea câinilor sălbăticiţi şi a vulpilor. „Gospodarilor din zonă le recomandăm ca, pe cât posibil, să ţină porcii închişi, să-şi îngrădească gospodăriile, să-şi consolideze gardurile, astfel încât câinii sălbăticiţi şi vulpile, care sunt vectori ai bolii, nu poată pătrunde în interior” a punctat dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava. Reamintim că, la sfârşitul anului 2021, DSVSA anunţa că închisese toate focarele de pestă porcină africană la porcul domestic. Este vorba despre cele apărute începând cu luna octombrie în municipiul Fălticeni (2), comuna Horodniceni (2) şi în comuna Păltinoasa (1), Suceava fiind printre  cele cinci judeţe din ţară care nu aveau focare în evoluţie.  

 Judeţul Suceava, cădere dramatică în topul ocupării forţei de muncă  

>Dacă în noiembrie 2020 Suceava era pe locul la patrulea în ţară, cu 8.679 de încadrări,  după 1 an judeţul  a coborât pănă pe poziţia nouăsprezecea, cu doar 4.900 de angajări 

Ca urmare a aplicării măsurilor de stimulare a ocupării, în primele unsprezece luni ale anului 2021 în România au fost încadrate în muncă 211.751 de persoane. Un clasament al al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), referitor la judeţele cu cele mai multe persoane angajate, reliefează că Timiș ocupă primul loc, cu 16.864 de angajări, urmat Bucureşti, cu 13.364 şi Buzău, cu 9.379. Potrivit ANOFM, prin servicii de mediere a muncii au fost ocupate în Suceava au fost ocupate 4.900 de persoane, judeţul nostru situându-se, din acest punct de vedere, pe poziţia a nouăsprezecea la nivel naţional. Căderea în clasament este una dramatică, în cele dintâi 11 luni ale anului 2020, în judeţul Suceava reuşind să se angajeze, prin aceleaşi măsuri, 8.679 de persoane. La acel moment, Suceava se afla pe locul patrulea în topul amintit, urmat fiind de judeţele Dolj, cu 8.570 de persoane ocupate şi Buzău, cu 8.232 de angajaţi. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est judeţul Suceava este pe locul al cincilea, depăşit fiind la numărul de încadrări de Neamţ (8.973), Iaşi (7.269), Botoşani (5.257) şi Bacău (5.399).  În intervalul 1 inuarie-30 noiembrie 2021, în măsuri de active de stimulare a ocupării forţei de muncă au fost cuprinşi 15.773 de suceveni, dintre care 5.084 în servicii de mediere a locurilor de muncă  vacante, iar 10.725 în servicii de informare şi consiliere profesională. Din totalul persoanelor beneficiare, 5.095  au fost din mediul urban, iar 10.678 din mediul rural. Prin măsurile în cauză au trecut 9.362 de şomeri neindemnizaţi, 6.206 de şomeri indemnizaţi şi doar 202 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. În total, 4.127 au fost tineri în vârstă de sub 25 de ani; 2.327 de suceveni cu vârsta între 25 şi 35 de ani; 2.949 de persoane între 35 şi 45 de ani; 6.370 de persoane de peste 45 de ani şi 1.940 de persoane cu vârsta mai mare de 55 de ani. 

 

Din bugetul judeţului Suceava

Aproape 750.000 de lei, bani gratis pentru asistenţă socială, cultură şi activităţi de tineret 

>În 2020, din cauza situaţiei epidemiologice COVID-19, procedura de evaluare şi selecţie a proiectelor pentru finanţare nerambursabilă a fost anulată

