Suceava se află între judeţele cu cea mai mare creştere a ratei şomajului

• Cu un salt de 0,25 de puncte procentuale faţă de luna mai, ]niunie Suceava a avut a şaptea creştere din ţară a indicatorului  

Judeţul Suceava se remarcă printr-o tendinţă de creştere a numărului de şomeri şi a ratei şomajului. Astfel, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, pe 30 iunie 2020, în judeţ erau de 10.735 de şomeri dintre care 4.982 de femei. Din total, 3.865 erau şomeri indemnizaţi, iar 6.870 şomeri neindemnizaţi, rata şomajului fiind de 4,64%, respectiv de 4,74% în rândul persoanelor de sex feminin şi de 4,55% în cel al persoanelor de sex masculin. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava ocupa poziţia a treia din punctul de vedere al ratei şomajului, fiind depăşit de judeţele Vaslui (5,18%) şi Bacău (4,93%). Cu rate mai mici sunt luate în evidenţă judeţele Botoşani (2,51%), Iaşi (2,85%) şi Neamţ (3,47%). Din mediul rural sucevean în evidenţe figurau 7.389 de şomeri, iar din mediul urban proveneau ceilalţi şomeri. La sfârşitul lunii mai, judeţul Suceava avea 10.161 de şomeri, rata şomajului fiind de 4,39%. Conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, în iunie 2020, rata şomajului a fost superioară în 37 de judeţene, cele mai mari creşteri înregistrându-se Mehedinţi (0,51 de puncte procentuale); Gorj (0.48); Argeş (0,44); Arad (0,29); Călăraşi (0,29); Olt, Caraş Severin, Neamţ şi Vrancea cu câte 0,27 de puncte procentuale şi Suceava (0,25). La nivel naţional, rata şomajului a fost de 3%, în creştere cu 0,13 puncte procentuale faţă de luna mai a anului în curs şi cu 0,04 puncte procentuale comparativ cu iunie 2020. Cel mai ridicate rate ale şomajului   s-au înregistrat în Dolj (7,14%), Buzău (6,70%); Mehedinţi (6,10%), Teleorman (5,96%), Galaţi (5,66%), Olt (5,36%) şi Vaslui (5,18%). 

În criza COVID-19

Lipsa procedurilor şi viteza redusă de reacţie a conducerii au adus Spitalul Judeţean în stare de colaps

• Un raport al Camerei de Conturi relevă că situaţia s-a agravat pe fondul contaminării şi suprasolicitării personalului, contaminării pacienţilor şi declarării false a istoricului de călătorie, „riscuri neluate în calcul la acea dată”

La începutul perioadei de urgenţă, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava nu avut procurate stocuri de medicamente, echipamente şi materiale sanitare specifice prevenirii şi combaterii pandemiei de COVID-19. Aceasta este constatarea Camerei de Conturi Suceava în urma Controlului privind modul de gestionare a resurselor publice, efectuat la unitatea sanitară de urgenţă din reşedinţa de judeţ, însoţită de menţiunea că, totuşi, stocurile aflate în magazia Spitalului, la data de 15 martie, respectiv cele de medicamente şi materiale sanitare utilizate în mod curent cuprindeau şi produse care puteau fi folosite pentru prevenirea şi combaterea pandemiei de COVID-19”. Astfel, potrivit  Raportului auditorilor Camerei de Conturi, în stoc erau medicamente, materiale şi echipamente de protecţiei în valoare de 1,13 milioane de lei, cum ar fi 32.250 de bonete; 300 de combinezoane de protecţie chimică; 150 de pachete complete de echipamente de protecţie anti-gripă cu combinezoane impermeabile; 3.500 de halate chirurgicale ramforsate; 19.450 de măşti chirurgicale; 582 de măşti de protecţie FFP2; 348 de măşti de protecţie FFP1 şi 707.574 de mănuşi sterile de examinare. În acesta context, în perioada stării de urgenţă au fost făcute achiziţii  de echipamente în valoare de 4,47 de milioane de lei. Raportul Camerei de Conturi Suceava reliefează că „apariţia virusului COVID-19 a pus, însă, în evidenţă, noi riscuri pentru entitate”. În categoria acestora enumerate sunt contaminarea şi suprasolicitarea personalului, contaminarea pacienţilor, declararea falsă a istoricului de călătorie, „riscuri neluate în calcul la acea dată”.  „Lipsa unor proceduri clare care trebuie urmate în astfel de situaţii, lipsa exerciţiului în ceea ce priveşte declanşarea în caz de epidemie sau de pandemie, precum şi viteza  redusă de reacţie a conducerii manageriale de a se adapta la noile condiţii epidemiologice au adus Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou din Suceava într-o situaţie de colaps” se subliniază în Raportul Camerei de Conturi Suceava, în care se menţionează că noua conducere militară a împreună cu personalul SJU au elaborat proceduri operaţionale şi circuite funcţionale specifice crizei sanitare.                                  

