Decontări nelegale de 66.000 de lei, pentru biletele gratuite de călătorie ale persoanelor cu handicap

·        Camera de Conturi a constatat că deconturilor justificative pentru călătoriile cu autobuzul sau cu trenul au fost completate cu date nereale.

În urma unui audit privind calitatea gestiunii economico-financiare la Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Camera de Conturi Suceava a constatat nereguli privind decontarea către transportatori a contravalorii tichetelor gratuite de călătorie acordate persoanelor cu handicap grav şi însoţitorilor acestora.  Mai exact, auditorii suceveni au descoperit că respectivele plăţi au fost operate în baza unor date fictive. „DGASPC Suceava a efectuat plăţi nelegale reprezentând contravaloarea transportului interurban decontată operatorilor de transport auto şi pe calea ferată, în anul 2015, pe baza deconturilor justificative, la care sunt anexate cupoanele statistice, completate cu date nereale”, se precizează în Raportul privind finanţele publice în anul 2015, în judeţul Suceava, conform căruia prejudiciul constatat este de 66.000 de lei. Cu prilejul auditului, experţii Camerei de Conturi Suceava au evidenţiat că la DGASPC au fost încălcate şi prevederile legale privind întocmirea documentelor justificative aferente consumurilor de carburanţi pentru autovehiculele aflate în administrare, plăţile nelegale  ridicându-se la 62.000 de lei. De asemenea, auditorii au constatat că la centrele aflate în subordinea Direcţiei Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava, consumul de combustibil lichid uşor utilizat în anul 2015 la alimentarea cazanelor de încălzire şi preparare a apei calde nu a fost justificat cu documente legale, în acest caz prejudiciul fiind de 73.000 de lei. 

Mai puţine accidente de muncă mortale

·        În topul accidentelor de muncă se află construcţiile, cu 9 evenimente.   

În judeţul Suceava, numărul accidentelor de muncă este în creştere, face cunoscut Inspectoratul Teritorial de Muncă. Conform şefului ITM, Romeo Butnariu, în anul 2016 au fost înregistrate 54 de persoane accidentate, dintre care 4 şi-au pierdut viaţa, iar 50 au suferit de incapacitate temporară de muncă. Acesta în timp ce, în anul precedent în judeţ au fost consemnate 47 de persoane accidentate, din total, 40 de implicaţi în nedoritele evenimente alegându-se cu incapacitate temporară de muncă. În 2015, 7 accidente au avut drept urmare moartea victimei, cu 3 mai multe decât anul trecut. Conform inspectorului şef Romeo Butnariu, în 2016, cele mai expuse domenii la accidentele de muncă au fost construcţiile-cu 9 victime, transporturile şi comerţul cu câte 8 vătămaţi, activităţile din sănătate cu 5 şi prelucrarea lemnului cu 3 accidentaţi. Potrivit statisticilor, în anul 2014 Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a înregistrat 48 de accidente de muncă, dintre care doar 5 mortale, iar 43 urmate de incapacitate temporară de muncă. 

Jandarmii suceveni au constatat 35 de infracţiuni de deţinere şi consum de droguri

·        Anul trecut, lucrătorii IJJ au confiscat 78.420 de ţigarete, constatând 31 de infracţiuni de contrabandă, cu 12 mai multe în comparaţie cu 2015.

În anul 2016, acţionând pe linia prevenirii şi combaterii faptelor antisociale, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava s-a axat pe apărarea bunurilor persoanelor, avutului public, prevenirea infracţiunilor stradale şi a celor cu un grad de risc ridicat, se precizează în Raportul privind activitatea de anul trecut a instituţiei sucevene, în care se menţionează că  că s-a acţionat inclusiv pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, a consumului de substanţe interzise, în vederea creşterii siguranţei în zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar, cât şi pentru protecţia fondurilor silvic şi cinegetic. Astfel, pe parcursul anului anterior, jandarmii suceveni au constatat 289 de infracţiuni, cu 2 mai puţine faţă de 2015, depistaţi fiind 303 de autori, dintre care 20 de minori, identificate fiind şi 8 persoane date în urmărire. În timpul executării misiunilor în sistem integrat, cu Poliţia, lucrătorii JIJ au constatate 137 de infracţiuni şi, totodată, au reperat 136 de implicaţi în fapte penale. „Se constată o creştere a calităţii acţiunilor întreprinse şi a actelor întocmite de efectivele de jandarmi, evidenţiindu-se constatarea unui număr de 35 de infracţiuni vizând deţinerea şi consumul de droguri de risc şi de mare risc”, se reliefează în raportul de activitate în anul 2016 a Inspectoratului Judeţean de Jandarmi. Tot în anul precedent, jandarmii suceveni au stabilit 4.420 de contravenţii, în valoare totală de 781.650 de lei. În camera de corpuri delicte au fost introduse 1.734 de bunuri, cu o valoare de 76.958 de lei, ulterior acestea fiind predate pentru valorificare către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava. În ceea ce priveşte comerţul cu produse accizabile, lucrătorii IJJ au confiscat 78.420 de ţigarete, constatând 31 de infracţiuni de contrabandă, cu 12 mai multe în comparaţie cu 2015.