În anul 2021, Consiliul Judeţean a reuşit să acorde finanţări nerambursabile, proiecte depunând persoanele fizice şi persoane juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile din judeţul Suceava. Banii au provenit din fonduri proprii prevăzute în bugetul propriu, destinate fiind activităţilor nonprofit de interes judeţean, în conformitate cu Legea nr. 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice. În baza a două hotărâri a deliberativului judeţean, aprobată în acest sens a fost suma de 970.000 de lei, pentru asistenţă socială, programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, precum şi pentru activităţi culturale.  În anul 2021, au fost organizate două sesiuni de finanţare din fonduri publice. Depuse au fost 33 de cereri de finanţare, în urma procedurii de atribuire fiind semnate 27 de contracte de finanţare, cu valoarea totală de 758.000 de lei. Conform unei informări a Consiliului Judeţean, cheltuită a fost suma de 749.040 de lei, dintre care 349.655 de lei pentru asistenţă  socială, 223.500 de lei pentru programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, iar 175.885 de lei pentru activităţi de tineret. La începutul anului 2020, cu destinaţia acordării a finanţărilor nerambursabile, Consiliul Judeţean Suceava a prins iniţial în buget 2,32 de milioane de lei. Însă, pe 13 aprilie, executivul judeţean anunţa anularea procedurii de evaluare şi selecţie a proiectelor depuse. Măsura survenea instituirii stării de urgenţă pentru prevenirea răspândirii COVID-19, cât şi situaţiei epidemiologice de la acea dată. De suferit au avut programe adresate unităţilor de cult aparţinând cultelor religioase; proiecte din domeniul „Sănătate”; acţiunile şi programele sportive; programele, proiectele şi acţiunile din domeniul cultural, precum şi activităţile de tineret. Ulterior, prin rectificarea bugetului de către legislativ judeţean, suma a ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, susţinând cheltuielile specifice crizei de sănătate publică. 

 

Periplu al primarului Ion Lungu pe la ministerele din Capitală

>„Au fost întâlniri utile şi sunt convins că o parte dintre problemele discutate îşi vor găsi rezolvarea în perioada următoare” susţine şeful municipalităţii sucevene

În cele două zile cât a fost în Bucureşti, Ion Lungu a avut  discuţii cu Virgil Popescu ministrul Energiei. Acestea s-au axat pe proiectele de reabilitare a reţelelor de trasport şi dsitrbuire a energiei termice promovate de Primăria Suceava prin ministerul amintit. Totodată, abordate au fost probleme legate reglementarea activităţii de funcţionare pe biomasă a societăţii comerciale Bioenergy,

„în aşa fel încât biomasa să fie definită drept combustibil, să beneficieze de aceleaşi facilităţi ca în cazul combustibililor fosili”. La Ministerul Dezvoltării, Lungu  depus o nouă listă de 7 blocuri de locuinţe care ar urma să intre în reabilitare termică începând din 2023. Acestea pe lângă cele aprobate în 2020 şi care sunt finanţate din acest an, fiind vorba, în total, de 16   blocuri cu 696 de apartamente supuse intervenţiilor de creştere a eficienţei energetice. La Compania Naţională  de Investiţii (CNI) reiterată a fost problema licitaţiilor pentru Sala Polivalentă şi Baza sportive tip I (terenul de fotbal pentru antrenament) şi obţinerea aprobării pentru construirea unui alt stadion de dimensiuni mari. Şeful municipalităţii sucevene spune că licitația pentru Sala Polivalentă este în procedură de finalizare. contractul pentru proiectare şi execuția Baza sportivă tip I fiind semnat cu câştigătorul licitaţiei, respectiv cu firma Hentza Bussines din Ilfov. În ceea ce priveşte construirea  noului stadion, municipiul Suceava este suntem prins în Lista sinteză actualizată a subporgramului de Complexuri sportive.  „Au fost întâlniri utile şi sunt convins că o parte dintre problemele discutate îşi vor găsi rezolvarea în perioada următoare” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

 

 Primarul  Lungu a propus ministrului Daniel Cadariu ca legislaţia din turism să fie „simplă şi funcţională”

>Una dintre priorităţile din 2022 ale autorităţilor locale o reprezintă întocmirea noii strategii de turism şi realizarea organizaţiei de management al destinaţiilor

