14 ianuarie 2020

De la Casa de Pensii
Ajutoare de înmormântare majorate
>În cazul asiguratului şi al pensionarului creşterea este de 266 de lei, în cel al decesului unui membru de familie al acestora majorarea fiind de 133 de lei    
Începând cu luna ianuarie, cuantumul ajutoarelor de deces creşte. Majorarea este consacrată prin Legea nr. 6 din 2020, iar potrivit Casei Judeţene de Pensii Suceava, sprijinul pentru înmormântare este de 5.429 de lei, în cazul asiguratului sau pensionarului, creşterea fiind de 266 de lei faţă de anul trecut, când acordată era o sumă de 5.163 de lei. În anul acesta, pentru un membru de familie al asiguratului sau al pensionarului se acordă un ajutor de  2.715 de lei, cu 133 de lei mai mult decât în 2019, când s-au dat 2.582 de lei. Potrivit Legii, ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, pensionarului ori a unui membru de familie al acestora, ajutorul fiind achitat maximum trei zile lucrătoare de la completarea cererii al Casa Judeţeană de Pensii. Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de înmormântare este plătit soţului supravieţuitor, copilului, părintelui, tutorelui, curatorului sau oricărei persoane care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile cauzate de deces. Dacă decesul este al unui membru de familie, sprijinul financiar este achitat asiguratului sau pensionarului al cărui membru de familie a decedat. Potrivit aceloraşi reglementări,  în categoria membrilor familiei intră soţul, soţia, părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi; copiii proprii; copiii adoptaţi; copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau până la 26 ani dacă îşi continuă studiile, cât  şi copiii indiferent de vârstă, aflaţi în întreţinere, dacă au devenit inapţi pentru muncă din cauza stării de sănătate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani. Actele necesare acordării ajutorului de deces sunt cererea tip; certificatul de deces în original şi copie; actul de identitate al solicitantului în original şi copie; acte de stare civilă ale solicitantului, în original şi copie, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar; dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original şi copie. De asemenea, după caz,  se va depune act medical, în original, emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, iar pe de altă parte, adeverinţa, în original, care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârstă cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii. 

Locuri de muncă pentru studenţii vor să lucreze în Germania în vacanţa de vară
>Înregistrarea se face în intervalul 13 ianuarie-14 februarie 2020, iar condiţiile de aplicare, documentele necesare, precum şi instrucţiunile de completare pot fi solicitate la AJOFM
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava anunţă începerea perioadei de înregistrare a aplicaţiilor în programul destinat studenţilor care, pe perioada vacanţei de vară, doresc să desfăşoare o activitate lucrativă pe teritoriul Germaniei. Conform AJOFM Suceava, este vorba despre minim 2 luni, în anul 2020 disponibile fiind 30 de posturi. Astfel, în vacanţă, studenţii vor putea lucra domeniile hotelier gastronomic şi fast-food, în sectorul serviciilor, dar şi în cel al producţiei industriale. Conform instituţiei sucevene pentru ocuparea forţei de muncă, aplicanţii sunt studenții cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani, care urmează cursuri de zi, la o facultate de stat sau particulară, acreditată conform legii, doritorii trebuind să aibă cunoştinţe bune sau foarte bune de limbă germană. În vederea înregistrării aplicaţiilor, studenţii interesaţi de această oportunitate, se pot adresa consilierului EURES din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Înregistrarea studenţilor se va face în perioada 13 ianuarie-14 februarie 2020. Informaţii suplimentare cu privire la condiţiile de aplicare, documentele necesare înregistrării aplicațiilor, precum şi instrucţiunile de completare a acestora, pot fi solicitate tot la AJOFM, sau pagina web a Agenţei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.


