Municipiul Suceava, portofoliu de proiecte PNRR de 54 de milioane de euro 

• Potrivit unei statistici a MIPE, zeci de contracte „sectoriale” se află în diferite faze de implementare

Conform datelor oficiale centralizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în municipiul Suceava valoarea totală a proiectelor contractate prin Planul Naţional de Redresare şi Reziliență (PNRR) se ridică la peste 268 de milioane lei, echivalentul a circa 54 milioane de euro. Potrivit sursei citate (https://pnrr.fonduri-ue.ro ), finanţarea acoperă zeci de „contracte sectoriale”, aflate în faze diferite de implementare, începând de la cel de proiectare şi până la încheierea şi recepţionarea lucrărilor. Pe „componente majore”, proiectele finanţate prin PNRR în reşedinţa de judeţ sunt împărţite în funcţie de specificul investiţiilor publice. Astfel, în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (Componenta C3), derulată este „Construirea de insule ecologice digitalizate”. Proiectul este faza de execuţie, deja fiind emise autorizaţiile de construire pentru amplasamentele insulelor ecologice supraterane şi a celor subterane. În cazul Componentei C5 „Valul renovării”, terminat este Proiectul „Creşterea eficienţei energetice a clădirii Cantinei de ajutor social”. Procesul-verbal de recepţie a lucrărilor a fost semnat, inclusiv pentru staţiile de încărcare a autovehiculelor electrice aferente. În stadii superioare de execuţie se găsesc reabilitarea energetică a Colegiului Economic „Dimitrie Cantemir” şi cea a Şcolii Gimnaziale nr. 6, în cadrul Componentei 15 „Educaţie şi digitalizare”. Proiectul „EduDigital-Unităţi de învăţământ preuniversitar echipate şi performante” este în curs de implementare, acesta vizând dotarea completă a şcolilor şi colegiilor din municipiu cu echipamente IT, mobilier de ultimă generaţie şi materiale didactice. Nu în cele din urmă, pe Componenta 10 „Infrastructură şi transport” a Planului Naţional de Redresare şi Reziliență evidenţiată este achiziţionarea, sub coordonarea Primăriei municipiului Suceava, a noi autobuze electrice şi staţii de încărcare destinate reţelei de transport metropolitan de călători. Proiectul a ajuns la stadiu avansat, autobuzele metropolitane fiind trecute în administrarea operatorului de transport TPL Suceava, „pentru operaţionalizarea rutelor”.

 

Consiliul Judeţean premiază cu 21.000 de lei performanţele a 7 sportivi suceveni

• „Performanţele obţinute (...) constituie un motiv de mândrie pentru judeţul Suceava” subliniază Gheorghe Şoldan, şeful executivului judeţean

Consiliul Judeţean Suceava premiază sportivii care „au obţinut rezultate remarcabile” participând la competiţiile naţionale din anul 2026. Conform unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei lunare a legislativului, este vorba despre 7 sportivi, fiecare dintre aceştia urmând a fi recompensaţi cu câte 3.000 de lei. Astfel, la campionatul naţional pentru copii în vârstă de 10 ani, de la Bacău, Eva Ioana Rusu, de la Clubul Sportiv Şcolar de pe lângă Liceul cu Program Sportiv Suceava, a obţinut locul al III-lea, dintr-un total de 95 de participanţi la proba „100 m spate feminin”. La Târgu Mureş, Irina Diaconescu, de la Clubul Sportiv Universitar, şi-a adjudecat patru locuri al II-lea la probele 800 m liber şi 400 m liber, la categoriile juniori II, juniori I, tineret şi seniori. Anastasia Peţenghe a obţinut două locuri I la probele 100 m liber şi 200 m liber, precum şi două locuri al II-lea la probele 400 m liber şi 800 m liber, pentru categoriile junior II şi juniori I. Totodată, la campionatele naţionale de atletism, Marin Vasile Ignătescu, Mateo Caleb Streiciuc, Ştefan Morari şi Emanuel Vlad au devenit dubli campioni naţionali în proba ştafetă. Pe lângă aceasta din urmă,  Marin Vasile Ignătescu este multiplu medaliat la probele 800 m şi 1.500 m,  atât în sezonul de vară cât şi în cel de iarnă/sală. La fel, Mateo Caleb Streiciuc a obţinut mai multe medalii în probele de 200 m şi 400 m. „Performanţele obţinute de către cei 7 sportivi reprezintă rezultatul muncii, perseverenţei, disciplinei şi sacrificiilor depuse în procesul de pregătire sportivă şi constituie un motiv de mândrie pentru judeţul Suceava. Prin acordarea premiilor financiare se urmăreşte atât recunoaşterea meritelor sportivilor pentru rezultatele obţinute, cât şi stimularea acestora în vederea continuării activităţilor sportive şi obţinerea unor noi performanţe” subliniază Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului judeţean. Valoarea totală a premiilor propuse a fi acordate este de 21.000 de lei, sumă asigurată din bugetul propriu al judeţului Suceava. 