Timp de două zile, Ion Lungu, primarul Sucevei, a fost prezent în Bucureşti, unde a pus pe tapet o „serie de probleme prioritare” ale municipiului reşedinţă de judeţ. Edilu-şef informează că, pentru început a luat parte, la invitaţia ministrului Daniel Cadariu, la o întâlnire ţinută la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, prilej cu care au fost abordate teme legate de turism, respectiv cele referitoare la organizaţiile de management al destinaţiilor şi la polurile de dezvoltare turistică. În calitate de vicepreşedinte, Lungu a reprezentat Asociaţia Municipiilor din România (AMR), participanţii fiind responsabili ai tuturor structurile asociative din turism, consiliilor judeţene şi Asociaţiei Oraşelor şi Comunelor din România. Nu au lipsit oficiali ai ministerelor, dar şi ai agenţiilor de dezvoltare regională. „Au fost discuţii constructive şi s-au propus soluţii pentru a fi prinse în noua Lege a turismului la care se lucrează” subliniază primarul Sucevei. Potrivit lui Lungu, una dintre priorităţile din 2022 ale autorităţilor locale o reprezintă întocmirea noii strategii de turism a capitalei de judeţ, cât şi realizarea organizaţiei de management al destinaţiilor la nivelul municipiului. În acest sens, Lungu a propus, ministrului Daniel Cadariu, ca legislaţia în domeniul turismului să fie „simplă şi funcţională, cu modele preluate din ţări unde turismul are o importantă contribuţie in PIB”. „Nu trebuie să redescoperim apa caldă, ci să luăm chiar din ţară exemple de bune practică care funcţionează pe modelul organizaţiilor de management al destinaţiilor. Vom sta, în continuare, în contact cu Ministerul Turismului, pentru realizarea şi implementarea unei noi strategii de turism in oraşul nostru” subliniază edilul-şef sucevean, adăugând că, „din păcate, prin PNRR este finanţată doar realizarea de OMD de nivel regional, nu şi de la cel local”.

 Salariile sucevenilor sunt în creştere

>Câştigul mediu net a înregistrat un plus de 117 de lei, ajungând, în octombrie 2021, la o medie de 3.544 de lei

>În raport cu octombrie 2020, efectivul de salariaţi din judeţ săltat cu 2.019 de persoane, respectiv cu 1,8%

Sucevenii au venituri salariale în creştere. Aceasta potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în baza căruia câştigul salarial mediu net în luna octombrie 2021 a fost de 2.716 lei de persoană, cu 12 lei mai mare faţă de câştigul salarial mediu net din luna septembrie a aceluiaşi an, respectiv cu 0,4%. Pe sectoare de activitate, câştigul salarial mediu net a crescut cu 0,8% în sectorul serviciilor, dar a scăzut cu 0,2% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, diminuându-se cu 0,3% în industrie si construcţii. În comparaţie cu octombrie 2020, câştigul salarial mediu net a înregistrat o creştere de 117 lei, adică una de 4,5%.  Faţă de un an în urmă, câştigul salarial mediu net a crescut cu 2,3% în industrie şi construcţii, cu 6,2% servicii, scăzând însă cu 10,4% la în agricultură, vânătoare servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. Conform DJS, câştigul salarial mediu net înregistrat la nivel naţional în luna octombrie 2021 a fost de 3.544 de lei de persoană. Pe de altă parte, pe 31 octombrie 2021 judeţul Suceava avea un efectiv de 114.609 de salariaţi, valoare mai mare cu 305 de salariați, adică cu 0,3%, față de septembrie 2021. În raport cu octombrie 2020, efectivul de salariaţi din judeţ a săltat cu 2.019 de persoane, respectiv cu 1,8%. Din totalul existent, 66,2% din salariaţi erau concentraţi în prestări servicii, 30,7% în industrie şi construcţii, iar 3,1% agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. La sfârşitul lunii octombrie 2021, efectivul de salariaţi din judeţul Suceava însemna 18,5% din cel din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi, respectiv, 2,1% din efectivul de salariaţi înregistrat la nivel naţional.

 

Comisarii de mediu au amendat cu 30.000 de lei o firmă care a depozitat pietriş într-o zonă protejată din Mălini 

Urmare a unei sesizări înaintate de către Agenţia Naţională de Arii Protejate, Serviciul Teritorial Suceava, comisarii Gărzii de Mediu Suceava, alături de consilieri ai ANANPST s-au deplasat în teren, în comuna Mălini, la un operator care are ca obiect de activitate „Extracţia pietrişului şi nisipului” cod CAEN 0812. La faţa locului, controlorii au constatat deficienţe în depozitarea de agregate minerale de râu în situl „Natura 2000”, ROSCI0365 „Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi”. Drept urmare operatorul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoarea de 30.000 lei, Totodată, potrivit Gărzii de Mediu Suceava, „s-au impus măsuri ferme de remediere a deficienţelor constatate”. Ariile naturale protejate de interes comunitar alcătuiesc reţeaua ecologică europeană „Natura 2000”, creată în scopul conservării patrimoniului natural, siturile fiind declarate în vederea menţinerii într-o stare de conservare favorabilă o suprafaţă reprezentativă a celor mai importante tipuri de habitate şi populaţii reprezentative de specii.  În judeţul Suceava există 6 arii de protecţie avifaunistică şi 23 de situri de importanţă comunitară. De asemenea, pe teritoriul județului Suceava se regăsește și o arie naturală protejată de interes internațional, respectiv Tinovul Mare Poiana Stampei. Obiectivul „Natura 2000” este de a asigura conservarea habitatelor şi speciilor vulnerabile sau, după caz, restaurarea lor pentru dobândirea unui statut de conservare favorabil.