Cel mai mic număr de accidente rutiere grave din ultimii 8 ani

·        A crescut, în schimb, numărul decedaţilor, în 2016 pierzându-şi viaţa în accidente 105 persoane, cu 16 mai multe faţă de anul precedent.

·         Principalele 3 cauze ale accidentelor de circulaţie rămân viteza excesivă şi neadaptată, indisciplina pietonală şi abaterile bicicliştilor.

În anul 2016, în judeţul Suceava s-au înregistrat 298 de accidente de circulaţie grave, informează comisarul şef Ionuţ Epureanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, potrivit căruia, faţă de anul trecut se consemnează o scădere cu 29 a numărului nefericitelor evenimente. Epureanu arată că intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2016, pe drumurile publice care străbat judeţul Suceava, accidentele rutiere s-au soldat cu 105 persoane decedate, cu 16 mai multe faţă de anul precedent. La acestea se adaugă 230 de răniţi grav, cu 52 mai puţini în comparaţie cu 2015, dar şi 144 de persoane rănite uşor, cu 12 în minus, raportat la acelaşi an. Principalele 3 cauze ale accidentelor de circulaţie au fost aceleaşi şi pe parcursul anului trecut, respectiv viteza excesivă şi neadaptată, indisciplina pietonală şi abaterile bicicliştilor. „Evoluţia accidentelor cu consecinţe grave, evidenţiază faptul că 2016 este al treilea an consecutiv când numărul acestora scade, fiind înregistrat cel mai mic număr de accidente rutiere grave din ultimii 8 ani. Însă, creşte numărul persoanelor decedate, unele decese având drept cauză, neglijenţa participanţilor la trafic, în calitate de biciclist, căruţaş, mopedist, care s-au autoaccidentat, nefiind implicat vreun alt vehicul”, relevă comisarul şef Ionuţ. În 2016, Serviciul Rutier Suceava şi subunităţile teritoriale de poliţie, alături de structurile de poliţie locală au organizat au constatat 398 de infracţiuni la regimul circulaţiei rutiere, în creştere cu 794 faţă de 2015. Poliţiştii au aplicat 23.599 de contravenţii, au reţinut 3.259 de permise de conducere, retrase fiind, totodată, 1.502 de certificate de înmatriculare şi 23 de plăcuţe de înmatriculare. 

Inspectorii Direcţiei Antifraudă Suceava au interzis activitatea a 94 de agenţi economici

·        Înaintate organelor de urmărire penală au fost 44 de acte de sesizare, prejudiciul stabilit ca fiind adus bugetului de stat ridicându-se la peste 358 de milioane de lei.

·        Cele mai frecvente abateri sunt cele privind transportarea, deţinerea şi comercializarea bunurilor fără acte justificative, precum şi încălcarea obligaţiei de a utiliza documente contabile pentru toate operaţiunile economice.

În anul 2016, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava au efectuat controale specifice la 3.852 de operatori economici din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Vaslui şi Bacău. Astfel, conform unei informări a instituţiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea fraudei fiscale, lucrătorii specializaţi au stabilit că bugetului de stat i-a fost adus un prejudiciu total de 358,92 de milioane de lei, iar drept urmare au înaintat organelor de urmărire penală 44 de acte de sesizare şi au instituit 74 de măsuri asigurătorii asupra unor active patrimoniale în valoare de 172,80 de milioane de lei.

Potrivit sursei citate, pe lângă activitatea de investigare a fraudelor şi cea de destructurare a lanţurilor tranzacţionale constituite pentru prejudicierea bugetului statului, pe durata verificărilor desfăşurate în cele 6 judeţe inspectorii antifraudă au constatat abateri pentru sancţionarea cărora au aplicat 3.953 de amenzi contravenţionale, însumând 17,27 de milioane de lei.