 Mirela Florea, şefa AJOFM:

 Există „oportunităţi concrete pentru o perspectivă reală de a construi proiecte în judeţul Suceava”

• Acestea au fost analizate în oraşul Vicovu de Sus, într-un dialog cu diaspora suceveană

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, în parteneriat cu Asociaţia  „RePatriot”, a organizat la, sfârşitul săptămânii trecute, manifestarea „Împreună pentru poveşti de succes”, dialog cu diaspora suceveană. Mirela Florea, directorul executiv AJOFM, face cunoscut  că evenimentul s-a desfăşurat în sala de şedinţe a Primăriei oraşului Vicovu de Sus, invitaţi la întrunire fiind „parteneri locali şi instituţii publice”. Cu toţii au oferit „informaţii, servicii şi oportunităţi concrete pentru o perspectivă reală de a construi proiecte în judeţul Suceava”. Astfel, „cetăţenii întorşi din străinătate” au putut obţine răspunsuri de la reprezentanţii Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava, Casei de Asigurări de sănătate Suceava, Casei Judeţene de Pensii Suceava, Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava şi ai societăţii comerciale Includiumm  HR Suceava. „Această întâlnire a fost o invitaţie la dialog, cu întrebări, răspunsuri şi soluții reale de reconectare la comunitatea din care sucevenii au plecat, şi în care pot construi următorul lor proiect” a declarat Mirela Florea, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Iniţiativa se înscrie în protocolul extins dintre Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Mişcarea „RePatriot”, incluzând peste 40 de astfel de evenimente organizate pe durata lunii august, la nivel naţional. Manifestarea face parte din acţiunile dedicate „Zilelor diasporei”, „fiind concepută pentru a sprijini românii din străinătate care doresc să revină acasă sau care s-au întors deja în ţară”.

 Campanii de monitorizare a calităţii aerului în judeţele Botoşani şi Suceava

• Autolaboratorul DJM Suceava se deplasează la depozite de deşeuri din cele două judeţe, obiectivul fiind identificarea eventualului impact al acestora asupra mediului

Direcţia Judeţeană de Mediu Suceava desfăşoară, în perioada iulie–septembrie 2026, campanii de monitorizare a calităţii aerului în proximitatea unor depozite de deşeuri închise sau aflate în diferite faze ale procedurilor de închidere în judeţele Botoșani şi Suceava. Monitorizările sunt realizate cu autolaboratorul din dotarea Direcţiei Judeţene de Mediu Suceava şi au ca principal obiectiv evaluarea calităţii aerului şi identificarea eventualului impact asupra mediului. Directorul executiv Maria Mădălina Siminiuc informează că Direcţia Judeţeană de Mediu Suceava a finalizat deja o primă campanie în zona depozitului de deşeuri din Darabani, judeţul Botoşani.  Ulterior, începând cu 18 august 2026, autolaboratorul  a fost amplasat în apropierea depozitului de deşeuri din Săveni, judeţul Botoșani, unde sunt efectuate măsurători pentru evaluarea parametrilor de calitate a aerului. Potrivit şefei DJM, după finalizarea campaniilor de monitorizare din judeţul Botoșani, programul va continua în judeţul Suceava, cu zona municipiului Câmpulung Moldovenesc, la depozitul de deşeuri Hurghiș. Acest depozit se află în procedură de închidere, lucrările fiind realizate cu finanţare  asigurată de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). „Rezultatele măsurătorilor efectuate în cadrul acestor campanii vor fi puse la dispoziţia publicului sub forma unor rapoarte publicate pe site-urile direcţiilor judeţene de mediu Suceava şi Botoșani, în funcție de judeţul în care au fost desfăşurate campaniile, în secţiunile dedicate informării privind calitatea aerului” a precizat Maria Mădălina Siminiuc, director executiv al Direcţiei Judeţene de Mediu Suceava.

 

Pentru gestionare „profitabilă şi sustenabilă”

Administratorul public Irina Vasilciuc va reprezenta interesele Sucevei în CA al TPL  

• Municipiul Suceava este unic acţionar al firmei de transport de călători, Vasilciuc fiind, anterior, preşedinte al acestei structuri   

Consiliul Local urmează a aproba, în şedinţă ordinară, împuternicirea Irinei Vasilciuc ca membru în Consiliul de Administraţie al societăţii comerciale Transport Public Local Suceava. În această calitate, Irina Vasiliciuc va reprezenta interesele municipiului la firma de transport de călători, autorităţile locale fiind unic acţionar al TPL. Raportul final al Comisiei de selecţie şi nominalizare a membrilor CA de la TPL a fost aprobat prin HCL nr. 269 din 31 iulie 2026. Astfel, pe lângă, Irina Vasilciuc, fost preşedinte al CA, din structură mai fac parte Dariţa Romaniuc, ex-director al societăţii comerciale Transport Public Local şi Stelian Codău, economist, expert contabil şi auditor. „În calitate de proprietari responsabili şi activi, unităţile administrativ-teritoriale se asigură de faptul că participaţiile statului în cadrul întreprinderilor publice sunt gestionate în condiţii de profitabilitate şi de o manieră sustenabilă, care se consolideze încrederea cetăţenilor” subliniază primarul Vasile Rîmbu, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului municipal. Irina Vasilciuc, specialist în administraţie publică şi management este, din octombrie 2024, administrator public al municipiului Suceava. Până la această din urmă dată,  pe durata a 8 ani Irina Vasilciuc a deţinut funcţia de administrator public în cadrul Consiliului Judeţean Suceava.