La rectificarea bugetului

Ajutor financiar pentru 9 primării aflate în „extremă dificultate”

• În cauză sunt comunele Bălcăuţi, Bilca, Dumbrăveni şi Slatina, care primesc câte 300.000 de lei, Berchişeşti, Dărmăneşti, Horodniceni şi Poiana Stampei, iau câte 250.000 de lei, Poieni Solca beneficiind de 200.000 de lei

Întrunit în şedinţă extraordinară, Consiliul Judeţean Suceava a procedat, la finele săptămânii trecute, la rectificarea bugetului propriu al judeţului, precum şi a celui al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri. Astfel, veniturile au fost rectificate în plus cu 32,23 de milioane de lei, reprezentând defalcări din taxa pe valoarea adăugată (TVA) alocate suplimentar judeţului Suceava la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020. Încă 24,91 de milioane de lei sunt vărsăminte pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare a bugetului judeţean, însă în condiţiile în care se vor asigura finanţarea „cu prioritate a cheltuielilor secţiunii de funcţionare”. Pe partea de cheltuieli, deliberativul judeţean a votat suplimentarea cu 7,32 de milioane de lei a sumelor alocate Direcţiei de Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, în vederea finanţării cheltuielilor secţiunii de funcţionare a unităţii. De asemenea, 8 milioane de lei reprezintă suplimentarea transferurilor de capital pentru Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, sumă destinată continuării asfaltării drumului judeţean din Slătioara, „în vederea atingerii unor stadii fizice care să asigure desfăşurarea circulaţiei rutiere în condiţii de siguranţă”. Din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Judeţean, suma de 2,4 milioane de lei a fost orientată către 9 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ. În cauză sunt comunele Bălcăuţi, Bilca, Dumbrăveni şi Slatina, care au primit la rectificare câte 300.000 de lei,  Berchişeşti, Dărmăneşti, Horodniceni şi Poiana Stampei, câte 250.000 de lei, pentru Poieni Solca fiind disponibilizată suma de 200.000 de lei. Alocările au titlul de ajutor financiar, primăriile în cauză fiind în „situaţie de extremă dificultate”.    Cu diferenţa de 16,91 de milioane de lei, însemnând influenţe asupra veniturilor şi cheltuielilor, a fost diminuat deficitul bugetar propriu al judeţului Suceava pe anul 2020. 

Pachetele cu produse alimentare de la UE au ajuns la toate primăriile    

• Distribuirea se face până pe 26 august, 90% din pachetele de igienă deja fiind împărţite

În judeţul Suceava s-a încheiat operaţiunea de recepţionarea a pachetelor cu produse alimentare aferente Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020, face cunoscut Prefectura Suceava, printr-un comunicat de presă în care se precizează că, prin ordin al prefectului Alexandru Moldova, distribuirea acestora către persoanele beneficiare are loc până pe 26 august 2020. Pachetele sunt împărţite  beneficiarilor venitului minim garantat şi celor  ai alocaţiei pentru susţinerea familiei. Un pachet cu produse alimentare conţine 5 kg de făină albă de grâu, 4 kg de mălai, două pungi cu paste făinoase, 4 litri de ulei, 2 kg de zahăr, 4 kg de orez, 5 conserve din carne de vită, 3 conserve din carne de porc, 5 conserve de pateu din ficat de porc, două cutii de compot din fructe, un borcan cu gem din fructe şi un borcan cu gem dietetic din fructe. Potrivit Prefecturii Suceava, în cazul în care vor exista stocuri rămase după finalizarea distribuirii pentru principalii beneficiari, de pachetele finanțate de Uniunea Europeană prin intermediul Ministerului Fondurilor Europene vor putea beneficia și persoanele aflate pe listele suplimentare. Este vorba despre „persoanele sau familiile aflate temporar în situaţii critice de viaţă, respectiv victime ale calamităţilor; persoanele dependente şi în alte situaţii asemănătoare stabilite prin anchetele sociale; cele care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate, precum şi persoanele care locuiesc în aşezările informale”. Situaţia temporară de vulnerabilitate va fi justificată de către autorităţile publice cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale. Până la finele săptămânii trecute, către beneficiarii finali au fost distribuite aproximativ 90% din pachetele de igienă, operaţiunea continuând cu persoanele de pe listele suplimentare până 17 august 2020.

Spitalul Judeţean va face testări COVID la cerere

Spitalul Judeţean Suceava se pregăteşte să facă testarea COVID-19 şi pentru persoane neinternate În şedinţa Consiliului Judeţean Suceava de la sfârşitul săptămânii, o dată cu aprobarea modificării organigramei Spitalului Judeţean de Urgenţă ,,Sfântul Ioan cel Nou”, au fost aprobate posturile pentru noul Compartiment „Biologie moleculară” care va funcţiona în cadrului Laboratorului „BK şi biologie moleculară”, înfiinţat printr-o hotărâre a deliberativului judeţean prin care acest din urmă laborator s-a reorganizat. Structura aprobată include 13 posturi, dintre care 3 medici, un chimist, un biolog, 7 asistenţi şi un post de îngrijitoare. După ce Consiliul Judeţean Suceava a aprobat alocarea de fonduri pentru achiziţionarea la Spitalul Judeţean  a încă unui aparat de testare Real Time PCR cu accelerator, Suceava va avea în curând  3 aparate de acest tip, precum şi unul de testare rapidă folosit pentru cazurile urgente, dar pentru testarea personalului medical al unităţii Spitaliceşti. „Cu aceste echipamente, prin Compartimentul <Biologie moleculară> se va asigura creşterea capacităţii de testare astfel încât ne propunem ca, în colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică Suceava, să putem asigura testare pentru SARS-Cov-2 şi pentru persoane care nu sunt pacienţi în Spitalul Judeţean” a declarat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Flutur. Zilele trecute, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava spunea că, venind în sprijinul Direcţiei de Sănătate Publică, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava ar trebuie se implice în testarea persoanelor suspecte de infectarea cu noul coronavirus, analizele efectuându-se contra-cost.