12 ianuarie 2020

Suceava, printre judeţele cu cele mai reduse rate ale demenţei Alzheimer
>Procentaje mici au fost consemnate şi în Harghita, Sălaj, Bacău, Olt, Bihor, Botoșani, Gorj, Iași, Mehedinți şi Ilfov, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est și Regiunea de Dezvoltare Sud-Est înregistrându-se cele puține cazuri de bolnavi cu tulburări mintale, inclusiv Alzheimer
>Tulburãrile mintale constituie una dintre cauzele principale ale „poverii bolii și anilor de sãnãtate pierduți, afectând calitatea vieții” aratã dr. Liliana Grădinariu, directorul executiv al DSP Suceava
Direcţia de Sănătate Publică Suceava, în parteneriat cu furnizorii de servicii medicale şi autorităţile administrativ-teritoriale cu asistenţă medicală comunitară, organizează, în luna ianuarie campania cu tema „Sănătate mintală”. Dr. Liliana Grădinariu, director executiv al instituţiei, informează că sãnãtatea mintalã reprezintã o componentã fundamentalã a sãnãtãþii individuale ºi a „stãrii de bine”, aceastã componentã descriind nu doar absenþa unei boli, ci ºi capacitatea individului de a se integra în viaþa familialã, dar ºi în cea socialã ºi cea profesionalã. Potrivit dr. Grădinariu, spre deosebire de afecþiunile somatice, identificarea ºi intervenþia timpurie a tulburãrilor neuropsihice sunt mai dificile ca urmare a unor factori precum natura subiectivã a cauzelor ºi teama de stigmatizare. ªefa DSP evidenþiazã cã tulburãrile mintale constituie una dintre cauzele principale ale „poverii bolii și ale anilor de sãnãtate pierduți, afectând calitatea vieții”. Dr. Liliana Grădinariu, directorul executiv al DSP Suceava arată că prin campania cu sloganul „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!”, derulată pe durata acestei luni, urmărită este creşterea nivelului de informare şi conștientizare a populaţiei și profesioniştilor din asistenţa medicală primară privind problematica sănătăţii mintale. Printre obiectivele acţiunii sunt enumerate informarea populaţiei privind importanța identificării și intervenției în asemenea situaţii; conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor; creșterea accesului la informații pentru îmbunătățirea îngrijirilor și înlăturarea stigmatizării persoanelor cu tulburări mintale, cât şi aplicarea testelor de screening în cabinetele medicilor de familie. Conform datele puse la dispoziţie de Direcţia de Sănătate Publică Suceava privind prevalenţa prin tulburări mintale, inclusiv Alzheimer, în anul 2016, cele mai multe cazuri au fost luate în evidenţă în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi Regiunea de Dezvoltare Vest. Cele mai puține cazuri în evidență de bolnavi cu tulburări mintale au fost consemnate în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi Regiunea de Dezvoltare Centru. Valori mici se înregistrează în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est și Regiunea de Dezvoltare Sud-Est. În anul 2018, prevalența bolii la scară naţională a fost de 165,1 cazuri la 100.000 de locuitori.  Judeţele care au comunicat cele mai reduse rate ale demenţei Alzheimer au fost Harghita, Sălaj, Bacău, Olt, Bihor, Botoșani, Gorj, Iași, Mehedinți, Ilfov, Suceava
La APIA se adună cereri pentru
Plata ajutorului de stat la motorina utilizată în campania agricolă din toamnă  
>În luna ianuarie 2020 se adună cererile aferente intervalului 1 octombrie-31 decembrie 2019, o situaţie a cantităţilor intrate anul trecut în agricultura suceveană, cât şi a rambursărilor aferente, urmând a fi cunoscută în perioada următoare
>În 2018, în sectorul vegetal s-au solicitat 1,96 de milioane de litri de motorină, cu rambursare de 3,41 de milioane de lei, iar în sectorul zootehnic au fost solicitări de 511.654 de litri, pentru un sprijin total de 889.511  de lei
Până pe 31 ianuarie 2020, inclusiv, fermierii suceveni pot depune cereri în vederea rambursării ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură în trimestrul al patrulea din 2019. Anunţul este făcut de Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, care informează că valoarea accizei pentru anul 2019 este de 1,8959 lei pe litrul de motorină, faţă de 1,7385 de lei pe litrul de motorină, în 2018. Sprijinul se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21 de euro la 1.000 de litri), pentru motorina folosită la efectuarea lucrărilor mecanizate din agricultură. În luna ianuarie 2020 se adună cererile aferente intervalului 1 octombrie-31 decembrie 2019, o situaţie a cantităţilor intrate anul trecut în agricultura suceveană, cât şi a rambursărilor aferente, urmând a fi cunoscută în perioada următoare.  Cererile se depun la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava „toate documentele în copie trebuind a fi certificate, pentru conformitate cu originalul, de către solicitantul sprijinului, însuşite prin semnătură şi să poarte sintagma <conform cu originalul>”. În 2018, în judeţul Suceava prin cele 325 de cereri de acorduri prealabile, în sectorul vegetal s-a solicitat o cantitate de aproximativ 1,96 de milioane de litri de motorină, cu o valoare a ajutorului de circa 3,41 de milioane de lei, în timp ce, din sectorul zootehnic au venit solicitări pentru 511.654 de litri, cu o valoare a sprijinului financiar de 889.511 de lei. Beneficiarii ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură sunt producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, cât şi organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol. Sunt acceptate ca potenţiali beneficiari ai schemei şi persoanele fizice, însă numai dacă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul pentru finanţare, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, acestea se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală. 
Grădiniţa de pe lângă Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” ar putea fi gata în 2020
>„S-a făcut expertiza tehnică, s-a finalizat expertiza financiară şi este în curs de finalizare proiectul, pentru ceea ce a mai rămas executat” subliniază Ion Lngu, şeful administraţiei sucevene
Lucrările la grădiniţa cu program normal de pe lângă Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, începute încă din urmă cu 11 ani, ar putea fi încheiate în 2020. Cel puţin aceasta este părerea primarului Ion Lungu, conform căruia procedurile şi demersurile de rigoare se află într-un stadiu înaintat. „În bugetul acestui an va fi prinsă suma de circa 800.000 de euro, respectiv 2,7 milioane de lei, pentru a finaliza grădiniţa de la Colegiul <Mihai Eminescu>. S-a făcut expertiza tehnică, s-a finalizat expertiza financiară şi este în curs de finalizare proiectul pentru ceea ce a mai rămas executat. Există nişte modificări  la partea de compartimentări, însă ne dorim ca această grădiniţă să fie finalizată în anul 2020” a precizat primarul Ion Lungu.       Execuţia la Grădiniţa de pe lângă Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” a demarat încă din 2008, primul contract fiind semnat pe 15 septembrie al acelui an, şi având ca obiect modernizarea şi reabilitarea termică a copului de clădire existent. Valoarea intervenţiilor a fost calculată la 445.898 de lei, pentru, ca pe parcurs, să se ajungă la un grad de execuţie 40,9%. Al doilea contract, parafat în 14 octombrie 2008, avea ca obiect, în etapa întâi, mansardarea imobilului şi extinderea cu un corp nou, cu o valoare de 1,12 milioane de lei, gradul de realizare fiind de 60,83%. Un al treilea contract, semnat în 2010, se referă la mansardarea şi extinderea corpului nou, etapa a doua, cu prevederi de 1,98 de milioane de lei, stadiul execuţiei fiind de 27,66%. Potrivit evaluărilor din 2016, când Primăria a preluat obiectivul de la Ministerul Educaţiei, valoarea investiţiei rămasă neexecutată, şi care urma să fie suportată din bugetul municipiului Suceava, era de este 2,13 milioane de lei. Primăria municipiului Suceava a preluat lucrările de la MEN, ca pe cele de la Campusul Sportiv Şcolar al Liceului cu Program Sportiv şi Sala de Sport a Colegiului naţional „Ştefan cel Mare”, acestea din urmă fiind finalizate în 2015, cu finanţare europeană nerambursabilă, după ani întregi de stagnare a lucrărilor.   

