Curtea de Conturi a constatat

„Slăbiciuni în proiectarea şi funcţionarea” sistemelor de control şi audit intern, la Consiliul Judeţean Suceava

 > Influenţată a fost exactitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare, auditorii dispunând măsuri care să „asigure reducerea riscului de apariţie a erorilor, fraudelor şi încălcării legislaţiei”

Curtea de Conturi a identificat „unele slăbiciuni în proiectarea şi funcţionarea” sistemelor de control şi audit intern de la Consiliul Judeţean Suceava. Aşa se precizează în Raportul de audit financiar asupra situaţiilor financiare consolidate ale unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Suceava, publicat la sfârşitul lunii noiembrie 2024. Astfel, auditorii Curţii de Conturi au constatat că nu au fost elaborate proceduri pentru toate activităţile, în special procedura operaţională pentru întocmirea notelor contabile la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor. Totodată, s-a depistat că „dat fiind numărul mare de proceduri operaţionale elaborate şi aprobate, acestea se aplică în mod formal sau nu sunt cunoscute de către personalul entităţii”.

 „Deficienţele identificate în cadrul sistemului de control intern managerial au influenţat exactitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare consolidate” se subliniază în observaţiile de audit aferente bunei guvernanţe. Drept urmare, Curtea de Conturi a recomandat Consiliului Judeţean să implementeze „un control cheie” vizând întocmirea notelor contabile, precum şi desemnarea unei persoane care să autorizeze notele contabile înregistrate în contabilitate, astfel încât să fie asigurată respectarea cerinţelor contabile la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor. Totodată, Consiliului Judeţean i s-a recomandat să treacă la inventarierea activităţilor procedurale, elaborarea, actualizarea şi aprobarea procedurilor documentate „numai pentru acele procese sau activităţi specifice desfăşurate în cadrul entităţii, astfel încât acestea să devină instrumente eficiente de control intern” se precizează în observaţiile Curţii de Conturi, în care se reliefează că acestea măsurile sunt de natură să „asigure reducerea riscului de apariţie a erorilor, fraudelor şi încălcării legislaţiei, precum şi a celui de nedetectare a problemelor pe fluxul unui proces sau al unei activităţi”.