Prefectul Bogdan George Păstrăv cere primarilor să acorde o atenţie deosebită finalizării proiectelor PNRR

• „Este esențial ca investițiile să fie finalizate și să poată fi utilizate de comunitățile locale” a declarat prefectul de Suceava, subliniind că va acorda acestora sprijin pentru soluționarea problemelor şi respectarea termenelor asumate

În judeţul Suceava, din totalul celor 235 de proiecte aprobate și derulate de primării și unitățile de învățământ prin Planul Național de Redresare și Reziliență, 95 se află în etapa finală de implementare şi urmează a fi recepţionate până la data de 31 august 2026, informează Instituţia Prefectului judeţului Suceava.  Aceasta după ce ieri, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, a avut loc o videoconferință având ca temă implementarea și finalizarea proiectelor finanţate prin PNRR, organizată de Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu participarea prof dr. univ. Mihai Dimian, ministrul Educației, cât și a lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. În cadrul videoconferinței au fost analizate stadiul proiectelor finanțate prin PNRR, măsurile necesare pentru accelerarea implementării acestora și, în mod special, respectarea termenelor de finalizare și recepție a investițiilor. În aceste circumstanţe, prefectul Bogdan George Păstrăv, a declarat că, pentru sprijinirea autorităților locale în procesul de finalizare și recepție a investițiilor, va continua colaborarea cu Inspectoratul de Stat în Construcții, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina”, Direcția de Sănătate Publică, Direcția Județeană pentru Cultură și Direcția Județeană de Mediu, instituții cu atribuții în domeniul verificării și recepționării investițiilor. Totodată, Instituția Prefectului va monitoriza stadiul proiectelor și va menține „un dialog permanent cu reprezentanții unităților administrativ-teritoriale și ai unităților de învățământ, astfel încât toate demersurile necesare pentru finalizarea și recepția investițiilor să fie realizate în cel mai scurt timp, cu respectarea termenelor și a prevederilor legale”. În acest context, Bogdan George Păstrăv, solicită primarilor să acorde prioritate finalizării investițiilor și să întreprindă toate demersurile necesare pentru realizarea, în termen, a recepțiilor finale. „Fac apel către toți primarii din județul Suceava să acorde o atenție deosebită finalizării proiectelor finanțate prin PNRR și să se asigure că recepțiile finale sunt realizate până la termenul stabilit. Este esențial ca investițiile să fie finalizate și să poată fi utilizate de comunitățile locale. Instituția Prefectului este alături de administrațiile locale și va acorda sprijinul necesar, în limitele competențelor legale, pentru soluționarea eventualelor probleme și pentru respectarea termenelor asumate”, a conchis Bogdan George Păstrăv, prefectul județului Suceava.

 Inspectorii fiscali suceveni:

Recuperări de 6 milioane de lei în urma verificării firmelor cu risc ridicat de producere a evaziunii fiscale  

• Cele mai mari sustrageri de la plata obligaţiilor au fost descoperite în domeniile agroalimentar, transporturilor de şi construcţiilor

Agenţii economici suceveni au fost verificaţi de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava cu privire la modul de calculare, evidenţiere şi virare, în cuantumurile şi la termenele stabilite de lege, a obligaţiilor faţă de bugetul de stat. În vizorul controlorilor au fost luate firmele care desfăşoară activităţi în domenii cu grad de risc ridicat de evaziune fiscală, dar şi operatorii economici cu restanţe la plată. În atenţia inspectorilor fiscali au stat, de asemenea, firmele care nu depun deconturi sau „care au TVA de rambursat în mai multe luni, dar nu solicită restituirea acesteia”. Drept urmare, în semestrul întâi al anului 2026, la contribuabilii persoane juridice inspectorii AJFP au organizat 250 de acţiuni specifice, dintre care 229 de inspecţii fiscale parţiale, 21 de controale inopinate şi de cercetări la faţa locului, totalul astfel atrasă la buget  ridicându-se la 18,38  de milioane de lei. Potrivit datelor Instituţiei Prefectului, cu referire la activitatea din primele 6 luni a serviciilor desconcentrate şi instituţiilor publice, 133 de controale i-au avut în prim plan pe agenţii economici cu activităţi susceptibile de „producere a evaziunii fiscale”. În consecinţă, doar cu prilejul verificării acestora, la bugetul consolidat al statului s-a virat un plus de 6 de milioane lei, în timp ce „pierderea fiscală” s-a diminuat cu 1,67 de milioane de lei. Cea mai mare sumă plătită suplimentar, una de 2,14 de milioane lei a fost stabilită în sectorul agroalimentar, urmat de domeniile transporturilor, cu 1,20 de milioane de lei şi construcţiilor, cu 1,13 de milioane de lei. Potrivit centralizării Instituţiei Prefectului, pe durata controalelor din domeniul produselor energetice inspectorii AJFP Suceava au stabilit obligaţii suplimentare de 737.695 de lei, în exploatarea şi prelucrarea lemnului-de 445.813 de lei, în cel al forţei de muncă-de 288.662 de lei, iar în cel al turismului-de 50.823 de lei.
 

În continuare

Inspectorii sanitari veterinari suceveni verifică benzinăriile în care se prepară şi comercializează alimente

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava continuă acţiunile de verificare a unităţilor care prepară şi oferă la vânzare alimente în incinta staţiilor de carburanţi. Controalele urmăresc modul în care sunt gătite şi comercializate alimentele respective către consumatorii finali, informează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al instituţiei sucevene. Conform şefului DSVSA, urmărit  este şi felul în care sunt colectate şi depozitate, în vederea neutralizării, subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman., dar şi resturile menajere rezultate din prepararea hranei. Acţiunile de control sunt parte a campaniei naţionale a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), având drept scop asigurarea respectării stricte a normelor de igienă şi siguranţă alimentară în unităţile în cauză. Până acum, controalele efectuate de către inspectorii sanitari veterinari au scos la iveală deficienţe ţinând de comercializarea directă a produselor alimentare în zone neaprobate sanitar-veterinar; lipsa suprafeţelor de lucru dedicate exclusiv procesului de decongelare; absenţa spaţiilor frigorifice speciale pentru depozitarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman; folosirea de ustensile, utilaje şi spaţii neigienizate corespunzător; inexistenţa apei calde în zona de desfacere; neamenajarea de vestiare pentru angajaţi, dar şi lipsa elementelor care să facă posibilă stabilirea provenienţei produselor. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, agenţii economici care încalcă prevederile legale în domeniu riscă sancţiuni cu avertisment, amendă sau cu suspendarea activităţii unităţii, precum şi confiscarea şi neutralizarea alimentelor neconforme. 