Suceava, oraş al florilor
Peste 50.000 de lei pentru achiziţionarea de flori şi material săditor
> Într-un an ar urma să fie gata noua seră floricolă a Sucevei, astfel încât „să ne asigurăm produse pentru răsaduri, să nu le mai cumpărăm” a spus primarul Ion Lungu
Pentru municipiul Suceava, anul 2020 va fi unul al florilor, la fel ca şi cei precedenţi, a anunţat, într-o conferinţă de presă primarul Ion Lungu.  „Ne pregătim ca, şi în acest an, Suceava să fie un oraş al florilor. Suntem în curs de achiziţie de plante anuale, bulbi de lalele, ghivece şi altele în valoarea totală de peste 53.500 de lei. Sper să fie ultima achiziţie pe care o să o facem, pentru că lucrăm deja la sera floricolă, iar în măsura în care avem sera noastră, vom putea să ne asigurăm produse pentru răsaduri, să nu le mai cumpărăm” a spus Ion Lungu, primul gospodar al Sucevei.  La licitaţia pentru amenajarea serei floricole, înregistrată a fost o singură ofertă, respectiv cea a asocierii sucevene dintre firmele Florconstruct şi Agacon. Investiţia a fost scoasă la licitaţie pentru 2 milioane de lei, execuţia fiind adjudecată, în februarie 2019, cu 1,95 de milioane de lei. Investiţia ar urma să se deruleze pe durata a 12 luni, termen care curge de la data la care se va da ordinul de începere a lucrărilor. „Sper ca, într-un an de zile, să avem această seră floricolă. Ne dorim ca să facem cât mai mult material săditor pentru noi, pentru amenajările din oraşul nostru, să avem un oraş al florilor”, sublinia Ion Lungu primarul municipiului Suceava.  Proiectul întocmit de specialişti prevede, printre altele, dotarea noii sere cu instalaţii automatizate de irigare şi climatizare, dar şi cu vestiare şi grupuri sanitare cu duşuri pentru lucrători. În prezent, florile şi materialul săditor sunt produse în sera de 650 de metri pătraţi a Direcţiei Domeniului Public, precum şi într-o alta de circa 5.500 de metri pătraţi, închiriată contra a 40.000 de lei pe an. În 2016, prin Direcţia Domeniului Public s-au achiziţionat seminţe şi răsaduri în valoare de 270.000 de lei, iar după cultivarea şi creşterea în regim propriu, pe raza Sucevei s-au plantat flori la o valoare de piaţă de 645.000 de lei. 


La sediul AJFP Suceava
Întâlniri cu contribuabilii interesaţi să acceseze ajutoare de stat
>Schema urmăreşte stimularea creşterii economice prin realizarea de investiţii, arată Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al instituţiei sucevene, menţionând că vizată este obţinerea de produse cu valoare adăugată mare
Direcţia Generale Regională a Finanţelor Publice Iaşi a organizează, la nivelul  structurilor judeţene din raza de competenţă, sesiuni de instruire a operatorilor economici interesaţi în accesarea ajutoarelor de stat. Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţene a Finanţelor Publice precizează că respectivul sprijin este în acord cu politicile Ministerului Finanţelor Publice de "flexibilizare" a procesului de implementare a schemelor de ajutor de stat stabilite prin  HG nr. 476 nr. 2018 cu privire la modificarea şi completarea HG nr. 807 din 2014. „Aplicarea acestei scheme de ajutor de stat urmăreşte stimularea creşterii economice prin realizarea de investiţii, iar modificările survenite au clarificat noţiuni şi au simplificat proceduri de acordare, vizând ca efect creşterea ponderii cererilor admise şi, implicit, a numărului investiţiilor de înaltă tehnologie, pentru obţinerea produselor cu valoare adăugată mare” sublniază Oana Violeta Apetrea, potrivit căreia Biroul „Ajutor de Stat, Practici Neloiale şi Preţuri Reglementate” din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Iaşi este punct de informare locală  permanentă pentru toţi operatorii economici care doresc să acceseze această schemă de ajutor de stat. În judeţul Suceava, întâlniri cu contribuabilii interesaţi să acceseze ajutoare de stat vor avea loc pe 14 ianuarie şi pe 29 ianuarie 2020 la sediul Agenţiei Judeţene a Finanţelor Publice din municipiul Suceava.      

