APIA, în instanţă cu 22 de procese privind acordarea subvenţiilor europene şi de la bugetul naţional

•  În ceea ce priveşte sprijin financiar european, două hotărâri ale instanţei au fost favorabile APIA, iar celelalte 4 în favoarea petentului, solicitantului sau fermierului

În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2024, Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a avut pe rolul instanţelor de judecată nu mai puţin de 30 dosare. Aşa se evidenţiază în Raportul privind activitatea desfăşurată în 2024 de instituţia suceveană, potrivit căruia din acest total, 11 litigii „decurg din acordarea subvenţiilor de la bugetul naţional”, acestea având ca obiect „pretenţii”. Alte 11 litigii, „decurg din acordarea subvenţiilor din bugetul comunitar”, referindu-se la anularea de acte administrative, dar şi la „obligaţia de a face”. Totodată, 8 cauze de pe rolul instanţelor de judecată au ca obiect „litigii privind funcţionarii publici”. În ceea ce priveşte  litigiile „izvorâte” din acordarea subvenţiilor din bugetul naţional, Raportul APIA evidenţiază că două dosare, din totalul celor 11 înregistrate, au fost finalizate pe durata anului 2024. Astfel, în ceea ce le priveşte pe acestea, Curtea de Apel Suceava a pronunţat hotărâri definitive, în sensul respingerii recursurilor formulate de Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură. Sursa citată mai reliefează că dintre litigiile privind acordarea de sprijin financiar din fondurile europene, hotărâri s-au dat în 6 dosare, În două cauze, hotărârile au fost favorabile APIA, celelalte 4 fiind în favoarea petentului, solicitantului sau fermierului.  Referitor la litigiile privindu-i pe funcţionarii publici, toate cele 8 dosare se află în diferite stagii procesuale. 

 Poliţiştii locali suceveni susţin necesitatea unor modificări legislative privind dimensionarea  efectivelor

 >  La stabilirea necesarului de poliţişti de luat în calcul sunt gradul de infracţionalitate, numărul de locuitori, suprafaţa localităţii, afluxul de turişti, numărul de studenţi, cât şi rata şomajului

Direcţia Poliţei Locale Suceava semnalează „o serie de necesităţi pentru optimizarea activităţilor”, printre acestea numărându-se completarea efectivelor, conform statului de personal, dar şi a completarea dotării cu echipament individual şi mijloace tehnice a poliţiştilor locali şi compartimentelor funcţionale. În raportul privind activitatea desfăşurată în anul trecut, în vedere este pusă, de asemenea, punerea la dispoziţie a unui spaţiu pentru depozitarea corespunzătoare a echipamentului, armamentului şi muniţiei. 

Conducerea instituţiei din subordinea Primăriei municipiului Suceava  şi poliţiştii locali susţin necesitatea unor modificări legislative, în condiţiile în care Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 63 din 2010 prevede asigurarea unui poliţist local la 1.000 de locuitori. 

Pornind de la principiul descentralizării şi autonomiei locale, „propunerea este ca efectivele de poliţie locală să dispună de posibilitatea de fi dimensionate în funcţie de nevoile, necesităţile şi resursele bugetare locale”. De asemenea, la un program normal de 8 ore pe zi, la stabilirea necesarului  de luat în calcul sunt gradul de infracţionalitate, numărul de locuitori pe grupe de vârstă, suprafaţa localităţii, afluxul de turişti, numărul de studenţi, rata şomajului. În raportul de activitate semnat directorul executiv Ovidiu Doroftei, Direcţia Poliţei Locale mai solicită finalizarea proiectului de extindere a sistemului de supraveghere video, dar, nu în cele din urmă, asigurarea resurselor financiare pentru creşterea capacităţii profesionale şi operative, cât şi pentru participarea la cursuri de perfecţionare.  

OJFIR Suceava

Plăţi de peste 11 milioane de euro pentru beneficiarii proiectelor de dezvoltare rurală

 >  La finele anului 2024, judeţul  avea un portofoliul activ de 153 de proiecte pe domenii şi linii de finanțare, valoarea publică totală a contractelor în curs fiind de 6,90 de milioane de euro

În cursul anului 2024, la nivelul județului Suceava s-au realizat plăți în valoare de aproximativ 11,22 milioane de euro, dintre care 7,08 de milioane de euro către beneficiari privați, respectiv 4,14 milioane de euro către beneficiari publici, informează Andrei Alexandru Moroşan, director executiv al Oficiului Judeţean Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Suceava, menţionând că toate sunt aferente a 21 submăsuri. În ceea ce priveşte stadiul implementării Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, incluzând și perioada de tranziție 2021-2022, la finele anului 2024, la nivelul OJFIR Suceava exista un portofoliul activ de 153 de proiecte pe domenii şi linii de finanțare - contracte de finanțare aflate în implementare, cât şi o serie de plățile efectuate către beneficiarii Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Astfel, pentru acestea nivelul plăţilor efectuate se ridică la 1.454.005 de euro, valoarea publică totală a contractelor fiind de 6.907.556 de euro. „Menționăm că un stadiu al implementării strict pentru anul 2024 nu este relevant, deoarece proiectele de investiții sunt multianuale, iar plățile se realizează în tranșe de plată. De exemplu, se poate ca un proiect să fie contractat într-un an, iar plățile să fie autorizate și să se efectueze în anul următor” a declarat Andrei Alexandru Moroşan, director executiv al Oficiului Judeţean Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava.  Oficiile județene pentru finanțarea investițiilor rurale sunt structuri interne ale Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, neînvestite cu personalitate juridică, fără buget şi execuție bugetară proprii, fiind subordonate AFIR.