În acelaşi timp, controlorii DGAF au dispus confiscări de sume, bunuri şi venituri ilicite a căror valoare se ridică la 7,03 de milioane de lei, precum şi suspendarea activităţii a 68 de contribuabili. În ceea ce îi priveşte pe aceştia din urmă, 45 nu aveau aparat de marcat electronic fiscal, 4 nu s-au conformat obligaţiei de a fiscaliza încasările prin intermediul casei de marcat, iar 19 au săvârşit alte abateri de la prevederile legislaţiei în vigoare. În cazul a 94 de contribuabili s-a luat măsura interzicerii activităţii, cei în cauză nerespectând prevederile Ordonanţei de Guvern nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. „Transportarea, deţinerea şi comercializarea bunurilor fără acte justificative, precum şi încălcarea obligaţiei de a întocmi şi utiliza documente contabile pentru toate operaţiunile economice efectuate, reprezintă cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legale şi financiar-contabile descoperite de către inspectorii din cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Suceava”, se subliniază în informarea Direcţiei Generale Antifraudă.  

O sută suceveni au cerut pensie europeană

·        În anul 2016, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a prelucrat 104 de dosare comunitare.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi care au lucrat în statele membre ale Uniunii Europene, pot primi pensie comunitară, informează Casa Judeţeană de Pensii Suceava, precizând că este vorba despre categoriile de lucrători prevăzuţi în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Facilitatea a devenit operaţională după ce, începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, legislaţia comunitară în domeniul asigurărilor sociale a devenit direct aplicabilă şi în ţara noastră, în relaţia cu celelalte state membre ale UE. În acest sens, în anul 2016, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a prelucrat 104 de dosare comunitare faţă de 84 în 2015, deci cu 20 mai multe. Din total, 43 de dosare au fost soluţionate prin emiterea deciziei în situaţia în care casa teritorială de pensii este instituţie în cauză, iar 61 de dosare au fost rezolvate prin emiterea deciziei în situaţia în care aceasta este instituţie de instrumentare. Chiar dacă anul trecut s-a înregistrat o creştere, numărul solicitanţilor de pensie europeană s-a înscris pe un trend descendent în comparaţie  cu anul 2014, când angajaţii CJP au prelucrat nu mai puţin de 229 de documentaţii cu specificul amintit. În cadrul acestora din urmă,  53 au fost soluţionate prin emiterea deciziei din postura în care casa teritorială de pensii este instituţie în cauză, iar 176 dosare prin emiterea deciziei în calitatea CJP de instituţie de instrumentare. Pe de altă parte, în 2016, la Casa Judeţeană Pensii Suceava au fost solicitate 231 de confirmări a perioadelor de asigurare din România, cât şi 172 de confirmări a perioadelor de asigurare din străinătate. Şi în acest caz se înregistrează o diminuare, înn 2014 fiind cerute 387 de confirmări a perioadelor de asigurare din România, cât şi 233 de confirmări a perioadelor de asigurare din străinătate.

Peste 50 kg de material exploziv pentru dislocarea de gheţurilor de pe Bistriţa

·        16 case, 12 de anexe şi 18 curţi din Vatra Dornei au fost inundate ca urmare a precipitaţiilor şi topirii zăpezii

Începând de sâmbătă, în judeţul Suceava s-au înregistrat creşteri rapide ale debitelor în bazinele râurilor Dorna şi Bistriţa. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava informează  respectivele creşteri sunt urmare a temperaturilor ridicate, dar şi a precipitaţiilor sub formă de ploaie din ultima perioadă. „Temperatura crescută a favorizat topirea zăpezii de pe versanţi, cât şi a gheţurilor din albii”, face cunoscut purtătorul de cuvânt, plt. Adj.  Alin Găleată.  Astfel, apa din albia râurilor s-a revărsat, afectate de inundaţii fiind 16 case, 12 de anexe şi 18 curţi, toate din municipiul Vatra Dornei. Pompierii militari au intervenit cu motopompe pentru evacuarea apei, cât şi cu saci cu nisip pentru ridicarea unor diguri de protecţie. 

În zonă au intervenit 60 de pompieri militari cu 9 autospeciale şi 6 motopompe, pentru evacuarea apei şi pentru ridicarea unor diguri din saci de nisip, acolo unde apa ameninţa gospodăriile. Motopompa de mare capacitate poate evacua 600 de metri cubi de apă pe oră, din locuinţe fiind scoşi 5.000 de metri cubi de apă, inundate rămânând doar beciurile şi subsolurile. Echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava a intervenit cu material exploziv asupra formaţiunilor de gheaţă de pe râul Bistriţa, în zonele Chiliei şi Dorna Arini. În aceste zone, au fost detonate 10 încărcături, în 5 reprize, folosindu-se 20 de kilograme de trotil şi 34 de kilograme de dinamită. În urma distrugerii acestora, tendinţa debitului apei în zonele respective este de scădere. Operaţiunile pirotehniştilor continuau şi în prima zi a săptămânii, când în sprijinul pompierilor militari suceveni s-au anunţat două echipe pirotehnice de la ISU Botoşani şi de la ISU Bacău.