Transport metropolitan în Zona Urbană Funcţională Suceava

• În ZUF ar putea intra şi comuna Şcheia care a refuzat să facă parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană”   

Municipiul Suceava va înfiinţa, cu sprijin de la Banca Mondială, în cadrul Strategiei de dezvoltare urbană a României, Zona Urbană Funcţională (ZUF). Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care preciza că, în acest sens, va avea discuţii cu primarii unităţilor administrativ-teritoriale din jurul reşedinţei de judeţ. „În urma discuţiilor avute cu cei de la Banca Mondială, această strategie se va face la nivelul Zonei Urbane Funcţionale. Voi avea discuţii cu primarii localităţilor din jurul Sucevei, chiar dacă este mai delicat în această perioadă. Sperăm să găsim înţelegere, să putem să derulăm acest proiect, după alegerile locale, în aşa fel încât să putem colabora la nivelul ZUF. Din punct meu de vedere, în ZUF poate intra şi comuna Şcheia, nefiind o limitare impusă la nivelul Zonei Metropolitane, ci la localităţile din jurul Sucevei” a declarat Ion Lungu. Şeful executivului sucevean a precizat că, pe de altă parte, la nivelul Ministerului Dezvoltării, este disponibilă suma de 400 de milioane de euro, stimulent pentru municipiile reşedinţă de judeţ care vor promova investiţii în cadrul Zonei Urbane Funcţionale (ZUF). Primarul Ion Lungu pune că  aceasta este o structură similară Zonei Metropolitane, primul proiect urmând a fi cel de introducere a transportului public metropolitan de călători. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană”  a devenit nefuncţională deoarece, potrivit reglementărilor aferente exerciţiului european în curs, finanţarea era asigurată în cadrul Axei 4, privind dezvoltare urbană, a Programului Operaţional Regional (POR), în timp ce membre ale Zonei Metropolitane Suceava sunt, în majoritate, unităţi administrativ-teritoriale din mediul rural. Din „Zona Metropolitana” Suceava fac parte municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Adîncata, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Bosanci, Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Hînţeşti, Udeşti şi Dărmăneşti. Consiliul Local al comunei Şcheia a votat împotriva aderării la această structură. Zona Metropolitană Suceava se întinde pe o rază de aproximativ 20 km în jurul municipiului reşedinţă Suceava şi are peste 200.000 de locuitori. Portofoliul proiectelor centralizate la acea urmărea atragerea a aproape 300 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile.

Judeţul Suceava păstrează locul al doilea pe ţară la angajări  

• >Suceava este pe această poziţie de la finele lunii februarie 2020, când municipiul Bucureşti deţinea supremaţia la ocuparea forţei de muncă

Urmare a implementării Programului Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, în prima jumătate a anului 2020, în judeţul Suceava, prin intermediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, au fost încadrate în muncă peste 5.600 de persoane. Conform unui clasament al judeţelor cu cele mai multe persoane angajate, întocmit de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la sfârşitul lunii iunie 2020, municipiul Timişoara ocupa prima poziţie la nivel naţional, din acest punct de vedere, cu 8.296 de angajări, urmat fiind de judeţele Suceava (5.630) şi Neamţ (5.359). Suceava păstrează acest loc încă de la finele lunii februarie 2020, când municipiul Bucureşti ocupa primul loc pe ţară la ocuparea forţei de muncă, cu 3.566 de angajări,  după care veneau judeţele Suceava cu 2.485) şi Neamţ, cu 2.603. În anul 2019, AJOFM Suceava avut ca obiectiv încadrarea în muncă a cel puţin 15.410 persoane. Însă, efectiv au fost angajaţi 14.788 de suceveni, dintre care 1.999 de suceveni indemnizaţi, 1.602 de şomeri indemnizaţi şi 11.197 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.  În  totalul ocupat în anul 2019, în judeţul Suceava, 5.591 au fost femei, iar 9.197 bărbaţi.  Dintre angajaţi, 6.732 de persoane au avut ca provenienţă mediul urban, iar 8.056 locuiau în mediul rural. Anul trecut, în evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava au fost identificate 16.558 de locuri de muncă vacante, cu 1.997 mai puţine în comparaţie cu 2018.

Casa de Pensii Suceava a recalculat peste 11.000 de dosare de pensionare 

• Aceasta în conformitate cu Decizia 2019 pronunţată Curţii Constituţionale vizând aplicarea indicelui de corecţie