 La primăriile din judeţ

47 de cazuri de recuperare a sumelor acordate necuvenit cu titlul de venit minim garantat

>Inspectorii AJPIS au impus reanalizarea dosarelor, recalcularea ajutorului social şi a orelor de muncă

>Unităţile administrativ-teritoriale ori serviciile de protecţie socială controlate sau ales cu 11 sancţiuni            

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava a făcut verificări  la 76 de primării de municipii, oraşe şi comune din judeţul Suceava. Controalele sunt parte a campaniei naţionale de verificare a modului în care a fost stabilit ajutorul social şi de identificare a măsurilor de creştere a ocupării persoanelor apte de muncă. Potrivit unei informări a AJPIS Suceava, în perioada verificărilor în unităţile administrativ-teritoriale erau în evidenţe 5.431 de dosare, cu un total de 16.026 de beneficiari de venit minim garantat. Verificările s-au oprit asupra a 1.952 de titulari de dosare, cu 6.174 de beneficiari în plată, între care 34 de persoane cu risc crescut de vulnerabilitate. Ca urmare a constatărilor făcute cu prilejul verificărilor, inspectorii AJPIS Suceava au dispus 891 de măsuri de îmbunătăţire a modului de acordare a beneficiilor de asistenţă socială. În 47 de cazuri, aceştia au luat măsuri de recuperare a sumelor acordate necuvenit, unităţile administrativ-teritoriale sau serviciile de protecţie socială ale acestora alegându-se cu 11 sancţiuni. Totodată, în vederea îmbunătăţirii activităţii de organizare şi administrare, controlorii au impus reanalizarea tuturor dosarelor aflate în plată; recalcularea cuantumului ajutorului social şi recalcularea orelor de muncă în folosul comunităţii. Printre altele, inspectorii Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava au mai dispus, efectuare a de anchete sociale; anexarea documentelor care lipsesc sau, după caz, neactualizate potrivit legii; emiterea deciziei de recuperare a sumelor acordate necuvenit şi încetarea dreptului; suspendarea plăţii şi retragerea dreptului. De asemenea, au fost luate măsuri de întocmire a planului de acţiuni sau de lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă de interes local pe fiecare persoană din familiile beneficiarilor de ajutor social şi evidenţierea efectuării acestora; îndeplinirea condiţiilor generale de înregistrare a documentelor, dar şi de îndeplinire a obligaţiilor legale privind relaţia cu beneficiarii.

Dr. Mihai Voloşeniuc, şeful DSVSA Suceava recomandă

 Atenţie la practicile comerciale „ascunse”

>Această intervenţie survine unei alerte referitoare la depăşirea valorilor admise de pesticide, în judeţul Suceava ajungând 190 kg din lotul incriminat

Dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară Suceava recomandă consumatorilor să fie atenţi atunci când cumpără un produs alimentar, deoarece pot avea surprize neplăcute.

Şeful DSVSA lansează acest semnal după ce, recent, inclusiv pe piaţa suceveană, a ajuns şi a fost comercializată o cantitate de portocale cu urme de pesticide. „Consumatorii trebuie să fie foarte atenţi la ţara de origine şi, de asemnea, să cumpere produse doar din locuri autorizate. Însă, din păcate, în acest caz chiar este un loc autorizat, dar din cauza unor practici comerciale <ascunse> - ca să nu spun altfel -, se ajunge în situaţii de felul acesta. De asemenea, la raft, cumpărătorii trebui să urmîrească afişele, deoarece, atunci când există o alertă, supermarketul are obligaţia să anunţe, la loc vizibil, că un anumit produs, dintr-un anumit lot, are o problemă” a declarat dr. Mihai Voloşenic, subliniind că atunci când sunt remarcate modificări organoleptice ale produselor sau alte probleme similare să fie sesizată DSVSA. Această intervenţie survine unei alerte referitoare la depăşirea valorilor admise de reziduuri de pesticide, respectiv de Dimetoat şi Chlorpirifos la portocale de calibrul 4-5, în judeţul Suceava ajungând 190 kg din lotul incriminat. Originea produsului a fost mentionată eronat pe etichetă de către furnizorul Andros Stil SRL ca fiind Grecia, în timp ce portocalele proveneau din Egipt. „Au intrat pe data de 24 decembrie, iar pe 26 decembrie au fost vândute şi în două supermarketuri din Suceava care au fost implicate. Urmează ca la nivel de ANSVSA să se ia măsuri, să se vadă cine a făcut această fraudă. Căci, până la urmă, este vorba despre o fraudă, fiind substituită originea şi nerespectată trasabilitatea produselor. Am iniţiat şi noi procedura de retragere a produsului, dar alerta am primit-o pe 7 ianuarie, portocalele fiind cu siguranţă consumate” a precizat dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Furnizorul a dispus retragerea de la comercializare și rechemarea de la clienți a articolului menționat. De menţionat eset fatul că odată returnate, contravaloarea produselor va fi restituită, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