09 ianuarie 2020


Proiect de buget dublu pentru Suceava anului 2020

  • Va fi un buget al dezvoltării, iar la Primărie vom avea mult de lucru” a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că la 500 de milioane de lei se vor ridica veniturile şi cheltuielile anului  acesta,  în diferite faze fiind 27 de obiective de investiţii  
Municipiul Suceava intră în deceniul al treilea din secolul XXI cu un proiect de buget mai mult decât ambiţios. Primele estimări au fost făcute publice ieri, într-o conferinţă de presă, de către primarul Ion Lungu. Potrivit edilului-şef, în acest an veniturile şi cheltuielile reşedinţei de judeţ vor fi aproximativ 500 de milioane de lei,  reprezentând o dublare faţă de bugetul anului 2019. „Avem în bugetul Primăriei, în diferite faze - la execuţie,  licitaţie sau acorduri de finanţare -, investiţii de 85 de milioane de euro, o mare parte acestora fiind prinsă în proiectul de buget pe acest an. Va fi un buget 50% al dezvoltării, iar 50% pentru funcţionare” a punctat ocupantul fotoliului  administrativ din Areni.  Potrivit foii de parcurs prezentate de Lungu, pe 13 ianuarie vor fi organizate dezbateri cu direcţiile de specialitate ale executivului municipal, urmând, pe 17 ianuarie, întâlniri cu directorii şi contabilii unităţilor de învăţământ, iar pe 21 ianuarie este programată consultarea cu preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de proprietari. Societatea civilă, în speţă asociaţiile, fundaţiile şi alte organizaţii nonguvernamentale vor fi consultate pe 22 ianuarie, iar pe 30 ianuarie Consiliul Local se va întruni în şedinţa ordinară de aprobare a bugetului pentru noul exerciţiu. Primarul Sucevei a arătat că priorităţi pentru 2020 sunt achiziţionarea autobuzelor electrice; finalizarea sediului Diviziei electrice a TPL şi realizarea noilor staţii pentru îmbarcare-debarcare călători; amenajarea sediului primăriei din Iţcani; lucrările cu fonduri europene de la grădiniţa din Burdujeni; execuţia grădiniţei din centrul Sucevei; construirea grădiniţei din Iţcani; demararea lucrărilor la noua zonă de agrement de pe malul râului Suceava şi urgentarea demersului pentru amenajarea Zonei de agrement „Şipote” şi iniţierea reabilitării Curţii Domneşti. La acestea se adaugă lucrările la ruta alternativă peste noul pod peste râul Suceava; continuarea introducerii reţelelor de gaze naturale în Burdujeni-sat; modernizarea ştrandului Iţcani; modernizarea Pieţei Mici; amenajarea parcării supraterane de la sediul Primăriei; reabilitarea stadionului Areni şi montarea unei instalaţii de nocturnă; construirea serei floricole; asfaltarea străzilor de pământ; introducerea încălzirii în Bazar; reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe; introducerea apei şi canalizării în cartierul „Europa” şi finalizarea proiectul de amplasare a platformelor îngropate şi semi-îngropate de deşeuri menajere. Nu în cele din urmă, pentru anul 2020, sunt menţionate lucrările de reabilitare cu fonduri europene POIM a reţelelor de termificare; amenajarea sistemului de „canalizaţie” a cablurilor aeriene de telecomunicaţii; implementare studiului de circulaţie privind noile sensuri unice de circulaţie şi declanşarea investiţiei la Sala polivalentă a Sucevei. „Iată că avem 27 de obiective de investiţii, care se reflectă şi în buget. Va fi un buget al dezvoltării şi vom avea de lucru la Primărie” a evidenţiat Ion Lungu primarul municipiului Suceava.                


Pachete cu produse de igienă de la UE pentru sucevenii dezavantajaţi
>Acestea, conţinând periuţe de dinţi, pastă de dinţi, săpun lichid, şampon şi detergent pentru rufe, sunt distribuite către 944 de beneficiari ai venitului minim garantat şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei
Începând de vineri, Primăria municipiului Suceava  distribuie ajutoarele de la Uniunea Europeană pentru categoriile cele mai defavorizate. Primarul Ion Lungu a anunţat, într-o întâlnire cu reprezentanţii mass media locale că, pentru a-şi ridica pachetele cu produse de igienă, persoanele în drept se vor prezenta la sediul de pe Calea Unirii a fostelor Consuc sau supermarketului  Bila din cartierul Burdujeni. Distribuirea se face în cadrul Programului Operaţional pentru Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD), în cauză fiind persoane înscrise la venit minim garantat şi persoanele beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei. Un pachet conţine 5 periuţe de dinţi, 300 ml de pastă de dinţi, 500 ml de săpun lichid, 800 ml de şampon pentru copii, 500 de ml de şampon pentru adulţi şi 2.700 de mg de detergent pentru rufe. „Cei care au dreptul la aceste produse trebuie să contacteze Primăria, să meargă la Consuc, unde, zilnic, între orele 9.00 şi 14.00, reprezentaţii Direcţiei Sociale vor împărţi aceste ajutoare de la Uniunea Europeană” a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei.  Primăria municipiului Suceava are 944 de beneficiari ai venitului minim garantat şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei, iar în cazul în care pachetele nu sunt ridicate, pe liste suplimentare figurează persoanele care iau masa la cantina de ajutor social, persoanele vulnerabile şi persoanele cu handicap grav. 