124 de salariaţi ai Primăriei Suceava au încasat drepturi salariale nelegale

·        Legea a fost încălcată şi la majorarea salariilor persoanelor care lucrau, în acelaşi timp, în mai mult de 4 proiecte europene.

Primăria municipiului Suceava a efectuat plăţi nelegale reprezentând cheltuieli de personal. Cel puţin aşa reiese din Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2015 al Camerei de Conturi Suceava. Potrivit sursei citate, drepturile achitate cu încălcarea actelor normative în vigoare se ridică la 645.000 de lei, suma incluzând, în primul rând, „majorarea salariului de bază pentru unele persoane care au fost nominalizate, simultan, într-un număr mai mare de 4 proiecte finanţate din fonduri comunitare nerambursabile post aderare”. În al doilea rând, în cauză  este aplicarea eronată a dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările şi completările ulterioare. Conform auditorilor, nerespectarea prevederilor amintite a condus la achitarea unor drepturi salariale nelegale către 124 de salariaţi din aparatul de specialitate al primarului municipiului Suceava. Astfel, , prin includerea unor stimulente în salariul de bază, salariaţii cu atribuţii în colectarea creanţelor bugetare au beneficiat de remuneraţie suplimentară. La Primăria Suceava, Camera de Conturi a dispus măsuri de verificare în totalitate a operaţiunilor economico-financiare privind cheltuielile de personalul acceptate la plată, achitate efectiv sau nu; stabilirea întinderii cheltuielilor efectuate fără bază legală, precum şi recuperarea prejudiciului, inclusiv a foloaselor nerealizate, calculate până la data încasării integrale a acestora

Direcţia de Asistenţă Socială a cheltuit 221.000 de lei cu persoane cu handicap din afara judeţului  

·        În centrele rezidenţiale sucevene, au fost îngrijiţi adulţi cu probleme din Bucureşti, cât şi judeţele din Arad, Botoşani, Caraş Severin, Cluj, Neamţ şi Vrancea, fără ca banii să fie recuperaţi de la direcţiile în cauză.  

Curtea  de Conturi a constatat, în urma unei acţiune de audit, nereguli privind calitatea gestiunii financiare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava. Potrivit raportului de audit, acestea au survenit instituționalizării, în anul 2015, în centrele rezidenţiale aflate în subordinea DGASPC, a mai multor persoane adulte cu handicap din municipiul Bucureşti, cât şi din judeţele Arad, Botoşani, Caraş Severin, Cluj, Neamţ şi Vrancea. Auditorii au constatat că instituţia suceveană de asistenţă socială a angajat, lichidat, ordonanţat şi plătit, din fonduri publice, cheltuieli de personal, cu bunuri şi cu servicii fără acordul şi solicitarea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul de provenienţă a persoanei cu handicap. Imputată de către auditori este, de asemenea, neîntocmirea convenţiei de achitare a costului mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidenţial de către consiliul judeţean în care persoana cu handicap asistată are domiciliul, valoarea prejudiciului fiind de 221.000 de lei. Curtea de Conturi a dispus verificarea în totalitate a operaţiunilor economico-financiare şi recuperarea cheltuielilor de personal, cu bunuri şi servicii aferente persoanelor cu handicap domiciliate în alte judeţe, îngrijite şi protejate în centre rezidenţiale din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava Suceava. 

În 2016,

Peste 100 de lucrători la negru

·        Amenzile date de inspectorii de muncă firmelor care au încălcat legea se ridică la 790.000 lei.

În anul 2016, din totalul acţiunilor de control întreprinse de Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava în domeniul relaţiilor de muncă, o pondere semnificativă o deţin cele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale de angajare, susţine inspectorul şef Romeo Butnariu. Şeful ITM precizează că pe parcursul anului trecut, după cele 2.565 de verificări, doar pentru muncă la negru sancţionaţi au fost 81 de angajatori. La aceştia, inspectorii specializaţi au descoperit 104 de persoane care nu aveau contracte individuale de angajare, amenzile date însumând 790.000 lei.

Per total, în domeniul relaţiilor de muncă, în perioada ianuarie- decembrie 2016, inspectorii de muncă suceveni au avut 2.607 acţiuni de control de tip campanie, tematice şi de fond, cu caracter preventiv, acestea vizând toate categoriile de angajatori. În perioada la care facem referire, controlaţi au fost 2.436 de angajatori, în urma descinderilor fiind constatate 787 de sancţiuni contravenţionale, iar în cazul acestora valoarea amenzilor aplicate s-a ridicat la 1,57 de milioane de lei.În celaşi timp, dispuse au fost 4.319 de măsuri de remediere a neconformităţilor depistate. 

