Judeţul Suceava este între primele cinci judeţe cu creşteri ale ratei şomajului   

>Rata şomajului a crescut în 12 judeţe, printre care Vaslui, cu 0,19 de puncte procentuale; Constanţa (0,19), Alba (0,11), Neamţ (0,09) şi Suceava, cu 0,08 de puncte procentuale

La sfârşitul lunii noiembrie 2021, rata naţională a şomajului a fost de 2,72%, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), în conformitate cu care aceasta este mai mică cu 0,04 de puncte procentuale decât cea din octombrie   2021 şi cu 0,6 de puncte procentuale sub cea din noiembrie 2020. Potrivit sursei citate, numărul de şomeri a crescut în 14 judeţe, cele mai mari creşteri înregistrându-se în judeţele Constanţa, cu 570 de persoane; Vaslui, cu 252 de persoane; Alba, cu 186 de persoane; Suceava, cu 175 de persoane şi Neamţ cu 170 de persoane. Numărul de şomeri a scăzut în 27 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, cele mai mari diminuări consemnându-se în Dâmboviţa cu 616 de şomeri înregistraţi; Ilfov, cu 550 şomeri; Caraş-Severin, cu 521 de şomeri; Buzău, cu 482 de şomeri; Mureş cu 403 de şomeri şi Vrancea cu 353 de şomeri înregistraţi. Rata şomajului a crescut în 12 judeţe, printre care Vaslui, cu 0,19 de puncte procentuale; Constanţa (0,19), Alba (0,11), Neamţ (0,09) şi Suceava (0,08). Rata  şomajului  a scăzut în 27 de judeţe şi  în  municipiul  Bucureşti, cele  mai  mari  diminuări consemnându-se în Caraș-Severin, cu 0,50 de puncte procentuale; Dâmboviţa (0,32); Buzău (0,28); Ilfov (0,26); Vrancea (0,25) şi Mureş (0,17). În municipiul Bucureşti rata şomajului a scăzut cu 0,01 de puncte procentuale, numărul de şomeri diminuându-se cu 192 de persoane. Cele mai  ridicate  niveluri  ale  ratei  şomajului  au  fost  atinse  în  judeţele Vaslui  (6,79%), Teleorman (6,17%), Mehedinţi (5,68%), Dolj (5,66%), Galaţi (5,47%), Bacău (5,36%) şi Olt (4,89%). Nivelul minim al ratei şomajului în luna noiembrie, cel de 0,25% a fost consemnat în judeţul Ilfov, ecartul dintre nivelul de maxim şi cel de minim al şomajului fiind de 6,54 de puncte procentuale. În şomaj de lungă durată este persoana care este şomer pe o perioadă mai mare de 12 luni, în cazul persoanelor  cu vârsta de minimum 25 de ani şi pe o perioadă de 6 luni, în cazul persoanelor cu vârstă între 16 ani 25 de ani. În totalul șomerilor înregistrați intră atât șomerii indemnizați, cât și cei neindemnizați. Rata șomajului se determină ca raport între numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi populaţia activa civilă. Populația activă civilă reprezintă oferta potențială de forță de muncă.

 

Din 6 ianuarie

APIA adună cererile pentru ajutorul la motorina folosită în agricultură

>Valoarea unitară a sprijinului financiar este de 1,5721 de lei pe litru, în 2019 valoarea nominală a ajutorului de stat fiind de 1,8958 de lei pe litru

>În 2019, fermierii suceveni au primit un total 2,82 de milioane lei, iar în 2020, s-au ales cu 1,81 de milioane de lei, mai puţin pentru trimestrul al IV-lea

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Suceava informează pe potenţialii beneficiari că până pe 31 ianuarie 2022, inclusiv, pot fi depuse cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat aferent cantităţilor de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, în sectoarele vegetal. zootehnic şi în cel al îmbunătăţirilor funciare. Cererile se depun la Centrul Judeţean al APIA, de către administratorul, reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia din urmă, rambursarea vizând perioada 1 octombrie-31 decembrie 2021, adică trimestrul al IV-lea al anului trecut. Beneficiarii ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură sunt producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, cât şi organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol. Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură, valoarea unitară a acesteia fiind de 1,5721 de lei pe litru. În 2019, valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină este de 1,8958 de lei pe litru. În 2019, fermierii în judeţul Suceava au beneficiat de un ajutor total de 2,82 de milioane lei, iar în 2020 s-au ales cu unul de 1,81 de milioane de lei, mai puţin cel pentru trimestrul al IV-lea.

 

În 2021, faţă de anul anterior

Populaţia şi agenţii economici au contribuit cu peste 13% mai mult la bugetul Sucevei

>„La impozite şi taxe locale, nu s-au făcut majorări de 10 ani, totuşi mărim masa fiscală, iar acest lucru se întâmplă în fiecare an” subliniază primarul Lungu

>Deoarece în stare de alertă nu s-au putut opera executări silite, serviciul specializat al executivului face eforturi de recuperare a obligaţiilor restante

Primăria municipiului Suceava a încheiat anul 2021 cu un grad de execuţie bugetară de 64,04%, unul mai bun faţă de cel de 63,89% înregistrat în urmă cu un an. „În valoare absolută este cea mai bună execuţie bugetară de după Revoluţie” reliefează primarul Ion Lungu. Astfel, în 2021 veniturile s-au ridicat 380,720 de milioane de lei, comparativ cu  335,283 de milioane de lei în 2020, consemnându-se o creştere de 13,55%. În ceea ce priveşte veniturile proprii, execuţia este una de 62,32% din total venituri. „Este o execuţie acceptabilă, deoarece la una de peste 50% se consideră că o primărie se poate autofinanţa” arată Lungu, evidenţiind că, în anul trecut, totalul încasărilor de la persoanele fizice şi de la persoanele juridice au însumat 62,74 milioane de lei, fiind mai mari cu 13,16% raportat la anul 2020.