Casa Judeţene de Pensii Suceava a soluţionat, în prima jumătate a anului 2020, nu mai puţin de 5.622 de cereri privind drepturile de pensii, dintr-un total de 5.631 depuse, gradul de rezolvare a acestora fiind de 99,84%. Informarea este făcută de directorul executiv Constantin Boliacu, care subliniază că cererile nesoluţionate vizează dosare din care lipseau „diverse înscrisuri necesare soluţionării”.  Pe de altă parte, şeful CJP face cunoscut că, în conformitate cu Decizia nr. 702 din 2019 pronunţată de Curtea Constituţională a României, vizând aplicarea indicelui de corecţie, în judeţul Suceava recalculate au fost de 11.391 de dosare. Decizia CCR are în vedere aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263 din 2010 şi în cazul persoanelor care au fost înscrise la pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19 din 200 şi care au îndeplinit - respectiv vor îndeplini -, condiţiile pentru acordarea pensiei pentru limita de vârstă. Valoarea indicelui de corecţie care se aplică la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 al Legii nr. 263 din 2010 este cea în vigoare la data la care s-au deschis - respectiv la cea la care se vor deschide drepturile de pensie pentru limita de vârstă. Pensiile de invaliditate acordate conform Legii nr. 19 din 2000 şi care au devenit pensii pentru limită de vârstă anterior date de 10 februarie 2020 vor fi revizuite din oficiu. Totodată, Constantin Boliacu, şeful Casei Judeţene de Pensii Suceava precizează că, în perioada la care facem referire, operate au fost de 23.316 de tranzacţii, privind dosare plătite vizând cazuri noi, recalculări, reordonanţări ale drepturilor de pensie, schimbări de domiciliu, gradul de soluţionare fiind de 100%.

Cele 25 de autobuze electrice sosesc în Suceava pe 25 septembrie

Cele 25 de autobuze electrice contractate de Primăria Suceava în cadrul unui proiect european cu finanţare europeană nerambursabilă vor veni în reşedinţa de judeţ pe 25 septembrie. Aşa declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu, care a precizat că, până atunci, autorităţile locale vor trebuie să facă rost de 7 milioane de euro pentru a achita taxa pe valoarea adăugată, recuperabilă ulterior. „În urma discuţiilor cu cei care au câştigat licitaţia, aceştia spun că vor respecta termenul de 25 septembrie, iar autobuzele vor fi în curte. Am fost la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a asigura montajul financiar. Ne trebuie 27 de milioane de lei, cofinanţare a tuturor proiectelor europene, dar cel mai mult pentru acesta, de achiziţionare a autobuzele. Doar plata TVA aferente este de circa 7 milioane de euro, dar pe care o vom recupera ulterior” arată primarul Ion Lungu. La licitaţia care prevede achiziţionarea a 25 de autobuze electrice de capacitate mare, cu o lungime de 12 metri, au fost depuse trei oferte. Învingătoarea competiţiei a fost declarată firma BMC Truck&Bus România, pentru suma de 47,77 de milioane de lei fără TVA, preţul de pornire fiind de 57,18 milioane de lei fără TVA. „La Ministerul Dezvoltării Regionale ni s-a spus că licitaţia de la Suceava este corectă, este în ordine. I-am rugat să pregătească banii pe care trebuie să îi aibă în prima decadă, până pe 15 septembrie, cel mai târziu, iar municipalitatea să asigure cofinanţarea. Documentaţia este depusă la Ministerul Finanţelor Publice, în luna august urmând a fi aprobată această cofinanţare, astfel încât în a doua parte a lunii septembrie să avem făcut montajul financiar pentru autobuzele electrice care vor veni” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.         

Proiectul „Sistem integrat de transport public ecologic în municipiul  Suceava” include achiziţionarea autobuzelor; amenajarea sediului Diviziei electrice a TPL, dar şi componenta de echipamente și soft pentru dispecerat, monitorizare a flotelor și sistemul de e-tiketing. Totodată, în reabilitare a intrat strada „Vasile Pîrvan”, modernizate urmând a fi 54 de staţii de îmbarcare-debarcare a călătorilor.

Banii necheltuiţi cu gazele din Burdujeni-sat sunt daţi la ruta alternativă peste râul Suceava 

• „Sunt câteva obiective la  care nu vom cheltui toţi banii în acest an” a declarat primarul Ion Lungu

Consiliul Local Suceava, întrunit în şedinţă de îndată, a aprobat, ieri, modificarea hotărârilor anterioare luate în deliberativ, cu privire la utilizarea finanţării nerambursabile contractată de autorităţile municipale în scopul susţinerii financiare a investiţiilor de pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Ion Lungu, şeful executivului, a reliefat că demersul este justificat prin aceea că, tranşele din creditul de 25 de milioane de lei luat de la CEC Bank trebuie trase conform angajamentului, în caz contrar existând riscul aplicării penalităţilor contractuale. „Modificăm o hotărâre de Consiliu Local privind folosirea creditului de 25 de milioane de lei, în sensul că, în fiecare an, trebuie votaţi banii angajaţi până la sfârşitul anului. Raportarea se face până pe data de 15 august, iar dacă sumele promise a se cheltui nu sunt consumate se aplică penalităţi. Sunt câteva obiective la  care nu vom cheltui toţi banii în acest an” specifică Lungu. Printre proiectele pentru care nu se va consuma alocarea prevăzută iniţial se numără cel multianual de introducere a gazelor naturale în Burdujeni-sat, suma rămasă urmând a fi distribuită către Ruta ocolitoare alternativă peste noul pod de pe râul Suceava înspre Salcea.  În 2019, în luna august, din acelaşi credit şi din aceleaşi raţiuni, Primăria şi Consiliul Local introduceau, pe lista cu obiectivele de investiţii iniţiale, finanţări ale intervenţiilor de modernizare-asfaltare de pe străzile „Traian Ţăranu” şi „Micşunelelor”; construirii parcării subterane din Piaţa Mică; sistematizării pe verticală, aleilor şi parcărilor din zona ANL, de pe Bulevardul „1 Decembrie 2018”; finalizării lucrărilor de introducere a apei şi canalizării în cartierul „Europa”, pe Dealul Tărăraşi, cât şi continuării execuţiei de la Sala de Gimnastică a Colegiului Naţional „Spiru Haret”.