Consumul de carne a crescut cu 880 de tone

·        Sucevenii au consumat mai mult cu 562 de tone de carne de vită şi 372 de tone de carne de porc, în timp ce la carnea de oi şi miei s-a înregistrat o diminuare de 53,95 de tone.           

În anul 2016, în abatoarele din judeţul Suceava s-au sacrificat 171.792 de animale, informează  dr. Dănuţ Corneanu, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Potrivit şefului DSVSA, anul trecut sacrificate au fost 33.216 de bovine, 125.750 de porcine şi 12.826 de ovine. Astfel, pe piaţă a ajuns o cantitate de 16.966,5 de tone de carne, una mai mare cu 880 de tone faţă de anul 2015. „Această diferenţă poate fi explicată prin creşterea consumului de carne comercializată în judeţ”, susţine dr. Dănuţ Corneanu. Drept urmare, consumul din judeţul Suceava a sporit cu 562 de tone de carne de vită şi 372 de tone de carne de porc, în timp ce la carnea de oi şi miei s-a înregistrat o diminuare de 53,95 de tone. Pe de altă parte, în 2016 în judeţul Suceava au fost înregistrate în sistem 44.574 de bovine, 78.849 de ovine, 3.943 de caprine şi 15.848 de suine.             

În 2016,

Peste 40 de familii şi-au pierdut dreptul la ajutorul social

·        Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava a dispus şi 53 de suspendări ale dreptului în cauză, la o medie de 120 de dosare în plată, munca de obligatorie fiind desfăşurată efectiv de doar 71 de persoane.

La începutul lui 2017, în evidenţa Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava  se află în plată 120 de dosare pentru acordarea venitului minim garantat. Potrivit Narcisei Marchitan, şeful Direcţiei, în anul recent încheiat DAS a înregistrat 42 de cereri noi, iar în urma anchetele sociale, inclusiv a verificărilor la domiciliu, în toate cazurile s-au emis dispoziţii de acordare a dreptului la ajutor social. Drept urmare, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2016, cu titlul de ajutor social, s-au plătit 314.040 de lei, mai mult faţă de  2015, când s-au achitat 273.089 de lei. Pe durata anului trecut, Direcţia de Asistenţă Socială a dispus 53 de suspendări ale dreptului la ajutor social, în 44 de cazuri luându-se măsura încetării plăţii acestei prestaţii. Conform Narcisei Marchitan, la acţiuni şi lucrări de interes local au participat 71 de persoane apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social. Potrivit planului de lucrări de interes local, în această perioadă asistaţii social sunt scoşi la deszăpezire şi eliminarea gheţii în parcuri şi locuri de joacă pentru copii, urmând ca, odată cu venirea primăverii, beneficiarii de venit minim garantat să presteze la măturatul aleilor pietonale şi parcurilor, precum şi la vopsirea mobilierului urban. Pe durata verii, lucrătorii în cauză vor menţine curăţenia locurilor de joacă pentru copii şi vor avea grijă de trotuarele din parcuri, lucruri valabile şi în toamnă, când asistaţii cu pricina vor aduna şi frunzele moarte căzute din copaci.  „Până pe data de 5 a fiecărei luni, către AJPIS sunt transmise, pe bază de borderou, dispoziţia primarului pentru acordarea, suspendarea, modificarea sau încetarea ajutorului social, însoţită de copia cereri de acordare a ajutorului social, şi a declaraţiei pe propria răspundere, copia fişei de calcul a muncii prestate, precum şi situaţia centralizatoare privind titularii dreptului şi suma de plată”, a explicat Narcisa Marchitan, directorul Direcţiei de Asistenţă Socială. 

În judeţul Suceava,

Finanţările europene, atrase în proporţie de 55%

·      Nivelul de realizare s-a ridicat la numai 147,39 de milioane de lei, fiind de 55,6% comparativ cu cel prevăzut în bugetul definitiv, reprezentând puţin peste jumătate din gradul de absorbţie al acestor finanţări, arată Curtea de Conturi.

·      Aportul propriu al comunităţilor la acoperirea necesarului de fonduri nu se situează la nivelul resurselor locale, gradul neacoperitor de colectare afectând dezvoltarea infrastructurii locale şi ducând la înregistrarea de arierate.