Primăria Suceava a încheiat anul 2019 cu datorii de 20 de milioane de lei
>În 2004, la preluarea primului mandat de către primarul Ion Lungu, restanţele istorice la plată se ridicau la 371 de miliarde de lei vechi 
Primăria Suceava a intrat cu datorii în 2020, la fel ca şi în anii precedenţi. Primarul Ion Lungu recunoaşte acest lucru, dar precizează că, faţă de 2019, restanţele la plată sunt mai mici. Obligaţiile mai reduse către furnizorii de bunuri şi servicii sunt explicate şi prin sumele relativ mai mari primite de la bugetul de stat, Lungu susţinând că datoriile vor fi stinse la începutul lui aprilie, după expirarea perioadei de încasare anticipată, cu bonificaţie de 10%, a impozitelor şi taxelor locale, atât de  la persoanele fizice, cât şi de la persoanele juridice. „Avem datorii de circa 20 de milioane de lei, cu aproximativ 10 milioane de lei mai mici faţă de acum un an. Trebuie să fim realişti, am mai primit bani de Guvern, de aceea s-a înregistrat şi o diminuare a acestor datorii. Ca şi în anii trecuţi, pe 31 martie vom trece prin zero, în sensul că, încurajaţi de bonificaţia de 10%, se va încasa mai mult de la agenţii economici. La fel ca în anii trecuţi, trecem prin zero, după care datoriile se acumulează din nou” a spus edilul-şef. Ion Lungu  a mai precizat că atunci când la primul său mandat - a preluat conducerea administraţiei publice locale -, respectiv în anul 2004, datoriile Primăriei se ridicau la 371 de miliarde de lei vechi.   

08 ianuarie 2020


Blocaj general la agenţii economici suceveni
>„Acesta trebuie să ne dea de gândit nouă, oamenilor politici, Parlamentului, Guvernului, să găsim soluţii”  susţine Ion Lungu, primarul municipiului reşedinţă de judeţ
Agenţii economici din municipiul Suceava trec printr-o perioadă dificilă. Aceasta este părerea primarului Ion Lungu, potrivit căruia firmele din reşedinţa de judeţ îşi achită tot mai greu obligaţiile restante către bugetul local.  „Faţă de 2018, în anul trecut s-a accentuat şi mai mult blocajul financiar la agenţii economici, aceştia având datorii foarte mari către Primărie” semnalează şeful executivului sucevean. Edilul-şef precizează că a sperat ca actul normativ privind „amnistia fiscală” să aducă un plus semnificativ în vistieria municipală, însă, din nefericire, acest lucru nu s-a întâmplat. Astfel, de facilităţile în cauză au beneficiat 764 de contribuabili, dintre care 616 de persoane fizice şi 148 de persoane juridice. Suma încasată de la cei care au făcut cerere este de 2,45 de milioane de lei, din care 1,74 de milioane de lei de la persoane fizice şi la 703.902 de la agenţi economici. În acest context, Lungu crede că factorii de răspundere, indiferent de culoare politică, ar trebui să identifice soluţii de rezolvare a acestor probleme. „Toată clasa politică este în aceeaşi oală. Trebuie să o spunem şi să găsim soluţii: există un blocaj, în special la agenţii economici. Din păcate, s-a încheiat acţiunea prin care noi am dat acele scutiri de majorări, de penalităţi, respectiv de accesorii, aşa cum se cheamă acestea în termeni de specialitate. A fost o şansă enormă de reducere a acestor penalităţi, majorări, prin care se putea câştiga aproape jumătate din banii datoraţi. Din nefericire, a fost aproape un eşec. Am încasat 2,4 milioane de lei şi am dat scutiri de 1,1 milioane de lei, într-o proporţie foarte mică la agenţii economici. Este ceea ce ne arată că există un blocaj general în ceea ce priveşte activitatea agenţilor economici, iar acesta trebuie să ne dea de gândit nouă, oamenilor politici, Parlamentului şi Guvernului, să găsim soluţii” a reliefat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Conform unei hotărâri a Consiliului Local Suceava, persoanele fizice și persoanele juridice au putut depune cerere  de anulare a accesoriilor datorate ca urmare a neachitării la termen a obligațiilor de plată principale restante adunate până pe 31 decembrie 2018. Însă, înainte de toate, pentru a avea parte de anularea majorărilor se impunea ca obligaţiile principale, inclusiv chiriile, redevențele și amenzile, să fi fost stinse prin orice modalitate. La mijlocul lunii septembrie 2019, creanțele certe ale bugetului municipiului Suceava erau de aproximativ 13 milioane de euro, majorările de întârziere reprezentând 3,36 de milioane de euro. La cele amintite se adăugau creanțele incerte, în valoare de circa 5 milioane de euro, pe care Primăria Suceava le avea la firmele în insolvență sau în faliment. 