 

Viceprimarul Daniel Ungurian, reprezentant al reşedinţei de judeţ în OMD „Suceava-Oraşul Cetăţii de Scaun”

 >  Organizaţia are un rol esenţial în promovarea oraşului, în dezvoltarea şi promovarea acestei destinaţii turistice

  Viceprimarul Daniel Ungurian va fi reprezentatul municipiului Suceava în Adunarea Generală şi Consiliul Director al Organizaţiei de Management al Destinaţiei „Suceava-Oraşul Cetăţii de Scaun”. „Noul reprezentant va avea rolul de a facilita colaborarea între autorităţile locale, sectorul privat şi alte instituţii relevante, pentru a implementa strategii şi proiecte care să contribuie la dezvoltarea durabilă a turismului în municipiu. Totodată, implicarea activă a reprezentantului desemnat va asigura un dialog constant şi constructiv în cadrul organizaţiei, consolidând, astfel, relaţiile externe şi promovând imaginea oraşului pe plan intern şi internaţional” se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre de pe odinea de zi a şedinţei Consiliului Local. Participarea municipiului Suceava la înfiinţarea Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice „Suceava-Oraşul Cetăţii de Scaun” a fost  aprobată prin HCL nr, 343 din 7 octombrie 2022.  Organizaţia are un rol esenţial în promovarea turistică a municipiului reşedinţă de judeţ, reprezentând un parteneriat între administraţia locală, mediul privat şi alte entităţi interesate în dezvoltarea şi promovarea acestei destinaţii. Desemnarea unui nou reprezentat în Adunarea Generală şi Consiliul Director al Organizaţiei de Management al Destinaţiei „Suceava-Oraşul Cetăţii de Scaun” survine schimbării conducerii administrative a municipiului Suceava după alegerile locale din vara anului 2024.    

În judeţul Suceava

Programului pentru şcoli al României are 82.916 de beneficiari

 > Consiliul Judeţean Suceava implementează programul în 113 de unităţi administrativ-teritoriale, comuna Horodnic de Sus făcând-o separat

Comuna Horodnic de Sus va avea la dispoziţie 148.000 de lei sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor necesare aplicării Programului pentru şcoli al României. Banii  au fost repartizaţi ieri, prin hotărâre a Consiliului Judeţean, întrunit în şedinţa ordinară a lunii februarie.  Beneficiarii sunt 991 de elevi, pentru distribuirea de fructe şi legume fiind necesară suma de 20.139 de lei, pentru distribuirea de lapte şi produse lactate fiind nevoie de 80.530 de lei, iar pentru cea de produse de panificaţie alocându-se de 47.160 de lei.  Pentru implementarea Programului pentru şcoli al României, prin Legea nr. 9 din 2025, a bugetului de stat, judeţului Suceava i-a fost alocată, din taxa pe valoarea adăugată, o sumă de 21,19 milioane de lei. Acesta este necesarul pentru perioada ianuarie-iunie  anului şcolar 2024-2025, în judeţ identificaţi fiind 82.916 de beneficiari. În perioada ianuarie-iunie 2024, Consiliul Judeţean Suceava a derulat Programul pentru şcoli al României, tot în 113 de unităţi administrativ-teritoriale. Atunci, o singură comună, Horodnicu de Sus, a optat să părăsească Programul, în vederea asigurării  a masă calde pentru 682 de beneficiari. În acest sens, din bugetul judeţean, primăriei Horodnic de Sus i s-a alocat  o sumă de 175.530 de lei, Programul pentru şcoli al Uniunii Europene este bazat pe două componente, respectiv distribuirea de fructe şi legume proaspete, cât şi de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf.

 Colaborare într-un proiect de prevenire a înmulţirii necontrolate a caninelor şi pisicilor de rasă comună

 > „În lipsa unor măsuri eficiente şi sustenabile, populaţia acestor animale va continua să crească, generând costuri suplimentare” susţine consilierul local Maria Roxana Ciornei

 Municipiul Suceava ar putea încheia un protocol de colaborare cu Asociaţia „Animal Society”. Colaborarea are în vedere implementarea Proiectului „Sterilizăm, salvăm, prevenim.  Împreună pentru o comunitate sigură!”. Scopul proiectului constă în organizarea unor campanii  de sterilizare gratuită a animalelor de rasă comună, pe durata unui an. Propunerea legislativă vine din partea consilierului local Maria Roxana Ciornei (PSD),  pe fondul necesităţii gestionării câinilor fără stăpân de pe domeniul public al municipiului Suceava, În acest context, sterilizarea este considerată o metodă de prevenire a înmulţirii necontrolate a caninelor şi pisicilor de rasă comună. „Problema animalelor fără stăpân este una recurentă în municipiul Suceava, iar numărul câinilor şi pisicilor de rasă comună care se înmulţesc necontrolat contribuie la creşterea abandonului şi a problemelor de siguranţă şi sănătate publică. În lipsa unor măsuri eficiente şi sustenabile, populaţia acestor animale va continua să crească, generând costuri suplimentare pentru administraţia locală, dar şi dificultăţi în gestionarea situaţiei” se subliniază în susţinerea proiectului de hotărârii care va fi analizat de Consiliul Local, în şedinţa de la sfârşitul lunii. Potrivit legislaţiei în vigoare, autorităţile locale au obligaţia de a implementa măsuri eficiente pentru controlarea populaţiei canine, în acest sens, sterilizarea reprezentând o soluţie viabilă de gestionare a animalelor de rasă comună. Beneficiile protocolului de colaborarea ar consta în reducerea numărului de animale de rasă comună de pe domeniul public al municipiului Suceava şi protejarea acestora, prin tratamente specifice, „fără a fi expuse riscurilor de maltratare şi abandon”. 
 

Treisprezece suine, moarte de pestă porcină africană într-o gospodărie din Hurjuieni

 >  Crescătorul cumpărase o scroafă gestantă şi 3 godaci de la un comerciant necunoscut, în trecere cu autocamionul prin localitate, drept care nu-şi va putea recupera paguba 

  > „Este încă un caz şcoală de punere în pericol a unei întregi comunităţi” spune dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA, subliniind că achiziţionarea trebuie făcută din surse sigure

Ieri, o echipă a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava s-a deplasat în Hurjuieni, comuna Gălăneşti, în vederea efectuării anchetei epidemiologice şi a lichidării unui focar de pestă porcină confirmat într-o gospodărie din localitate. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, informează că în exploataţie erau 13 porcine, în urmă cu peste două săptămâni crescătorul achiziţionând o scroafă gestantă şi 3 godaci, în jurul a 50 kg fiecare, dintr-un autovehicul al unui comerciant voiajor. Ulterior, după ce a fătat 9 purcei, scroafa a prezentat semne specifice ale infecţiei cu virusul PPA. La sesizarea gospodarului, medicul veterinar de circumscripţie a luat probe care, testate în laboratorul DSVSA, au ieşit pozitive. Atât scroafa, mai apoi şi godacii şi purceii au murit, medicii Direcţiei trimişi la faţa locului luând măsuri de ecarisare şi dezinfecţie. La fel, printre multe altele, circulaţia şi transportarea porcinelor pe drumurile publice a fost interzisă, localităţile Hurjuieni, Gălăneşti Frătăuţii Noi şi Frătăuţii Vechi fiind incluse în zona de protecţie de 3 km. Totodată, pentru a preveni răspândirea virusului, responsabilii DSVSA se interesează dacă respectivul transportator nu a mai comercializat exemplare din acelaşi lot în comună sau în localităţile dimprejur. 