În judeţul Suceava, veniturile bugetare ale autorităţilor publice locale, în principal din impozite şi taxe, în sumă de 250 de milioane de lei, reprezentând 14,4% din cele ale bugetului general consolidat, au fost încasate în proporţie de 79,2% faţă de prevederile definitive. Aşa rezultă din Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2015, potrivit căruia, pe de altă parte, veniturile bugetului general, constituite din vărsăminte de la bugetul de stat, respectiv din sume defalcate şi subvenţii, de circa 1.339 de milioane de lei, reprezentând 77,1% din execuţia veniturilor, au fost de 90,9%. În ceea ce priveşte sumele primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori ca prefinanţări, cât şi în contul plăţilor efectuate, nivelul de realizare s-a ridicat la numai 147,39 de milioane de lei, fiind de 55,6% comparativ cu cel prevăzut în bugetul definitiv, reprezentând puţin peste jumătate din gradul de absorbţie al acestor finanţări. „Se poate observa că aportul propriu al comunităţilor locale la acoperirea necesarului de fonduri, nu se situează încă la nivelul resurselor locale posibil a fi mobilizate printr-o administrare eficientă a materiei impozabile, funcţionarea administraţiei teritoriale locale fiind susţinută din sumele alocate de la bugetul de stat prin redistribuire, pentru echilibrarea bugetelor locale”, se precizează în Raportul privind finanţele publice local pe anul 2015, în care se mai subliniază că gradul de colectare a veniturilor la bugetul local afectează, în special, volumul cheltuielilor bugetare care pot fi angajate şi utilizate pentru realizarea atribuţiilor, scopului şi obiectivelor unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv dezvoltarea infrastructurii locale, având implicaţii şi asupra arieratelor înregistrate.

Peste 57.000 de pasageri au apelat la serviciile Aeroportului Suceava

·      „La finele lui 2016 a fost atins cel mai ridicat număr de pasageri procesaţi de Aeroportul Suceava, respectiv  cel de  57.226 de pasageri”, a declarat Ioan Măriuţa, directorul Regiei Autonome „Aeroportul” Suceava.    

În perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016, Regia Autonomă „Aeroportul” Suceava a avut 57.226 de clienţi. Numărul este avansat de directorul Ioan Măriuţa, care a precizat că, în 2016, pe noua pistă a unităţii aeroportuare sucevene au avut loc un total de 1.783 de aterizări şi de decolări, cu 28.371 de călători îmbarcaţi şi 28.855 de călători debarcaţi. Potrivit  directorului Ioan Măriuţa, traficul de aerodrom cel mai intens s-a înregistrat în luna septembrie 2016, cu 198 de curse şi 11.034 de pasageri. La începutul anului trecut, respectiv în luna ianuarie 2016, de cele 26 de zboruri s-au folosit 388 de călători, anul încheindu-se, în decembrie, cu 127 de curse şi 8.315 de pasageri. Directorul Ioan Măriuţa a amintit despre contractul încheiat cu compania aeriană Wizz Air, în 2016 fiind deschise două destinaţii externe, înspre Londra şi Milano, urmând ca anul acesta, în baza negocierilor purtate, să înceapă operarea şi pentru alte destinaţii, precum Roma, Bologna şi Treviso. Măriuţa subliniază că, după discuţiile cu responsabilii Tarom, pentru cursa Bucureşti-Suceava-Bucureşti, de la 3 frecvenţe de operare la începutul lui 2016, ajungîndu-se la 5 în martie, şi la 7 în luna iulie. Pe de altă parte, în colaborare cu tour-operatorii Prestige Tour şi Calipso Tour s-a introdus un charter turistic către Aantalya, în perioada iunie-septembrie. „Datorită succesului avut în rândul turiştilor, acest charter va circula şi în anul 2017, folosind o aeronavă de capacitate mare Airbus cu 218 de locuri, faţă de Boeing 737-400, cu 162 de locuri. Urmare a tuturor acestor acţiuni, la finele lui 2016 a fost atins cel mai ridicat număr de pasageri procesaţi de Aeroportul Suceava, respectiv  57.226 de pasageri”, a declarat Ioan Măriuţa, directorul Regiei Autonome „Aeroportul” Suceava.    

Guvernul Cioloş nu a dat banii ceruţi pentru refacerea infrastructurii calamitate  

·      Din cele circa 45 de milioane de lei reprezentând stricăciuni stabilite comisiile de evaluare, în judeţul Suceava au ajuns doar aproximativ 31 de milioane de lei.    

Judeţul Suceava a primit sume neacoperitoare pentru refacerea infrastructurii afectate de calamităţile din vara anului 2016, Guvernul Cioloş aprobând cu 13,32 de milioane de lei mai puţin faţă de totalul cerut de autorităţile judeţene. Pentru inventarierea stricăciunilor produse de fenomenele hidrometeorologice periculoase, Instituţia Prefectului judeţului Suceava, prin ordin al prefectului Constantin Harasim, a înfiinţat mai multe comisii, acestea întocmind 116 de procese verbale de evaluare. În urma centralizării datelor, pagubele făcute de inundaţii, grindină şi vijelii au fost estimate la 44,95 milioane de lei, afectate fiind 88 case de locuit şi 26 anexe gospodăreşti. De asemenea, de pe urma revărsării apelor de suferit au avut reţelele de comunicaţii rutiere, precum 0,65 km de drumuri, 19,52 km de drumuri judeţene, 380,26 km de drumuri comunale, 246,27 km de străzi, 82 de poduri şi 144 de podeţe. În scopul restabilirii funcţionalităţii infrastructurii degradate, Instituţia Prefectului a promovat două proiecte de hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016. Urmare a acestor demersuri, în vederea refacerii infrastructurii afectate de fenomenele meteohidrologice periculoase, judeţul Suceava a beneficiat de prevederile a două hotărâri a executivului central, beneficiind de alocări în sumă de 29,69 de milioane de lei, respectiv de 1,94 de milioane de lei.