Sucevenii sunt ajutaţi cu produse alimentare de la UE 

• Acestea sunt distribuite celor 944 de beneficiari ai venitului minim garantat şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei

Pachete conţinând produse alimentare vor fi distribuite locuitorilor municipiului Suceava în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD). Primarul Ion Lungu  a anunţat  că, de ieri, între 9.00 şi 14.00, pachetele pot fi ridicate din spaţiul închiriat de Primărie de la CONSUC, în Burdujeni. Un pachet cu produse alimentare conţine 5 kg de făină albă de grâu, 4 kg de mălai, două pungi cu paste făinoase, 4 litri de ulei, 2 kg de zahăr, 4 kg de orez, 5 conserve din carne de vită, 3 conserve din carne de porc, 5 conserve de pateu din ficat de porc, două cutii de compot din fructe, un borcan cu gem din fructe şi un borcan cu gem dietetic din fructe. „Cei de la Direcţia de Asistenţă Socială şi de la Poliţia Locală sunt acolo, pentru a repartiza aceste produse venite de la Uniunea Europeană” a spus primarul Ion Lungu. 

Primăria Sucevei are 944 de beneficiari ai venitului minim garantat şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei. Conform reglementărilor cu specific, în cazul în care pachetele nu sunt ridicate, pe liste suplimentare pot fi înscrise persoanele care iau masa la cantina de ajutor social, persoanele cu handicap grav şi persoanele vulnerabile.  Anterior, Primăria a distribuit, în cadrul POAD, câte un pachet conţinând 5 periuţe de dinţi, 300 ml de pastă de dinţi, 500 ml de săpun lichid, 800 ml de şampon pentru copii, 500 de ml de şampon pentru adulţi şi 2.700 de mg de detergent pentru rufe.

Finanţele publice execută silit rău-platnicii

• Prin somaţii, popriri şi sechestre pe bunuri, în semestrul întâi al anului în 2020 la bugetul statului au intrat peste 46 de milioane de lei

Gradul de realizare al programului de încasări venituri bugetare nete, indicator cumulat pentru primele 6 luni ale anului 2020, a fost de 98,44%, informează Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava. Potrivit unei analize a AJFP, în primele cel dintâi semestru au fost încasate venituri bugetare de aproximativ 1.199 de milioane de lei, cu 19 milioane lei sub nivelul programat de 1.218 de milioane lei. Conform informării instituţiei finanţelor publice sucevene, pentru primele 4 luni ale anului, planul repartizat de ANAF pentru AJFP Suceava este definitiv, în timp ce pentru lunile mai şi iunie respectiva programare este orientativă şi provizorie. Analiza AJFP relevă că, la sfârşitul lunii iunie, rata de colectare a arieratelor recuperabile de la persoane juridice era de 54,52%, însemnând 339,071 de milioane de lei arierate recuperabile stinse din totalul de 621,873 de milioane de lei arierate recuperabile. În ceea ce priveşte persoanele fizice, la data amintită rata de colectare a arieratelor recuperabile era de 20,41%, reprezentând 13,53 de milioane de lei arierate recuperabile stinse din totalul de 66,309 de milioane de lei arierate recuperabile. „În perioada 1 ianuarie-15 martie 2020 s-au făcut toate demersurile legale în vederea recuperării creanţelor fiscale. Prin aplicarea măsurilor de executare silită, respectiv prin somaţii, popriri, popriri la terţi şi sechestre pe bunuri mobile şi pe bunuri imobile, în semestrul întâi al anului în curs s-au încasat 46,30 de milioane de lei”, reliefează în analiza citată. Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava face cunoscut că, pe 30 iunie 2020, în derulare erau 275 de eşalonări la plata obligaţiilor bugetare restante. Arieratele totale eşalonate la plată, inclusiv dobânzile din perioada eşalonării, totalizau 63,92 de milioane de lei, iar soldul rămas de încasat se ridica la 39,44 de milioane de lei. Gradul de urmărire a condiţiilor în care s-au acordat eşalonările la plată, respectiv de constatare a pierderii valabilităţii acestora, atinsese, la finele primelor 6 luni ale anului 2020, nivelul de 97,50%.