 De la Ocolul Silvic Pătrăuți

Cel mai bun pădurar suceven este Cristian Hrehorciuc

• Pentru „profesionalismul demonstrat”, câştigătorii concursului organizat de Direcţia Silvică au fost recompensaţi cu diplome şi premii în bani

Direcţia Silvică Suceava face publică lista câştigătorilor Concursului profesional „Cel mai bun pădurar”, desfăşurat la sediul instituţiei din reşedinţa de judeţ.  Tradiţionalul eveniment este dedicat silvicultorilor care, „prin pricepere, experienţă şi responsabilitate, contribuie zilnic la protejarea şi gospodărirea pădurilor sucevene”. În urma parcurgerii probelor, la ediţia din acest an pe locul I s-a situat Cristian Hrehorciuc de la Ocolul Silvic Pătrăuți. În clasament, locul al II-lea a avut doi ocupanţi, respectiv  Marius Fîrcal de la Ocolul Silvic Crucea şi Radu Blanariu de la Ocolul Silvic Adâncata. Nu în cele din urmă,  locul al III-lea a fost adjudecat de Ștefan Aursulesei de la Ocolul Silvic Iacobeni. „În semn de apreciere pentru rezultatele obţinute şi pentru profesionalismul demonstrat”, câştigătorii au fost recompensaţi, de Sindicatul „Silvicultorul” din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, cu premii în bani şi diplome. „Felicităm pe câştigătorii ediţiei din acest an şi, în egală măsură, pe toţi participanţii, pentru implicare, seriozitate şi modul în care şi-au demonstrat cunoştinţele şi experienţa profesională. Le dorim tuturor mult succes în activitatea de zi cu zi şi rezultate cât mai bune în continuare” transmite Direcţia Silvică Suceava.
 

 În ordinea depunerii cererilor

Primăria Suceava emite abonamente de parcare pentru zona „Luceafărului 2”

• Obligatoriu este ca solicitantul să aibă taxele şi impozitele achitate la zi, dar şi să locuiască în apropierea „parcajului”

Primăria municipiului Suceava aduce la cunoştinţa conducătorilor auto interesaţi că va emite abonamente de parcare pentru zona „Luceafărului 2”, aferentă cartierului „George Enescu”. Procedura  va demara pe 26 august şi se va desfăşura în conformitate cu prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 39 din 2025. Începând cu ora 14:00, cererile vor fi depuse exclusiv online, pe platforma parcari.primariasv.ro, harta zonei şi a locurilor de parcare fiind disponibilă pe aceeaşi pagină web. Potrivit autorităţilor administraţiei publice municipale, locurile de parcare „se vor procesa în ordinea depunerii cererilor.” Pentru obţinerea abonamentului, doritorii trebuie să încarce pe platforma amintită două documente. Este vorba despre cartea de identitate (cu domiciliul sau reşedinţa în apropierea „parcajului”) şi despre certificatul de înmatriculare a autoturismului, din care să rezulte că solicitantul este proprietarul sau utilizatorul acestuia din urmă.  De asemenea, este obligatoriu ca solicitantul să aibă taxele şi impozitele locale achitate la zi. De altfel, ulterior depunerii cererii, verificări în acest sens vor fi făcute de către personalul Serviciului „Parcări” al Primăriei municipiului Suceava. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la e-mail: parcaresv@primariasv.ro sau telefonic la numărul 0725.055.135.
 

 În prima jumătate a anului

Executările silite au contribuit cu aproape 10 la sută la totalul veniturilor bugetare încasate în judeţul Suceava

• Pentru întregul an 2026, ţinta stabilită de ANAF la acest indicator este de 8,50%

În intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2026, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a încasat venituri bugetare de 2,95 de miliarde de lei, acestea fiind cu 49,29 de milioane lei sub nivelul de 2,99 de miliarde de lei programat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Cel puţin aşa relevă datele centralizate de Instituţia Prefectului pentru evaluarea Planului de realizare a acţiunilor din semestrul întâi  al anului 2026, în vederea atingerii, în judeţul Suceava, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare 2024-2028. Astfel, potrivit sursei citate, în judeţul Suceava gradul de realizare a programului de încasări a veniturilor bugetare nete (indicator cumulat pentru prima jumătate anului 2026) a fost de 98,36%, cu 1,64% mai mic decât cel stabilit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Pe de altă parte, în conformitate cu analiza menţionată, în perioada ianuarie-iunie 2026, prin aplicarea măsurilor de executare silită la bugetul consolidat al statului a intrat suma de 289,564 de milioane de lei. În consecinţă, de pe urma somaţiilor, popririlor, popririlor la terţi, sechestrelor de bunuri mobile şi de bunuri imobile, AJFP Suceava a încasat 9,82% din totalul de 2,95 de milioane de lei al veniturilor bugetare adunate în judeţ în primele 6 luni ale anului. „Pentru anul 2026, ţinta stabilită de ANAF la indicatorul în cauză este de peste 8,50%” se subliniază în informarea citată. 
 