 

Emisiune filatelica pe tema Parcului Călimani

>Cele patru mărci poștale, componente ale faunei zonei, respectiv vânturelul roșu, râsul, cerbul și jderul de copac

Romfilatelia introduce în circulație, începând de astăzi, emisiunea de mărci poștale uzuale cu tematica „Parcuri Naționale din România-Parcul Călimani”, în care este prezentată o parte din fauna zonei. Emisiunea este alcătuită din patru timbre, patru „minicoli”, două plicuri „prima zi” și o mapă filatelică specială. Potrivit unui comunicat de presă al Romfilatelia, emisiunea filatelică ilustrează, în cele patru mărci poștale, componente ale faunei zonei, respectiv vânturelul roșu, râsul, cerbul și jderul de copac. Parcul Național Călimani definește o arie protejată, de interes național, situată în partea central-nordică a României, pe teritoriile administrative aparținând județelor Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița- Năsăud. Prima propunere de instituire ca parc național s-a înregistrat în anul 1975, iar declararea ca arie protejată a fost legiferată în anul 2000. Parcul Călimani reunește o zonă montană cu forme de relief diversificate, respectiv cu vârfuri, „abrupturi” stâncoase, chei, văi, doline, măguri, ponoare, poiene, cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști.

Ion Lungu, cel dintâi plătitor al taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2022  

 >„Am beneficiat de bonificație de 10% la impozitele pe apartament şi pe cele 2 maşini” a declarat edilul-şef, recomandând ca plata  să se facă online

>De astăzi casieriile Primăriei sunt deschise între orele 8:00-18:00, obligatorii fiind purtatul măştii de protecţie şi păstrarea distanţei fizice 

Începând de ieri, la Primăria municipiului Suceava a început încasarea taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2022.  La fel ca în fiecare an, edilul-şef Ion Lungu şi-a achitat obligaţiile către buget la prima oră, cu chitanţa nr. 1. „Am efectuat plata cu cardul la unul din POS-urile instalate la Primărie. Am beneficiat de bonificație de 10% la impozitele pe apartament şi pe cele 2 maşini” a precizat Ion Lungu. De astăzi, sucevenii pot plăti în numerar, între orele 08:00-18:00, la ghișeele Primăriei, dar şi prin virament bancar, cu cardul sau electronic prin aplicația www.ghiseul.ro

, precum şi în conturile de la Trezorerie ale instituţiei. Şi în 2022, la fel ca şi în anii precedenţi, taxele şi impozitele locale nu au fost majorate.  Pentru a putea beneficia de bonificația de 10% aplicată pentru impozitele pe teren, clădiri și mașini, termenul limită în care sucevenii pot achita integral taxele şi impozitele locale este data de 31 martie. Având în vedere contextul actual, recomandată este plata online, pe www.ghiseul.ro, unde informațiile se procesează după 48 de ore, pentru cei care își fac cont. „Rugăm cetățenii care vin să plătească la Primărie, pe culoarul creat până la ghișee, să respecte regulile referitoare la pandemie, respectiv purtatul măştii de protecţie și păstrarea distanței fizice” a spus Ion Lungu, primarul Sucevei.

 Faţă de primul an pandemic,  

În 2021 numărul de noi firme sucevene a crescut cu aproape 37%

În judeţul Suceava, numărul agenţilor economici care renunţă temporar la activitate este pe un trend ascendent. Aşa se evidenţiază în statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, potrivit cărora în primele 11 luni din 2021 şi-au suspendat activitatea 319 de firme sucevene, faţă de 191 în aceeaşi perioadă din anul 2020, numărul suspendărilor crescând cu 67,05%. În intervalul 1 ianuarie-30 noiembrie 2021 au avut loc 514 de dizolvări, în raport cu 449 în anul anterior, numărul acestora sporind cu 14,48%. Radierile din evidenţele ONRC au crescut în cele două perioadă comparate, de la 992 la 1.078, acestea fiind mai multe cu 19,92%. De remarcat este că, dacă în perioada ianuarie-noiembrie 2020 în insolvenţă au intrat 64 de agenţi economici, în intervalul omolog din 2021 au derulat procedura insolvenţei 61 de profeşionişti, însemnând cu 4,69% mai puţini. De asemenea, surprinzătoare este creşterea numărului de noi firme, în 11 luni ale anului trecut la ONRC fiind înregistraţi 2.959 de agenţi economici. Este vorba despre 2.158 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 514 de persoane fizice autorizate (PFA), 258 de întreprinderi individuale (II), 20 de întreprinderi individuale (IF), 8 cooperative agricole (CA) şi o societate pe acţiuni (SA). Înspre comparaţie, în perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2020, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost luaţi în evidenţă 2.150 de agenţi economici cu 36,99% mai puţini decât în 2021, cel de al doilea an al crizei de sănătate publică.  În cauză sunt 1.566 de societăţi cu răspundere limitată  (SRL), 381 de persoane fizice autorizate (PFA), 182 de întreprinderi individuale  (II), 25 de întreprinderi familiale (IF), dar şi 6 cooperative agricole (CA).  

 

Consolidări pe râul Suceava, în dreptul Zonei de agrement   

>„Aşa este corect, şi din punct de vedere estetic, dar şi al protecţiei la inundaţii” precizează primarul Ion Lungu

Consolidarea malurilor râului Suceava în zona de agrement Suceava constituie una dintre preocupările majore din anul 2022 ale Primăriei municipiului reşedinţă. Aceasta după ce, zona de agrement a fost deschisă publicului în luna octombrie a anului trecut. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care arată că  Proiectului „Revitalizare spaţiu public urban”, materializat în albia Sucevei cu finanţarea europeană nerambursabilă, nu a inclus şi amenajări de felul acesta. „Căutăm soluţii împreună cu Apele Române, cu Ministerul Mediului, să putem face o consolidare. Deşi proiectul nu o cere, aşa este corect, şi din punct de vedere estetic, dar şi al protecţiei la inundaţii” precizează, primarul municipiului Suceava. În august 2020, edilul-şef reitera că zona respectivă va fi protejată împotriva revărsării apei prin construirea unui dig de protecţie, dând ca exemplu, în acest sens, apărările de maluri cu acelaşi rol realizate Podul „Unirii” din aval.  Şeful municipalităţii avea  asemenea după ce, din cauza precipitaţiilor abundente, suprafaţa pe care se lucra la amenajarea zonei de agrement fusese inundată. Primarul ţinea să evidenţieze  că „acolo a băltit apa, nu a venit viitura”, nefiind afectate, în vreun fel, bordurile şi aspersoarele pentru irigarea gazonului. La acel moment, Ion Lungu sublinia că demersurile pentru îndiguirea zonei de agrement demaraseră încă de pe 24 februarie 2020, însă, în martie şi aprilie, încetiniseră din cauza crizei de sănătate publică pricinuită de COVID-19. Licitaţia pentru desemnarea firmei de consultanţă a fost organizată abia în luna mai, iar contractul cu firma câştigătoare s-a semnat pe 6 iunie, cu termen de realizare de 30 de zile. Consultanţa constă în studiu topografic, studiu geologic, studiu de fezabilitate şi documentaţia tehnică pentru obţinerea avizelor necesare în baza acestora urmând a se încheia un parteneriat cu Compania „Apele Române”. În şedinţa ordinară a lunii aprilie 2019, Consiliul Local Suceava a votat o hotărâre vizând aprobarea documentaţiei şi a indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii. Astfel, lucrările de consolidare, pe o lungime de 1600 de metri, a malului drept al râului care traversează municipiul Suceava în zona Complexului comercial „Bazar”, au fost estimate la circa 6 milioane de lei.