Aceasta în condiţiile în care cumpărătorul nu a oferit niciun fel date de identificare a celui cu pricina, iar drept consecinţă nici nu va putea fi despăgubit. „Acesta este încă un caz şcoală de punere în pericol a unei întregi comunităţi, am mai spus-o şi cu alt prilej, atunci când intenţionăm să achiziţionăm un porc, să o facem din localitate, iar dacă ne asumăm să cumpărăm din altă parte, să luăm datele de identificare ale comerciantului. În acest context, îi rugăm pe toţi crescătorii din localitate, cât şi din cele învecinate, să fie atenţi asupra comportamentului şi schimbării stării de sănătate a porcinelor, semnele privind pesta porcină africană fiind foarte edificatoare” a subliniat şeful DSVSA. Pesta porcină africană este o boala infecţioasă produsă de un virus foarte rezistent în mediu şi alimente, evoluând acut, cu stări febrile şi sindrom hemoragic. Crescătorii pot observa la animale înroșire a pielii, mucozităţi, pierderea poftei de mâncare, apatia, voma şi diareea. Deoarece în judeţele Botoşani evoluează  serie de focare, în scopul ecarisării cât mai rapide, dr. Mihai Sorin Voloşeniuc face apel la paznicii de vânătoare şi personalul silvic să raporteze cazurile de mistreţi morţi.  Maladia se remarcă prin procentajele foarte ridicate şi mortalitate atât la porcii domestici, cât şi la mistreţi, pierderile economice fiind deosebit de mari. Pentru prevenirea şi combaterea PPA nu există vaccin, iar boala nu se transmite de la animale la om.

 

Odată cu majorarea tarifelor la transportul de călători

Pensionarii cu pensii mai mici de 3.000 de lei, abonament lunar cu 20 de călătorii gratuite pe toate liniile

> Abonamentul lunar nenominal integral general valabil pe toate liniile ajunge la 170 de lei, 3 lei va fi tichetul pentru călătoria de 60 de minute şi 5 lei biletul pentru 120 de minute

> Unele tarife erau valabile din 2018, iar „între timp, costurile cu carburanţii, energia şi munca vie au crescut semnificativ”, rezultând un „efect negativ” asupra bugetului local sucevean

 Consiliul Local Suceava, la propunerea primarului Vasile Rîmbu şi viceprimarului Dan Ioan Cuşnir, va delibera asupra creşterii tarifelor pentru transportul public local. Noile tarife vor fi stabilite luându-se în calcul că preţurile principalelor abonamente de călătorie pe mijloacele de transport ale societăţii Transport Public Local Suceava sunt în vigoare încă din luna mai 2018, având la bază costurile din anul 2017. „Între timp, costurile cu carburanţii, energia şi munca vie au crescut semnificativ. Practicarea unor tarife nemodificate sau neajustate cu indicele preţurilor de consum a dus, treptat, la creşterea compensaţiilor facturate către municipiul Suceava şi, implicit, la creşterea dependenţei TPL de sumele primite de la bugetul local, sub formă de compensaţii şi diferenţe. În condiţiile în care operatorului i se impun obligaţii tarifare care nu acoperă costurile reale sau obligaţii de transport, cum ar fi prestarea de servicii pe trasee, şi în condiţii rentabile, rezultă un efect negativ care se va reflecta în compensaţiile care se plătesc de la bugetul local” se subliniază în referatul de aprobarea a proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei din februarie a Consiliului Local.

În aceste condiţii, pe masa consilierilor municipali sunt puse următoarele propuneri de tarife, respectiv 10 lei pentru abonamentul fracţionat nominal valabil o zi pe toate liniile, cu o creştere de 4 lei şi 40 de lei pentru abonamentul fracţionat nominal valabil 7 zile pe toate liniile (+ 13 lei). Cu caracter de noutate este abonamentul lunar nominal cu 20 de călătorii general valabil pe toate liniile, în valoare de 50 de lei. De asemenea, călătorii cu mijloacele TPL vor plăti 70 de lei pentru abonamentul fracţionat nominal valabil 15 zile pe toate liniile, mai mult cu 24 de lei; 110 de lei pentru abonamentul lunar nominal integral general valabil pe toate liniile (+35 de lei); 170 de lei pentru abonamentul lunar nenominal integral general valabil pe toate liniile (+55 de lei); 15 lei pentru abonamentul fracţionat nenominal valabil 1 zi pe toate liniile (+5 lei); 60 de lei pentru abonamentul fracţionat nenominal valabil 7 zile pe toate liniile (+20 de lei) şi 100 de lei pentru abonamentul fracţionat nenominal valabil 15 zile pe toate liniile (+30 de lei). Totodată, cu 3 lei va putea fi achiziţionat tichetul pentru călătoria de 60 de minute şi cu 5 lei biletul valabil în cazul a 120 de minute de călătorie, valoare egală cu cea a biletului achiziţionat direct în mijlocul de transport. Nu în cele din urmă, 50 de lei va fi valoarea biletului de suprataxă care se aplică de către organele de supracontrol pe mijloacele de transport ale TPL. Din informaţiile pe care le avem, hotărârea Consiliului intră în vigoare de pe 1 martie, titlurile de călători achiziţionate anterior aprobării acesteia „îşi păstrează valabilitatea şi caracteristicile din momentul achiziţiei”. 

Conform unui alt proiect de hotărâre privind facilităţile acordate anumitor categorii, „pensionarii care au pensii până la 3.000 de lei beneficiază de gratuitate la abonamentul lunar nominal, acesta valabil fiind pentru 20 de călătorii pe toate liniile ale transportului public local de persoane prin curse regulate. De cealaltă parte, pensionarii cu pensii cuprinse între 3.000 de lei şi  5.000 de lei vor avea parte de o reducere de 50% la abonamentul lunar nominal valabil pe toate liniile.    Acordarea facilităţilor se face la centrele de vânzare fixe ale societăţii TPL, prin încărcarea unui card local de transport nominal şi netransmisibil. Pentru aceasta vor fi prezentate cartea de identitate şi cuponul de pensie din luna anterioară, în original, după caz. Important de arătat este că, pe tot parcursul anului şcolar, elevii care frecventează unităţi de învăţământ din municipiul Suceava „beneficiază de gratuitate la abonamentul lunar nominal integral general valabil pe toate liniile”.