Pe partea de obligaţii privind proprietatea, respectiv la impozite pe locuinţe, terenuri şi autoturisme, în 2021 încasările au fost de 42,78 de milioane de lei, faţă de cele de 38,41 de milioane de lei, adică superioare cu 11,30%. „La impozite şi taxe locale, nu s-au făcut majorări de 10 ani, totuşi mărim masa fiscală, iar acest lucru se întâmplă în fiecare an” subliniază Lungu. Edilul-şef sucevean concluzionează este „cât de cât mulţumit” de execuţia bugetară pe anul 2021, chiar în condiţiile crizei de sănătate publică determinată de COVID-19. „Există restanţe la plată, facem eforturi, dar sper să le recuperăm. Mai ales în această perioadă, de stare de alertă, când nu am putut să face executări silite” a conchis Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

 

Treisprezece controale şi amenzi de 1.000 de lei date de inspectorii de muncă la firmelor de prevenire şi protecţie

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a fost implicat în campania naţională privind verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind încheierea, modificarea, suspendarea şi executarea contractelor individuale de muncă de către angajatorii care îşi desfăşoară activităţi ca servicii externe de prevenire şi protecţie. În campanie au fost antrenaţi inspectorii Serviciului „Relaţii de muncă”, aceştia fiind autorii a 13 controale. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnariu, pentru alte încălcări decât munca nedeclarată, valoarea amenzilor aplicate a fost de 1.000 de lei. Printre deficienţele descoperite în domeniul relaţiilor de muncă de către lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava se numără transmiterea cu întârziere în registrul electronic a contractelor individuale de muncă, completarea registrului electronic cu date eronate sau incomplete şi neeliberarea adeverinţelor la încetarea raportului de muncă. Obiectivele campaniei au constat în identificarea angajatorilor care nu respectă prevederile legale cu privire la relaţiile de muncă şi luarea măsurilor care se impun pentru determinarea acestora să se conformeze dispoziţiilor legale în materie. De asemenea, s-a urmărit creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă, cât şi eliminarea neconformităților constatate, prin trasarea de măsuri obligatorii şi aplicarea de sancţiunil contravenţionale corespunzătoare.

Suceava, cel dintâi în ţară la staţii pentru încărcarea acumulatorilor autovehiculelor electrice  

>La Administraţia Fondului pentru Mediu va fi depus un proiect pentru 10 noi staţii, 7 sunt în curs de amplasare, în funcţiune fiind 14 staţii de încărcare standard şi 14 staţii de încărcare rapidă

>„Suntem pionieri la nivel naţional, primii care au amplasat staţii de încărcare a acumulatorilor” arată primarul Lungu, precizând că facilităţi de acest gen vor răspândite în tot oraşul

Primăria municipiului Suceava a desemnat firma care a va asigura consultanţă pentru proiectul de achiziţionare şi montare a 10 noi staţii de încărcare a acumulatorilor autovehiculelor electrice. Ion Lungu, Este vorba despre obţinerea de finanţare de la Administraţia Fondului pentru Mediu, Suceava având deja „antecedente” pe această linie. „Instalăm noi staţii de încărcare a maşinilor electrice. Suntem pionieri la nivel naţional, primii care au amplasat staţii de încărcare a acumulatorilor” evidenţiază edilul-şef. Licitaţia a fost câştigată de o firmă clujeană, contractul fiind semnat pentru 62.500 de lei. Conform primului gospodar al oraşului, cinci dintre aceste noi staţii vor fi amplasate în zona centrală a urbei, iar altele cinci în cartierul Burdujeni, în zonele  „Moldova”, „Orizont” şi „ANL”. „În două luni de zile trebuie făcut acest studiu de consultanţă, astfel încât să demarăm efectiv proiectul” a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, subliniind că se are în vedere ca facilităţi de acest gen să fie răspândite pe întreaga rază a reşedinţei de judeţ. Tot cu finanţare a Administraţiei Fondului pentru Mediu, Electromagnetica Bucureşti montează deja 7 asemenea staţii, adjudecând licitaţia ţinută de autorităţile locale pentru 939.455 de lei, faţă de suma de pornire de 1,44 de milioane de lei. Câte o staţie se regăseşte pe strada „Republicii”, în spatele Complexului comercial „Bucovina” şi în zonele Teatrului Municipal „Matei Vişniec” şi parcării de pe strada „Gheorghe Doja”. Câte două staţii de reîncărcare sunt amplasate în preajma Universităţii „Ştefan cel Mare” şi în parcarea Hotelului „Bucovina”. Totodată, de precizat este că în cadrul Proiectului Electromobilitate-Vehicule electrice pentru o municipalitate verde”, cu un buget total de 2,77 de milioane de franci elveţieni, în Suceava au fost amenajate 14 staţii de încărcare standard, 14 staţii de încărcare rapidă, 56 de locuri de parcare pentru vehicule electrice, precum şi un dispecerat. Cu finanţare elveţiană s-au achiziţionat 11 autoturisme electrice, 12 furgonete electrice, o auto-măturătoare electrică, o auto-cisternă electrică, cât şi 10 biciclete electrice.