Lucrări de cadastru şi carte funciară în 9 comune sucevene

• >În cauză sunt Dumbrăveni, Fântânele, Frătăuţii Noi, Grăniceşti, Poiana Stampei, Pojorâta, Şcheia, Udeşti şi Vama, în iunie  fiind organizată achiziţie publică pentru alte 10 comune din judeţ

Lucrările de cadastru general vor avea loc în 9 comune din judeţul Suceava. Anunţul este făcut de Vasile Mocanu, director executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OJCPI) Suceava, care precizează că Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a iniţiat o procedură de licitaţie deschisă pentru achiziţionarea serviciilor de înregistrare sistematică în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor din 261 de unităţi administrativ-teritoriale din 35 de judeţe. Procedura va fi finalizată cu încheierea de contracte multi-anuale pe lot, pentru o perioadă de 24 de luni, valoarea totală fiind de aproximativ 300 de milioane de lei (fără TVA). Din judeţul Suceava, la licitaţie sunt scoase lucrările de înregistrare pentru comunele Dumbrăveni, Fântânele, Frătăuţii Noi, Grăniceşti, Poiana Stampei, Pojorâta, Şcheia, Udeşti şi Vama. Finanţarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, Proiectul major privind „Creșterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România”. Proiectul în cauză completează obiectivul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) 2015-2023 prin lucrări de înregistrare sistematică a circa 5,75 de milioane de  hectare din 660 de unităţi administrativ-teritoriale situate în zone rurale ale României. În iunie 2020, ANCPI a lansat procedură de achiziţie publică pentru alte 10 comune din judeţul Suceava, respectiv pentru Dorneşti, Drăgoieşti, Ilişeşti, Păltinoasa, Pătrăuţi, Satu Mare, Stroieşti, Stulpicani, Suceviţa şi Vereşti.

În prima jumătate a anului,

Gardienii forestieri au făcut 36 de sesizări pentru infracţiuni din pădurile Bucovinei

• Volumul arborilor tăiaţi ilegal este de 1.814 de metri cubi, valoarea prejudiciului cauzat de faptele penale silvice fiind de 700.000 de lei

Garda Forestieră Suceava a organizat şi desfăşurat, în primele 6 luni ale anului 2020, 1.431 de controale privind regimul silvic şi circulaţia materialului lemnos, la acestea adăugându-se cele 1.285 de verificări pentru avize şi aprobări. Inspectorul-şef Mihai Găşpărel informează că, pe durata acţiunilor de control, personalul din subordine a constatat 519 de contravenţii, valoarea amenzilor aplicate ca urmare a neregulilor depistat ridicându-se la 2,11 de milioane de lei. În timpul verificărilor, gardienii forestieri suceveni au confiscat, în fizic, 1.938 de metri cubi de material lemnos, dintre care 1.275 de metri cubi de lemn de lucru, 557 de metri cubi de lemn de foc şi 112 de metri cubi de cherestea. Contravaloric, volumul masei lemnoase confiscate este de 35.067 de metri cubi de masă lemnoasă, respectiv de 30.409 de metri cubi de lemn de lucru, 2.046 de metri cubi de lemn de foc şi 2.611 de metri cubi de cherestea. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere, a declarat că      s-au făcut 36 de sesizări penale, pentru un total de 696.883 lei prejudiciu cauzat ca urmare a infracţiunilor săvârşite şi descoperite, volumul arborilor tăiaţi ilegal fiind de 1.814 de metri cubi. În  primul semestru al anului 2020, Garda Forestieră Suceava a procedat la verificarea a 137 de petiţii şi reclamaţii primite pe adresa instituţiei.  

Paisprezece fermieri suceveni au ieşit din programul roşiilor subvenţionate   

• >Aceştia au încheiat perioada de 3 ani în care au primit 3.000 de euro pe an pentru producţia valorificată cu acte de pe fiecare 1.000 de metri pătraţi

Mai mulţi fermieri din judeţul Suceava au încheiat Schema de minimis pentru cultivarea de tomate în spaţii protejate, informează Halarampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană. Este vorba despre 14 agricultori care au intrat în program în 2017, alţii 22 rămânând în evidenţele instituţiei agricole sucevene, respectiv cei au „aplicat” ulterior pentru sprijinul financiar acordat din bugetul statului. Beneficiarii ajutorului de minimis pentru cultivarea roşiilor sunt producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat; producătorii agricoli persoane fizice autorizate (întreprinderi individuale şi întreprinderi individuale), cât şi producătorii agricoli persoane juridice. Legumicultorii  trebuie să cultive tomatele în spaţii protejate, respectiv în solarii sau sere, pe o suprafaţă de cel puţin 1.000 de metri pătraţi. Până în acest an, producţia obţinută nu putea fi mai mică de 2 kg de tomate pe fiecare metru pătrat, iar cantitatea valorificată de 2.000 kg, este dovedită cu documente justificative. Solicitanţii sunt înregistraţi în Registrul agricol deschis la primăriile în a cărora rază administrativă se află suprafeţele cultivate cu tomate, în solarii sau sere. Pentru fiecare 1.000 de metri pătraţi valoarea sprijinului financiar este echivalentul în lei a 3.000 de euro pe an, fermierul primind banii într-o singură tranşă. Începând din martie 2020, prin hotărâre a Guvernului au fost aduse modificări actului normativ iniţial care consacra ajutorul în bani. Astfel, pe lângă cele precizate, de aceasta dată legumicultorii trebuie să obţină o producţie de minimum 3 kg de tomate pe metrul pătrat, introdus fiind registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor. Pentru aplicarea schemei de ajutor de minimis este alocată suma de 187,5 milioane de lei, echivalentul a 39,4 milioane de euro, iar valoarea ajutorului va fi „de maximum 3.000 de euro de beneficiar şi an”.