Judeţul Suceava are a treia cea mai mare rată a şomajului din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

  • Cea mai mică rată era consemnată în Botoşani (2,58%), mai rău decât Suceava stând judeţele Bacău (5,07%) şi Vaslui (7,33%)
Rata şomajului la nivel naţional a atins, la 1 decembrie 2019, un nivel de 2,98%, iar potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în comparaţie cu luna anterioară, indicatorul a înregistrat un regres de 0,34 de puncte procentuale, iar numărul total de şomeri a fost de 259.388 de persoane.        Conform aceleiaşi statistici, în judeţul Suceava, la 1 decembrie 2019, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) erau 11.189 de şomeri, dintre care 5.236 de femei. Din total, 8.233 de persoane nu primeau sprijin bănesc din bugetul asigurărilor de şomaj, în timp ce doar 2.956 de şomeri erau beneficiari ai ajutorului de şomaj. Cei mulţi şomeri, adică 8.121 aveau ca provenienţă mediul rural, în timp ce 3.069 proveneau din mediul urban. Astfel, la debutul ultimii luni a anului trecut, în judeţul rata şomajului ajunse la 4,83% în creştere cu 0,16 puncte procentuale faţă de începutul lunii precedente. În rândul femeilor indicatorul avea valoarea de 4,89%, iar în cel al bărbaţilor, de 4,71%. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, rata şomajului a fost, la 1 decembrie 2019, de 4,43%. Judeţul Suceava are a treia cea mai mare rată a şomajului din Regiune, mai prost stând doar Bacău (5,07%) şi Vaslui (7,33%). Cea mai mică rată a şomajului era consemnată în judeţul Botoşani (2,58%), urmat fiind de Iaşi (2,78%) şi Neamţ (4,01%). La nivel naţional, numărul de şomeri a scăzut în 21 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, cele mai mari diminuări înregistrându-se în judeţele Iași, Vîlcea, Buzău, Vrancea şi Botoşani. Numărul de şomeri a crescut în 20 de judeţe, sporuri însemnate fiind cele din judeţele Constanța, Bihor, Prahova cu şi Galați.


În valoare de 1.087 de lei
Pensia din judeţul Suceava, mai mică cu 13% faţă de media pe ţară
·        În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, pensiei medii mai mari au pensionarii din judeţele Bacău (1.228 de lei), Iaşi (1.207 de lei) şi Neamţ (1.166 de lei)
Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, la finele trimestrului al treilea din 2019, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava a fost de 135.476 persoane, în scădere cu 675 de persoane (0,5%) comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Conform sursei citate, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.087 de lei, valoare mai mare a cu 61 de lei (5,9%) faţă de trimestrul al treilea din 2018. Astfel, în trimestrul al treilea 2019, pensia medie de asigurări sociale de stat la nivelul judeţului a fost mai mică cu 13,0% raportată la pensia medie pe ţară, cea de 1.249 lei. În judeţul Suceava, gradul de dependenţă economică, calculat ca raport între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi numărul mediu al salariaţilor a atins nivelul de 1,19. În cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava ocupa locul al patrulea din punctul de vedere al pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat, drepturi mai mari fiind înregistrate în judeţele Bacău (1.228 de lei), Iaşi (1.207 de lei) şi Neamţ (1.166 de lei). Pensii mai mici au încasat pensionarii din judeţele Vaslui (1.031 de lei) şi Botoşani (997 de lei).  Conform Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, judeţul Suceava avea, în trimestrul al treilea al anului 2019, 19,3% din numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi 2,9% din cel al pensionarilor de asigurări sociale de stat la nivel naţional.

06 ianuarie 2020

În Suceava
Primarul Ion Lungu, primul plătitor de impozite şi taxe din anul 2020
> „Taxele și impozitele locale din anul 2020 sunt identice cu cele de anul trecut, dar și de acum doi ani, acestea nefiind majorate”  a spus Lungu
> Bonificaţii de 10% sunt acordate persoanelor fizice şi persoanelor juridice care îşi onorează anticipat, până pe 31 martie, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pe autoturisme
La fel ca şi în anii precedenţi, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a fost cel dintâi locuitor al urbei reşedinţă de judeţ care şi-a făcut datoria de contribuabil. Primul gospodar al Sucevei a declarat că, astfel, vrea să fie un exemplu de comportament civic responsabil. „Şi în acest an, am fost primul cetăţean care a achitat taxele şi impozitele locale în municipiul Suceava. Cred că este corect ca în calitate de reprezentant al autorităţilor locale, să dau un exemplu de responsabilitate civică”, spus Lungu. Edilul-şef a avut de achitat impozit pe teren, impozit pe mijloace de transport, impozit pe clădiri, cât şi taxă de ecologizare pentru două persoane în valoarea totală de 567 de lei. Mulţumită aplicării bonificaţiei de 10% pentru platăa a anticipată  primelor trei obligaţii, primarul Ion Lngu a avut parte de o deducere de 33,60 de lei. Şeful executivului municipal a ţinut să menţioneze că impozitele şi taxele pe proprietate rămân nemajorate, acestea fiind ajustate doar cu rata inflaţiei. „Taxele și impozitele locale din anul 2020 sunt identice cu cele de anul trecut, dar și de acum doi ani, acestea nefiind majorate. Fac un apel la toţi contribuabilii municipiului Suceava să achite taxele şi impozitele locale în această perioadă pentru a beneficia de reducere, respectiv de bonificația de 10%, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice” a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei. Autorităţile locale acordă bonificaţii de 10% contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice care îşi onorează anticipat, până pe 31 martie, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pe autoturisme. În 2018, pentru stimularea activităţii turistice nu a fost percepută taxa hotelieră, iar în vederea încurajării achiziţionării autovehiculelor electrice şi a celor hibrid, taxa pe acest gen de mijloace de transport s-a diminuat cu 95%. De scutire de impozitul clădiri sunt deţinătorii de imobile cu activităţi din domeniul social, cum ar fi centrele de plasament pentru copii şi tineri. 