 

De luni, 10 ianuarie

Sucevenii îşi pot plăti dările la ghişeele Primăriei

>„Vom avea oameni care vor face ordine acolo” a precizat primarul Lungu, menţionând obligatorii sunt purtatul al măştii  păstrarea distanţei corespunzătoare

>În urma votului din Consiliul Local, impozitele şi taxele locale pentru 2020 sunt la nivelul celor din anul trecut,  „unele chiar puţin mai mici”

Începând de luni 10 ianuarie, Primăria Suceava încasează taxele şi impozitele locale pentru anul 2020. Anunţul a fost făcut ieri, de către primarul Ion Lungu, care precizează că obligaţiile respective pot fi achitate direct la ghişeele executivului, cu respectarea tuturor regulilor privind prevenirea infectării cu SARS-CoV-1. „Rog pe cei care vin să achite taxele şi impozitele să respecte regulile privind pandemia, purtatul obligatoriu al măştii şi  să  păstreze distanţa corespunzătoare. Sigur, vom avea oameni care vor face ordine acolo” a precizat şefului municipalităţii. De asemenea, dările vor putea fi plătite şi la terminalele POS din Primărie, precum şi pe internet, cu ajutorul aplicaţiei www.ghişeul.ro, prin intenetbanking, cât şi prin mandat poştal. Lungu precizează, de asemenea, că valabilă este, şi în 2022, acordarea unei bonificaţii de 10% pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, impozitului pe teren, impozitului pe mijloace de transport datorate pentru întregul an de către persoanele fizice şi persoanele juridice, onorate până pe 31 martie. Edilu-şef a ţinut să dezmintă faptul că Suceava deschide casieriile mai târziu decât alte localităţi, menţionând că, la fel ca în fiecare an, este necesară o perioadă de timp pentru actualizarea mijloacelor şi tehnicii de calcul informatice. „Am auzit comentarii precum că localităţi mai mici s-au făcut deja plăţile şi că trebuie să fim şi noi ca Oradea sau Cluj. La Oradea începe plăţile pe 13 ianuarie, iar noi pe 10. Când sunt mai multe roluri trebuie făcute sincronizări în contabilitate între partea tehnică, de calcul şi aceste roluri” explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Reamintim că, în urma votului din Consiliul Local, impozitele şi taxele locale pentru 2020 sunt la nivelul celor din anul trecut,  „unele chiar puţin mai mici”. Scutiri sunt acordate la impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren utilizate cu titlul gratuit pentru furnizarea de servicii sociale, dar şi impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren aferente monumentelor istorice, de arhitectură şi muzeelor. Aprobată urmează a fi reducerea cu 95% a impozitului de deţinătorii de mijloace hibride de transport.

 

Ion Lungu, Sucevei:

„Dacă eşti vaccinat nu mori!”

>În condiţiile în care vine „un nou tsunami”, de pe 15 ianuarie ar putea începe campania de administrare a vaccinurilor la copiii cu vârsta între 5 şi 11 ani    

Primăria Suceava pregăteşte, la solicitarea Direcţiei pentru Sănătate Publică, două centre de vaccinare pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani. Primarul Ion Lungu spune că, în acest, sunt în pregătire două linii speciale de vaccinare la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” şi la Iulius Mall.  „Ni s-a cerut de la DSP să ne pregătim pentru vaccinarea copiilor cu vârsta între  5 şi 11 ani, în două centre ale Primăriei. Vom pregăti cabine speciale, fluxuri speciale, materiale speciale. Aşteptăm clarificări în acest sens şi deşi, nu s-a indicat oficial o dată, informal, se pare, campania va începe de pe 15 ianuarie” arată primarul Lungu. Şeful executivului sucevean face apel la locuitorii capitalei de judeţ să se vaccineze, deoarece numărul noilor cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 se multiplică pe zi ce trece. „Fac apel la suceveni să ne vaccinăm în continuare, mai ales că vine acest nou tsunami, acest val cinci. Sigur, există această discuţie, că şi cei vaccinaţi se îmbolnăvesc. Da, aşa este, dar, cum este dovedit şi confirmat, persoanele care se vaccinează fac forme mai uşoare de boală, nu fac forme severe. Şi, pe româneşte, în final: dacă eşti vaccinat nu mori!” a punctat primarul municipiului Suceava. Conform datelor valabile marţi, rata de infectare în municipiul Suceava ajunsese la 0,65%, cu tendinţă de creştere a numărului de cazuri active, Ion Lungu arătând că „bate la uşa, dacă nu chiar a venit valul cinci”. În Suceava sunt deschise trei centre de vaccinare  la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, Iulius Mall şi Universitatea „Ştefan cel Mare”, orarul de funcţionare fiind de la 8.00 la 20.00, inclusiv sâmbătă şi duminică.   

 

Primarul Ion Lungu se întâlneşte cu Daniel Cadariu ministrul sucevean al Antreprenoriatului şi Turismului în Bucureşti

>„Vrem să facem o strategie de turism nouă în oraşul nostru” arată şeful executivului municipal

În cursul săptămânii viitoare, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, se va întâlni în Bucureşti cu suceveanul Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului. Şeful administrativului din reşedinţa de judeţ face cunoscut că  întrevederea vine pe fondul unei şedinţe a Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), la care va lua parte în calitate de vicepreşedinte al acestei structuri. Cu acest prilej, abordate vor fi tematici precum strategia de turism, organizaţiile de management al destinaţiilor şi polurile de dezvoltare turistică. „Vrem să actualizăm, să facem o strategie de turism nouă, să introducem această organizaţie de management al destinaţiilor în oraşul nostru. De asemenea, intenţionăm să vedem alte noutăţi, alte strategii ale Ministerului” a precizat primarul, precizând că va folosi ocazia pentru rezolva, la ministere, şi alte probleme ale municipiului Suceava. Edilul-şef susţine că Strategia de turism va fi realizată până la sfârşitul anului în curs. „Cred în activitatea de turism în municipiul Suceava, mai ales după ce vor fi funcţionale toate cele 4 zone de agrement, unele în proiect, iar altele executate” a reliefat Ion Lungu.