În oferta educaţională

Programe noi de studiu la Universitatea „Ștefan cel Mare”

• În prima sesiune de admitere, USV a introdus alte 9 programe de studiu noi  pentru ciclurile de licenţă şi de masterat

ARACIS a autorizat provizoriu 3 noi programe de studiu de licenţă la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, acestea fiind incluse în oferta educaţională începând cu sesiunea de admitere septembrie 2020. Potrivit unui comunicat de presă al USV, candidaţii vor putea opta pentru programele „Autovehicule rutiere”, în cadrul Facultăţii de Inginerie Mecanică, Mecatronică şi Management, învăţământ cu frecvenţă, cu o capacitate de şcolarizare de 50 studenţi pe an; „Limba şi literatura engleză, Limba şi literatura modernă (spaniolă, italiană)”, în cadrul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, învăţământ cu frecvenţă, cu o capacitate de şcolarizare de 60 studenţi pe an, cât pentru „Reţele şi software de telecomunicaţii”, în cadrul Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, învăţământ cu frecvenţă, cu o capacitate de şcolarizare de 50 studenţi de an. În prima sesiune de admitere, pe lângă programele tradiţionale, USV a oferit nu mai puţin de 9 programe de studiu noi pentru ciclurile licenţă şi masterat. Este vorba despre „Echipamente şi sisteme de comandă şi control pentru autovehicule”, licenţă; „Echipamente şi sisteme medicale”, licenţă; „Energetică şi tehnologii informatice”, licenţă; „Media digitale”, licenţă; „Resurse umane”, licenţă; „Ştiinţe gastronomice”, licenţă; „Drept penal şi criminalistică”, masterat; „Globalizare şi diplomaţie economică”, masterat profesional și „Securitate cibernetică”, masterat profesional. „Deschiderea acestor programe de studiu noi, pentru care înscrierile vor fi posibile şi în sesiunea septembrie, certifică preocuparea constantă a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava pentru o dezvoltare dinamică, în directă corelaţie cu cerinţele unei pieţe a muncii competitive, în transformare accelerată, adaptată paradigmelor economice, sociale şi educaţionale ale secolului XXI” se precizează în comunicatul de presă al USV.  

Din cauza crizei COVID-19,

Comisarii de mediu suceveni au reuşi să facă doar 4 dintr-o sută de inspecţii programate

• Totuşi, amenzile date însumează 702.500 de lei, în 6 cazuri s-a dispus suspendarea activităţii, într-un altul au fost desfiinţate lucrările, la toate adăugându-se şi două sesizări penale

Epidemia de COVID-19 a dat peste cap programul controalelor Comisariatului Judeţean de Mediu Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu. Pentru anul 2020,   planul prevedea un total de 838 de inspecţii, printre  care 280 de inspecţii planificate şi 558 de inspecţii neplanificate. În prima jumătate de an, inclusiv în martie, aprilie şi iunie, trei luni de criză sanitară, comisarii de mediu suceveni au organizat şi desfăşurat 354 de acţiuni de control, cu un grad de îndeplinire a programului de 45%. În timp ce, totuşi, s-a reuşit efectuarea a 343 de inspecţii neplanificate (58%), întreprinse au fost doar 10 inspecţiilor planificate, adică 4% din totalul acestora. Comisarul şef Adriana Iordache informează că, dintre cele 10 de inspecţii planificate, 7 s-au axat pe domeniul poluării industriale, iar 3 pe cel al biosecurităţii şi ariilor naturale protejate. În ceea ce priveşte categoria inspecţiilor neplanificate, 132 au avut loc în baza sesizărilor şi petiţiilor primite pe adresa instituţiei sucevene, iar 19 s-au întreprins ca urmare a autosesizării comisarilor de mediu suceveni. Încă 23 de acțiuni de control au fost dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu și de Autoritatea Centrală pentru Protecția Mediului, 20 s-au centrat pe verificarea respectării condițiilor impuse prin actele de reglementare, iar 4 au vizat evidențierea modului în care măsurile dispuse anterior au fost duse la îndeplinire. Comisarii de mediu suceveni au făcut două inspecții pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra factorilor de mediu, 143 de acţiuni de control fiind desfăşurate conform protocoalelor încheiate cu alte autorități abilitate din judeţul Suceava. Controalele din primul semestru al anului 2020 ale lucrătorilor Comisariatului Judeţean Suceava s-au concretizat în aplicarea a 72 de sancţiuni contravenţionale, cele 45 de amenzi date totalizând 702.500 de lei. Acestora li s-au adăugat 27 de avertismente, iar ca urmare a încălcării prevederilor actelor normative referitoare la protecţia mediului, în 6 cazuri controlorii au dispus suspendarea activităţii agenţilor economici controlaţi, iar în altul s-a impus desfiinţarea lucrărilor. Totodată, comisarii de mediu suceveni au întocmit şi  două sesizări ale organelor de cercetare penală.  