 

ACET este la jumătatea lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă

• Finaliyarea este estimată pentru mijlocul anului viitor, locuitorii Sucevei fiind atenţionaţi să nu deverseze ape uzate menajere în reţelele nou construite

Primăria Municipiului Suceava informează că sunt în plină desfăşurare lucrările de reabilitare şi extindere a reţelelor de canalizare. Un comunicat de presă al autorităţilor administraţiei publice locale subliniază că acestea au loc în cadrul proiectului de dezvoltare şi extindere a infrastructurii de apă şi apă uzată. Potrivit societăţii comerciale ACET, stadiul de execuţie este de aproximativ 51%, finalizarea intervenţiilor fiind estimată „pentru prima jumătate a anului 2027”. În comunicatul Primăriei se arată reţelele de canalizare vor putea fi puse în funcţiune după finalizarea lucrărilor şi îndeplinirea tuturor condiţiilor tehnice necesare. În acest context, locuitorii Sucevei sunt atenţionaţi să nu introducă ape uzate menajere în reţelele nou construite, „care nu sunt încă date în folosinţă”. „Descărcarea apelor uzate în reţelele nefuncționale poate afecta desfășurarea lucrărilor, să aibă efecte asupra mediului şi să îngreuneze intervenţiile şi execuţia lucrărilor de către antreprenor. Facem apel la responsabilitatea locuitorilor şi la respectarea acestei solicitări până la punerea oficială în funcţiune a reţelelor” transmite Primăria municipiului Suceava, mulţumind „pentru înțelegere și sprijinul acordat desfășurării, în condiții corespunzătoare, a lucrărilor de infrastructură”.

 Faţă de începutul anului

Datoriile curente ale Consiliului Judeţean Suceava şi unităţilor subordonate au crescut cu 23 la sută

• La 37,83 de milioane de lei - mai mare cu 15,78% - se ridica valoarea facturilor neplătite pentru utilităţi şi achiziţionarea de bunuri şi servicii, cât şi a celor emise de constructori
• CJ datorează drepturi salariale de 3 de milioane de lei câştigate în instanţă de către personalul DGASPC, Spitalului Clinic de Urgenţă şi Centrului Cultural

Cu datorii în valoare de 110 de milioane de lei a încheiat judeţul Suceava şi unităţile subordonate Consiliului Judeţean primul semestru al anului 2026. Aşa reiese din Raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiilor financiare la data de 30 iunie, document oferit recent publicităţii. Astfel, potrivit sursei citate, datoriile curente însumau aproximativ 107 de milioane de lei, cu o semnificativă creştere de 19,85 de milioane de lei, adică de 22,87% faţă de începutul anului. În cadrul acestora din urmă, datoriile comerciale au ajuns la 37,83 de milioane de lei, fiind mai mari cu 5,15 de milioane de lei, respectiv cu 15,78%. În cauză sunt facturi neplătite pentru energie electrică, gaze naturale şi apă, sume datorate constructorilor, precum şi cheltuieli neachitate la achiziţionarea de bunuri şi servicii, începând de la combustibil şi consumabile de birou, până la servicii de pază, curăţenie sau mentenanţă. „Cea mai mare parte o reprezintă sumele curente de plată către furnizorii de bunuri servicii şi lucrări ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă şi Consiliului Judeţean” se subliniază în analiza pe bază de bilanţ a situaţiilor financiare. În schimb, raportat la 1 ianuarie 2026, o diminuare de 11,65 de milioane de lei (1,64%) s-a înregistrat la „datoriile către bugete, reprezentând, în principal, impozitul aferent veniturilor salariale, contribuţia pentru persoanele cu handicap şi datorii către bugetul de asigurărilor de sănătate, pentru cheltuielile de spitalizare a bolnavilor internaţi ca urmare a unor agresiuni sau vătămări corporale”. O sumă de 32,73 de milioane de lei o reprezintă salariile, contribuţiile sociale către bugetele asigurărilor de sănătate şi pentru pensii, categorie care consemnează, în comparaţie cu debutul anului 2026, o scădere de 273.451 de lei (0,83%). Pe 30 iunie, la 22,85 de milioane de lei se ridicau datoriile din operaţiuni cu fonduri externe nerambursabile, cu un spor de 16,28 de milioane de lei (1,23%), însemnând avansuri primite de la autorităţile de management, cât şi decontări în curs de clarificare, pentru proiectele derulate de Consiliul Judeţean şi unităţile subordonate. Capitolul „alte datorii” figurează cu obligaţii restante de 1,94 de milioane de lei, cu o scădere de 1,11 milioane de lei (36,38%). Cea mai mare parte  reprezintă sume avansate de primării către Consiliul Judeţean, pentru achitarea, în numele unităţilor administrativ-teritoriale asociate, a ratelor şi dobânzii la creditul contractat de judeţul Suceava în cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. La începutul anului 2026, drepturile de natură salarială rezultate din hotărâri judecătoreşti executorii erau de 3,17 de milioane de lei, până la jumătatea anului reuşindu-se achitarea a 143.436 de lei. Conform Raportului de analiză pe bază de bilanţ a situaţiilor financiare încheiate pe 30 iunie 2026, suma rămasă de plătit, cea de 3,03 de milioane de lei, se înregistrează la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” şi Centrul Cultural „Bucovina”. 