Gardienii forestieri suceveni, creştere a vitezei de reacţie la doborârile abuzive de arbori

·        „Intensificarea controalelor şi eficientizarea lor au dus la scăderea volumului de masă lemnoasă constatată ca fiind tăiată ilegal”, declară Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere.

·        În ultimii 6 ani, cel mai mare volum de tăieri ilegale s-a înregistrat în 2012, respectiv 7.709 de metri cubi, iar cel mai mic în 2014, adică unul de 2.273 de metri cubi.

În 2016,  din fondul forestier din judeţul Suceava s-au tăiat ilegal 3.166 de metri cubi de arbori, faţă de anul 2015, când doborâţi au fost 6.419 metri cubi, înregistrându-se o diminuare de 51%. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere, a precizat ieri, într-o conferinţă de presă, că este vorba doar despre faptele depistate, lăsând de înţeles că volumul tăierile ar putea fi mai mare, doar că autorii nu sunt întotdeauna descoperiţi. Găşpărel spune că, în urma constatărilor făcute, instituţia suceveană a întocmit 28 de sesizări penale, faţă de 30, în 2015.  „În 2016, la jumătate de volum descoperit ca tăiat ilegale, avem cu doar cu 2 sesizări penale mai puţine, ceea ce indică o capacitate mai mare de reacţie la fenomen. Adică, nu am aşteptat să se taie 200 de metri cubi, ca să se ajungă la infracţiune. În momentul în care s-a ajuns la 100 de metri cubi, am fost acolo, am făcut constatarea şi am stopat fapta”, a subliniat Mihai Găşpărel.  În anul 2016, valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiunile amintite este de 265.091 de lei, unul în scădere cu 79% în raport cu anul precedent, când valoarea pagubelor a fost de 1,25 de milioane de lei. În anul la care facem referire, pe linia tăierilor ilegale, gardienii forestieri au constat 791 de contravenţii, mai puţine cu 22% comparativ cu anul 2015, când  au fost consemnate 1.018 de asemenea abateri de la legislaţie. Drept urmare, anul trecut s-au aplicat amenzi de 2,01 milioane de lei, nivel comparativ cu anul anterior, când s-au dat amenzi totlaizînd 1,98 de milioane de lei. „Datorită majorării valorii amenzilor, deşi s-au aplicat mai puţine contravenţii, valoarea totală este mai mare. Acest lucru este posibil ca urmare a apariţiei Ordonanţei de Guvern nr. 51, prin care s-a modificat Legea contravenţiilor silvice”, reliefează Mihai Găşpărel. În 2016, lucrătorii specializaţi ai Gărzii Forestiere au confiscat 8.475 de metri cubi de masă lemnoasă, dintre care 1.615 de metri cubi „fizic”, iar 6.860 de metri cubi valoric. În ultimii 6 ani, cel mai mare volum de tăieri ilegale s-a înregistrat în 2012, respectiv 7.709 de metri cubi, iar cel mai mic în 2014, adică unul de 2.273 de metri cubi. „Intensificarea controalelor din 2016 şi eficientizarea lor au dus la scăderea volumului de masă lemnoasă constatată ca fiind tăiată ilegal”, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.  

Anularea taxelor extrajudiciare, gaură în vistieria suceveană

·        „Noi, anul trecut, am încasat 916.950 de lei, deci, practic, în 2017 pierdem aceşti bani”, precizat primarul Ion Lungu.    