 Consiliul Judeţean Suceava

Repartizare fără discriminarea a sumelor pentru plătirea
arieratelor

 >  Cu excepţia Sucevei, municipiile, oraşele şi comunele ar urma să beneficieze de sume egale destinate achitării cheltuielilor de funcţionare restante, susţinerii proiectelor de infrastructură locală şi a celor care necesită cofinanţare proprie

 Consiliul Judeţean Suceava aprobă, în şedinţa ordinară de astăzi, estimarea pentru 2026 a repartizării pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din TVA şi a sumelor alocate din cote defalcate din impozitul pe venit  pentru echilibrarea bugetelor locale, cât şi a cotei de 6% din impozitul pe venit. La nivelul judeţului, totalul general estimat este de 76,29 de milioane de lei, dintre care 25,08 de milioane de lei sume defalcate din TVA, 13,01 milioane de lei cote defalcate din impozitul pe venit şi 38,198 de milioane de lei cota de 6% din impozitul pe venit. Conform proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului judeţean, în rândul municipiilor, Suceava se va alege cu un total de 4,68 de milioane de lei, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuţi şi Vatra Dornei ar urma să beneficieze de câte 2,80 de milioane de lei fiecare. Către oraşele Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus se estimează a se repartiza, în mod egal, câte 1,66 de milioane de lei. În cele din urmă, înspre cele 98 de comune ale judeţului Suceava ar putea fi distribuită câte o sumă de 430.000 de lei. Aleşii judeţeni vor delibera şi asupra repartizării sumelor pentru ulteriorii 2 ani, estimarea totală aferentă anului 2027 fiind de 78,96 de milioane de lei, iar cea pentru anul 2028 cea de 81,49 de milioane de lei.  Cu excepţia Sucevei, municipiile, oraşele şi comunele ar urma să aibă parte de repartizarea de sume egale în cadrul fiecărei categorii de unităţi administrativ-teritoriale. În cauză sunt sumele comunicate de AJFP Suceava pe care Consiliul Judeţean trebuie să le repartizeze, prin hotărâre, comunelor, oraşelor şi municipiilor din judeţ, pentru „achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susţinerea proiectelor de infrastructură locală şi a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală”.

 Numărul accidentelor mortale de muncă s-a înjumătăţit

 > Pe primul loc în totalul celor 91 de accidente se situează transporturile rutiere, cu 28 victime, urmate de exploatarea forestieră, cu 14 accidentaţi

 În 2024, în judeţul Suceava numărul evenimentelor  comunicate drept încadrabile în categoria accidentelor de muncă a fost în creştere, ajungând la 290, faţă de 219 în anul precedent. Aceasta potrivit unei informări a Inspectoratului Teritorial de Muncă, conform căreia pe durata anului  2024 la instituţia suceveană s-au înregistrat 91 de accidente de muncă, dintre care 4 mortale, iar 87 cu incapacitate temporară de muncă.  În conformitate cu sursa citată, un nedorit record este deţinut de domeniul transporturilor rutiere, cu 28 de accidentaţi, urmat de cele ale exploatării forestiere (14 accidentaţi), construcţiilor (11 accidentaţi) şi fabricării produselor din lemn (5 accidentaţi).  Totuşi, ca aspect pozitiv, de remarcat este că, în comparaţie cu perioada de referinţă anterioară, în judeţ s-au produs cu 9 accidente de muncă mai puţin, timp în care numărul celor soldate cu deces s-au înjumătăţit.  Potrivit ITM Suceava, în 2023, în judeţul Suceava au fost luate în evidenţă 100 de persoane accidentate în muncă, dintre care 8 şi-au pierdut viaţa, iar 92 au suferit incapacitate temporară de muncă. În anul la care face referire, sectoarele economiei naţionale în care s-au înregistrat cei mai mulți accidentaţi în muncă  au fost transporturile terestre-15; exploatarea forestieră (11); construcțiile (7) şi fabricarea produselor din lemn (4).
 

 Serviciul de Metrologie „a câştigat” 260.000 de lei de pe urma jocurilor de noroc

 >  La acestea, serviciul judeţean sucevean a făcut 742 de verificări tehnice iniţiale şi de verificări periodice, banii  fiind încasaţi în contul  respectivelor prestaţii

 În 2024, Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Suceava a controlat, din punctul de vedere al conformităţii şi menţinerii caracteristicilor metrologice, 3.447 de mijloace de măsurare, activitatea acestuia fiind completată cu etalonarea a 400 de asemenea mijloace, veniturile realizate din aceste surse fiind de 471.6756 de lei. Potrivit unei analize a SJML Suceava, anul trecut realizările totale ale structurii sucevene au fost de 824.331 de lei, încasările provenind de pe urma „solicitărilor pentru servicii de la operatori economici şi persoane fizice din domeniile tranzacţiilor comerciale, reparaţiilor auto, utilităţilor publice, divertismentului şi jocurilor de noroc”. În ceea ce priveşte pe acestea din urmă mijloace, Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Suceava a avut un total de 742 de verificări tehnice iniţiale şi de verificări periodice, în contul acestor prestaţii încasând 259.162 de lei. Totodată, în 2024, s-au eliberat 15 avize de montare şi reparare, 5 autorizaţii pentru laboratoare de verificări metrologice, testate fiind inclusiv 310 mijloace de măsurare. Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Suceava funcţionează în subordinea Direcţiei Regionale de Metrologie Legală (DRML) Bacău şi are drept obiective asigurarea căilor de realizare a uniformităţii măsurărilor, a exactităţii şi compatibilităţii măsurărilor, cât şi a corelării măsurărilor cu etaloanele acceptate ca referinţă. Susţinerea financiară a activităţii se face din fonduri extrabugetare, respectiv din surse proprii, rezultat al muncii celor 6 salariaţi, personal contractual al SJML Suceava.   