 

Creştere sensibilă a numărului de separări definitive ale cuplurilor

• Un motiv determinant în destrămarea familiilor îl au inclusiv „presiunile economice şi sociale”
• De cealaltă parte, un regres se remarcă la numărul de prezentări în faţă ofiţerului stării civile

Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică relevă un declin evident al numărului de cupluri care decid să îşi oficializeze relaţia, specialiştii opinând că „tinerii amână să se căsătorească, în principal din motive financiare şi profesionale”. Deşi urmează trendul naţional de scădere a numărului total de căsătorii încheiate în luna mai a acestui an, comparativ cu luna mai din 2025, judeţul Suceava raportează, în continuare, cifre relativ optimiste. Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, în judeţ, în luna mai 2026 s-au înregistrat 349 de căsătorii, număr mai mare cu 144 faţă de luna aprilie a anului. Acest salt evolutiv poate fi pus pe seama faptului că, tradiţional, luna mai marchează „deschiderea sezonului de nunţi”. Dar, chiar şi aşa, numărul prezentărilor în faţă ofiţerului stării civile a fost cu 15 mai mic comparativ cu un an în urmă. De cealaltă parte, cu toate că se miza pe o oarecare  detaşare faţă de trendul naţional, în intervalul mai 2025-mai 2026 numărul separărilor definitive a crescut, în mod vizibil, şi în judeţul Suceava. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică, doar în luna mai 2026 s-au finalizat 91 de divorţuri, cu 38 mai multe faţă de luna aprilie a aceluiaşi an. Numărul divorţurilor a fost mai mare cu 19 şi în comparaţie cu cel înregistrat în luna mai a anului 2025, experţii susţinând că „un impact determinant asupra destrămării familiilor îl au, printre altele, presiunile economice şi sociale”.

 Reabilitarea sediului DNA Suceava este în faza de contractare a finanţării, la Autoritatea de Management pentru Programul Regional Nord-Est

• Proiectul prevede izolarea termică, schimbarea tâmplăriei şi a acoperişului, reparaţii şi finisaje interioare, cât şi instalarea de panouri fotovoltaice şi pompe de căldură
• Valoarea totală a proiectului se ridică la 7,89 de milioane de lei (cu TVA), iar conform graficului de execuţie, lucrările se vor desfăşura pe durata a 24 de luni calendaristice

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat ieri, în şedinţă extraordinară, actualizarea indicatorilor tehnico-economici şi devizului general aferente Proiectului „Reabilitarea clădirii de pe strada <Vasile Bumbac> nr.14”. Fondurile sunt disponibile în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 3 „O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”, iar obiectivul proiectului constă în „implementarea de măsuri de eficienţă energetică şi de reducere a emisiilor cu efect de seră”. La această dată cererea de finanţare se află în faza de contractare, la Autoritatea de Management pentru Programul Regional Nord-Est 2021-2027, structură care a solicitat prezentarea „hotărârii CJ actualizate, în conformitate cu ultima formă a bugetului”. Astfel, noua valoarea totală a proiectului este de 7,89 de milioane de lei (cu TVA), cheltuielile eligibile fiind de 5,20 de milioane de lei (inclusiv TVA). Consiliul Judeţean Suceava va asigura o cofinanţare de 2% din totalul eligibil al proiectului, adică 53.930,25 de lei (inclusiv TVA). Proiectul prevede izolarea termică a faţadelor, cu păstrarea elementelor arhitecturale; schimbarea completă a tâmplăriei şi a acoperişului; reparaţii şi finisaje interioare, cât şi instalarea de sisteme inteligente de management energetic, respectiv de panouri fotovoltaice şi pompe de căldură. După evenimentele din Decembrie 1989, clădirea de pe strada „Vasile Bumbac” nr. 14 din reşedinţa de judeţ a găzduit Inspectoratul Şcolar Judeţean, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor iar, în ultimii ani, şi Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). De altfel, în vederea implementării proiectului, consilierii judeţeni au aprobat darea în folosinţă, pe o perioadă determinată, către această din urmă instituţie, a unor spaţii aparţinând Muzeului Naţional al Bucovinei. Drept urmare, până la finalizarea lucrărilor, STS al DNA se va muta la Muzeul de Istorie, ocupând 10 spaţii cu o suprafaţă utilă de 223,67 de metri pătraţi, aflate la etajul al II-lea şi, parţial, la mansarda „clădirii C1”. Conform graficului de derulare a investiţiei, durata estimată de execuţie a obiectivului este de 24 de luni calendaristice. Imobilul de pe strada „Vasile Bumbac” nr. 14 este proprietate publică a judeţului Suceava, Consiliul Judeţean dându-l în folosinţă gratuită DNA, pentru o perioadă de 15 ani.
 

Sucevenii pot scăpa gratuit de cutii de vopsea, bidoane de diluant, mobilier, saltele, uşi, covoare şi articole vestimentare

• Puncte speciale de colectare a deşeurilor voluminoase sunt amenajate în toate cartierele municipiului reşedinţă