Faţă de 2018
Venituri proprii mai mari cu 7 milioane de euro, la Primăria Suceava
>„Din păcate, nu a mai venit o sumă de bani pe care trebuia să o primim de la Guvernul României, ca diferenţă de la 41,75% la 60% din cote defalcate din impozitul pe venit pentru lunile ianuarie, februarie şi martie” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei
Bugetul municipiului Suceava a avut, până la începutul celei de-a doua decade a lunii decembrie 2019, realizări de sub 65% din cele aprobate de Consiliul Local. Primarul Ion Lungu opinează că aceasta este o execuţie care se încadrează în media ultimilor ani, existând toate premisele ca respectivul nivel să fie depăşit cu intrările efectuate până la 31 decembrie. „La data de 11 decembrie, execuţia  a fost de 64,87%. Se putea mai bine, se putea şi mai rău, dar se va ajunge la peste 65%, aşa cum a fost în fiecare an. Cât de cât, s-ar zice că execuţia este satisfăcătoare, dar sperăm să îmbunătăţim acest procentaj cu execuţia de până la sfârşitul anului” a declarat primarul Sucevei. Totuşi, potrivit edilului-şef, veniturile proprii au fost, în creştere comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2018, suplimentul adunat în vistieria municipală  fiind de circa 7 milioane de euro. „Trebuie remarcat faptul că, totuşi, am obţinut încasări mai mari cu 33,17 milioane de lei, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut” a precizat edilul-şef. O  nerealizare este aceea că în bugetul municipiului nu a mai intrat diferenţa de dintre 41,75% şi 60% din cote defalcate din impozitul pe venit, acest din urmă procentaj fiind acordat doar începând din luna aprilie 2019, după ce Legea bugetului de stat a intrat cu întârziere în vigoare. La acea dată Lungu  arăta că din cauza efectuării cheltuielilor conform prevederilor bugetare din 2018 şi a nerepartizării sumelor la noul nivel de 60% din cotele defalcate din impozitul pe venit, municipiul Suceava pierdea circa 1,3 milioane de euro. Din păcate, nu a mai venit acea sumă de bani pe care trebuia să o primim de la Guvernul României, ca diferenţă de la 41,75% la 60% din cote defalcate din impozitul pe venit pentru lunile ianuarie, februarie şi martie” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei. La Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România (AMR),  primarii au solicitat ca finanţarea de 60% din cote defalcate din impozitul pe venit să fie statuată prin Legea finanţelor publice. „Până acum, aceasta a fost aprobată prin fiecare buget anual şi riscăm să păţim la fel ca în anul trecut, când 3 luni de zile nu am mai beneficiat de respectivii bani”, a declarat Ion Lungu, şeful executivului din Suceava.


Firmele sucevene sunt obligate să crească salariul minim
> Începând cu 1 ianuarie, acesta este de 2.230 de lei pe lună pentru un program normal de lucru de 167,333 de ore, reprezentând 13,327 lei pe oră
Agenţii economici trebuie să transmită modificarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în Registrul general de evidenţă a salariaţilor. Anunţul este făcut de Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, precizând că, în baza Hotărârii Guvernului nr. 905 din 2017 privind Registrul general de evidenţă a salariaţilor, firmele se vor conforma acestei obligaţii în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării, respectiv cea de 1 ianuarie 2020. Demersul survine majorării, de la începutul acestui an, a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, noul cuantum fiind de 2.230 de ei pe lună. Inspectorul-şef Romeo Butnariu precizează că, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 935 din 2019,  de pe 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut în Legea nr. 53 din 2003, respectiv în Codul muncii, este stabilit în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucrude 167,333 de ore, în medie,  pe lună, reprezentând 13,327 de lei pe oră. Prin excepţie, începând cu 1 ianuarie 2020, în cazul personalului încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, rămâne la 2.350 de lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 de ore, în medie, pe lună, reprezentând 14,044 de lei pe oră. Conform lui Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, de pe 1 ianuarie 2020, toate drepturile şi obligaţiile stabilite potrivit legii se determină prin raportare la nivelul de 2.230 de lei al salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