 

În 2024

APIA Suceava a recuperat aproape 1 milion de lei de la fermierii beneficiari ai sprijinului financiar european

>  La ANAF, pentru executare silită au fost trimise 151 de dosare, de-a lungul anilor fiind „retrasă” suma de 32,32 de milioane de lei

 La începutul acestui an, Centrul Judeţean la Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură avea în evidenţă 35.839 de debitori europeni, urmare a sprijinului financiar aferent schemelor de cuprinse în cererea unică de plată pe suprafaţă. Dintre aceştia 269 au fost înregistraţi doar pe durata anului 2024, însă, începând cu 2007, valoarea cumulată a debitelor s-a ridicat la peste 42,15 milioane de lei, cea din anul trecut însumând 979.608 de lei. În timp, de la debitorii în cauză s-au recuperat peste 32,32 de milioane de lei, în 2024 reuşindu-se recuperarea a 404.754 de lei. APIA Suceava mai are de recuperat peste 3,50 de milioane de lei, gradul de recuperare la nivelul instituţiei sucevene fiind de 92%. Cea mai mare sumă recuperată este rezultatul compensării, cea de 17,62 de milioane de lei, iar o alta, de 14,53 de milioane de lei,  fiind pusă în dreptul achitării voluntare. Periodic, pentru creşterea procentajului de recuperare, s-au făcut reconcilieri de sume cu serviciile fiscale din judeţ, „însă, o mare parte din debitele nerecuperate sunt sume foarte mari, cu acţiuni în instanţă, pentru care recuperarea este mai dificilă”. „În cazul debitelor care nu au fost recuperate prin plata voluntară sau prin compensare, s-a procedat la transmiterea dosarelor de debit la ANAF, în vederea demarării procedurilor de executare silită” se subliniază în Raportul de activitate în 2024 al Centrului Judeţean Suceava al APIA, în care se  precizează că în cauză sunt 151 de asemenea dosare. De menţionat este că pentru  4 debitori s-au întocmit procese verbale de constatare a „imposibilităţilor de recuperat, ca urmare a hotărârilor judecătoreşti definitive prin care s-a dispus închiderea procedurii de insolvenţă şi de radiere a debitorului”. Totodată, întocmite au fost 3 titluri de revocare a titlurilor de creanţă „pentru fermieri decedaţi şi radiaţi”.     

 Două milioane de lei, amenzi pentru muncă la negru

 > Anul trecut, inspectorii ITM Suceava au făcut 2.401 de controale, sancţionaţi fiind 427 de agenţi economici   

 În perioada ianuarie-decembrie 2024, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au organizat şi întreprins nu mai puţin de 2.401 de controale. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că desfăşurate au fost acţiuni de tip campanie, tematice şi de fond, acestea vizând toate categoriile de angajatori, în urma acestora luându-se măsura sancţionării a 427 dintre agenţii economici verificaţi. Date fiind neregulilor depistate, inspectorii ITM au aplicat 555 de sancţiuni contravenţionale,  respectiv 278 de avertismente şi 277 de amenzi a căror valoare însumează peste 2,852 de milioane de lei. Totodată, pentru remedierea neconformităţilor constatate, dispuse au fost 2.936 de măsuri. Din totalul acţiunilor de control întreprinse pe durata anului 2024, o pondere semnificativă o deţin cele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, inclusiv a muncii fără forme legale de angajare. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, doar pe această latură controalele s-au materializat în aplicarea 74 de sancţiuni contravenţionale, respectiv un avertisment şi 73 de amenzi. În timpul verificărilor, descoperite au fost 136 de persoane care au prestat muncă nedeclarată, în conformitate cu prevederilor Legii nr. 53 din 2003, aplicate fiind amenzi totalizând 2,19 de milioane de lei. Pentru primirea la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă au dat 65 de sancţiuni contravenţionale dintre care un avertisment şi 64 de amenzi însumând 1,96 de milioane de lei. 
 

 În 2024

Plăţi de 63 de milioane de euro pentru fermierii suceveni cu terenuri cultivate

 > Campania din anul 2025 demarează pe 3 martie, anul trecut în judeţul Suceava fiind depuse 40.288 de cereri pentru o suprafaţă de totală de 202.927 de hectare

 Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava informează că, în perioada 3 martie-30 mai 2025 se desfăşoară campania de primire a cererilor de plată pentru anul 2025. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei sucevene, fermierii vor trebui să verifice, la primăria pe raza căreia se află terenurile, situația înscrierii în Registrul agricol a datelor despre acestea și să permită funcţionarilor respectivi să transmită la APIA adeverințele privind utilizarea suprafeţelor. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului vor fi încheiate înaintea depunerii cererii de plată. Potrivit unui comunicat de presă al APIA Suceava, completată se va fi o singură cerere, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține exploatații în diferite localităţi/judeţe. „Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz. Foarte important este ca, înainte de semnarea cererii de plată 2025, solicitanții să verifice încă o dată informațiile înscrise în aceasta și documentația care o însoțește” semnalează Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava. În campania de depunere din 2024, în judeţul Suceava au fost înregistrate 40.288 de cereri pentru o suprafaţă de 202.927,73 de hectare de terenuri agricole. Pe 2 decembrie 2024, a fost demarată plata finală, pentru fermierii suceveni fiind autorizată suma de 313,275 de milioane de lei echivalentul a 62,94 de milioane de lei.

 În 2024

Beneficii sociale pentru aproape 264.000 de persoane şi familii sucevene

>  În funcţie de tipul beneficiului, plata se face lunar, ca în cazul alocaţiei de stat pentru copii şi indemnizaţiei de handicap, sezonier, pentru ajutoare la încălzirea locuinţei, cât şi cu titlu excepţional, pentru ajutoarele de urgenţă 

 Nu mai puţin de 263.771 de persoane şi familii au primit beneficii sociale în 2024, informează Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, conform căreia cei mai mulţi  sunt beneficiarii alocaţiei de stat pentru copii, respectiv 135.720.  Venitul minim de incluziune, pe componenta de ajutor de incluziune a avut 11.835 de îndreptăţiţi, în timp ce pe componenta de ajutor pentru familia cu copii plăţi s-au făcut către 7.225 de puşi în drepturi. Plăţi pentru protecţia peroanelor cu handicap au fost achitate în 23.860 de dosare, indemnizaţia pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani (3 ani în cazul copilului  cu dizabilităţi) s-a plătit pentru 8.395 de beneficiari, iar stimulentul de inserţie a ajuns la 2.630 de părinţi care s-au întors la serviciu înaintea expirării perioadei menţionate. Conform AJPIS, în plată au fost 959 de alocaţii de plasament; 318 de indemnizaţii de sprijin pentru plasament; 267 de indemnizaţii pentru tinerii care au ieşit din sistemul de protecţie; 136 de indemnizaţii de sprijin pentru susţinerea adopţiei; 38 de indemnizaţii lunare de concediu în vederea adopţiei; 311 de indemnizaţii de hrană pentru copii şi adulţi infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA şi 170 de indemnizaţii pentru persoane bolnave de TBC, tratate în ambulatoriu. Ajutoarele de urgenţă în conformitate ce Legea nr 122 din 2006 privind azilul în România au ajuns la 13 refugiaţi, cele reglementate de Legea nr. 196 din 2016 privind venitul minim de incluziune au fost îndreptate către 76 de beneficiari, iar de ajutoare în baza Hotărârii Guvernului nr. 1155 din 2023 au beneficiat 19 persoane şi familii evacuate din Fâşia Gaza. Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei cu energie termică au fost orientate către 1.214 de beneficiari, către 1.030 de posesori de centrale pe gaze naturale, 28.452 de suceveni care folosesc combustibil solizi şi încă 62 care utilizează radiatoare electrice. În funcţie de tipul beneficiului plata se face lunar, ca în cazul alocaţie de stat pentru copii şi indemnizaţiei de handicap, sezonier, pentru ajutoare la încălzirea locuinţei sau cu titlu excepţional, cum sunt ajutoarele de urgenţă.  