Primăria Suceava informează că, în perioada 17-30 august 2026, pe raza municipiului sunt amenajate puncte speciale pentru colectarea gratuită a deşeurilor voluminoase, dar şi a altor categorii de deşeuri. Punctele de colectare sunt disponibile 24 de ore din 24, astfel încât fiecare locuitor la reşedinţei de judeţ „să poată alege momentul potrivit pentru predarea deşeurilor”. Aşadar, în intervalul 17-23 august sunt deschise punctele din cartierul Obcini, amenajate în parcarea „DimElectronic” şi la intersecţia străzilor „Bistriței” şi „Victoriei”. În aceeaşi perioadă sunt la dispoziţie punctele de colectare de pe strada „Rarău” din cartierul „Cuza Vodă I”, de pe strada „Eroilor” în „Cuza Vodă II”, precum şi punctul de la Piața agroalimentară Burdujeni, în „Cuza Vodă III”. De asemenea, în perioada 24-30 august, în cartierul „George Enescu” puncte de colectare vor funcţiona în parcarea Bisericii „Sfânta Vineri” şi pe Aleea Venus. În cartierul Ițcani deşeurile vor putea fi lăsate în zona Gării, în Centrul municipiului vor fi deschise sunt punctele din Parcul „Simion Florea Marian” şi din zona CEC Bank, în timp ce în cartierul Zamca va fi disponibil punctul din zona Mănăstirii Zamca. În punctele şi în perioadele amintite, locuitorii urbei reşedinţă de judeţ au posibilitatea de a preda gratuit de deşeuri voluminoase cum ar fi mobilier vechi, saltele, uşi, obiecte sanitare, covoare, anvelope şi alte obiecte de uz casnic de mari dimensiuni. Sucevenii pot scăpa inclusiv de deşeuri textile, adică de haine şi articole vestimentare, textile pentru casă, dar şi de alte produse textile. La punctele de colectare pot fi duse inclusiv deşeurile menajere periculoase, categorie în care intră cutiile de vopsea, bidoanele de diluant şi alte deşeuri similare. „Încurajăm pe suceveni să utilizeze aceste puncte de colectare şi să nu abandoneze deşeurile pe domeniul public. Un oraş curat începe cu responsabilitatea fiecăruia dintre noi” transmite Primăria municipiului Suceava.

 Valabil în toată Zonă Metropolitană Suceava

Tarif unic de 3 lei pentru călătoriile achitate cu cardul în mijloacele de transport electrice

• „Este o măsură care simplifică plata călătoriilor” transmite Primăria municipiului Suceava

Începând  de vineri, 14 august 2026, este introdus tariful unic de 3 lei de călătorie pentru plata directă, cu cardul bancar, la terminalele POS montate în autobuzele şi microbuzele firmei de Transport Public Local Suceava. Primăria municipiului Suceava anunţă că măsura a fost adoptată prin Hotărârea nr. 3 din 12 iulie 2026 a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. „Transport Metropolitan Suceava”, aceasta aplicându-se indiferent dacă deplasarea are loc în municipiul Suceava, în Zona I sau în Zona a II-a a Zonei Metropolitane. Călătorii trebuie să ştie că 3 lei pe călătorie este tariful unic pentru plata cu cardul direct la validator, biletul electronic fiind valabil timp de 60 de minute, pe întreaga rază administrativ-teritorială metropolitană. Plata este făcută o singură pentru 60 de minute, iar dacă acelaşi card este apropiat din nou de validator, în intervalul de o oră, „suma de 3 lei nu se mai retrage pentru o nouă validare”. „Este o măsură care simplifică plata călătoriilor şi oferă un tarif unic pentru transportul public din întreaga Zonă Metropolitană Suceava” transmite Primăria municipiului Suceava, menţionând că plata este operată exclusiv la validatoarele POS de culoare galbenă, care permit achitarea contactless, direct cu cardul bancar. Important de reţinut este că respectivul card bancar sau, după caz, telefonul/smartwatch-ul pe care este înrolat cardul, va avea obligatoriu activată funcţia de plată contactless.  

Peste 500 de controale ale inspectorilor sanitari veterinari suceveni şi amenzi de 618.000 de lei date în plin sezon al concediilor

• Sancţiunile au fost aplicate mai ales în cazurile de „pericol direct pentru siguranţa alimentară” a subliniat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful Direcţiei Sanitare Veterinare
• Prelevate au fost probe în vederea determinării depăşirilor limitelor admise ale pesticidelor şi contaminanţilor sau pentru evidenţierea prezenţei unor substanţe interzise

În luna iulie 2026, inspectorii sanitari veterinari au întreprins 503 de acţiuni de control în sectorul produselor alimentare de origine animală şi a celor de provenienţă nonanimală, informează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Potrivit acestuia, verificările au vizat operatorii din industria alimentară (HoReCa), 181 de controale fiind operate la unităţi de alimentaţie publică, adică în restaurante, pensiuni, rulote, laboratoare de cofetărie, laboratoare de patiserie şi la producători de îngheţată. Alte 186 de acţiuni de control au fost făcute în unităţi de comercializare a produselor alimentare, respectiv în magazine, supermarketuri, hypermarketuri, carmangerii, măcelarii şi depozite alimentare. De asemenea, inspectorii sanitari veterinari au supus verificărilor 26 de unităţi de procesare a laptelui şi de procesare a cărnii; două unităţi de alimentaţie publică din cadrul benzinăriilor; 31 de baruri, stupine şi unităţi de fabricare a pâinii; 17 unităţi de catering pentru evenimente, încă 60 controale având în vizor unităţi autorizate sau înregistrate sanitar veterinar. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, în urma verificărilor au fost aplicate 31 de avertismente şi 53 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor ridicându-se la 618.000 de lei. Verificările s-au derulat conform Programului oficial de supraveghere şi control pentru anul 2026, urmărite cu prioritate fiind întreţinerea şi igienizarea spaţiilor destinate manipulării şi procesării materiilor prime; modul de respectare a regimului de autorizare, înregistrare şi funcţionare a operatorilor; monitorizarea trasabilităţii; implementarea planurilor HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points); rigoarea programelor proprii de autocontrol, cât condiţiile de depozitare şi procesare şi materiilor prime şi a1e produsele finite.