 Lung şir de nereguli depistate de inspectorii sanitari veterinari după descinderile premergătoare Sărbătorilor de iarnă

>Cu amenzi însumând 47.000 de lei au fost sancţionate restaurante, pensiuni, fast-food-uri şi unităţi de catering, două brutării au fost amendate cu 12.000 de lei, iar în trafic s-au aplicat sancţiuni contravenţionale de 29.100 de lei

Controalele organizate de inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară Suceava cu prilejul Sărbătorilor de iarnă s-au soldat cu descoperirea unei întregi serii de încălcări ale prevederilor legislaţiei specifice în vigoare. Dr. Mihai Voloşeniuc, şeful instituţiei sanitare veterinare sucevene informează că, în primul rând, în perioada în cauză  inspectorii din subordine au făcut 5 controale în abatoare controale şi altele două în carmangerii. În unităţile de alimentaţie publică descinderile au fost în număr de 55, neregulile descoperite în restaurante, pensiuni, fast-food-uri şi unităţi de catering fiind sancţionate cu 5 amenzi însumând 47.000 de lei şi cu un avertisment. Nerespectarea reglementărilor sanitare veterinare de către unităţile cu amănuntul, cum ar fi magazinele şi supermarketurile, s-au lăsat cu 6 avertismente, respectivii agenţi economici făcând obiectul a 24 de controale. Câte 3 acţiuni de control au vizat depozitele alimentare, cofetăriile şi patiseriile, iar după verificări în 3 brutării, două dintre acestea din urmă au fost amendate cu un total de 12.000 de lei. Nu în cele din urmă, în trafic, inspectorii sanitari veterinari au întreprins 48 de controale. Conform dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară Suceava, ca urmare a neregulilor depistate, inspectorii instituţiei s-au aplicat 20 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 3 avertismente. Cele 20 de amenzi date contravenienţilor au totalizat 29.100 de lei.   

 Din această lună

Pensia minimă plătită, adică indemnizaţia socială pentru pensionari,  este de 1.000 de lei

>Ajutorul de deces a crescut la 6.095 de lei,  în cazul decesului asiguratului sau al pensionarului şi la 3.048 de lei, în cel a decesului unui membru de familie

>Indemnizaţia pentru însoţitor, în cazul pensionarilor de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate, s-a mărit până la 1.269 de lei pe lună

Casa Judeţeană de Pensii Suceava face cunoscute cotele de contribuţii de asigurări sociale

pentru anul 2022. Astfel, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei sucevene, 25% datorează persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale; 4% se achită în cazul condiţiilor deosebite de muncă; 8%  se plăteşte în situaţia condiţiilor speciale de muncă, iar 21,25% datorează persoanele fizice care realizează venituri din salarii de la angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii. De asemenea, cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au încheiat contract de asigurare socială este de 25%. Pe de altă parte, cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat este de 3,75%, fiind inclusă în cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale. Excepţie fac persoanele care desfăşoară activităţi în sectorul construcţiilor. Conform Casei Judeţene de Pensii Suceava,  începând cu 1 ianuarie 2022 venitul minim lunar asigurat în baza contractului de asigurare socială este de 2.550 de lei (valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată), iar cuantumul contribuției de asigurări sociale aferent acestuia este de 638 de lei. Valoarea punctului de pensie este de 1.586 de lei, iar indicele de corecţie utilizat pentru determinarea cuantumului pensiei, cel de 1,41. De la aceeaşi dată, cuantumul ajutorului de deces este stabilit la valoarea de 6.095 de lei,  în cazul decesului asiguratului sau al pensionarului şi la 3.048 lei, în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului. Casa Judeţeană de Pensii Suceava mai transmite că indemnizaţia socială pentru pensionari s-a majorat la 1.000 de lei pe lună, iar indemnizaţia pentru însoţitor, în cazul pensionarilor de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate, s-a mărit până la 1.269 de lei pe lună. Persoanele fizice care realizează venituri din pensii datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 de lei. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei lunare de calcul reprezentată de partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie. În perioada 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 3.000 lei.
 

 Prin hotărâre a CL

Posesorii de garaje din Suceava, „taxaţi” dur de Primărie

>Dacă până acum se achita în jur de 70 de lei pe an, deţinătorii în cauză vor achita de la 2 lei pe metrul pătrat şi lună la 1,93 de lei pe metrul pătrat şi lună, în funcţie de zona de încadrare  

>„De ani de zile nu am umblat la aceste preţuri şi tarife, deşi nu mi se pare foarte corect, etic” arată primarul Ion Lungu, adăugând că 200 de lei pe an este foarte mult

Deţinătorii de garaje din Suceava vor trebui să-şi prindă în bugetul personal pentru noul anul mai mulţi bani destinaţi achitării obligaţiei fiscale către vistieria  municipală. Aceasta în conformitate cu prevederile unei hotărâri a deliberativului privind preţurile şi tarifele aplicabile începând cu anul 2022 pentru suprafeţele de teren aparţinând domeniului public sau domeniului privat al municipiului Suceava ocupate de garaje, cât şi de alte spaţii decât cele cu destinaţia de locuinţe, respectiv pentru cele din pieţele agroalimentare şi Complexul comercial „Bazar”.  „De ani de zile nu am umblat la aceste preţuri şi tarife, deşi nu mi se pare foarte corect, etic. Dacă deţii un garaj, iar altul nu-l deţine, o sumă de 200 de lei pe an nu este una foarte mare” arată primarul Ion Lungu. Primul gospodar al reşedinţei de judeţ precizează că aceste majorări au loc în condiţiile în care taxele şi impozitele locale au fost păstrate la nivelurile din anul 2021, „iar unele chiar s-au micşorat”. „Dacă la impozite şi taxe locale suntem toţi egali, cei care au unele avantaje, fie că foloseşte ca garaj sau că l-a transformat în magazin, în spaţii comerciale, este corect să plătească mai mulţi bani”  arată şeful administrativului sucevean. La rându-i viceprimarul Lucian Harşovschi este de părere că nu era echitabil ca la o valoare a chirie de 0,40 de lei pe metrul pătrat şi lună, deţinătorul unui garaj să achite 70-80 de lei pe an „sau chiar mai puţin”. „Cei care rămân, în continuare, acolo unde nu avem prevăzute dezvoltări urbanistice, ar trebui, din punctul meu de vedere, să plătească mai mult, cât de cât un preţ al pieţei” subliniază adjunctul şefului executivului municipal sucevean. Viceprimarul Lucian Harşovschi considerăm că şi după noua majorare a tarifelor de închiriere, acestea sunt „mult subevaluate, pentru că o firmă care construieşte vinde un loc de parcare cu 5.000-6.000 de euro”. Majorarea aprobată prin hotărâre a Consiliului Local este valabilă pentru terenurile aparţinând municipiului Suceava ocupate de garaje construite cu respectarea autorizaţiei, dar şi pentru terenurile în cazul cărora suprafaţa autorizată ocupată de construcţie a fost depăşită. Astfel, în funcţie de cele patru zone de încadrare a terenurilor din Suceava, adică A, B, C, D, deţinătorii de garaje vor achita, în ordine, 2 lei pe metrul pătrat şi lună; 1,97 de lei pe metrul pătrat şi lună; 1,96 de lei pe metrul pătrat şi lună, respectiv 1,93 de lei pe metrul pătrat şi lună.
 