 

Personal medical sub normativele legale, în cabinetele şcolare din Suceava

 > La Centrul Şcolar de Educaţiei Incluzivă, pe fondul problematicii specifice persoanelor cu dizabilităţi, „cadrele medicale sunt prezente în cabinet atât pe parcursul zilei, cât şi noaptea”

Numărul de cadre medicale angajate în cabinetele medicale şcolare din municipiul Suceava este insuficient, semnalează Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei reşedinţă de judeţ, făcând o raportare la numărul mare de elevi şi studenţi, dar şi la normativul privind necesarul de personal medical prevăzut prin legislaţia în vigoare. Compartimentul de medicină şcolară generală al DAS are în evidenţă 33 de cabinete medicale, între care şi cele ale Universităţii „Ştefan cel Mare” şi Centrului Şcolar de Educaţiei Incluzivă Suceava, în toate acestea fiind disponibili 9 medici şi 40 de asistente medicale. Într-o informare a DAS se subliniază că, în anul 2024, cabinetele şcolare de medicină generală au deservit 20.754 de ante-preşcolari, preşcolari şi elevi, cât şi 7.136 de studenţi.  De-a lungul anului, medicii şi asistentele din sistem au acordat 12.916 de consultaţii şi au aplicat 9.012 de tratamente elevilor cu vârsta până la 14 ani, dar şi 9.328 de consultaţii şi 8.632 de tratamente elevilor care au depăşit această vârstă. În cabinetul medical al USV, cadrele medicale din reţeaua de învăţământ au avut 11.274 de consultaţii şi au efectuat 4.824 de tratamente. Din bugetul local al municipiului Suceava este asigurată finanţarea cheltuielilor de funcţionare a cabinetelor, cum ar fi cele cu unele materiale sanitare, medicamente, întreţinerea aparaturii medicale şi cu incinerarea deşeurilor. Cheltuielile  cu salariile şi o parte a celor cu medicamentele şi materiale sanitare sunt în sarcina Ministerului Sănătăţii. Din februarie 2024, Primăria, prin Compartimentul de medicină şcolară generală al DAS, a preluat şi cabinetul medical al Centrului Şcolar de Educaţiei Incluzivă Suceava. În „condiţii medicale specifice”, caracteristice „unor anumite dizabilităţi”,  acesta are prevăzut un post de medic şi 8 posturi de asistenţi medicali. Astfel, „pentru asigurarea asistenţei medicale, cadrele medicale sunt prezente în cabinet atât pe parcursul zilei, cât şi noaptea” se evidenţiază în informarea Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava.

 
În martie

Trei cursuri gratuite de calificare, organizate de AJOFM

 >  Acestea se adresează persoanelor fără venituri şi celor care câştigă sub 660 de lei pe lună

 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava anunţă organizarea, în luna martie, a trei noi cursuri de calificare. Potrivit unui comunicat al instituţiei sucevene, este vorba despre cursurile de ajutor de bucătar, agent de securitate şi despre cel de competenţe de scriere şi înţelegere a mesajului. „Dacă nu ai venituri sau câştigi sub 660 de lei pe lună, profită de şansa de a urma gratuit un curs de calificare din oferta noastră. Doar aşa vei obţine o calificare recunoscută, îţi vei creşte şansele de angajare şi vei face un pas important spre succes” transmite Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, menţionând că, astfel, persoanelor neocupate li se oferă posibilitatea dobândirii de cunoştinţe teoretice şi practice specifice unei noi meserii, care să le mărească şansele  găsirii unui loc de muncă.  Doritorii pot să se înscrie la sediul AJOFM de pe strada Tudor Vladimirescu fn din municipiul Suceava, unde se vor prezenta având asupra lor ultima diplomă pentru studiile absolvite, cât şi cartea de identitate.  Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava precizează că formele prin care se realizează formarea profesională sunt cursurile de calificare şi recalificare, cele de perfecţionare şi de specializare, dar şi stagiile de practică. 

Garda Forestieră, 136 de dosare pe rolul instanţelor de judecată

 >  Cele mai multe procese sunt cele prin care sunt contestate amenzile aplicate de către inspectorii silvici  

 „În diferite stadii procesuale şi materii juridice”, Garda Forestieră Suceava are, pe rolul  instanţelor, un total de 136 de dosare, se subliniază  în Raportul de activitate pentru anul 2024 al instituţiei cu sediul în reşedinţa de judeţ. „Cel mai mare număr de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată au fost în materie contravenţională, ca urmare a plângerilor contravenţionale formulate împotriva actelor de constatare şi soluţionare a contravenţiilor încheiate de către angajaţii instituţiei, în calitate de agenţi constatatori” se precizează în informarea Gărzii Forestiere, semnată de inspectorul-şef Mihai Găşpărel. Anul trecut, reprezentarea în faţa organelor de judecată a fost asigurată de către cei doi consilieri juridici ai instituţiei, care „au realizat actele de procedură, respectiv întâmpinări, răspunsuri la întâmpinări, apeluri şi recursuri, dar au elaborat şi documentele necesare”. În total, 69 de dosare     s-au aflat pe rolul instanţelor din judeţele Iaşi, Neamţ şi Bacău, în timp ce 67 au fost pe rolul celor din judeţele Suceava şi Botoşani. Pe de altă parte, în materie de contencios administrativ, unele dintre acţiunile în instanţă au avut ca obiect contestaţii la deciziile prin care „s-au acordat ori nu s-au acordat drepturi salariale” pentru angajaţii Gărzii Forestiere. De asemenea, pe rol au fost decizii de recuperare a compensaţiilor acordate de stat pentru restricţiile impuse la recoltări din pădurile cu funcţie de protecţie, cât şi contestaţii împotriva deciziilor de respingere a acestor compensaţii financiare. Nu în cele din urmă, contestaţii s-au făcut împotriva deciziilor de „neacordare a despăgubirilor pentru pagubele produse de vânat”, refuzului de emitere a unor avize, precum şi altele cu privire la rezilierea de contracte.