05 ianuarie 2020

 Plata pensiilor, amânată din cauza liberelor de Sărbători

  • La domiciliul beneficiarilor, acestea  vor fi achitate în intervalul 10-20 ianuarie 2020, calendarul de plată prin cont bancar rămânând nemodificat
Pensionarii din judeţul Suceava îşi vor primi drepturile legale după un grafic modificat. Decalarea perioadei obişnuite de achitare a pensiilor este determinată de faptul că lucrătorii instituţiilor responsabile au avut zile libere pentru Sărbătorile dintre ani, iar unele operaţiuni necesare au fost amânate. Astfel, Casa Judeţeană de Pensii Suceava aduce la cunoştinţă faptul că, pentru luna ianuarie 2020, „dată fiind perioada Sărbătorilor de iarnă, se decalează cu câteva zile plata drepturilor bănești pentru beneficiarii ale căror drepturi se achită prin intermediul Companiei Naţionale Poşta Română”. Drept urmare, „în mod excepţional, drepturile se vor achita la domiciliul beneficiarilor în perioada 10-20 ianuarie 2020”. Conform CJP Suceava, în cazul pensionarilor „avizaţi”, adică a celor care nu sunt găsiţi la domiciliu, drepturile băneşti şi documentele de plată vor putea fi ridicate de la ghişeele poştale până pe 22 ianuarie 2020. De subliniat este că, în cazul drepturilor care se achită prin cont bancar, calendarul de plată nu se modifică.  
În cadrul unei campanii naţionale
Firmele sucevene care folosesc munca străinilor, amendate cu 1.000 de lei
>La începutul lui 2019, în judeţul Suceava erau înregistrate 218 de contracte de muncă pentru cetăţeni străini, reprezentând o triplare faţă de anul 2015
Inspectorii de muncă suceveni au descins la societăţile comerciale care, în conformitate cu art. 27 din Ordonanţa nr. 25 din 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, au notificat Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava cu privire la detaşarea cetăţenilor străini non-UE. Acţiunile de control sunt parte a campaniei naţionale privind verificarea modului în care angajatorii români respectă legislaţia muncii şi prevederile legale referitoare la regimul juridic aplicabil străinilor, pe teritoriul României. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că, vizaţi au fost, de asemenea, angajatorii sancţionaţi anterior pentru nerespectarea condiţiilor legale privind încadrarea în muncă a străinilor, cât şi agenţii economici susceptibili că utilizează forţă de muncă-cetăţeni străini. Conform şefului ITM Suceava, printre obiectivele campaniei se numără identificarea şi combaterea muncii nedeclarate a străinilor pe piața muncii din România, garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe ţară, dar şi creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor români cu privire la respectarea regimului folosirii muncii străinilor. Totodată, urmărită a fost eliminarea neconformitățílor constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate şi, după caz, aplicarea de sancţiuni contravenţionale corespunzătoare. „Inspectorii de muncă au efectuat de 24 controale, în urma cărora s-au aplicat două sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor fiind de 1.000 lei” a precizat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. În 2015, în judeţul Suceava lucrau cu forme legale de angajare un total de 79 de cetăţeni străini (dintre care 60 non-UE), pentru ca, în anul 2016 numărul acestora să crească la 188 (153 non-UE), în 2017 ajungându-se la 252 (211 non-UE). În 2018 s-a înregistrat un regres până la 218 de contracte de muncă (dintre care 182 non-UE), dar care, în cele din urmă, înseamnă, totuşi, o triplare faţă de anul 2015.
Controale privind respectarea timpului de odihnă de către şoferii „transnaţionali”
>Inspectorii de muncă suceveni au verificat 61 de transportatori de mărfuri şi de călători, amenzile date însumând 22.500 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a fost implicat în campania naţională privind respectarea de către transportatorii rutieri a prevederilor legale referitoare la încheierea şi executarea contractelor individuale de muncă, a celor referitoare la timpul de muncă şi a celui de odihnă a conducătorilor auto, precum şi a directivelor europene transpuse în legislaţia naţională vizând detaşarea lucrătorilor mobili cuprinşi în serviciile transnaționale de transporturi rutiere de mărfuri şi serviciile de transporturi urbane, suburbane și metropolitane de călători. Romeo Butnariu, şeful ITM, informează că, în cadrul campaniei, inspectorii de muncă suceveni au controlat 61 angajatori prestatori ai serviciilor amintite, în urma verificărilor fiind aplicate 16 sancţiuni contravenţionale. Valoarea amenzilor a însumat 22.500 de lei, acestea fiind date  ca o consecinţă a neaplicării prevederilor Legii nr. 53 din 2003, respectiv ale Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.  Campania a avut ca ţintă pe angajatorii care desfăşoară activităţi economice principale sau secundare de transport rutier de marfă şi de persoane, unul dintre obiective fiind eliminarea neconformităţílor constatate, prin dispunerea de măsuri de intrare în legalitate şi aplicarea de sancţiuni contravenţionale corespunzătoare. „S-a urmărit identificarea angajatorilor care folosesc muncă nedeclarată, cu luarea măsurilor care se impun pentru respectarea prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă” a declarat Roemeo Butmariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava,  menţionând că verificată a fost şi respectarea timpului de muncă şi a celui de odihnă pentru conducătorii auto. Totodată, s-a urmărit diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea de către angajatorii care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier a reglementărilor referitoare la programul de muncă şi perioadele obligatorii de odihnă.