„Echipele de control  s-au axat atât pe consilierea agenţilor economici în aplicarea legislaţiei, dar şi pe remedierea deficienţelor. Sancţiunile financiare au fost aplicate în cazurile în care neregulile nu au fost remediate la termenul impus cu prilejul controalelor anterioare sau în situaţiile în care prezentau pericol direct pentru siguranţa alimentară” a subliniat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA. Printre cele mai frecvente deficienţe constatate de către inspectorii sanitari veterinari se numără abaterile igienico-sanitare legate de întreţinerea spaţiilor, echipamentelor şi utilajelor; operaţiunile necorespunzătoare de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare; nerespectarea normelor privind echipamentul de protecţie; lipsa fişelor de aptitudini şi a celor referitoare la starea de sănătate a personalului; neregulile legate de etichetare şi ambalare; lipsa buletinelor de analiză; documentarea deficitară a procedurilor HACCP, dar şi lipsa evidenţelor clare de trasabilitate. Pe durata controalelor, inspectorii DSVSA au prelevat probe de laborator în vederea determinării eventualelor depăşiri ale limitelor admise pentru reziduuri de pesticide, contaminanţi sau a prezenţei unor substanţe interzise. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava reaminteşte cetăţenilor că pot semnala orice neregulă din domeniul siguranţei alimentelor apelând numărul de telefon gratuit Call Center 0800.826.787, accesibil din orice reţea.

 

Din cauza înclinării terenului

Un milion de lei pentru lucrări de consolidare la viitoarea creşă din cartierul „Europa”

• O firmă specializată a concluzionat că obligatorii sunt măsuri de stabilizare, consilierii locali aprobând finaţarea amenajării unui zid de sprijin

Consiliul Local a aprobat o finanţare de 1,08 milioane de lei din bugetul municipiului pentru amenajarea a unui zid sprijin la  noua creşă de strada „Paris” nr.1 din cartierul „Europa” al Sucevei. Cu fonduri alocate de Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, la acest moment, pe o suprafaţă de 8.047 mp de pe Dealul „Tătăraşi”, în derulare este proiectul de construire a unei creşe-tip. Unitatea de învăţământ preşcolar va avea 110 locuri pentru 10-11 grupe de copii, fiind prevăzută cu bucătărie, spălătorie, cameră de joacă, pavilion administrativ, cameră pentru părinţi, cameră de acces, cabinet medical, spaţii verzi şi un loc de joacă. Între timp, investigaţiile suplimentare şi expertiza geotehnică efectuate de o firmă specializată au concluzionat că obligatorii sunt lucrări de consolidare impuse fr „declivitatea” terenului, adică de înclinarea acestuia. Conform soluţiei de proiectare, date fiind „condiţiile reale”, suma  de 1,08 de milioane de lei va acoperi, „realizarea unui sistem de fundare format din 91 de piloţi foraţi, cu diametrul de 800 mm şi în lungime de 11 metri”. Lucrările includ executarea forajelor necesare realizării piloţilor; confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură; turnarea betonului în pilonii foraţi; realizarea grinzii de foraj aferentă sistemului de forare, cât şi realizarea elevaţiilor de beton armat pe o lungime de aproximativ 15 metri. Recent, pentru obiectivul de investiţii „Construire creşă mare pe strada „Paris” nr. 1, Compania Naţională de Investiţii (CNI) a finalizat licitaţia şi a atribuit oficial contractul. Acesta din urmă este în valoare de 18,45 de milioane de lei, acoperind serviciile de proiectare, execuţia efectivă a lucrărilor şi asistenţa tehnică. Reamintim că, din cauza instabilităţii terenului, un zid de sprijin a fost amenajat  şi la obiectivul de investiţii „Construire creşă mare pe strada Mircea Hrișcă” din cartierul “Tinereţii”. Inaugurarea creşei s-a făcut în luna mai 2026, valoarea totală a lucrărilor ajungând la aproximativ 20 de milioane de lei.   

 

Cu 4,8 de tone de grâu la hectar, producţie „peste media istorică a judeţului”

• Având „specific montan şi colinar”, Suceava se situează în a doua jumătate a clasamentului naţional, respectiv între locurile 25 şi 30

Spre deosebire de sudul ţării, lovit de arşiţă, după precipitaţii relativ uniform distribuite în primăvară, în 2026 judeţul Suceava „a beneficiat de un regim termic favorabil pentru culturile de păioase”. Conform Ministerului Agriculturii, datorită temperaturilor ridicate din lunile iunie şi iulie, dar şi a celor de la începutul lui august, recoltarea s-a desfăşurat în bune condiţii, fermierii trecând la eliberarea terenurilor şi pregătirea solului pentru culturile de toamnă. Fermierii suceveni au raportat o calitate superioară a bobului de grâu, indicii de panificaţie fiind ridicaţi. Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, producţia a atins între 4,2 de tone şi 4,8 de tone la hectar, recolte „peste media istorică a judeţului”. În ceea ce priveşte producţiile totale obţinute în 2026 la nivel naţional, în conformitate cu Asociaţia europeană COCERAL, la grâu „o prognoză optimistă este de aproape 13,8 milioane de tone, în analizele independente din teren”. Faţă de anul trecut, suprafaţa totală cultivată a crescut uşor, la 2,4 milioane de hectare, Institutul Naţional de Statistică arătând că topul judeţelor este condus de Teleorman cu 6,0% din suprafaţa cultivată a ţării, urmat de Dolj (5,9%), Timiș (5,2%), Constanța (5,1%) şi Călăraşi (5,0%). Drept urmare, aceste 5 judeţe cumulează „peste un sfert din suprafeţele şi volumele recoltate la nivel naţional”. Caracterizat de un „specific montan şi colinar”, judeţul Suceava nu se află în topul naţional la producţia de cereale păioase, „structura agricolă fiind axată mai mult pe cartofi şi furaje verzi”. Drept urmare, citând sursele menţionate, de regulă, la producţiile de grâu şi orz Suceava se situează în a doua jumătate a clasamentului naţional, respectiv între locurile 25 şi 30.