Anularea taxelor extrajudiciare se lasă cu încasări diminuate la bugetul municipiului Suceava, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. În cauză sunt, în principal, taxele pentru eliberarea diverselor certificate, taxa pentru preschimbarea actelor de identitate, taxa pentru examinarea conducătorilor de autovehicule, taxa pentru înmatricularea autovehiculelor şi taxa pentru eliberarea titlurilor de proprietate. Până în prezent, acestea erau percepute la ghişeele Primăriei, încadrându-se în cele 102 taxe „şterse”, de la 1 februarie, de către Guvernul Grindeanu. „Este un lucru care ne afectează din punct de vedere financiar.  Noi, anul trecut am încasat 816.950 de lei, deci, practic, în 2017 pierdem aceşti bani”, precizat primarul sucevean. Pe de altă parte, edilul-şef Ion Lungu spune că în perioada care a trecut din noul an fiscal, în comparaţie cu intervalul corespunzător al anului precedent, intrările din impozitele şi taxele pe proprietate sunt mai mari cu 24,73%. Persoanele fizice au plătit cu 2,62% mai mult, în timp ce peroanele juridice cu 76,52%. „Au plătit mai bine o parte agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza municipiului Suceava”,  a spus Ion Lungu, primarul Sucevei. Un spor de 20,35% se înregistrează şi la achitarea amenzilor, per total onorarea dărilor crescând cu 25,71% prin POS, cu 13,21% prin ghişeul.ro şi cu  23,49% cu cardul, pe Internet.          

Locuri de muncă în Germania pentru studenţii suceveni

Studenţii care doresc să lucreze în Germania, în perioada vacanţei de vară a anului 2017, mai pot depune dosare până pe 9 februarie, la Compartimentul „EURES” al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Oferta este pentru o perioadă de minim 2 luni, majoritatea locurilor de muncă fiind cele din hoteluri şi gastronomie din Bavaria şi Baden Württemberg (Schwarzwald, Bodensee), precum şi în gastronomia de sistem, de tip McDonalds. Directorul executiv Mirela Adomnicăi precizează că studenţii interesaţi pot opta pentru activităţile de personal de servire, cameristă,  bucătar sau de curăţenie. Aplicanţii sunt studenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, care urmează cursuri de zi, la o facultate de stat sau particulară, acreditată conform legii, şi care au cunoştinţe bune sau foarte bune de limbă germană. „Experienţa este un avantaj şi nu un criteriu de selecţie”, subliniază Mirele Adomnicăi, şefa AJOFM Suceava. 

Zonele umede previn fenomenele meteo extreme

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava organizează, joi, ora 11, masă rotundă „Zone umede pentru reducerea dezastrelor”. În cadrul manifestării, specialiştii APM vor vorbi despre semnificaţia şi importanţa datei de 2 februarie, Ziua mondială a zonelor umede, cu acest prilej fiiind abordate şi aspecte privind zonele cu specific din judeţul Suceava, declarate arii naturale protejate. Directorul executiv Vasile Oşean declară că participanţii la acţiune sunt reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Sistemului de Gospodărire a Apelor, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţiei Silvice, Parcului Naţional Călimani, Societăţii ecologice „Aquaterra”, Societăţii ornitologice române, GEC „Bucovina”, Fundaţiei de speologie „Club Speo Bucovina”, Asociaţiei „Eudemos”, acestea din urmă activând în domeniul mediului. „Reprezentanţii SGA, ISU şi cei ai custozilor ariilor protejate din judeţul nostru vor prezenta aspecte cu care s-au confruntat, legate de această temă”, a precizat Vasile Oşean, şeful APM Suceava. În 2017, tema pentru  Ziua mondială a zonelor umede este „Zone umede pentru reducerea dezastrelor”, aceasta fiind marcată sub sloganul „Protejarea zonelor umede ajută la prevenirea fenomenelor meteo extreme”. Tema a fost astfel stabilită încât să contribuie la creşterea gradului de conștientizare și  la evidenţierea „rolului vital al zonelor umede sănătoase în reducerea efectelor, asupra comunităţilor umane, a fenomenelor extreme, cum ar fi inundaţiile, seceta şi cicloanele”. 

Peste 600 de salariaţi, concediaţi colectiv în această iarnă

·        Cei mai mulţi dintre disponibilizaţi provin din sectorul construcţiilor.

Judeţul Suceava are cu 613 şomeri mai mulţi, aceştia provenind din disponibilizările colective cauzate de sezonul rece. Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  informează că 389 dinte cei concediaţi au lucrat în construcţii, 159 în minerit, 26 în  administrarea şi conservarea domeniului public, 19 în alimentaţia publică, iar 20 în sectorul activităţilor de protecţie şi gardă. „Peste jumătate din persoanele disponibilizate, care au activat în domeniul construcţiilor, sunt în şomaj ca urmare a reducerii numărului de lucrări în sezonul rece, urmând a fi reangajate atunci când condiţiile tehnice vor putea fi asigurate printr-un climat meteorologic favorabil. Reorganizarea activităţilor unor societăţi a trimis în şomaj 204 persoane, a căror reinserţie pe piaţa muncii presupune o profilare a competenţelor transferabile sau o recalificare printr-un traseu profesional desirabil”, arată Anca Capvrede, pertătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava.