Îngrijorare!
Al şaptelea caz de rabie de la începutul anului

Sanitar-veterinarii suceveni au confirmat cel de al şaptelea caz de rabie de la începutul anului 2009. „Deşi suntem încă la începutul lui 2009, incidenţa crescută a focarelor de rabie provoacă o îngrijorare pe deplin justificată pentru toţi factorii de răspundere şi instituţiile care au atribuţii şi competente pe linie de apărare şi garantare a sănătăţii publice”, declară directorul executiv al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Petrea Dulgheru. Zilele trecute, o vulpe a fost ucisă în curtea Mariei Checheriţă din Vatra Moldoviţei, cadavrul animalului ajungând la circumscripţia sanitar-veterinară din localitate, iar ulterior, la laboratorul sanitar-veterinar Suceava, în vederea efectuării analizelor de rigoare. În urma examenelor de laborator a fost diagnosticată infestarea cu virusul rabic, pe raza comunei fiind instituit un program de măsuri specifice, conform legislaţiei în vigoare. De asemenea, pentru vaccinarea persoanelor care au intrat în contact cu vulpea, a fost anunţată Direcţia de Sănătate Publică. „Atenţionăm, din nou, pe toţi cetăţenii, şi mai ales pe copii, să nu atingă animalele găsite moarte, să nu le jupoaie, şi să anunţe imediat medicii veterinari responsabili teritorial, pentru a întreprinde măsurile corespunzătoare”, a subliniat dr. Petrea Dulgheru.

Flutur pregăteşte detronări de directori şi comasări de instituţii de cultură

Conducerea Consiliului Judeţean pregăteşte restructurări de instituţii şi posibile detronări din funcţii, demersul survenind crizei economico-financiare şi incapacităţii bugetare judeţene. „Este vorba despre restricţie bugetară în România şi trebuie să ne gândim dacă nu trebuie să fuzioneze câteva instituţii, să mai dispară nişte directori, pentru că, până la urmă, este vorba despre constrângere bugetară”, reliefează şeful administraţiei judeţene. Potrivit dlui Flutur, vizat este „capitolul cultură”, domeniu în care există instituţii „mai multe decât ne trebuie şi mulţi directori”. Gheorghe Flutur este de părere că descentralizarea înseamnă, mai ales, cheltuirea eficientă a banilor publici. „Eu nu cred că descentralizarea înseamnă mai mulţi directori, mai multe secretare şi mai multe maşini”, subliniază preşedintele Consiliului Judeţean. Recent, în scopul realizării de economii, deliberativul judeţean a hotărât blocarea a 200 de posturi vacante de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului şi a lăsat fără personalitate juridică 5 centre de îngrijire a persoanelor adulte din judeţ. În acest din urmă caz au fost desfiinţate compartimentele de resurse umane şi cele financiare, iar şefii unităţilor respective nu vor mai primi indemnizaţii de conducere de 20%. Şeful executivului judeţean spune că toate acestea vin pe fondul foamei de resurse financiare, Compartimentul de programe europene al executivului cerând cel puţin 80 de milioane de lei, sumă necesară demarării proiectelor din portofoliu. „Există multe proiecte şi intenţionăm să alocăm bani pentru lucrări de infrastructură şi cofinanţarea unor investiţii”, a conchis preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.

Mihai Airinei(PNL) şi-a cerut mutarea de la şefia Inspectoratului Teritorial de Muncă
Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava anunţă modificări în structura de conducere a instituţiei. Potrivit unui comunicat de presă, funcţia de şef al ITM este preluată de inspectorul şef adjunct pe „Securitate şi sănătate în muncă”, Dorin Mihăilă. Aceasta după ce, prin cererea nr.2276 din 16 februarie, Mihai Airinei(PNL) a solicitat ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, eliberarea sa din funcţia de inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă şi trecerea într-un post public de şef Serviciu „Control relaţii de muncă”. Demersul a fost concretizat prin Ordinul nr. 233 din 24 februarie al ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Marian Sîrbu, ordin sosit la Suceava ieri. Dorin Mihăilă va fi interimar la şefia ITM până la organizarea unui concurs. Mihai Airinei a fost instalat la conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava după alegerile din 2004.

Potop de solicitanţi de audienţe la uşa Gheorghe Flutur
· Noul preşedinte al CJ a primit de 8 ori mai mulţi nemulţumiţi decât predecesorul Gavril Mîrza, lumea crezând că proaspeţii instalaţi la va rezolva problemele ridicate şi pe vremea vechii conduceri
Preşedintele PD-L al Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, îl bate pe departe la numărul de audienţe ţinute cu cetăţenii pe predecesorul său social-democrat, Gavril Mîrza. Astfel, de la instalarea în fotoliul de la Palatul Administrativ, în 20 iunie 2008, şi până la finele anului trecut, Gheorghe Flutur a audiat nu mai puţin de 2680 de solicitanţi, pe când, până la organizarea alegerilor, ex-preşedintele Gavril Mîrza, a primit doar 320 de nemulţumiţi, adică de circa 8 ori mai puţin decât actualul şef de la judeţ. Şi în ceea ce priveşte pe adjuncţii celor doi preşedinţi ai administrativului, raportul audienţelor este în favoarea noilor instalaţi de la PD-L. Constantin Daniel Cadariu în surclasează pe ex-vicepreşedintele Constantin Eugen Uricec(PD) cu 99 la 80, iar Vasile Ilie se impune cu 132 la 95 în faţa Stelei Acatrinei de la PRM. De asemenea, dacă în perioada ianuarie-iunie 2008 au fost înregistrate, repartizate şi soluţionate 358 de petiţii, în intervalul iulie-decembrie 2008, s-a atins nivelul de 962 de sesizări scrise. Explicaţia avalanşei de cereri de audienţe şi de petiţii constă în aceea că lumea speră că noii veniţi la va rezolva problemele ridicate anterior şi la vechea conducere.

Autorizaţiile de construire aduc bani buni la bugetul judeţean
Autorizaţiile de construire reprezintă o sursă importantă de venituri pentru vistieria bugetară judeţeană. Cel puţin aşa rezultă dintr-o informare a Biroului de urbanism al Consiliului Judeţean, potrivit căreia, în 2008, au fost eliberate 1507 de documente cu specific, respectiv 130 de autorizaţii de construire, 492 de certificate de urbanism, 547 de avize ale arhitectului şef la certificate de urbanism, 165 de avize ale arhitectului şef la autorizaţii de construire, 39 de avize la documentaţii de urbanism şi 55 de acorduri unice. De pe urma eliberării actelor amintite, bugetul judeţean s-a ales cu 1,03 milioane lei, cea mai mare sumă, fiind încasată de pe urma autorizaţiilor de construire. De asemenea, de menţionat este faptul că serviciile de specialitate aflate în coordonarea arhitectului şef au întocmit proiecte şi relevee pentru mai multe obiective din judeţ, cele mai importante fiind pentru primăria Ulma, reparaţiile la sediul Bibliotecii „I.G. Sbiera” Suceava şi Ansamblul monahal Panaci, precum şi pentru reamenajarea şi modernizarea UPU a Spitalului Judeţean „Sf. Ioan cel Nou” Suceava. De asemenea, s-au identificat soluţii de extindere la primăria Ulma, centrul de prelucrare a laptelui de la Călineşti şi s-a acordat asistenţă tehnică la execuţia caselor pentru sinistraţii din localităţile Arbore, Grăniceşti, Grămeşti, Iaslovăţ, Rădăuţi şi Siret

Pensionarii suceveni trimişi la tratament în staţiuni ne-specializate medical
· Vârstnicii reclamă că unităţile de odihnă şi tratament nu-şi respectă obligaţiile contractuale, în sensul că acestea oferă cu totul alte condiţiile faţă de cele la care s-au obligat
Prefectura Suceava a înaintat Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale o adresă prin care cere repartizarea biletelor de odihnă şi tratament în funcţie de solicitările vârstnicilor. Demersul survine unei întâlniri a conducerii instituţiei cu membrii Comitetului consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, prilej cu care a fost analizată şi activitatea Casei Judeţene de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale pe anul 2008. În cadrul întrevederii de la Palatul Administrativ, reprezentanţii pensionarilor s-au plâns de faptul că biletele de odihnă şi tratament sunt repartizate leatoriu, numărul lor fiind suficient în cazul unor staţiuni şi foarte mare în cel al altora. „Pensionarii au semnalat faptul că există mai multe bilete disponibile pentru staţiunile în care nu se tratează bolile specifice vârstnice”, explică prefectul Arcadie Popsecu. Membrii Comitetului consultativ de dialog civic au reclamat, de asemenea, că unităţile de odihnă şi tratament nu-şi respectă obligaţiile contractuale, în sensul că staţiunile nu asigură condiţiile la care s-au obligat. Şeful serviciilor desconcentrate ale ministerelor în teritoriu a reliefat că neacoperite cu cereri sunt staţiunile din Ardeal, cele mai solicitate fiind unităţile de la Bălţăteşti şi Vatra Dornei, adică, în special, unităţile specializate pe tratarea afecţiunilor. Anul trecut judeţului Suceava i s-au repartizate 8214 bilete, dintre care valorificate au fost 6999.

Activitatea procesatorilor de carne şi lapte, periclitată de lipsa materiei prime
· Trei noi unităţi de procesare a cărnii, realizate cu fonduri europene, riscă să nu aibă front de lucru
Unităţile sucevene din industria cărnii şi laptelui suferă de pe urma lipsei materiei prime. Potrivit unei informării a Prefecturii privind activitatea economico-socială a judeţului pe anul 2008, deşi capacitatea anuală de procesare este de 54.600 de capete de bovine, 55.800 de caprine şi ovine şi circa 100.000 de capete de porcine, anul trecut în unităţile autorizate au fost sacrificate aproximativ 8000 de bovine, 1400 de caprine şi ovine şi 22.000 porcine. Astfel este explicată creşterea foarte mare a preţurilor la animalele în viu, dar care, pe de altă parte, face din sectorul zootehnic o activitate rentabilă. „Diferenţa apreciabilă dintre capacitatea de procesare şi cantitatea efectiv prelucrată în 2008, deci, lipsa materiei prime ne îngrijorează, anul acesta urmând a fi inaugurate 3 noi unităţi de procesare a cărnii, realizate cu fonduri europene, şi a căror activitate este cu mult sub nivelul proiectat, periclitând funcţionarea lor”, se precizează în raport. În ceea ce priveşte procesatorii de lapte, capacitatea de prelucrare este de 1,9 milioane hectolitri pe an, în timp ce prin acestea au trecut, pe durata întregului an 2008, doar 290.000 de hectolitri de materie primă. „Instituţia prefectului va lua măsuri de valorificarea eficientă a terenului agricol din judeţ, înfiinţarea de noi ferme zootehnice şi comerciale, precum şi de dezvoltare a activităţii celor în funcţiune. De asemenea, vor fi sprijiniţi crescătorii de animale din zona montană, inclusiv în accesarea fondurilor din programele economice speciale”, se arată în informarea Prefecturii, în care se menţionează că de ajutor se vor bucura şi societăţile din industria alimentară, precum cele de prelucrare a cărnii, laptelui şi de morărit-panificaţie.

Industria minieră suceveană freacă manganul
· Datoriile Min Bucovina către Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală sunt de 50 de milioane de lei, fonduri primite pentru investiţi şi ne-notificate la Oficiul Concurenţei
· În 3 puncte de lucru se exploatează 2,5 milioane de tone de mangan şi 800.000 de tone de minereu de cupru, activitatea de exploatare putându-de desfăşura pe durata unui întreg deceniu
Prefectura are în vedere dezvoltarea activităţilor din mineritul sucevean. Afirmaţia aparţine prefectului de Suceava, Arcadie Popescu, care declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că sectorul a cunoscut, în ultimii ani, o cădere drastică. Din discuţiile purtate cu conducerea societăţii comerciale Min Bucovina, rezulta că, în prezent, aceasta derulează procedura de faliment, din totalul activului unităţii, putând fi separat un singur activ funcţional. Acesta constă în punctele de lucru de la Mănăila, Ulm, Oiţa şi Uzina de la Iacobeni, în cadrul cărora pot fi exploatate minereuri de mangan şi cupru, prelucrate la Iacobeni şi vândute pe piaţa internă şi externă. Astfel, sunt menţinute aproximativ 300 de locuri de muncă, iar fără alocaţii bugetare se poate realiza o cifră lunară de afaceri de aproximativ 350.000 de euro, cu un profit de circa 50.000 de euro pe lună. Zăcământul estimat al punctelor de lucru în cauză este 2,5 milioane de tone de mangan şi 800.000 de tone de minereu de cupru, exploatarea având asigurată o desfăşurare pe durata unui întreg deceniu. Prefectul Popescu arată că instituţia pe care o va conduce va purta discuţii cu lichidatorul, în aşa fel încât afacerea să nu fie închisă până la privatizare. „Activitatea se poate desfăşura fără subvenţii, la sfârşitul anului trecut fiind făcute investiţii de 5,5 milioane de lei şi inaugurată uzina de prelucrare de la Iacobeni. Acum aceasta din urmă este în lichidare, lichidatorul putând-o închide sau privatiza. Vom avea o discuţie cu lichidatorul, astfel încât aceasta să nu fie închisă până la privatizare”, subliniază prefectul de Suceava, Arcadie Popescu. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a mai explicat că Min Bucovina a beneficiat, anul trecut, de fonduri care nu au fost notificate la Oficiul Concurenţei, banii trebuind a fi returnaţi. În consecinţă, datoriile societăţii către Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală sunt de 50 de milioane de lei.

Peste 13 la sută din accidentele de muncă au loc la volan
Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava desfăşoară, până în noiembrie, o campanie naţională de conştientizare a lucrătorilor asupra riscurilor de accidentare în timpul conducerii autovehiculelor rutiere pe drumurile publice. Potrivit conducerii ITM, pe parcursul lui 2009, vor participa la instruiri cel puţin 90% din totalul salariaţilor care şofează în interes de serviciu. Potrivit inspectorului şef Mihai Airinei, în transporturile rutiere interne şi internaţionale de marfă sau persoane, victimele accidentelor circulaţie reprezintă circa 13,3% din totalul suferinzilor de pe urma accidentelor de muncă. Airinei spune că se remarcă 10 domenii de activitate economică în care se produc accidente cu dublă încadrare, în top conducând construcţiile, transporturile terestre, industria alimentară şi a băuturilor, comerţul cu ridicata, producţia şi furnizarea gazului, apei sau energiei, precum şi sănătatea. Inspectoratul Teritorial de Muncă va organiza, în fiecare lună, şedinţe la sediul a cel puţin 5 angajatori, în aprilie, mai şi iunie fiind la rând şoferii de pe ambulanţe. În urma întrevederilor, şoferii vor fi testaţi asupra cunoştinţelor dobândite.

Circa 660 de minori cu părinţi plecaţi în străinătate sunt în grija vecinilor sau cunoştinţelor
· Aproape 2600 de familii sucevene au ambii capi la muncă în vest
Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava are în evidenţă de 7642 de familii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 11.447 de minori fiind privaţi de prezenţa acestora. Potrivit unei informări a instituţiei, la începutul lui 2009, 2587 de familii au ambii capi peste graniţă, iar 4333 doar un singur părinte plecat. De asemenea, au mers să-şi încerce norocul în lume 722 de unic-susţinători ai familiei monoparentale. În aceste condiţii, 10.721 de copii au rămas în grija rudelor de până la gradul IV, iar pentru alţi 64 au fost instituite măsuri de protecţie socială. Îngrijorător este faptul că 662 de minori se află sub supravegherea vecinilor sau cunoştinţelor. În acest sens, încă de anii trecuţi, în vederea derulării campaniei „Ai grija de copiii tăi oriunde ai fi”, Direcţia a încheiat o convenţie de colaborare cu Organizaţia „Salvaţi Copiii”, Filiala Suceava. Acţiunea are drept scop creşterea gradului de conştientizare a comunităţii cu privire la riscurile determinate de plecarea părinţilor în străinătate şi „abandonarea” minorilor. Totodată „Salvaţi copiii” îşi propusese să informeze asupra mecanismele de protecţie şi să contribuie la creşterea capacităţii instituţiilor guvernamentale de a oferi îngrijire minorii rămaşi singuri acasă.

Activitatea industrială suceveană, cădere pe toată linia
· În 2008, judeţul Suceava a contribuit la PIB cu 1,85%, exporturile ajungând la trei sferturi din valoarea anului anterior
Activitatea industrială suceveană a cunoscut o descreştere faţă de 2007, se arată în Raportul privind starea economico-socială a judeţului pe anul 2008, întocmit de Prefectura Suceava. Astfel, potrivit sursei citate, comparativ cu 2007, indicele producţie industriale realizate anul trecut este de 94,6%(-5,4%). Valoarea mărfurilor livrate la export în primele 10 luni ale anului trecut a fost de 116,1 milioane euro, în scădere cu 25,1% faţă de perioada similară a lui 2007. Pe de altă parte, importul de mărfuri a înregistrat valoarea de 201,2 milioane euro. Astfel, în condiţiile, în care în acesta caz, s-a consemnat un spor de 1,6 procente, deficitul comercial, respectiv diferenţa dintre valoarea exporturilor şi cea a importurilor, a ajuns la peste 85 de milioane de euro. Ponderea estimată a produsului intern brut realizat în judeţul Suceava, în total în PIB pe ţară, este de 1,85%.

Termica Suceava scoasă la mezat pentru 18,3 milioane de euro
· „La Termica trebuie luată o decizie radicală, singura soluţie de salvare a patrimoniului şi locurilor de muncă fiind privatizarea”, susţine primarul Ion Lungu
Aleşii locali suceveni au deliberat, ieri, în şedinţă extraordinară, pe marginea implicării sectorului privat la societatea de termificare Termica. Consilierii municipali au analizat documentaţia pusă la dispoziţie de Schnecker van Wyk & Pearson România, desemnat consultant în denersurile municipalităţii de privatizare a producătorului, furnizorului şi distribuitorului municipal de agent Termic. Plenul a votat vânzarea întregului pachet de acţiuni deţinute de Consiliul Local la Termica, înstrăinarea urmând a se face prin metoda licitaţiei competitive de tip olandez, licitaţia pornind de la preţul de 18,3 milioane de euro. În cazul în care niciunul dintre participanţi nu oferă preţul de pornire al licitaţiei, preşedintele comisiei specializate va scădea preţul cu câte un pas de licitare, până când se înregistrează prima ofertă de achiziţionare de cel puţin 70% din preţul de pornire. Dacă niciunul dintre ofertanţi nu va veni cu acest nivel al preţului, licitaţia se va opri, iar deliberativul va reveni asupra metodei de vânzare a pachetului de acţiuni. Conducerea municipalităţii consideră că privatizarea Termica reprezintă o prioritate, mai ales pe fondul pierderii consumatorilor industriali şi ridicării subvenţiilor la energia termică, întreaga susţinere a activităţii de producere, furnizare şi distribuire revenind bugetului local. Accelerarea demersurilor de privatizare este susţinută şi prin vechimea de peste 20 de ani şi depăşirea a două treimi din durata de viaţă a instalaţiilor respective. În plus, funcţionarea actualului furnizor şi după anul 2013 este realizată de aplicarea, cu cheltuieli consistente, a măsurilor de conformare pe linie de mediu. De cealaltă parte, implicare sectorului la Termica ar avea avantajele îmbunătăţirii calităţii serviciilor, utilizării eficiente a resurselor, generării de venituri impozabile şi reducerii cheltuielilor de producere şi distribuire. De asemenea, trecerea în domeniul privat are darul asigurării continuităţii şi siguranţei în alimentare cu energie termică a 26.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de termificare; reducerii cu 20% a preţului de producere a energiei termice şi disponibilizării de fonduri pentru modernizarea sistemului de transport şi distribuire a agentului termic.
· La Primărie au sosit scrisori de intenţie de la circa 30 de investitori, câştigătorul trebuind să facă investiţii de minim 35 milioane de euro
Edilul şef Ion Lungu a arătat că privatizarea este singura soluţie de salvare a Termica şi a locurilor de muncă de la această societate. Domnia sa a menţionat că Termica are atuul de a fi cea mai nouă firmă de profil din România, fiind dată în folosinţă în anul 1988 şi, iar ulterior trecută şi printr-un proces de retehnologizare de pe lignit pe huilă. „În măsura în care nu luăm o decizie ajungem riscăm să ajungem şi cu Primăria în faliment şi cu Termica într-o situaţie neplăcută. La Termica trebuie luată o decizie radicală, singura soluţie de salvare a patrimoniului şi locurilor de muncă fiind privatizarea. Pe termen lung, privatizarea Termica este cea mai viabilă soluţie de asigurare către consumatori, a unor servicii de înaltă calitate şi la preţuri rezonabile, municipalitatea suceveană putând obţine avantaje multiple din acest materializarea acestui proces”, subliniază primarul Ion Lungu. Reprezentatul consultantului Schnecker van Wyk & Pearson România a subliniat că investitorul va trebui să preia întregul personal de la Termica, angajându-se să respecte inclusiv prevederile contractului colectiv de muncă. „Condiţiile de participare la licitaţie sunt uşor largi, din mai multe motive. Am încercat să creăm o competiţie cât mai largă, menţinând, însă, o bază potenţială de investitori cu experienţă în domeniu şi cu o istorie destul de bogată, respectiv cu o cifră de afaceri medie de 30 milioane de euro. Nu am mers strâns pentru că suntem şi într-o situaţie de criză financiară. Sigur că această privatizare ar fi fost mai bună anul trecut”, explicat participantul din partea consultantului, exprimându-şi speranţa că se va reuşi aducerea unor potenţiali investitori forte, care să înţeleagă perspectiva dezvoltării Termica. La Primărie au sosit scrisori de intenţie de la circa 30 de investitori, câştigătorul trebuind să facă investiţii de minim 35 milioane de euro. În acest condiţii, populaţia ar urma să plătească pentru încălzire cu 30% mai puţin. Proiectul de hotărâre privind implicarea sectorului privat la societatea de termificare Termica a trecut cu 18 voturi „pentru”, 4 abţineri şi un vot împotrivă.

Clientelism şi nepotism
Împărţirea posturilor între PD-L şi PSD nu s-a încheiat, târguiala părând a mai dura ceva timp. După eforturi depuse în campania electorală, acoliţii celor două partide îşi aşteaptă acum răsplata. Adevărat, scopul fiecărei formaţiuni este de a cuceri puterea, însă pentru politicienii noştri ţinta supremă o reprezintă accederea într-un post călduţ, de unde se poate adăpa liniştit din banii bugetari. Cu toţii uită de promisiunile făcute celor care le-au dat votul, singura lor preocupare fiind omenirea camarilei politice. Răsplătiţii sunt cei care au cotizat masiv în campania electorală şi care, pe durata celor 4 ani vor trebui să-şi scoată banii, uneori chir înzecit sau însutit. Unii îşi vor umple buzunarele de la înălţimea funcţiilor de conducere a instituţiilor publice, iar oamenii de afaceri din viitoarele lucrări de investiţii atribuite pe şest la licitaţie. Aceasta pentru că nu degeaba au aruncat candidaţii şi sponsorii cu bani pe concerte sau pe pomeni electorale. Mai mult, miza fiind una destul de mare, unii dintre competitori nu au ezitat să facă apel chiar la ameninţări cu suprimarea fizică sau incendierea casei contracandidaţilor. Acum, însă, pe lângă clica politică, cele două partide vor trebui să-şi satisfacă apropiaţii şi rudele. Semnalul a fost dat de premierul Emil Boc, care şi-a adus jumătate din Primăria de la Cluj, colegi de facultate şi nepoata la Bucureşti. Urmând exemplul mai marelui din capitală, în teritoriu se întâmplă acelaşi lucru, niciun „pilos” sau rubedenie nerămânând deoparte. Dacă în fostele guvernări se mai organizau simulacre de concursuri pentru ocuparea posturilor, acum nici vorbă despre aşa ceva, conducerea instituţiilor publice fiind considerată un drept divin al câştigătorilor competiţiei electorale. Noua putere a găsit ac şi de cojocul directorilor în funcţie care se încăpăţânează să-şi apere drepturile. Armate întregi de controlori sunt trimişi la unităţile pe care aceştia le conduc încă, doar, doar vor descoperi ceva care să-i descalifice. Lucru valabil şi în judeţul Suceava, semnale în acest sens venind din mai multe zone.

Eliminarea căruţelor din traficul naţional şi european, atentat la libera circulaţie
Şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean, comisarul şef Nicuşor Todiruţ cere Consiliului Judeţean să asigure variante ocolitoare pentru preluarea circulaţiei hipo de pe drumurile naţionale şi europene. Dl. Todiruţ face acest demers după ce preşedintele Consiliului Judeţean s-a plâns că „Suceava este mereu citată în ceea ce priveşte traficul de căruţe pe drumurile naţionale şi europene”. „Pe DN 17, drum în modernizare, se poate vedea cum, noaptea, se circulă din nou la traficul de lemn, şi se pot întâmpla accidente periculoase. Din păcate, doar aici la Suceava ne mai trezim cu convoaie de căruţe pe aceste drumuri”, a declarat şeful administraţiei judeţene, adăugând că circulaţia atelajelor cu tracţiune animală ar trebui limitată măcar pe timp de noapte. Comisarul şef a pus în vedere autorităţilor judeţene că o eventuală a interzicere a traficului poate însemna un atentat la libera circulaţie şi că, mai întâi, este necesară oferirea unei alternative. „Dacă nu le oferim şansa drumului ocolitor, interzicându-le accesul pe drumurilor naţionale şi europene, ar însemna că blocăm libera circulaţie şi intrăm sub incidenţa legii. Sunt necesare variante ocolitoare ale oraşelor şi municipiilor, ca să putem scoate căruţele de pe aceste drumuri”, reliefează şeful IPJ, Nicuşor Todiruţ. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur precizează că Direcţia de Drumuri şi Poduri lucrează deja la un proiect de variante ocolitoare, recomandând primarilor să prindă bani în buget în vederea amenajării acestor artere alternative.

Comisarii de mediu declanşează
Acţiunea „Curăţenia de primăvară”
La început de primăvară calendaristică, conducerea Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu recomandă primăriilor să treacă la acţiuni de curăţenie şi bună gospodărire a localităţilor. Comisarul şef Constantin Harasim a declarat ieri, într-o conferinţă de presă că, după anotimpul rece, pe şanţuri, rigole sau pe malurile cursurilor de apă s-au acumulat depuneri şi resturi care trebuie îndepărtate. „Acum, la începutul primăverii, activitatea Gărzii de Mediu se va axa pe acţiuni de curăţenie şi de ecologizare a terenurilor din judeţ. Aceasta cu sprijinul şi autorităţilor publice locale”, precizează Constantin Harasim, adăugând că lucrătorii de mediu vor face controale în „zonele fierbinţi”. Domnia sa arată că există perimetre în care eforturile pe linie de salubritate trebuie intensificate, fiind necesară aducerea lor la standarde de curăţenie şi peisagistice îmbunătăţite. Harasim mai atenţionează că potrivit legislaţiei de mediu în vigoare, administraţiile locale care nu se conformează riscă sancţiuni contravenţionale.

De ziua lor,
Comisarii de mediu plantează puieţi
Comisarii de mediu suceveni vor marca Ziua Gărzii Naţionale de Mediu, de pe 12 martie, ieşind la plantat puieţi. La nivel naţional acţiunea se desfăşoară în judeţele Bacău, Galaţi, Neamţ, Suceava şi Vrancea, acestea bucurându-se de participarea voluntarilor de la Asociaţia ecologistă „Mai mult verde”, precum şi a celor de la Fundaţia „PRAIS”, care desfăşoară campania „Milioane de oameni, milioane de copaci”. De asemenea, atât în judeţul Suceava, cât şi la nivel naţional va fi iniţiat un concurs naţional şcolar de plantat arbori şi arbuşti, unităţile câştigătoare urmând a fi premiate. Concursul se va întinde pe durata a 2 luni, puieţii fiind puşi la dispoziţie, în ambele cazuri, de Direcţia Silvică. Comisarii de mediu se află la cea de a treia aniversare a Zilei Gărzii de Mediu, anul trecut, la a doua celebrare, lucrătorii Comisariatului plantând 100 de puieţi din specia stejar şi 100 de fire de arbuşti ornamentali. În colaborare cu Direcţia Domeniului Public a Primăriei Suceava, ca locaţie ţintă a fost stabilită zona pasarelei de cale ferată de lângă fosta zonă industrială Burdujeni.

După disputa din şedinţa Consiliului Judeţean
Agoutin, şefa de la Centrul de asistenţă Zvoriştea, şi-a depus demisia pe masa vicepreşedintelui Ilie
· Alesul social-democrat a spus că vrea să fie părtaşă la proasta organizare a sistemului asistenţei sociale
Consilierul judeţean PSD Carmen Agoutin a demisionat din funcţia de şef al Centrului pentru persoane vârstnice şi reabilitare socială Zvoriştea. Dna Agoutin şi-a depus, vineri, demisia pe masa vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Vasile Ilie, responsabil cu asistenţa socială judeţeană. Alesul social-democrat al luat această decizie imediat după şedinţa deliberativului judeţean, în cadrul căreia dl. Ilie a încercat să o pună la punct pe Carmen Agoutin, pe motiv că aceasta s-a împotrivit ridicării personalităţii juridice a centrelor de adulţi din judeţ şi trecerii unităţilor în cauză sub controlul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului şi, implicit, a executivului judeţean. „Nu mai pot să fiu părtaşă la această proastă organizare a sistemului”, a spus Carmen Agoutin, adăugând că este ridicol să se creadă că neacordarea indemnizaţiilor de conducere de 20% la 5 directori ai respectivelor centre va însemna mari economii la buget, aşa cum susţineau iniţiatorii proiectului de hotărâre. Vasile Ilie a reproşat că, în 2008, Centrul pentru persoane vârstnice şi reabilitare socială Zvorişte a depăşit cu 378 de lei media de cheltuieli pe asistat, de 4400 lei, Carmen Agoutin menţionând că acestea au intervenit pe fondul lucrărilor de transformare a vechii clădiri într-o unitate modernă adaptată standardelor europene.

Primării acţionate în instanţă pentru neplata lucrărilor de afaltare
Societatea suceveană de Drumuri şi Poduri a apelat la instanţă pentru a-şi recupera sumele datorate de primării pentru lucrările efectuate pe durata anului trecut. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Daniel Constantin Cadariu spune că printre administraţiile locale date în judecată se numără cele din Gura Humorului, Milişăuţi şi Horodiceni. Potrivit adjunctul şefului executivului judeţean, în februarie firma care se ocupă cu întreţinerea, repararea şi modernizarea drumurilor judeţene avea de încasat de la primării nu mai puţin de 2,7 milioane de lei, acestea reprezentând prestaţii în lucrări şi livrare de mixturi asfaltice, precum şi chirii. Dl Cadariu arată că în cazul comunităţilor locale de la Ciprian Porumbescu, Dumbrăveni, Cîrlibaba şi Mitocu Dragomirnei restanţele provin din programul de pietruire a drumurilor comunale şi urmează a fi onorate o dată cu aprobarea bugetelor pe 2009. Pe de altă parte, agenţii economici suceveni au, către societatea Drumuri şi Poduri, datorii de 3,8 milioane lei.

Poliţia suceveană instrumentează primele dosare penale pentru taximetria pirat
· „Este vorba despre exercitarea unei profesiuni în lipsa autorizaţiei de rigoare”, spune comisarul şef Nicuşor Toderuţ, şeful IPJ
Pe transportatorii ilegali de persoane între localităţile judeţului îi aşteaptă zile grele. Avertismentul este lansat de către comisarul şef Nicuşor Toderuţ, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean, care a pus în vedere că, dacă până acum se aplicau doar sancţiuni contravenţionale, deja au fost întocmite şi dosare penale în acest sens. Comisarul şef precizează că identificate sunt prevederile legale care permit acest lucru, în curs de instrumentare fiind mai multe cauze. „În primă fază se aplicau doar amenzi, însă am găsit textul de lege prin care prestatorii de transport persoane intră sub incidenţa legii penale”, explică Nicuşor Toderuţ, menţionând că este vorba despre exercitarea unei profesiuni în lipsa autorizaţiei de rigoare. Şeful IPJ a precizat că, pe această linie, Poliţia nu poate să lucreze decât cu Autoritatea Rutieră Română şi Garda Financiară, împreună cu care desfăşoară acţiuni de stopare a fenomenului. Comisarul şef a dat ca exemplu ieşirea din Burdujeni înspre Botoşani, zonă în care piraţii taxi au dispărut în mare măsură. Nicuşor Toderuţ a făcut apel şi la societatea civilă, care ar putea să nu mai recurgă la serviciile taximetriei ilegală.

Parlamentarii suceveni, vinovaţi de sărăcia bugetului judeţean
Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi colaboratorii săi, ar trebui să identifice noi surse de venituri la bugetul judeţean. Afirmaţia aparţine liderului organizaţiei judeţene a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei, care face această afirmaţie pe fondul aprobării, pentru judeţul Suceava, a unui buget mai mic faţă de cel de anul trecut. „Avem un buget foarte sărac”, a spus Gheorghe Acatrinei. Ex-senatorul PRM de Suceava crede că vina o poartă deputaţii şi senatorii suceveni, care nu au făcut destul lobby şi nu au prezentat amendamente pe marginea discuţiilor la Legea bugetului de stat. Gheorghe Acatrinei crede că atât Prefectura, cât şi Consiliul Judeţean, ar trebui să-şi dea mâna pentru rezolvarea problemelor social-economice ale judeţului. Acesta în condiţiile în care sucevenii au venitul salarial cu 30% mai mic decât media naţională. Toate acestea, remarcă dl. Acatrinei, se întâmplă şi pe fondul disponibilizării a circa 3300 de salariaţi. Preşedintele PRM Suceava arată că un număr de 8800 de pensionari suceveni aşteaptă bilete de tratament în staţiunile din ţară, iar aceştia sunt siliţi să stea la cozi pentru ale obţine. „Sunt probleme care ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea”, a încheiat fostul parlamentar Gheorghe Acatrinei.