În 4 ani  

Trei sute de kilometri de drumuri judeţene sucevene asfaltate

• „Avem motoarele turate la maxim şi nu ne oprim aici” spune Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava

„Vremea este bună, constructorii se ţin de treabă, sunt în grafic, aşa că, în judeţ, în aceste zile, se lucrează pe mai multe şantiere de modernizare a drumurilor judeţene”. Afirmaţia aparţine lui Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, fiind făcută după ce şeful administrativului a inspectat şantierele de modernizare a drumurilor judeţene de la Cornu Luncii, cât şi a celor de pe Axa Suceava-Iaşi. Potrivit şefului executivului judeţean, constructorii au intrat pe unul dintre cele mai importante drumuri, cel de pe Axa Suceava-Iași, respectiv pe tronsonul Suceava-Ipotești-Bosanci-Liteni-Dolhasca, lucrându-se deja şi în zona Dolhasca. În Cornu Luncii  se asfaltează pe porţiunea dintre drumul naţional DN 2E şi Mălini, pe care se aplică două straturi, inclusiv plasă de geotextil antifisură. Tot pe acest drum, continuă intervenţiile de asfaltare pe tronsonul de la Cornu Luncii înspre Horodniceni, modernizare făcându-se şi înspre Mălini-Slatina. Gheorghe Flutur precizează că pentru 2021 este pregătită modernizarea cu finanţare europeană a întregii rute Fălticeni-Pocoleni-Horodniceni-Cornu Luncii-Baia, cât şi a drumului Mălini-Slatina-Valea Moldovei-Capu Câmpului-Gura Humorului. Potrivit şefului administraţiei judeţene, acestea au importanţa deosebită pentru turism, întrucât fac legătura  dintre zona Fălticeni-Gura Humorului şi judeţul Neamţ „pe unul dintre cele mai frumoase trasee turistice”. La Cornu Luncii, Flutur a discutat cu specialiştii şi despre reabilitarea podului de peste râul Moldova, la Cornu Luncii-Mălini. Finalizate au fost lucrările de peste Moldova, de la Voroneț, urmând cele de pe râul Moldova, la podul amintit. Totodată, în judeţ au loc intervenţii în Rădăuți, Frătăuții Vechi, Frătăuții Noi, Bilca, Vicovu de Sus. Se lucrează şi la Șaru Dornei, Panaci-Glodu, la drumul înspre Rarău, pe la Izvorul Alb, la Boroaia, Hârtop, Vulturești şi Valea Glodului. „În aceşti patru ani de mandat, s-au asfaltat peste 300 km de drumuri judeţene, astfel încât, în cea mai mare parte, acestea încep să capete cu adevărat contur de drumuri modernizate. Avem motoarele turate la maxim şi nu ne oprim aici. Am mai depus la ADR Nord-Est încă cinci proiecte de modernizare pentru drumuri  judeţene, pe care dorim să le finalizăm în următorii patru ani” a explicat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. 

Salariile sucevenilor au scăzut cu 4 la sută

• În mai 2020, câştigul salarial mediu net a înregistrat o scădere cu 102 lei faţă de aceeaşi lună din anul trecut

În judeţul Suceava, în luna mai a acestui an, câştigul salarial mediu net a fost de 2.421 de lei de persoană, se arată în Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în care se precizează că acesta este cu 95 lei mai mare faţă de cel din aprilie, reprezentând o creştere de 4,1%. Conform sursei citate, pe sectoare de activitate, comparativ cu luna aprilie 2020, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,5% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură; cu 6,1% la salariaţii din sectorul industrie şi construcţii, cât şi cu 3,4% în servicii. Pe de altă parte, în comparaţie cu luna mai a anului 2019, câştigul salarial mediu net a înregistrat o scădere de 102 de lei, adică una de 4%.  Repartizat pe sectoare de activitate, în raport cu luna mai anului preedent, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 9,9% în agricultură, vânătoare servicii anexe, silvicultură şi piscicultură; cu 8,4% în servicii, dar a crescut cu 3,6% în industrie si construcţii. În conformitate cu Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, câştigul salarial mediu net înregistrat la nivel naţional, în luna mai 2020, a fost de 3.179 de lei de persoană. În mai 2020 în judeţul Suceava, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 104%,comparativ cu luna precedentă, şi de 93,8% în raport cu luna mai 2019. La nivel naţional, indicele câştigului salarial real, în luna mai 2020, a fost de 99,9% faţă de luna anterioară, în timp ce, comparativ cu luna mai 2019, acesta a avut nivelul de 100,2%.

Într-un an

Reducere de peste 42 la sută a autorizaţiilor de construire  

• În mai, în judeţul Suceava s-au eliberat 4,9% totalul autorizaţiilor  acordate la nivel naţional

În luna mai 2020, cea de a treia epidemiei de COVID-19, în judeţul Suceava au fost eliberate 150 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Aceastea reprezintă o creştere de  63% comparativ cu aprilie, ce-a de a doua lună crizei de sănătate publică, evoluţia acordării documentelor fiind prezentată de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava.  Potrivit Buletinului statistic lunar, faţă de luna mai a anului 2019, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 42,1%. Conform DJS, din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale din luna mai a anului în curs, 30% au fost eliberate în mediul urban, iar 70% în mediul rural.  Judeţul Suceava s-a evidenţiat cu 4,9% din numărul total al autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna mai 2020 la nivel naţional, pe total ţară fiind acordate 3.062 de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale. În mai 2020, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, din totalul de 572 eliberat, judeţul Suceava deţine 26,2% din numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. După Suceava, urmează, în ordine descrescătoare, judeţul Iaşi, cu 36,3% din totalul autorizaţiilor, Bacău-cu 14,2%, Neamţ- cu14%, Botoşani-cu 5,1% şi Vaslui-cu 4,2%. În intervalul, 1 ianuarie-31 mai 2020, în judeţul Suceava au fost eliberate 771 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, valoare mai mică cu 13,7% faţă de numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale acordate în aceeaşi perioadă din anul 2019.