 

Odată cu finalizarea înregistrării sistematice

Cărţi funciare în 43 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava

 > În 21 comune, în desfăşurare sunt sarcinile specifice lucrărilor tehnice de cadastru pe întreaga unitate administrativ-teritorială, spune Vasile Mocanu, director executiv al OJCPI

 În judeţul Suceava, continuă înregistrarea sistematică a imobilelor, lucrări circumscrise Programului naţional de înregistrare a imobilelor pe sectoare cadastrale, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 2016.  

Actul normativ cuprinde reglementări privind „accelerarea înregistrării imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin proceduri simplificate de înregistrare sistematică, precum și creșterea numărului imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară”. În acest context, pe parcursul anului 2024, ca urmare a finalizării unor lucrări de înregistrare sistematică pe sectoare cadastrale, în judeţul Suceava au fost înfiinţate cărţi funciare în 43 de administrativ-teritoriale. Conform lui Vasile Mocanu, director executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, în acelaşi timp, pe durata anului trecut, pentru verificare şi recepţie, la OJCPI s-au aflat lucrări pe sectoare cadastrale din tot atâtea unităţi administrativ-teritoriale sucevene. Totodată, important de menţionat este şi faptul că, în 21 comune, în plină desfăşurare este şi acţiunea de realizare a sarcinilor specifice lucrărilor tehnice de cadastru pe întreaga unitate administrativ-teritorială. În cauză sunt Drăgoieşti, Frătăuţii Noi, Iacobeni, Poiana Stampei, Sadova, Şcheia, Stulpicani, Suceviţa, Vama, Cornu Luncii, Dorneşti, Dumbrăveni, Fântânele, Grăniceşti, Ilişeşti, Păltinoasa, Pătrăuţi, Satu Mare, Stroieşti, Udeşti şi Vereşti. Acestea din urmă proceduri au fost încheiate în comuna Pojorâta.

 Pe lângă confiscarea a 558,7 kg de produse de origine animală

Un milion de lei, totalul celor 100 de amenzi date de inspectorii DSVSA

 >  Din Bazar au fost confiscate 210 kg de produse din peşte, cât şi de dulciuri, „pentru care nu au fost prezentate documentele de provenienţă şi nici cele care să ateste calitatea şi salubritatea acestora”

 Nu mai puţin de 64 de audituri au făcut, în 2024, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară, se reliefează în Raportul de activitate pe anul trecut al instituţiei sucevene. În totalul acestora, 37 de audituri au vizat unităţi de sacrificare a animalelor şi unităţi de procesare a cărnii, 25 s-au axat pe unităţi de procesare a laptelui, iar altele două s-au desfăşurat în unităţi de procesare a peştelui.  Potrivit informării semnate de directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, în unităţile autorizate sanitar veterinar din judeţul Suceava, inspectorii DSVSA au dat 112 de avertismente, cât şi 100 de amenzi însumând 1,08 de milioane de lei. Acestea au sancţionat nereguli cum ar fi nerespectarea condiţiilor de igienă; lipsa măsurilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare; etichetarea necorespunzătoare; lipsa documentelor medicale; echipamentele de protecţie alimentară incomplete, dar şi depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare. Anul trecut, pe lângă sancţiunile contravenţionale aplicate, de la societăţile controlate a fost confiscată o cantitate de 558,7 kg de produse de origine animală. În echipe mixte cu angajaţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară au verificat comercianţii din Complexul comercial Bazar, prilej cu care s-a ridicat, în vederea confiscării, o cantitate de 210 kg de produse din peşte, cât şi de dulciuri, „pentru care nu au fost prezentate documentele de provenienţă şi nici cele care să ateste calitatea şi salubritatea acestora”.
 

 În 2024

Garda Forestieră a făcut 78 de sesizări penale pentru infracţiuni de tăiere fără drept de arbori

 >  Doborât ilegal a fost un volum de 1.487 de metri cubi de masă lemnoasă, valoarea prejudiciului astfel produs fiind de 490.671  de lei

 Pe partea de circulaţie a materialului lemnos, pe durata anului 2024 Garda Forestieră Suceava a organizat şi întreprins 195 de controale. Potrivit unei informării semnate de inspectorul-şef Mihai Găşpărel, valoarea amenzilor date în cazul celor 229 de contravenţii constatate a însumat 495.000 de lei, confiscat fiind şi un volum de 1.027 de metri cubi de material lemnos.  În anul trecut, instalaţiile debitat au făcut obiectul a 310 de verificări, ocazii cu care s-au depistat 21 de infracţiuni. 

În acelaşi timp, controlorii silvici au aplicat 1.067 de amenzi în valoarea totală de 3,61 de milioane de lei, volumul masei lemnoase confiscate fiind de 43.926 de metri cubi. Controalele în exploatare au fost în număr de 368, cele 203 de amenzi date de gardienii forestieri însumând 679.000 de lei. În ceea ce priveşte tăierile şi sustragerile de arbori, în 2024 Garda Forestieră Suceava a întocmit 78 de sesizări penale pentru infracţiuni de tăiere fără drept. Volumul de masă lemnoasă doborâtă ilegal se ridică la 1.487 de metri cubi, valoarea prejudiciului astfel produs fiind de 490.671 de lei. Gardienii forestieri au făcut, de asemenea, 3 sesizări penale pentru infracţiuni de folosirea ilegală a ciocanului silvic. Pe linia administrării pădurilor s-au desfăşurat 29 de acţiuni de control, lipsa contractelor încheiate cu structuri de servicii silvice autorizate fiind sancţionată contravenţional cu 16.000 de lei. Pe de altă parte, cu referire la integritatea şi permanenţa pădurilor, Garda Forestieră Suceava a înaintat organelor abilitate 14 sesizări penale privind infracţiuni de reducerea, fără aprobări legale, a fondului forestier. Nu în cele din urmă, în 2024 personalul silvic din structurile de administrare a fost amendat cu două amenzi în valoare totală de 11.000 de lei. Garda Forestieră Suceava are în raza de competenţă judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bacău. 
 

 Inspectorii AJPIS au descoperit

Beneficii de asistenţă socială obţinute prin nedeclararea corectă a veniturilor realizate   

 > Suspectate şi confirmate au fost realizarea de venituri concomitent cu primirea indemnizaţiei de creştere a copilului, încasarea stimulentului de inserţie de către părintele care nu s-a reîntors la serviciu, cât şi încasarea de drepturi în numele persoanelor decedate

 Periodic, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava face verificări privind modul de acordare a beneficiilor de asistenţă socială, informează  directorul  executiv Dan Ionuţ Adomniţei.

În rândul acestora se înscriu sprijinul pentru incluziune; ajutorul pentru încălzirea locuinței; sprijinul pentru familia cu copii şi ajutoarele de urgenţă susţinute din bugetul de stat. De asemenea, din categoria beneficiilor sociale fac parte alocaţia de stat pentru copii; alocaţia de plasament; indemnizaţia pentru creşterea copilului; stimulentul de inserţie şi indemnizația lunară aferentă concediului de acomodare. La toate acestea se adaugă încă o serie întreagă de beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale. Conform şefului instituţiei sucevene, tipurile de suspiciuni avute în vedere de inspectorii AJPIS sunt CNP duble; CNP eronate; încasarea de drepturi pentru persoane decedate, atât a titularilor dreptului, cât şi a beneficiarilor acestuia, dar şi nedeclararea corectă a veniturilor realizate. De asemenea, inspectorii sociali au suspectat „lipsa angajatului activ” în cazul solicitării şi primirii stimulentului de inserţie pentru reîntoarcerea la serviciu înainte de expirarea celor 2 ani în care este acordată indemnizaţia de creştere a copilului, precum şi, de cealaltă parte, realizarea de venituri din „activităţi de muncă” concomitent cu încasarea indemnizaţiei de creştere a copilului. Drept urmare, în 2024, pe durata verificărilor întreprinse, AJPIS Suceava a emis nu mai puţin de 1.028 de „decizii de debit” pentru recuperarea sumei de circa 5,75 de milioane de lei. „La nivelul Agenţiei de Plăţi şi Inspecţie Socială, creşterea eficienţei privind acordarea beneficiilor  de asistenţa socială este datorată unei bune gestionări a sistemului informatic” reliefează directorul executiv Dan Ionuţ Adomniţei. Beneficiile de asistenţă socială sunt consacrate a fi o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale şi a celor familiale obţinute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal. Acestea reprezintă, de asemenea, o modalitate de acordare de sprijin financiar, în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute prin lege.
 

 Peste 830 de pacienţi cu AVC, salvaţi la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Suceava

 >  Dedicarea echipei SCJU a fost premiată cu „Statutul Gold”, în cadrul European Stroke Organization Angels Awards

>  În ţară, Spitalul este „în top 6 centre pentru tromboliză” și „ÎN top 4 pentru tratamentul endovascular al AVC”

Anul trecut, 835 de pacienți cu AVC ischemic acut au primit îngrijire specializată la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. Dintre aceștia, 64 de pacienţi au fost transferaţi din alte judeţe, „semn că expertiza și dotările noastre sunt un reper în regiune”, se arată într-un comunicat de presă a unităţii spitaliceşti de urgenţă din reşedinţa de judeţ. Potrivit acestuia, 173 de pacienţi au beneficiat de tromboliză, intervenție esențială pentru restabilirea fluxului sanguin, iar   123 de pacienţi au fost tratați prin trombectomie mecanică, o procedură salvatoare în cazurile severe. „Fiecare secundă contează în cazul unui accident vascular cerebral, iar echipa noastră de specialiști este mereu pregătită să intervină pentru a salva vieți” se subliniază în comunicatul SCJU Suceava. Conform sursei citate, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava „se află în top 6 centre din ţară pentru tromboliză” și „ÎN top 4 pentru tratamentul endovascular al AVC”. La nivel european, dedicarea echipei SCJU Suceava a fost premiată cu „Statutul Gold”, în cadrul European Stroke Organization Angels Awards, aceasta fiind „o confirmare a angajamentului nostru de a oferi pacienților cea mai bună îngrijire”. „Mulțumim echipei noastre multidisciplinare: medici neurologi, radiologi intervenționiști, specialiști ATI, cardiologi, medici de urgență, asistenți medicali și personalul UPU, echipajele de pe ambulanță și SMURD, care, prin profesionalism, dedicare și muncă în echipă, fac posibilă salvarea vieților în fiecare zi. Mulțumim tuturor celor care fac posibilă această luptă zilnică pentru viață” se subliniază în comunicatul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. AVC este o urgenţă medicală. Dacă apar simptome precum paralizie facială, slăbiciune bruscă la un braț sau dificultăți de vorbire, medicii recomandă apelarea numărului unic 112. 
 

 

DSVSA atrage atenţia asupra obligaţiei protejării animalelor împotriva zăpezii şi temperaturilor scăzute

> Acestea trebuie ferite de acţiunea ninsorii şi gerului, în adăposturi în care se asigură cantităţi suficiente de apă şi furaje

> Transportarea animalele se va face într-un mod care nu provoacă suferinţe, riscul apariţiei stresului termic fiind ridicat

Pe fondul evoluţiei fenomenelor meteorologice severe, fermierii sunt obligaţi să ia măsuri de protejare a animalelor, informează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Potrivit şefului DSVSA, în perioadele cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi de zăpadă, fermierii trebuie să asigure un adăpost corespunzător, care să ferească animalele de acţiunea directă a frigului şi ninsorii. De asemenea, necesară este asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje, corespunzătoare atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. O atenţie deosebită se va acorda instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţare a acesteia, în cazul fermelor comerciale impunându-se şi verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electrică. „La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor, precum şi la apariţia unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă” punctează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Totodată, în condiţii meteorologice cu temperaturi negative, căderi de zăpadă sau viscol „animale vii vor fi transportate doar dacă este neapărat necesar”. Prin lege, transportarea acestora se va face într-un mod care să nu le provoace suferinţe inutile, din cauza condiţiilor meteorologice severe existând şi riscul apariţiei stresului termic. Nu în cele din urmă, organizatorii de târguri  sunt obligaţi să asigure padocuri corespunzătoare, care să ofere o minimă libertate de mişcare a animalelor adăpostite.