 Pierderi de 3,6 milioane de lei ale Aeroportului „Ştefan cel Mare”, acoperite de rezerva bugetară de stat

>La Suceava ajunge a doua cea mai mică sumă dintre cele acordate pentru 12 unităţi aeroportuare, bani meniţi să „acopere toate cheltuielile, inclusiv pe cele (...) cu salariile”

>„Nu mai aveam voie să acordăm acest sprijin de la Consiliul Judeţean” susţine Gheorghe Flutur, preşedintele CJ, precizând că deficitul este urmare a restricţiilor din pandemie

Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava beneficiază de un ajutor de stat de 3,65 de milioane de lei, aprobat într-o şedinţă a Guvernului, pe ultima sută a anului 2021. După Tulcea, cu 3,31 de milioane de lei, aceasta este a doua cea mai mică sumă dintre cele orientate înspre 12 aeroporturi din ţară, totalul pentru depăşirea problemelor cauzate de criza de sănătate publică fiind de 84 de milioane de lei. În acest sens, într-o ultimă şedinţă extraordinară din 2021, consilierii judeţeni s-au întrunit pentru rectificarea bugetului judeţului Suceava şi a bugetului Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava.  „Este o veste foarte bună cu care încheiem anul 2021, pentru că în şedinţa Guvernului s-a aprobat alocarea unor sume importante de bani, inclusiv pentru Aeroportul Suceava. Primim din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului 3,65 de milioane de lei. Este vorba despre sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale. Este o sumă cu destinaţie specială pentru susţinerea aeroporturilor regionale, în cazul cărora consiliile judeţene au calitatea de autoritate tutelară” precizat şeful administraţiei judeţene sucevene.  Potrivit lui Gheorghe Flutur, Consiliul Judeţean nu mai avea posibilitatea susţinerii financiare din bugetul judeţului, alocarea guvernamentală fiind menită a compensa deficitul din intervalul iulie 2020-decembrie 2021. „Hotărârea a fost aprobată şi publicată în Monitorul Oficial, anterior fiind dat un ordin comun al ministrului Dezvoltării şi ministrului Transporturilor, care aprobă o schemă de ajutor de stat privind nivelul maxim care poate fi acordat aeroporturilor, iar în Suceava nu mai aveam voie să acordăm acest sprijin de la Consiliul Judeţean. S-au înregistrat pierderi în activitatea aeroporturilor din România din cauza restricţiilor din pandemie şi, atunci, s-a găsit această soluţie, iar documentaţia am făcut-o din timp. Avem o serie de pierderi înregistrate în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2021, un deficit de 2,46 de milioane de lei, calculat de reprezentanţii Aeroportului. Se adaugă intervalul 1 iulie-31 decembrie 2020, cu 1,18 milioane de lei. Practic, noi acoperim pierderile de la jumătatea anului 2020 şi cele din 2021. Noi ne bucurăm că este acoperit acest deficit. Acum este clar că Aeroportul trebuie să-şi facă toate calculele, să-şi acopere toate cheltuielile, inclusiv pe cele de funcţionare şi cu salariile” a declarat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

Într-o lună

17 persoane depistate la lucru fără contract individual de muncă

>Inspectorii de muncă suceveni au sancţionat 11 angajatori, valoarea amenzilor aplicate fiind de 40.000 de lei

Peste 301 de controale au efectuat inspectorii de muncă suceveni în luna noiembrie 2021, dintre care 222 în domeniul relaţiilor de muncă şi 79 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În baza neregulilor constatate, controlorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au aplicat 161 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 104.000 de lei. În domeniul relaţiilor de muncă, în urma celor 222 de controale inspectorii de muncă au dat 60 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor însumând 83.500 de lei. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, 21 de persoane au fost depistate că desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care o persoană al cărui contract individual de muncă nu a fost transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu până în ziua anterioară începerii activității; 3 persoane depistate la serviciu în afara programului de lucru stabilit prin contractul cu timp parțial, precum şi 17 persoane descoperite că munceau fără contract individual de muncă. Astfel, pentru muncă nedeclarată, sancţionaţi au fost 11 angajatori, amenzile aplicate totalizând 40.000 de lei. La neregulile deja menţionate, se adaugă nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, neţinerea evidenţei orelor prestate de către fiecare salariat, neacordarea concediilor de odihnă şi a repausul săptămânal. Cele 79 de acţiuni de control din domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă s-au lăsat cu 101 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor ajungând la 20.500 de lei. Printre deficienţele descoperite se numără cele referitoare la faptul că nu s-au comunicat şi nu s-au cercetat accidentele produse; nu s-au asigurat dispozitive de protecţie colectivă la stivuirea buștenilor; nu s-au autorizat lucrătorii pentru desfășurarea activității de manipulare cu motostivuitoare şi nu s-au efectuat instruirile pe linie de securitate şi sănătate în muncă.

 

 

„Indiferent cât am vrea să fim de cârcotaşi”,

Suceava merge într-o direcţie bună

>evidenţiază Ion Lungu, primarul municipiului reşedinţă de judeţ, cu prilejul bilanţul administraţiei publice locale din 2021, „unul dintre cei mai buni ani de după Revoluţie”   

Ion Lungu, primarul Sucevei, a prezentat ieri, într-o declaraţie de presă on line, realizările, cât şi nerealizările pe care Primăria capitalei de judeţ şi le-a trecut în cont în anul care tocmai este la final. „Eu cred că a fost un an bun, că lucrurile în municipiul Suceava sunt într-o direcţie bună. Încălzirea în oraş este asigurată, avansul la subvenţia pentru energia termică fiind plătit până în aprilie 2022. Avem cel mai mic preţ din ţară la gigacalorie, iar în anul 2021 am redus în trei rânduri preţul acesteia. La fel, relevante sunt clasamentele naţionale în care municipiul Suceava este pe locul al treilea în rândul oraşelor cel mai puţin poluate, şi pe al patrulea, la cel mai curat oraş şi la mărimea spaţiilor verzi. De amintit este şi titlul de excelenţă pentru gestionarea eficientă a deşeurilor, de la Asociaţia Municipiilor din România, care arată că - indiferent cât am vrea să fim de cârcotaşi-, lucrurile în municipiul Suceava merg într-o direcţie bună” a evidenţiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Şeful executivului din Areni reliefează că bilanţul pe anul 2021 este unul pozitiv, fiind „unul dintre cei mai buni ani de după Revoluţie”. Acesta este calificat drept unul al investiţiilor, al dezvoltării şi cu cea mai bună execuţie bugetară din deceniile postrevoluţionare. Astfel în vistieria municipală au intrat este 350 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 70 de milioane de euro. La capitolul realizări, Lungu a trecut, în primul rând, finalizarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice a sediului Primăriei; amenajare a Autobazei pentru autobuzele electrice; amenajarea Zonei de agrement de pe malul râului Suceava; construirea grădiniţei din Burdujeni; reabilitarea şi modernizarea Colegiului Naţional „Petru Muşat”; achiziţionarea a 22 de autobuze electrice de mici dimensiuni, precum şi încheierea proiectului „APLICAT”, de digitalizare a serviciilor executivului. La cele menţionate se adaugă şi proiectele susţinute cu alocări din fonduri proprii, cele de la Centrul de informare şi documentare al Colegiului Naţional „Petru Rareş”, Sera floricolă, Sala de gimnastică de la Colegiul Naţional „Spiru Haret” şi Piaţa agroalimentară de la Iţcani.          Primarul face referire şi la implementarea proiectelor europene în curs, respectiv la cel de construire a grădiniţei din zona centrală a municipiului, la Centrul multifuncţional din Iţcani şi cel de reabilitare şi modernizare a Colegiului Tehnic Alimentar, iar în stadiu avansat este modernizarea Pieţei Mici, finanţată din bugetul local. Lungu spune că progrese s-au făcut şi la proiectele zonelor de agrement Şipote şi Zamca, dar şi în ceea ce priveşte construirea parcărilor supraetajate de pe strada „Ştefan Tomşa” şi din cartierul Obcini. Printre multe altele, la bilanţul pozitiv edilul-şef sucevean mai adaugă contractul pentru alte 15 autobuze electrice de la firma poloneză Solaris; licitaţia pentru construirea parcului voltaic pe o suprafaţă de 30,4 hectare din Lunca Sucevei; investiţia de modernizare a ştrandului din Iţcani şi cea de introducere a încălzirii în Bazar. Evidenţiate sunt, în cele din urmă, sprijinirea financiară a ramurilor sportive şi unităţilor de cult, a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou”, precum şi sărbătorirea 10 de cupluri de aur. La capitolul nerealizări, Ion Lungu a trecut neîndeplinirea programului de asfaltări de pe raza oraşului, cauzată, în special, de lipsa forţei de muncă la firmele constructoare, precum şi neînceperea lucrărilor de extindere a reţelelor de gaze naturale în cartierul de pe dealul Mănăstirii, ca urmarea  întârzierilor din proiect, tot ca urmarea a deficitului mare de muncitori calificaţi. De asemenea, nu au fost finalizate lucrările din cartierul „Europa”, întârziere pricinuită de o lungă serie de contestaţii la licitaţiile pentru executanţii reţelelor de alimentare cu apă şi infrastructurii rutiere şi nu a fost semnat contractul de furnizare a a tabletelor şi laptopurilor, Suceava fiind pe lisata de rezervă a proiectului cu finanţarea europeană. Pe de altă parte, nu s-a reuşit implementarea proiectului de „canalizaţie cabluri”, întrucât la licitaţiile multiple nu s-a prezentat vreo firmă interesată.

 

Inspectorii DSVSA nu slăbesc seria controalelor în pieţe supermarketuri şi pensiuni turistice

>Consumatorii care constată nereguli sunt pot face sesizări, DSVSA asigurând permanenţă cu personal specializat 

Până pe 31 decembrie 2021, inspectorii sanitari veterinari suceveni continuă seria acţiunilor de control în carmangerii, măcelarii, pizzerii, cantine, unităţi de catering, restaurante, pensiuni care asigură masă cazaţilor, cofetării, patiserii, laboratoare, cafenele, hypermarketuri, supermarketuri, magazine alimentare şi în depozite alimentare. Anunţul este făcut de către dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, care, pune în vedere că, totodată, medicii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, precum şi cei ai circumscripţiilor sanitare veterinare verifică modul în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare în pieţele agro-alimentare, abatoare, unităţile de tranşare a cărnii, cât şi în unităţile de procesare şi în cele de depozitare a alimentelor de origine animală. Potrivit şefului DSVSA, în toate pieţele agroalimentare, precum şi în alte locuri amenajate şi autorizate în care este valorificată carnea şi alte produse de origine animală, este asigurat personal sanitar veterinar, cât şi permanenţa acestuia. Dr. Mihai Voloşeniuc, şeful DSVSA arată că, la sediul instituţiilor sanitare veterinare, afişate sunt programul de lucru, persoana responsabilă şi numărul de telefon la care consumatorii pot înainta sesizări, dar şi locaţiile în care se face examenul pentru identificarea trichinella la carnea de porc. „În scopul prevenirii încălcării legislaţiei sanitare veterinare, dar şi pentru protejarea sănătăţii consumatorilor, în echipe mixte cu alte organe, şi în limita competentelor  proprii, acţiunile comune vor viza inclusiv unităţile care produc, procesează, depozitează şi comercializează produse de origine animală” declarat dr. Mihai Voloşeniuc director executiv al  Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

Lucrări de multe milioane de lei au rămas neexecutate pe drumurile judeţene sucevene

>„Contestaţiile de aproape 6 luni de zile ne-au făcut să semnăm contractele abia prin noiembrie” spune Gheorghe Flutur, preşedintele CJ, menţionând că, totuşi, înspre finalul lui decembrie înspre constructori au fost îndreptate sume consistente

Execuţia relativ nesatisfăcătoare a bugetului judeţului Suceava, mai ales în ceea ce priveşte cheltuielile, are explicaţii rezonabile, susţine Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliul Judeţean. Flutur spune că „neacoperirea” are „cauze foarte clare” şi „independente” de administraţia judeţeană. Astfel, în ceea ce priveşte drumurile judeţene, licitaţiile pentru atribuirea multianuală a contractelor au fost contestate, iar rezolvarea acestora a durat nu mai puţin de jumătate de an. În consecinţă, din acest motiv, „economia” în domeniul întreţinerii şi reparaţii curente la infrastructura rutieră de rang judeţean a atins 27 de milioane de lei. „Contestaţiile de aproape 6 luni de zile, pentru adjudecarea programelor multianuale, ne-au făcut să semnăm contractele undeva prin octombrie, noiembrie, însă pe viitor, în următorii ani, vom avea linişte din acest punct de vedere. Acolo am pus sume importante de bani şi o să avem grijă să cheltuim mai mult” reliefează şeful administrativului judeţean. Flutur ţine să arate că pe finalul lunii decembrie înspre constructori au fost îndreptate sume consistente, la executantul Axei rutiere Suceava-Dolhasca ajungând, spre exemplu, în contul lucrărilor făcute, aproximativ 15 milioane de lei. „Pe ultima parte a anului s-au redresat destul de bine inclusiv firmele care lucrează pe Axa Suceava-Iaşi. Acolo au fost nişte neînţelegeri între proiectanţi, consultanţi şi constructori. Le-am mediat, şi tocmai   s-a recuperat la plată circa 15 milioane de lei” explicat preşedintele Consiliului judeţean Suceava. O altă cauză a gradului redus de execuţie a părţii de cheltuieli a bugetului judeţean o constituie şi suspendarea unei plăţi de aproximativ 11 milioane de lei în contul transportului elevilor.  „Legat de transportul elevilor, este o chestiune de legislaţie, care s-a modificat. Aceasta nu a depins de noi şi va trebui reglementată anul viitor” a conchis şeful executivului. la începtul lunii decembrie, pe partea de venituri a bugetului judeţean execuţia era de 69%, iar la cheltuieli de 54%, însă Gheorghe Flutur apreciază că la acestea din urmă se va depăşi 70%, odată cu încheierea anului 2021.

 

Transportul metropolitan elimină microbuzele maxi taxi din Suceava şi localităţile învecinate  

>„Să nu creadă careva că, după va fi implementat acest proiect, vom mai avea aceste maxi taxi în funcţiune”  semnalează Ion Lungu, primarul Sucevei

Transportul intrajudeţean de călători va fi eliminat din municipiul Suceava şi localităţile învecinate reşedinţei de judeţ care fac parte din Zona Urbană Funcţională (ZUF) şi  din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Transport Metropolitan”. Afirmaţia a fost făcută de Ion Lungu, primarul Sucevei, după ce primarii unităţilor administrative în cauză     şi-au dat girul asupra întocmirii studiului de oportunitate aferent înfiinţării transportului metropolitan cu autobuze electrice între capital de judeţ şi localităţile limitrofe acesteia. „Un avantaj al implementării acestui tip de transport este acela că vom mai elimina din activitatea de maxi taxi din oraş. Le-am spus primarilor localităţilor care sunt în acest proiect, să nu creadă careva că, după se va implementa proiectul, vom mai avea aceste maxi taxi în funcţiune” a subliniat Lungu.

Edilul-şef recunoaşte că demersurile şi procedurile până la sosirea primului autobuz al viitoare companii de transport de călători sunt unele îndelungate, dar, chiar şi aşa, a notificat Consiliul Judeţean Suceava în vederea neacordării şi neprelungirii licenţelor de transport intrajudeţean pe traseele în cauză. „Am atenţionat şi Consiliul Judeţean, trimiţând notificări să nu mai fie prelungite licenţele de transport intrajudeţean, în măsura în care vom intra în funcţiune cu noul transport. Sigur, nu se întâmplă mâine, va mai dura 2 ani de zile până vin autobuzele. Mai întâi trebuie să se facă documentaţia, să vină ghidul solicitantului, iar mai apoi se fie semnat contractul de finanţare”  a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Pe lângă municipiul Suceava, Zona Urbană Funcţională (ZUF are în componenţă oraşul Salcea şi comunele Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Şcheia. Asociaţia Intercomunitară „Transport Metropolitan Suceava” a fost înregistrată de către Judecătoria Suceava la începutul lunii noiembrie 2021.  

În 2021

Primăria Suceava a tras linie sub cinci proiecte cu finanţare europeană  nerambursabilă

>„Şi în acest an, am demonstrat că se întâmplă lucruri bune în municipiul Suceava” arată şeful municipalităţii sucevene

În acest an, în municipiul Suceava au fost finalizate 5 proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă, informează Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ. Este vorba despre creşterea eficienţei energetice a sediului Primăriei, amenajarea Autobazei pentru autobuzele electrice, amenajarea Zonei de agrement de pe malul râului Suceava, construirea grădiniţei din Burdujeni şi despre reabilitarea şi modernizarea Colegiului Naţional „Petru Muşat”. Conform edilului-şef sucevean, la cele menţionate se adaugă şi proiectele susţinute cu alocări din fonduri proprii, respectiv Centrul de informare şi documentare de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, Sera floricolă, Sala de gimnastică de la Colegiul Naţional „Spiru Haret” şi Piaţa agroalimentară de la Iţcani. Potrivit şefului municipalităţii sucevene, în stadii avansate de implementare sunt proiectele europene de construire a grădiniţei din zona centrală a municipiului, Centrul multifuncţional din Iţcani şi cel de reabilitare şi modernizare a Colegiului Tehnic Alimentar. Tot în faze înaintate de execuţie sunt obiective finanţate din bugetul local, cum ar fi cele privind modernizarea Pieţei Mici, extinderea reţelelor de gaze naturale în Burdujeni-sat şi amenajarea rutei alternative Suceava-Botoşani. Primarul Lungu subliniază că licitaţii au fost adjudecate pentru amenajarea bazei sportive de tip I şi Sălii polivalente, contractele de finanţare urmând a fi semnate în cel mai scurt timp. Pe de altă parte, în cadrul Programului Naţional de Investiţii (PNI) „Anghel Saligny” în proceduri este proiectul viaductului de pe ruta alternativă Suceava-Botoşani, creşa de pe Dealul Teodoreni şi cea din zona Cetăţii de Scaun. Nu în cele din urmă, potrivit şefului executivului sucevean, „paşi importanţi” s-au făcut în ceea ce priveşte proiectele zonelor de agrement Şipote şi Zamca, dar şi de construire a parcărilor supretajate de pe strada „Ştefan Tomşa” şi din cartierul Obcini. „Una peste alta, şi în acest an am demonstrat că se întâmplă lucruri bune în municipiul Suceava” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

 Suceava este printre puţinele judeţe libere de pestă africană la porcul domestic

>DSVSA a lichidat cele cinci focare de boală apărute încă din octombrie 2021, în Fălticeni, Horodniceni şi Păltinoasa

>Din martie 2022, ar putea fi stinse şi focarele la mistreţ, cele din Vatra Dornei, Valea Poienii, Pătrăuţi şi Poieni-Solca 

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a închis focarele de pestă porcină africană la porcul domestic. Directorul executiv dr. Mihai Voloşeniuc informează că este vorba despre cinci focare apărute începând cu luna octombrie 2021 în municipiul Fălticeni (2), comuna Horodniceni (2) şi în comuna Păltinoasa (1). 

„Acestea nu au putut fi stinse mai repede, deoarece, fiind localităţi relativ învecinate, cazurile au apărut din aproape, iar zonele de protecţie s-au întrepătruns,” a subliniat dr. Voloşeniuc, apreciind eforturile medicilor veterinari, dar şi ale crescătorilor de porci, care, prin măsuri de minimă securitate, au reuşit să împiedice  răspândirea bolii în întreg judeţul. Aceasta în condiţiile în care creşterea porcului în gospodării face parte din tradiţia populară, fiind, în acelaşi timp, pentru multe familii şi o sursă de asigurare a hranei.

>Pentru porcii morţi în gospodăriile sucevenilor s-au acordat  despăgubiri de aproximativ 20.000 de lei

Şeful DSVSA reliefează faptul că, prin urmare, judeţul Suceava devine cel de-al cincilea judeţ din ţară liber de pestă porcină africană la porcul domestic. La nivel naţional, în 2021, pentru porcinele căzute victime ale virusului pestei porcine africane au fost acordate, de la bugetul de stat, despăgubiri în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro. „Ne alăturăm şi noi celorlalte patru judeţe în care nu evoluează pesta porcină la porcul domestic” evidenţiază directorul executiv al DSVSA. În judeţul Suceava, deoarece virusul nu a pătruns în exploataţiile comerciale, pentru gospodăriile populaţiei s-au plătit compensaţii financiare  însumând în jur 20.000 de lei.  Active în judeţ rămân, în continuare, 4 focare de pestă porcină africană la mistreţ, cele de pe fondurile de vânătoare din zonele Vatra Dornei, Valea Poienii (Dolhasca), Pătrăuţi şi Poieni-Solca.  „Dar, şi aici avem veşti îmbucurătoare, şi sperăm să rămână la fel, întrucât din luna mai şi până acum nu a mai apărut niciun caz pozitiv. Astfel, dacă lucrurile evoluează bine, ne aşteptăm ca în luna martie 2022 să putem stinge şi primul focar la porcul sălbatic, cel de la Vatra Dornei. În cazul mistreţului, perioada de supraveghere este de 2 ani, fiind mai greu de controlat, în raport cu cele 30 de zile de monitorizare la porcul domestic” punctat dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.